Antreprenorii de pe litoral caută 20.000 de angajați pentru noul sezon estival. Ce salarii sunt oferite pentru cameriste, recepționere și chelneri
Administratorii de hoteluri şi restaurante de pe litoral ar avea nevoie de 20.000 de angajați în acest sezon estival, dar românii nu prea se înghesuie, iar varianta cu personalul din Asia este sub semnul întrebării din cauza războiului din Orient care dă peste cap zborurile peste zona de conflict. Anul trecut, aproape 6.000 de angajaţi din Asia şi Africa au lucrat pe litoralul nostru, conform datelor de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Și, tocmai pentru că acum intuiau cumva această criză, managerii hotelurilor de la mare au început recrutările mai devreme anul acesta, potrivit Observator TV. „Am început mai devreme. Avem norocul acesta de a găsi alt personal, în momentul acesta, dar cu toate astea cameriste nu am găsit. Cel puţin 14-15 cameriste. Avem 60-70% din ele. Mai avem nevoie la bucătărie de personal mult şi ospătari. Nici pe recepţie nu avem tot personalul”, a declarat Oana Olteanu, manager hotel. „Sezonul ne bate la uşă, să spunem aşa, cu paşi repezi şi atunci trebuie să ne reîntregim echipa pentru ezonul estival. Este din ce in ce mai greu pentru că dorinţa de a munci nu mai este atât de mare cum era înainte”, a spus Costina Balea, manager de hotel. Așadar, turiştii care vor să meargă la mare de 1 Mai ar putea avea parte de surprize neplăcute, deoarece unele hoteluri şi restaurante ar putea avea personal insuficient. „Conflictul din Orientul Mijlociu împiedică aducerea la timp a celor care lucrau pe litoral, care aveau vize. Cu siguranţă va fi un pic afectat începutul de sezon”, a spus Cristian Bărhălescu, preşedintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT) Sud-Est. „50% sunt români, 50% sunt străini. Noi am vorbit, avem nişte contracte semnate, ei vor veni. Nu contează, s-a scumpit, asta e viaţa, o să plătim”, a spus Matei Datcu, manager de cherhana. În ofertele de angajări, cel mare salariu este trecut la şeful de sală, în medie, 10.000 de lei, iar cameristele, recepţionerele şi chelnerii sunt plătiţi, în medie, cu 4.500 de lei pe lună. Dar, pe lângă salariile stabilite cu noii angajați, unii patroni oferă cazare și mese zilnice. Mai mult, îi lasă pe chelneri și ospătari să ia tot bacșișul de la clienți, iar acest lucru le-ar putea chiar dubla veniturile. Sursa foto: colaj Shutterstock În 2025, investitorii din turism s-au plâns de un sezon deastruos pe litoral, în timp ce Bulgaria a înregistrat un record de turişti români: aproximativ un milion de oameni. Autorul mai recomandă: Meseriile cele mai căutate care nu necesită studii superioare. Piața muncii din România încetinește Un bărbat şi-a găsit loc de muncă într-un sat cu 400 de oameni după ce aplicase fără succes la 1.000 de joburi. Cum a scăpat de stresul financiar Năvălesc turiștii baltici la Marea Neagră. Polonezii se întorc ca berzele la Mamaia Vaporașele din Constanța, un simbol al litoralului, dezmembrate, după ce Primăria le-a vândut la fier vechi. Ce se construiește în locul lor
Elon Musk, găsit vinovat de fraudă în cazul Twitter
Un juriu federal din San Francisco a dat vineri verdictul în procesul intentat de acționarii Twitter, stabilind că Elon Musk este vinovat de fraudă în legătură cu preluarea companiei de 44 de miliarde de dolari din 2022. Declarațiile despre boți, în centrul procesului Procesul a vizat declarațiile făcute de Musk după ce a acceptat, în aprilie 2022, să cumpere compania. Potrivit Reuters, acționarii au susținut că acesta a pus în mod repetat sub semnul întrebării numărul de conturi false și de tip spam (boți), sugerând că ar putea reprezenta 20% sau mai mult, față de aproximativ 5% cât raportase compania. Afirmațiile au contribuit la scăderea artificială a prețului acțiunilor, oferindu-i lui Musk posibilitatea de a renegocia sau chiar de a renunța la tranzacție. În pledoaria finală, avocatul acționarilor, Mark