Reacția Muzeului Național de Istorie după recuperarea coifului și brățărilor dacice Reacția Muzeului Național de Istorie după recuperarea coifului și brățărilor dacice
După jaful din ianuarie 2025 de la Muzeul Drents din Assen, coiful de aur al României și brățările dacice au fost găsite. Trei bărbați din Olanda sunt considerați autorii jafului. Muzeul Național de Istorie a reacționat după ce coiful și brățările au fost recuperate. Într-o postare pe rețelele sociale, reprezentanții muzeului au transmis un mesaj prin care au descris momentul drept unul de „mare bucurie” și de importanță excepțională pentru patrimoniul românesc și european. Reprezentanții instituției au transmis că vestea recuperării este primită „cu profundă recunoștință” și a mulțumit autorităților din Țările de Jos, în special Poliției și Parchetului din nordul țării, pentru profesionalismul și cooperarea de care au dat dovadă. „Astăzi este, înainte de toate, un moment de mare bucurie. Primim cu profundă recunoștință vestea recuperării coifului și a două dintre brățări. Pentru România, pentru publicul român și pentru toți cei care cred în protejarea patrimoniului comun european, aceasta este o veste de o importanță excepțională. Mulțumim Poliției și Parchetului din Nordul Țărilor de Jos pentru profesionalism, perseverență și cooperare continuă. Din datele făcute publice până acum, este limpede că a fost vorba despre o investigație amplă, complexă și susținută, la care au lucrat zeci de anchetatori și specialișt, inclusiv în cooperare internațională”, a transmis Muzeul Național de Istorie a României. Recomandările autorului: Cine sunt hoții care au furat coiful de la Coțofenești în doar 3 minute. Cum au fost prinși Povestea coifului de la Coțofenești: istoria tezaurului de aur
NYTimes: Fiecare amenințare a lui Trump golește NATO de conținut. Cum ar putea arăta NATO european
De la realegerea sa, președintele Trump a amenințat de mai multe ori că va părăsi alianța NATO. Miercuri, a făcut-o din nou , frustrat de faptul că națiunile europene au refuzat să se alăture războiului până acum indecis dintre Statele Unite și Israel împotriva Iranului. Dar cu cât denigrează mai mult NATO și amenință că va abandona Alianța, cu atât NATO devine mai goală de sens, relatează The New York Times. Alianța, construită după al Doilea Război Mondial pentru a descuraja Uniunea Sovietică și pentru a menține pacea în Europa, se află în criză, unii punând la îndoială dacă va putea supraviețui. Războiul din Orientul Mijlociu a scos la iveală îndoielile existente cu privire la angajamentul american față de alianță, a susținut Ivo Daalder, fost ambasador american la NATO. „E greu de imaginat cum vreo țară europeană va putea și va fi dispusă să aibă încredere în Statele Unite că îi vor apăra”, a spus el. „Speranță, poate. Dar nu se pot baza pe asta.” În discursul său adresat națiunii miercuri seară, Trump nu a menționat NATO, spre „ușurarea” aliaților. „Majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect” Însă un înalt oficial european a declarat pentru NYTimes că, în opinia sa, majoritatea europenilor nu cred că Articolul 5, angajamentul NATO față de apărarea colectivă, mai are efect. Statele Unite par acum să facă parte din problema dezordinii mondiale, a spus oficialul, vorbind anonim, având în vedere sensibilitatea subiectului. Țara nu mai este soluția și garantul de ultimă instanță, a spus el. Joi, vorbind la Seul, președintele francez Emmanuel Macron a fost explicit: Trump subminează NATO prin amenințările sale repetate de a se retrage din aceasta. „Dacă îți creezi zilnic îndoieli cu privire la angajamentul tău, îl golești de conținut”, a spus el. Săptămâna trecută, secretarul de stat Marco Rubio, reflectând nemulțumirea lui Trump față