Proiectul prevede o valoare de referință de 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027, plafonează la 20% suma sporurilor și a altor beneficii salariale la nivelul ordonatorului principal de credite și introduce premii de performanță. Pentru angajații care ar ajunge, prin aplicarea noii grile, la venituri mai mici decât cele din noiembrie 2026 este prevăzută o „diferență salarială tranzitorie”. Proiectul a fost prezentat joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, în cadrul consultărilor convocate de președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Documentul ar urma să înlocuiască actuala Lege-cadru nr. 153/2017 și să intre în vigoare, cu unele excepții, la 1 decembrie 2026.
Ce prevede proiectul noii legi a salarizării
Proiectul stabilește un nou sistem de salarizare pentru personalul din sectorul bugetar, bazat pe o ierarhizare a funcțiilor și pe principiile egalității de remunerare pentru muncă de valoare egală, performanței, transparenței și sustenabilității financiare.
Noua lege ar urma să se aplice personalului din Parlament, Administrația Prezidențială, autoritatea judecătorească, Guvern, ministere, administrația centrală și locală, instituții publice, precum și persoanelor care ocupă funcții de demnitate publică. Proiectul stabilește că drepturile salariale vor fi exclusiv cele prevăzute de noua lege și nu vor putea fi negociate prin contracte colective sau individuale drepturi salariale care depășesc sau contravin prevederilor acesteia.
Una dintre principalele modificări este introducerea unei grile cu 12 grade salariale, în care funcțiile sunt ierarhizate în funcție de valoarea muncii, complexitate, responsabilitate, experiență, autonomie, coordonare, condiții de muncă și alte criterii. Coeficienții de salarizare sunt cuprinși între 1 și 8, iar raportul dintre cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sectorul bugetar este stabilit la 1 la 8.
Salariul de bază va rezulta din înmulțirea coeficientului aferent funcției cu o valoare de referință, stabilită în mod normal anual de Guvern. Pentru luna decembrie 2026 și pentru anul 2027, proiectul fixează însă această valoare la 4.000 de lei. Din 2028, majorarea valorii de referință va fi corelată cu obiectivul reducerii cheltuielilor salariale din sectorul public, ca procent din PIB, cu cel puțin 1,5 puncte procentuale între 2024 și 2031.
Ce se întâmplă cu salariile care sunt acum peste noua grilă
Proiectul introduce o „diferență salarială tranzitorie” pentru situațiile în care venitul rezultat din aplicarea noii legi este mai mic decât cel aflat în plată în noiembrie 2026.
Astfel, angajatului i se acordă diferența dintre cele două valori atât timp cât ocupă aceeași funcție și lucrează în aceleași condiții. Diferența se va diminua pe măsură ce salariul stabilit potrivit noii grile crește și va dispărea atunci când acesta ajunge la nivelul venitului din noiembrie 2026.
Cu alte cuvinte, proiectul instituie un mecanism tranzitoriu pentru a evita o reducere imediată a veniturilor pentru cei care, la momentul aplicării noii grile, se află peste nivelurile rezultate din aceasta.
Sporurile, plafonate la 20%. Apar premiile de performanță
O altă schimbare importantă privește sporurile. Potrivit proiectului, suma sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor nu va putea depăși 20% din suma salariilor de bază, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite și pe surse de finanțare, cu excepțiile expres prevăzute de lege.
Sunt reglementate distinct, între altele, sporul de noapte de 25%, plata muncii suplimentare, sporul de 15% pentru persoanele încadrate în grad de handicap grav sau accentuat și sporurile pentru condiții de muncă.
Proiectul introduce și premii de performanță, care vor putea fi acordate trimestrial, semestrial sau anual angajaților cu rezultate deosebite, care au desfășurat activități cu caracter special, lucrări excepționale ori au avut un volum de activitate semnificativ mai mare decât cel optim.
Valoarea totală a acestor premii nu poate depăși 4% din fondul salarial relevant al fiecărui ordonator principal de credite, iar premiile pot fi acordate pentru cel mult 30% dintre posturile de execuție ocupate și cel mult 30% dintre posturile de conducere și cele corespunzătoare categoriei înalților funcționari publici.
Pentru personalul implicat în proiecte finanțate din fonduri europene sau externe este prevăzut un spor de până la 40%, acordat proporțional cu timpul efectiv alocat proiectului și cu progresul tehnic sau financiar raportat.
La intrarea în vigoare a noii legi, personalul va fi reîncadrat pe noile funcții, grade sau trepte profesionale și pe gradația corespunzătoare vechimii. Angajații aflați deja în funcție își vor păstra gradul profesional.
Totodată, proiectul prevede abrogarea actualei Legi-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu o serie de excepții expres menționate.
Radu Burnete: Proiectul a ajuns la partide
Consilierul prezidențial Radu Burnete a declarat, după consultările de joi de la Palatul Cotroceni, că liderii partidelor au primit versiunea proiectului și urmează să o analizeze în următoarele zile.
„Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete.
Consilierul prezidențial a precizat că, în acest moment, documentul nu este asumat de nicio formațiune politică.
„Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat Radu Burnete.
Potrivit acestuia, dacă nu va exista consens, niciunul dintre partide nu își va asuma separat actuala variantă a proiectului.
Dragoş Pîslaru: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”
Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, a declarat joi, la Palatul Cotroceni, despre discuţiile cu Comisia Europeană pe legea salarizării, că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma pentru că riscul de downgradare este cu mult mai mare decât doar miza îndeplinirii jalonului din PNRR. El a menţionat că liderii politici le-au indicat anumite zone pe care trebuie să le mai consulte.
„Data trecută, la întâlnirea cu liderii am primit nişte solicitări foarte clare. Pe de o parte a fost o solicitare de a pune pe masă elementele tehnice, pentru ca partidele să poată să urmărească întregul proiect şi să poată să vadă în integralitate cum arată lucrurile pe care le pot prelua în Parlament. Acest lucru s-a întâmplat, e adevărat, abia astăzi s-a întâmplat acest lucru, numai că a fost un proces extrem de complicat”, a afirmat ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, la Palatul Cotroceni.
El a menţionat că al doilea lucru pe care liderii politici l-au cerut a fost legat de zona de acceptabilitate socială şi de discuţii cu sindicatele, mai ales în două domenii importante, sănătate şi educaţie.
„Unul din lucrurile pe care ministerul Muncii le-a făcut este să vadă în ce măsură scenariile care au fost puse pe masă, sugerate de către sindicate, sunt fezabile” a menţionat el.
Dragoş Pîslaru a mai explicat că discuţiile cu Comisia Europeană au fost absolut fireşti pentru că discutăm de trei condiţii fundamentale pentru acest jalon.
„Primul este cel legat de zona de sustenabilitate fiscal-bugetară, cu alte cuvinte, dacă angajamentele României sunt afectate sau nu negativ de acest Jalon, şi, din acest punct de vedere, am testat, şi asta nu este un secret pentru nimeni, mai multe asumpţii, am testat eşalonări, am testat posibilitatea pentru o familie ocupaţională să putem avea nişte creşteri mai mari, am testat ipoteze care ţin de a începe nu de la 1 ianuarie, ci de la o dată ulterioră. Toate aceste lucruri, care până acum fuseseră testate informal, adică ştiam preferinţa Comisiei Europene, am fost testate de data aceasta formal, în sensul să înţelegem dacă jalonul este îndeplinit sau nu este îndeplinit, în aceste condiţii”, a spus el.
Potrivit lui Pîslaru, „este foarte important ca mesaj pentru zona sindicală şi pentru zona de funcţionari publici în general, să înţelegem că există o schimbare de optică importantă, în ceea ce priveşte riscurile pe care România le are în zona aceasta fiscal-bugetară, după ce am avut o evaluare la limită, recent”.
„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat el.
Ministrul interimar al Muncii a mai declarat că, „dacă vrem într-adevăr să adoptăm această lege, această lege nu este doar o lege de negocieri cu fiecare familie ocupaţională în parte şi să vedem cine ia mai mult”.
„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a mai afirmat Pîslaru.
Ministrul a menţionat că cel de-al treilea principiu şi pilon despre care a discutat este legat de care este mecanismul de control, ca odată ce această lege este în vigoare, să existe un mecanism prin care să ştii că nu mai ai deviaţii sau lucruri care se pot întâmpla de la o zi la alta care să ducă la deviaţii majore, cum am avut pe legea 153.
„Din perspectiva materialului pe care îl avem acum, faţă de versiunea de pe 17 iulie, vă pot spune că, iarăşi, liderii politici ne-au indicat anumite zone în care trebuie să le mai consultăm”, a arătat Pîslaru, el adăugând că a avut întâlniri cu sectorul de cultură, cu sectorul de diplomaţie, cu sectorul de justiţie.
Consultări la Cotroceni, cu 11 zile înainte de termenul PNRR
Președintele Nicușor Dan s-a întâlnit joi, de la ora 14:00, la Palatul Cotroceni, cu președintele PSD, Sorin Grindeanu, președintele PNL, Ilie Bolojan, liderul USR, Dominic Fritz, și președintele UDMR, Kelemen Hunor. La discuții au participat și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, și ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Tema oficială a reuniunii a fost stadiul implementării proiectelor PNRR, în condițiile termenului de 31 august 2026. Noua lege a salarizării reprezintă unul dintre angajamentele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Întâlnirea de joi a avut loc cu numai 11 zile înainte de termenul-limită pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR și după ce partidele nu reușiseră până acum să ajungă la un consens asupra noii legi a salarizării.
Discuțiile vor continua în weekend, iar săptămâna viitoare liderii partidelor ar urma să se întâlnească din nou cu președintele Nicușor Dan pentru a stabili dacă există consens politic asupra proiectului.