Molumphy, a susținut că impactul declarațiilor a fost direct asupra valorii companiei: „A discreditat compania. A discreditat conducerea. Și a prăbușit acțiunile”. De cealaltă parte, avocatul lui Musk, Michael Lifrak, a argumentat că îngrijorările miliardarului erau legitime: „Îngrijorarea privind boții era reală, iar faptul că a vorbit public despre această problemă nu înseamnă că a comis sau a intenționat să comită o fraudă”. Pierderi cauzate de scăderea acțiunilor Procesul civil a început pe 2 martie și a fost intentat de investitori care susțin că au vândut acțiuni Twitter la prețuri scăzute din cauza declarațiilor lui Musk, în perioada 13 mai – 4 octombrie 2022. Despăgubirile nu au fost încă stabilite și vor fi decise într-o etapă ulterioară a procesului. Musk a finalizat achiziția și a redenumit compania În ciuda conflictului, Musk a dus la capăt tranzacția în octombrie 2022 și a redenumit platforma X. Ulterior, aceasta a fost integrată în SpaceX. Musk are un istoric de dispute juridice cu investitorii. În 2023, a câștigat un proces în care era acuzat că a indus în eroare acționarii Tesla prin declarația din 2018 privind „finanțarea asigurată” pentru delistare, iar în 2025 un litigiu în Delaware legat de pachetul său salarial. Separat, Musk poartă discuții pentru a ajunge la o înțelegere într-un proces intentat de U.S. Securities and Exchange Commission – autoritatea de reglementare a pieței de capital din Statele Unite – care îl acuză că a întârziat să dezvăluie achizițiile inițiale de acțiuni Twitter, pentru a cumpăra mai mult la prețuri scăzute. În februarie, SpaceX a preluat compania de inteligență artificială xAI, care includea și X, într-o tranzacție ce a dus la crearea uneia dintre cele mai valoroase companii private din lume, evaluată la aproximativ 1.250 de miliarde de dolari.
Luptătorul adolescent Saleh Mohammadi a fost spânzurat public în Iran. Acuzația: „Apurtat război împotriva lui Dumnezeu
Saleh Mohammadi, un adolescent campion la lupte libere, o speranță a poporului său, a fost executat public în Iran. Saleh a fost arestat în timpul protestelor din ianuarie. El a fost executat în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că a fost în altă parte în acel moment. Saleh Mohammadi, în vârstă de 19 ani, a fost spânzurat joi, în ajunul Anului Nou persan, împreună cu alte două persoane, sub acuzația de ucidere a unor ofițeri de poliție. El a fost executat în centrul orașului Qom, în ciuda dovezilor despre care familia sa a spus că ar fi dovedit că se afla în altă parte la momentul respectiv. Lotul lui Dumnezeu Mohammadi, Mehdi Ghasemi și Saeed Davoudi au fost acuzați de „a purta război împotriva lui Dumnezeu”, potrivit Mizan, o agenție de știri afiliată sistemului judiciar iranian. Mizan a declarat că cei trei bărbați au fost condamnați pentru uciderea lui Mohammad Ghasemi Hamapour și Abbas Asadi, ofițeri din cadrul comandamentului de aplicare a legii din Iran, în timpul protestelor din 8 ianuarie, în incidente separate. Mărturisiri sub tortură Sistemul judiciar a susținut că bărbații au folosit cuțite și săbii pentru a-i ucide pe ofițeri și că au acționat „în sprijin operațional al regimului sionist și al Statelor Unite”. Mohammadi a negat în repetate rânduri acuzațiile în timpul procedurilor judiciare, potrivit grupului pentru drepturile omului Hengaw, cu sediul în Norvegia, care monitorizează execuțiile din Iran. Grupul a declarat că Mohammadi a insistat că mărturisirile sale au fost obținute sub tortură. Imaginele de pe camerele de supraveghere nu au confirmat prezența lui Mohammadi la locul pesupuselor crime, potrivit Hengaw. Instanța a respins probele și a confirmat pedeapsa cu moartea, care a fost confirmată de instanța supremă a Iranului înainte de efectuarea execuției. Mass-media de stat a declarat că execuțiile au fost efectuate „în prezența unei adunări de locuitori din Qom” și au urmat „proceduri legale, inclusiv prezența avocaților apărării”.