de aliații europeni, a avertizat că relațiile cu NATO vor trebui reexaminate după rezolvarea războiului din Iran. „Fără Statele Unite, nu există NATO”, a spus Rubio. „O alianță trebuie să fie reciproc avantajoasă. Nu poate fi o stradă cu sens unic. Să sperăm că vom putea rezolva problema.” Alții nu sunt atât de siguri. Statele Unite sunt centrul nervos și osul alianței, pentru că Washingtonul a vrut întotdeauna așa. Dar Europa nu este deloc neajutorată și cheltuiește mult mai mulți bani pe armată acum, parțial din cauza invaziei Rusiei în Ucraina și parțial din cauza cerințelor lui Trump, inclusiv amenințările anterioare de a părăsi alianța dacă membrii acesteia „nu își plătesc datoria”. Ce costuri presupune un NATO european? Chiar dacă Washingtonul ar retrage cei 70.000 de soldați americani din Europa, un NATO european ar fi de conceput, spun înalți oficiali europeni. Sistemul de comandă și infrastructura NATO rămân, iar europenii ar putea ocupa majoritatea posturilor. Au existat diverse studii despre ce ar trebui să facă Europa pentru a înlocui contribuția americană în războiul convențional. Un studiu , realizat în luna mai a anului trecut de Institutul Internațional pentru Studii Strategice, a oferit o estimare aproximativă a costurilor pe 25 de ani, de 1 trilion de dolari. Bruegel, o instituție de cercetare din Bruxelles, a realizat un studiu similar în urmă cu un an, împreună cu Institutul Kiel pentru Economia Mondială, și a estimat că Europa ar putea avea nevoie de 300.000 de soldați în plus și de o creștere anuală a cheltuielilor militare de cel puțin 290 de miliarde de dolari pe termen scurt pentru a descuraja agresiunea rusească. Camille Grand, fost secretar general adjunct al NATO pentru investiții în apărare, a scris propriul său studiu detaliat despre golurile pe care Europa ar trebui să le umple pentru a înlocui Statele Unite. Oficialii lui Trump au declarat că europenii ar trebui să gestioneze apărarea convențională în timp ce Washingtonul își menține umbrela nucleară. Termenul limită pentru a face acest lucru, conform celor mai mulți, este 2029. Generalul Carsten Breuer, care conduce armata germană, a avertizat că până în acel moment Rusia va fi cel mai probabil capabilă să lanseze un atac serios asupra NATO. Dar Germania și forțele NATO pot oferi o luptă foarte bună înainte de această dată, a spus el. Așa cum a spus anul trecut despre Europa ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , „Nu trebuie să fim la fel de buni ca Statele Unite. Trebuie doar să fim mai buni decât Rusia”. Ce se întâmplă cu umbrela nucleară a SUA deasupra Europei? Ceea ce este de neînlocuit este umbrela nucleară americană asupra Europei, pe care Trump a promis în repetate rânduri că o va menține. Însă națiunile europene discută activ alternative. Marea Britanie și Franța, cele două puteri nucleare din Europa, împreună cu Germania și Suedia, au discutat despre cum să-și extindă umbrela nucleară cel puțin pentru a se apropia de cea americană. Franța a declarat că își va mări propriul arsenal nuclear, iar Marea Britanie a declarat că va recrea o ramură de bombardiere cu capacitate nucleară, bazată pe aviație, pentru a o completa pe submarinele sale nucleare. Totuși, descurajarea nucleară britanică depinde de tehnologia americană, iar cea franceză este concepută pentru a proteja interesele franceze, așa cum a decis președintele. Impulsul ca Europa să facă mai mult a fost subliniat de decizia lui Trump de a bombarda Iranul fără consultare publică și apoi de a cere ajutor. Pentru mulți, precum Bruno Maçães, fost secretar de stat pentru afaceri europene pentru Portugalia, „excursia” americană pare o înfrângere. „Acest lucru va da un mare impuls Europei”, a spus el. „Nu este vorba doar de dorința ca SUA să fie acolo pentru noi; este sentimentul acum că SUA nu va fi capabilă, chiar dacă este dispusă.” Pentru Europa, a spus el, „face alegerea între autonomie și America mai dificilă în fiecare lună”. A fost semnificativ faptul că prim-ministrul britanic Keir Starmer a răspuns miercuri amenințării lui Trump spunând că Marea Britanie, cel mai apropiat aliat al Americii, ar trebui să se apropie de Europa. „Pe măsură ce lumea continuă pe această cale volatilă, interesul nostru național pe termen lung necesită un parteneriat mai strâns cu aliații noștri din Europa și cu Uniunea Europeană”, a
Casa Pătrată din Iași se redeschide după o renovare îndelungată – VIDEO
După o perioadă îndelungată de lucrări de renovare energetică, Palatul Administrativ din Iași, cunoscut drept Casa Pătrată, se redeschide oficial. Activitatea va fi reluată începând cu 15 aprilie 2026. Casa Pătrată din Iași se redeschide Cu ocazia Zilei Prefectului, autoritățile locale organizează un tur ghidat al Palatului Administrativ, eveniment ce va avea loc astăzi, 2 aprilie 2026, începând cu ora 11:00. Turul va fi realizat în prezența prefectului județului Iași, Constantin Dolachi-Pelin, și a unui reprezentant al constructorului, compania Katar Conneg, și va include prezentarea principalelor lucrări executate, precum și a spațiilor modernizate. Renovarea energetică a Palatului Administrativ face parte din programul național de eficientizare energetică a clădirilor publice, finanțat prin PNRR, Componenta C5 „Valul Renovării”. Proiectul a fost realizat de constructorul Katar Conneg, în conformitate cu proiectul tehnic și normele legale privind calitatea în construcții, securitatea la incendiu și protecția muncii. Recepția lucrărilor a avut loc între 23 și 26 martie 2026, iar comisia de recepție a inclus reprezentanți ai Instituției Prefectului, ai Ministerului Afacerilor Interne – Direcția Generală Logistică și ai constructorului. Valoarea finală a lucrărilor executate se ridică la 56.769.464,33 lei fără TVA, respectiv 68.030.861,59 lei cu TVA. Investiția vizează nu doar eficientizarea energetică a clădirii, ci și modernizarea infrastructurii administrative pentru confortul angajaților și al cetățenilor. Printre principalele lucrări realizate se numără: Reabilitarea anvelopei clădirii prin termoizolații la pereți și planșee și înlocuirea tâmplăriei exterioare; Modernizarea finisajelor interioare și exterioare; Refacerea sistemelor de hidroizolație și termoizolație; Implementarea unui sistem modern de climatizare tip VRF; Introducerea sistemelor inteligente de management al clădirii (BMS); Modernizarea instalațiilor electrice, sanitare și a sistemelor de securitate la incendiu. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Zi de doliu la Ziarul Evenimentul Iași! A murit Vasile Ilegitim
Vasile Ilegitim, unul dintre cei mai longevivi și respectați patroni din mass-media ieșeană, a murit la vârsta de 77 de ani. Fondatorul cotidianului Evenimentul, dar și proprietar al fostelor fabrici de cărămidă de la Ciurea și Phoenix, a fost cunoscut ca un om implicat, pasionat de afaceri și un sprijin pentru cei din jur. Pe parcursul carierei sale, Vasile Ilegitim a marcat economia locală și a asigurat locuri de muncă pentru mii de persoane, dar a rămas fidel presei tipărite într-o perioadă de transformări majore. Generos și discret, el va rămâne în amintirea comunității ca un antreprenor cu viziune și un om de bunătate simplă. Evenimentul Iași, cotidianul pe care l-a fondat acum 35 de ani, este poate cea mai vizibilă dovadă a pasiunii sale pentru presă și a dedicării sale pentru comunitate. Condoleanțe familiei și apropiaților. Dumnezeu să-l ierte! Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Peștele din Nistru este periculos?