Starmer a spus nu, apoi și-a schimbat poziția. Bazele britanice, deschise pentru loviturile SUA asupra Iranului
Guvernul lui Starmer a confirmat vineri că acordul cu SUA include operațiuni menite să distrugă bazele de rachete iraniene. Acestea vizează capacitățile folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz, anunță sursa citată. Miniștrii s-au întâlnit vineri pentru a discuta situația. Decizia vine după ce Iranul a blocat Strâmtoarea Ormuz de la începutul lunii martie. Inițial, premierul Keir Starmer a respins solicitarea SUA de a folosi bazele britanice. A spus că trebuie convins că orice acțiune militară este legală. Și-a schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune. A autorizat accesul la RAF Fairford și la baza comună SUA-Marea Britanie Diego Garcia din Oceanul Indian. Reacțiile la decizie Iranul a ripostat imediat. Ministrul de externe Abbas Araqchi a acuzat că Starmer „pune în pericol viețile britanicilor”. A adăugat că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”. Trump l-a atacat repetat pe Starmer de la începutul conflictului. Luni, a spus că Marea Britanie, considerată odată „Rolls-Royce-ul aliaților”, l-a „dezamăgit profund”. Downing Street a cerut vineri „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Un sondaj YouGov arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA-Israel asupra Iranului.
Eugen Șerbănescu: În speța mea, în raportul corpului de control al Primului Ministru se spune că acest contract este un contract oneros
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Atitudini, cu Adina Anghelescu”, Eugen Șerbănescu, dramaturg și diplomat, a vorbit despre o situație problematică în zona finanțării cinematografice. Urmăriți aici, integral, emisiunea Adinei Anghelescu. Eugen Șerbănescu: „Așa zis pentru succesul recuperării creditelor de la producători, care nu s-a întâmplat și nu era să se întâmple niciodată. Însă avea o clauză foarte interesantă în care spuneau că banii nu trebuiau să intre în CNC. Și din ei să i se plătească comisionul, ci era suficient o sentință de recuperare a creditului.” Invitat la emisiunea Adinei Anghelescu, Eugen Șerbănescu a vorbit despre o situație problematică în zona finanțării cinematografice. Acesta semnalează nereguli grave într-un contract asociat CNC. Dramaturgul spune că acest acord ar fi fost făcut astfel încât să permită plata unor sume de bani, inclusiv un comision. Chiar dacă recuperarea banilor nu avea cum să se întâmple în realitate. Șerbănescu susține că situația ar putea indica un posibil abuz în serviciu. „Ajungeam la această speță, la această situație pe care ați evocat-o în continuare. Adică în raportul corpului de control al Primului Ministru se spune negru pe alb că acest contract este un contract oneros. Că a încălcat legislația în vigoare privind încheierea contractelor în principiu adică, în esența încălcată ordonanța de urgență 39 pe 2006 privind contractele ori ordonanța de urgență a Guvernului este legislație primară și atunci încălcarea legislației primare este deja abuz în serviciu. Contractul era în sumă de până la 300.000 euro și presupunea recuperarea unor credite de la producători după ce acești producători cheltuiseră banii pe producția filmelor respective. Deci o speță halucinantă, cum să spun, care nu poate exista niciodată și nici nu a existat și nici nu va exista. Dar pentru a-și apropia, pentru a-și cauționa cei 300.000 euro și pentru a cauționa de asemenea un comision de 5% care a fost adăugat după încheierea contractului de către cei doi. Comisionul îl lua Pricop. Așa zis pentru succesul recuperării creditelor de la producători, care nu s-a întâmplat și nu era să se întâmple niciodată. Însă avea o clauză foarte interesantă în care spuneau că banii nu trebuiau să intre în CNC. Și din ei să i se plătească comisionul, ci era suficient o sentință de recuperare a creditului. După tot acest frecușul producătorii n-aveau de unde să dea banii aceștia înapoi. Dar nu contau banii neintrând în fondul Centrului Național de Cinematografie. Centru trebuia să livreze automat acești 5% lui Pricop.”, a declarat dramaturgul.