Ministrul Mediului din Republica Moldova, Gheorghe Hajder, a recomandat să nu fie consumat peștele din râul Nistru. Potrivit oficialului, peștii ar fi putut inhala substanțe petroliere. În acest sens, oficialul a anunțat că va solicita Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) să preleveze probe din diferite zone ale Nistrului pentru a stabili dacă peștii au fost contaminați. Întrebat dacă recomandă consumul de pește din Nistru, ministrul a amintit că, începând cu 1 aprilie și până pe 15 iunie, este perioada de prohibiție. „Deci, apriori pescuitul este interzis, dar, având în vedere că peștii ar fi putut inhala aceste substanțe chiar și la începutul crizei de pe Nistru, este recomandat să nu consumăm acești pești de pe Nistru cel puțin în următoarele luni. Mai mult de atât, o să solicităm și ANSA să facă anumite probe din diferite locuri din Nistru, ca să vedem dacă peștii au fost contaminați într-o măsură sau alta”, a adăugat Hajder, pe 1 aprilie, în timpul unor declarații. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru La fel, autoritățile au anunțat că starea de alertă instituită anterior nu va fi prelungită, pentru că „situația pe râul Nistru s-a stabilizat”. Decizia guvernului de la Chișinău vine în urma ședinței organizate pe platforma Centrului Național de Management al Crizelor, „la solicitarea prim-ministrului în baza analizei de risc prezentate”. Cu toate acestea, echipele vor rămâne în teren pentru următoarele săptămâni și vor continua intervențiile active, inclusiv: monitorizarea zilnică a sectorului afectat al râului Nistru; menținerea în stare bună și înlocuirea celor 22 de baraje existente; împrăștierea materialului absorbant pentru limitarea poluării; acordarea unei atenții sporite stațiilor de captare; prelevarea probelor de apă de două ori pe săptămână. Creștinii ortodocși vor sărbători Floriile pe 5 aprilie. Floriile sunt sărbătorite în duminica dinaintea Paștelui, iar unul dintre cele mai cunoscute obiceiuri legate de Duminica Floriilor este consumul de pește. Foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru Galerie foto: Facebook / Grupul Pescarilor de Nistru AUTORUL RECOMANDĂ: Peste 1,8 milioane de ouă și 350 de mii de păsări, distruse în Republica Moldova după depistarea unui antibiotic interzis Catastrofă ecologică în Republica Moldova: Mai multe lebede ar fi murit după poluarea masivă a Nistrului cu petrol din Ucraina
Avertismentul șefului AIE: Criza aprovizionării cu petrol se va agrava în aprilie. În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând
Șeful Agenției Internaționale pentru Energie (AIE) a subliniat, în cadrul podcastului „In Good Company”, că actuala criză declanșată de războiul dintre SUA și Iran este cea mai gravă din istorie. „Luna aprilie va fi mult mai gravă decât martie. [Nave] încă sosesc în porturi, aducând în continuare petrol, energie și alte [mărfuri]. În aprilie, nu va mai fi nimic. Pierderea de petrol din aprilie va fi de două ori mai mare decât cea din martie”, a spus Fatih Birol, potrivit CNBC. El a consideră că acest lucru se va reflecta în inflație și „că va reduce creșterea economică în multe țări, în special în economiile emergente”. „În multe țări, raționalizarea energiei ar putea avea loc în curând”, a adăugat acesta. Cea mai mare criză din ultimele decenii Birol a mai atras atenția asupra faptului că războiul din Orientul Mijlociu a provocat deja o criză mai gravă decât cele înregistrate în crize anterioare, precum cele din anii 1970 sau cea după izbucnirea războiului Rusiei în Ucraina în urmă cu patru ani. „Dacă ne uităm la [1973 și 1979], în ambele cazuri am pierdut aproximativ 5 milioane de barili de petrol pe zi. Aceste crize petroliere au dus la o recesiune globală în multe țări. Astăzi, am pierdut 12 milioane de barili pe zi — mai mult decât cele două crize petroliere la un loc”, a declarat el în cadrul podcastului, potrivit sursei citate. „Criza actuală este mai gravă decât toate aceste trei crize la un loc. În plus, pe lângă aceasta, există multe mărfuri vitale — produse petrochimice, îngrășăminte, sulf — care sunt foarte importante pentru lanțurile de aprovizionare globale”, a mai spus Birol. AIE ia în calcul eliberarea unor noi rezerve suplimentare de petrol Șeful AIE a mai spus că instituția pe care o conduce ia în calcul o nouă eliberare a rezervelor sale strategice de petrol, pe măsură ce conflictul din Orientul Mijlociu se prelungește. „Evaluăm piața zilnic, dacă nu chiar la fiecare oră, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Dacă considerăm că este necesar, s-ar putea să facem o propunere [de a elibera mai multe rezerve]”, a spus Birol. Cu toate acestea, el a subliniat că un astfel de pas nu va rezolva problema, ci doar o va atenua. „Când va veni momentul potrivit, voi lua decizia de a face o sugestie guvernelor. Aceasta contribuie doar la atenuarea problemelor, nu va fi o soluție. Soluția este deschiderea Strâmtorii Ormuz. Câștigăm ceva timp, dar nu pretind că aceasta va fi o soluție, eliberarea rezervelor noastre”, a explicat Birol. Pe 11 martie, cele 32 de țări membre ale AIE au convenit să elibereze o cantitate record de 400 de milioane de barili de petrol din stocurile de urgență, pentru a limita creșterea prețurilor cauzată de situația din Orientul Mijlociu, dar și pentru a atenua impactul întreruperii aprovizionării cu țiței.
Silviu Gurlui, deputat AUR Iași: Europa riscă o sinucidere economică prin politicile verzi
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, lansează un atac dur la adresa direcției în care se îndreaptă politicile energetice și de mediu ale Europei, pe care le consideră „contraproductive” și periculoase pentru economie și industrie. Critici dure la adresa politicilor europene Într-o declarație amplă, parlamentarul susține că Uniunea Europeană accelerează implementarea unor politici „verzi” fără a avea o bază tehnologică solidă care să le susțină. În opinia sa, această abordare riscă să ducă la blocaje economice majore. „Este un act de sinucidere economică să împingi înainte asemenea politici fără să ai, mai întâi, o certitudine privind eficiența și sustenabilitatea lor reală”, a transmis acesta. Gurlui atrage atenția că, în timp ce Europa încearcă să reducă emisiile, ajunge să importe energie și produse industriale din alte regiuni ale lumii, unde standardele de poluare sunt adesea mai scăzute. „O iluzie că salvăm clima doar prin aceste măsuri” Deputatul ieșean consideră că actualele strategii climatice creează o falsă impresie de progres, în condițiile în care efectele poluării sunt globale. Potrivit acestuia, Europa „se amăgește” că poate inversa schimbările climatice prin măsuri pe care le consideră dezechilibrate, în timp ce producția industrială este relocată în țări precum China sau SUA. „Suntem sub același acoperiș planetar, iar efectele sunt cumulative”, a subliniat acesta, sugerând că mutarea poluării dintr-o regiune în alta nu reprezintă o soluție reală. Problemele tehnologiilor actuale Un alt punct central al criticilor vizează limitele tehnologice ale soluțiilor regenerabile actuale. Silviu Gurlui susține că tehnologia nu este suficient de avansată pentru a susține o tranziție rapidă către energie verde. Acesta a menționat eficiența limitată a panourilor solare, problemele legate de stocarea energiei și necesitatea unor sisteme mai performante pentru a înlocui infrastructura energetică clasică. De asemenea, parlamentarul a ridicat problema deșeurilor generate de aceste tehnologii și a suprafețelor extinse necesare pentru implementarea lor, aspecte despre care spune că sunt ignorate în discursul public. Apel la investiții în inovare și realism economic În final, deputatul AUR face un apel la o schimbare de abordare, bazată pe dezvoltare tehnologică și investiții în capacități interne. Acesta susține că Europa ar trebui să investească mai mult în inovare, în tehnologii de combustie îmbunătățită, în sisteme moderne de stocare și distribuție a energiei, dar și în creșterea randamentului surselor regenerabile. „Trebuie să avem curajul să spunem lucrurilor pe nume și să construim realist. Să punem mai întâi baza tehnologică și industrială, iar abia apoi să impunem direcții care altfel riscă să distrugă economia”, a concluzionat Silviu Gurlui. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Mihai Fifor, fostul ministru al Apărării, după declarațiile lui Trump privind NATO: Nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă
Prin intermediul unei postări pe pagina sa de Facebook, fostul ministru al Apărării, Mihai Fifor, spune că o eventuală retragere a SUA din NATO nu ar fi un câștig pentru Washington, ci ar însemna pierderea rețelei de alianțe, cel mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are în lume. Acesta menționează, de asemenea, că România a fost prinsă în cel mai prost moment, relatează Mediafax. Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”. „Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării. Acesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”. Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor. Pierde doar Europa sau și SUA? Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. El crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește. „Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor. Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor. Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”. Mihai Fifor acuză ”mascarada” pusă la cale de Iohannis Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii „Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai
Polymarket și platformele de pariuri predictive influențează piața globală a petrolului, spun traderii
Traderii din sectorul energetic spun că platformele de pariuri predictive au devenit o sursă tot mai utilizată de informații pentru anticiparea evoluțiilor pieței. Polymarket permite utilizatorilor să parieze pe rezultatul unor evenimente reale. De la rezultate sportive până la evoluții geopolitice, pe toate se poate paria folosind conturi anonime de criptomonede, arată The Guardian. Datele generate de aceste pariuri sunt analizate și integrate în algoritmi de tranzacționare. Aceștia pot influența decizii privind contractele futures pentru petrol. Influența asupra pieței petrolului Brent Potrivit experților din industrie, platforma Polymarket a devenit un indicator relevant pentru direcția pieței petrolului. Se întâmplă în special după declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care a provocat volatilitate majoră pe piețele energetice. Unii traderi susțin că datele provenite din aceste piețe de predicție sunt folosite pentru a anticipa evenimente geopolitice ce pot influența prețurile petrolului. „Platformele de pariuri au o tradiție îndelungată de a prezice destul de bine anumite evoluții, iar Polymarket câștigă tot mai multă influență în analiza pieței”, a declarat Ajay Parmar, director de trading la agenția de analiză ICIS. Temeri privind utilizarea informațiilor privilegiate Creșterea influenței platformelor de predicție a stârnit însă și îngrijorări. Traderii spun că unele pariuri mari sunt plasate cu doar câteva minute înainte de anunțuri majore. Aici au apărut deja suspiciuni că anumite conturi ar putea avea acces la informații privilegiate. În astfel de situații, pariurile pot declanșa reacții în lanț pe piața petrolului, generând fluctuații semnificative de preț. Intercontinental Exchange (ICE), principala platformă pentru tranzacționarea contractelor futures pentru petrolul Brent, a lansat recent un instrument care oferă traderilor acces direct la datele provenite din piețele de predicție. Scopul acestui sistem este de a permite traderilor să utilizeze probabilitățile generate de aceste platforme drept indicatori suplimentari pentru deciziile de tranzacționare. În același timp, banca americană Goldman Sachs a inclus analiza datelor provenite din piețele de predicție în rapoartele sale dedicate pieței petrolului. Polymarket și impactul potențial asupra piețelor globale Analiștii avertizează că influența crescândă a platformelor de pariuri predictive ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice. În teorie, un număr relativ mic de utilizatori anonimi ar putea influența indirect piața globală a petrolului, unde tranzacțiile implică sume mult mai mari. Totuși, nu toți traderii sunt convinși de utilitatea acestor platforme. Unii spun că piețele de predicție au făcut și estimări eronate în timpul crizei recente și că nu reprezintă un instrument decisiv pentru luarea deciziilor de tranzacționare.