Umbra lui Putin, acum observator electoral în Ungaria
Boyarskaya a lucrat ca interpretă rusă-engleză pentru Vladimir Putin la întâlniri de rang înalt. A fost prezentă la summit-ul G20 de la Osaka din 2019, la întâlnirea Putin-Obama și a fost fotografiată alături de Putin și premierul indian Narendra Modi. Din octombrie 2020 lucrează ca angajată a OSCE, iar din ianuarie 2021 activează la Secretariatul Internațional. Biografia sa oficială arată că a absolvit facultatea de traducere și interpretare la Sankt Petersburg și a lucrat la Ministerul Afacerilor Externe al Rusiei. Semnale de alarmă ignorate de OSCE Polonia a sancționat-o și a declarat-o persoană nedorită în 2022. Lituania a reținut-o în 2023 când a încercat să treacă granița ruso-lituaniană. Ministerul de Interne polonez o descrie drept susținătoare a regimului Putin. OSCE Parliamentary Assembly sends Putin’s former interpreter Daria Boyarskaya – sanctioned by Poland, detained by Lithuania – on an election observation mission to Budapest. pic.twitter.com/kxEoXJW9vN — AlexandruC4 (@AlexandruC4) March 19, 2026 Comitetul Helsinki din Ungaria a cerut îndepărtarea ei din misiune. Copreședinta Márta Pardavi a avertizat că prezența ei ar putea descuraja jurnaliștii și opoziția să vorbească deschis cu observatorii. Potrivit acesteia, Boyarskaya nu se limitează la monitorizare – organizează întâlniri, participă la reuniuni și redactează procese-verbale. Kremlinul, suspectat că se infiltrează în OSCE O anchetă comună Der Spiegel, ZDF, Der Standard și Paper Trail Media a documentat modul în care Kremlinul plasează persoane în structurile OSCE. Cazul Boyarskaya apărea în anchetă sub formă anonimă. Potrivit surselor VSquare, Boyarskaya s-a întors regulat în Rusia după februarie 2022, are o adresă la Moscova și mai multe rude apropiate lucrează pentru agenții de stat ruse. Oricine se întâlnește cu ea în cadrul misiunii riscă să fie urmărit de serviciile secrete ruse. Reacția OSCE Roberto Montella, secretarul general al Adunării Parlamentare a OSCE, a declarat că Boyarskaya a fost numită personal de el și că se bucură de „încrederea sa deplină”. OSCE va trimite peste 200 de experți și observatori în Ungaria pentru alegerile din 12 aprilie. Misiunea va monitoriza campania electorală, finanțarea, acoperirea mediatică și măsurile anti-dezinformare.
Dani Mocanu și fratele lui, Nando, au aterizat pe Aeroportul Otopeni
Dani Mocanu și fratele lui, Nando, au aterizat pe Aeroportul Internațional Henri Coandă. După ce au încercat să fenteze justiția prin fuga în Italia, cei doi condamnați pentru tentativă de omor au fost preluați de autorități și urmează să fie transferați la penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa. Sursa foto: Mihai Pop / Mediafax Nando Mocanu a respins acuzațiile potrivit cărora ar fi fugit de acasă. Prima declarație a lui Dani Mocanu Întrebat de o jurnalistă de ce a fugit de condamnare, manelistul Dani Mocanu a răspuns că a mers în Italia ca să lucreze. „Eu a lucrat în Italia, doamnă dragă” Sursa foto: Mihai Pop / Mediafax Cu o atitudine sfidătoare, Dani Mocanu, întâmpinat de mai mulți susținători care l-au încurajat să „fie tare”, acesta le-a răspuns că „Un șmecher nu poate să fie decât tare”. De asemenea, manelistul a strigat către o persoană prezentă în aeroport, care l-a întrebat de ce a fugit, „Hai cu mine în celulă să îți explic”. Printre declarații, Mocanu a afirmat și faptul că îi era dor de România. Cei doi bărbați, în vârstă de 33 și 36 de ani, erau urmăriți internațional încă din noiembrie anul trecut. După ce polițiștii români le-au bătut la ușă în Ștefănești pe 6 noiembrie 2025 și au găsit casa goală, pe numele lor au fost emise mandate europene de arestare. Fugarii au fost găsiți și încătușați pe 10 noiembrie în provincia Napoli. De atunci, au rămas în custodia autorităților italiene, în timp ce Ministerul Justiției din România a făcut demersurile necesare pentru extrădare. Înainte să fie ridicat de carabinieri și să înceapă procesul de extrădare, Dani Mocanu a transmis un mesaj pe TikTok. „Dacă vedeți acest videoclip înseamnă că deja m-au arestat. Au venit, m-au luat, m-au trimis în România și m-au băgat la pușcărie. Nu este niciun fel de problemă. În perioada arestului din Napoli am făcut undeva la 35 de melodii, compuse și scrie de mine, care vor fi lansate chiar și din pușcărie. Am primit o condamnare de 4 ani cu executare. Am executat deja mare parte din pedeapsă și mi-a rămas un rest de pedeapsă de aproximativ 11 luni. Vor fie executate într-un penitenciar din România. Cei care aveți probleme în România și nu vi se face dreptate să nu vă descurajați. Veniți în Italia că vă oferă protecție”. Sursa foto: Mihai Pop / Mediafax AUTORUL RECOMANDĂ: Dani Mocanu și fratele lui, Nando, vor fi extrădați, după ce au fost capturați în Italia. Cei doi ar urma să ajungă azi după-amiază în România
Trump: Fără SUA, NATO este un tigru de hârtie. Președintele SUA atacă din nou aliații
Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”. Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă. Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global. În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.
PSD îi cere lui Bolojan să ia măsuri urgente pentru a combate creșterea accelerată a prețului la combustibil
Într-un comunicat oficial transmis către Ilie Bolojan, PSD i-a cerut premierului să ia decizii urgente pentru a combate efectele negative din piața de carburanți, ca urmare a conflictului din Orientul Mijlociu. Partidul social-democrat a precizat că propunerile formulate de miniștrii de la Energie și Agricultură, care veneau cu soluții concrete pentru reglarea prețului la carburant, au fost blocate din cauza indeciziei lui Bolojan. „PSD îi solicită prim-ministrului Ilie Bolojan să analizeze și să ia urgent o decizie în privința propunerilor miniștrilor PSD de la Energie și Agricultură pentru combaterea creșterii accelerate a prețurilor la combustibili, provocată de conflictul din Orientul Mijlociu. PSD subliniază că cei doi miniștri au formulat soluții, imediat după declanșarea crizei globale a țițeiului, însă acestea au rămas blocate pe circuitul guvernamental din cauza indeciziei