Senatorul Dan Cașcaval: La iniţiativa mea, comisiile de Învăţământ şi de Muncă din Senat au respins OUG-urile 7 şi 9 din 2026
„Devenite aplicabile prin asumarea răspunderii de către guvernul premierului Bolojan, OUG-urile 7 şi 9 din 2026 îşi produc deja efectele de ceva timp. Este cumva anacronic ca Parlamentul să legifereze ordonanţe asumate de guvern, ca şi cum şi-ar asuma asumarea. Dar, acestea sunt procedurile. Deci, OUG 7/2026, printre altele „şi pentru adoptarea unor măsuri pentru creşterea capacităţii financiare a unităţilor administrativ-teritoriale”. Printre alte măsuri contestabile, menite să „eficientizeze” ceva, la articolul LIV, aliniatele (1) şi (2) această ordonanţă reduce indemnizaţia pentru titlul ştiinţific de doctor la 500 lei brut/lună. Pentru toţi angajaţii instituţiilor publice, implicit instituţii de învăţământ şi de cercetare. O măsură contestabilă, măcar în forma ei actuală de aplicare, despre care am mai discutat. OUG 9/2026 include modificări și completări ale Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr.123/2012, precum și ale Legii nr.24/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, ale Legii nr.227/2015 privind Codul fiscal. Toate importante şi toate în scopul „eficientizării”, un leit-motiv panaceu universal în anularea oricărei opoziţii. Dar, stufoasă cum este, include, cumva „rătăcit” prin noianul de prevederi, şi articolul XII, prin care se menţine alocaţia pentru burse per student la nivelul din decembrie 2025, deci redus faţă de ianuarie 2025 cu în medie 50-60%. Art. LIV din OUG 7/2026 se aplică de la sfârşitul lunii februarie 2026, iar art. XII din OUG 9/2026 de circa 9-10 luni. Cu efecte ale unei „eficientizări” fie hilare (115,78 (!!!) milioane lei economie la buget prin reducerea indemnizaţiei de doctorat pentru sistemul universitar), fie dezastruoase în planul susţinerii accesului tinerilor la educaţia universitară – o măsură care ne îndepărtează şi mai „eficient” de Europa tinerilor cu studii superioare. Şi atunci mi-am spus „De ce să nu votez împotriva acestor ordonanţe? Cum ar fi ca legile de aplicare ale acestor OUG-uri să nu fie votate de Parlament?…”. Aşadar, în comisiile Senatului în care activez, cea de Învăţământ şi, respectiv, cea de Muncă, am susţinut argumentat în faţă colegilor necesitatea respingerii acestor două ordonanţe. Argumentele mele împotriva aplicării prevederilor acestor ordonanţe au avut o susţinere mai largă decât m-aş fi aşteptat din perspectivă strict politică. Respectiv, toţi membrii comisiilor au fost fie împotriva OUG-urilor, fie s-au abţinut la votul privind adoptarea lor, ceea ce a determinat respingerea celor două OUG-uri în aceste comisii. Este evident că până la anularea lor mai sunt câţiva paşi, între care şi votul în plenul Senatului, dar primii paşi, esenţiali, au fost făcuţi. Voi continua, căci am mai reuşit, nu o dată, să câştig votul majorităţii senatorilor, indiferent de partidele din care fac parte. Întotdeauna am fost convins că nimic nu îmi este imposibil atunci când lupt pentru cei care, deja fiind defavorizaţi financiar sau social sau de neşansa de a avea drumul dorit în viaţă sau de restricţiile vârstei, sunt loviţi chiar primii şi singurii de măsurile de austeritate neinspirate şi ineficiente din punct de vedere al impactului bugetar. Voi continua susţinerea în plenul Senatului şi cu speranţa că Săptămâna Mare o să ne dăruiască tuturor inspiraţia să devenim mai buni cu cei loviţi primii pe nedrept. Şi să nu îi răstignim pe cei care cred cu adevărat în dreptate şi bunătate şi în omenie”, a transmis prof. univ. dr. ing. Dan Cașcaval, senator și rector TUIASI.