lui Ilie Bolojan,” se arată în comunicat. PSD a scos în evidență și reacția fermă a celorlalte state, care au venit în ajutorul cetățenilor prin măsuri menite să atenueze șocul produs pe piața internațională a țițeiului. „Peste tot în lume, guvernele au inițiat măsuri ferme și acționează pentru a-și proteja cetățenii și firmele în urma șocului produs pe piața internațională a țițeiului și a altor produse derivate. În acest context al schimbărilor majore și rapide care se produc la nivel global, lipsa unei decizii nu mai reflectă calcul atent sau cumpătare, ci o incapacitate gravă de a reacționa pentru prevenirea unor riscuri ce pot afecta populația și economia națională.” La final, partidul subliniază necesitatea luării unei decizii urgente pentru a evita un posibil blocaj. „România nu își mai permite astfel de blocaje! Fiecare zi de întârziere în formularea unei decizii guvernamentale în această chestiune amplifică îngrijorările și incertitudinile din societate și economie. România are nevoie de un guvern responsabil, care să fie capabil să reacționeze rapid și hotărât pentru preîntâmpinarea crizelor de la pe plan internațional!” AUTORUL RECOMANDĂ: Haos la votul pe buget. Comisiile de buget-finanțe au decis suspendarea dezbaterilor din cauza neînțelegerilor din Coaliție Negocierile de culise PNL-PSD. Când, cum și cu cine plănuiesc liberalii să îl schimbe pe Bolojan și ce dau la schimb PSD-ului ca să-i susțină. Care va fi rolul lui Kovesi și cât de implicat este Nicușor Dan
Marina franceză confiscă un petrolier din flota fantomă a Rusiei. Macron: Navele urmăresc să finanțeze efortul de război al Rusiei
Marina franceză a confiscat vineri nava „Deyna”, care face parte din flota-fantomă a Rusiei. Oficialii locali au declarat pentru agenția Reuters faptul că Marina franceză a abordat petrolierul sub pavilionul Mozambicului în Marea Mediterană de Vest, după ce nava, care plecase din portul rus Murmansk, a fost suspectată că arbora un pavilion fals. Anunțul a fost făcut de președintele francez Emmanuel Macron, într-o postare pe platforma de socializare X. „Marina franceză a capturat în această dimineață, în Marea Mediterană, o altă navă aparținând flotei fantomă, pe nume „Deyna”. Războiul din Iran nu va determina Franța să renunțe la sprijinul acordat Ucrainei, unde războiul de agresiune al Rusiei continuă. Aceste nave, care eludează sancțiunile internaționale și încalcă dreptul maritim, sunt profitori de război. Ele urmăresc să acumuleze profituri și să finanțeze efortul de război al Rusiei. Nu vom permite acest lucru”, se arată în mesajul publicat de Macron pe X. Nous gardons le cap. La Marine française a arraisonné ce matin en Méditerranée un nouveau bateau de la flotte fantôme, le Deyna. La guerre en Iran ne détournera pas la France du soutien à l’Ukraine où la guerre d’agression de la Russie se poursuit.… pic.twitter.com/ZylRHZ8zHw — Emmanuel Macron (@EmmanuelMacron) March 20, 2026 Operațiunea a fost desfășurată împreună cu aliații britanici, potrivit armatei franceze. Într-o postare pe X, aceasta a precizat că Marina a intervenit pentru a „verifica pavilionul” unui petrolier provenind din Murmansk, Rusia, pe fondul suspiciunilor că ar putea naviga sub pavilion fals, fapt confirmat ulterior. „La cererea procurorului și în conformitate cu dreptul internațional, nava a fost escortată către un loc de ancorare pentru investigații suplimentare”, se arată în mesajul publicat de Armata franceză pe X. 📍Méditerranée | La @MarineNationale intervient en haute mer pour contrôler le pavillon d’un pétrolier-cargo en provenance de Mourmansk ⚓ 🎯 Vérification de la nationalité du navire, soupçonné d’arborer un faux pavillon ➡️ Confirmation des doutes quant à la régularité du… https://t.co/WhGy5lINoh pic.twitter.com/qoWz5xh4M4 — Armée française – Opérations militaires (@EtatMajorFR) March 20, 2026