Adio păcănele în Arad? Decizia radicală care aruncă în aer sălile de jocuri din oraș
Aradul vrea să scoată jocurile de noroc în afara orașului. Un sondaj public, încheiat pe 15 martie, arată o realitate dură pentru patronii de săli: aproape 80% dintre arădeni cer eliminarea păcănelelor. Singurele excepții acceptate de oameni rămân pariurile sportive și jocurile organizate de Loteria Română. Primarul Călin Bibarț a prezentat rezultatele oficiale în Consiliul Local și a anunțat măsuri imediate. Acesta va iniția un proiect de hotărâre care respectă dorința cetățenilor. Edilul a explicat că vocea oamenilor este cea mai importantă în această chestiune, motiv pentru care a organizat consultarea online timp de două săptămâni. „Pe subiectul jocurilor de noroc nu am avut multe reacții publice, deoarece am considerat că, în calitate de primar, cei mai în măsură să se exprime sunt arădenii. Din acest motiv am demarat un sondaj online, care s-a încheiat în data de 15 martie”, a declarat edilul. Măsura este posibilă datorită noii legi din 2026, care oferă primăriilor puterea să decidă singure cine primește licență de funcționare. Până acum, doar autoritățile de la București aveau acest drept. „Am informat astăzi Consiliul Local și, având în vedere că instituțiile care au atribuții în acest sens sunt doar Primăria și Consiliul Local, voi iniția un proiect de hotărâre în conformitate cu voința arădenilor”, a precizat Călin Bibarț. Proiectul intră acum în etapa de transparență decizională. După ce parcurge toți pașii legali, documentul ajunge pe masa consilierilor pentru votul final. Inițiativa vine în contextul adoptării OUG nr. 7/2026, act normativ care transferă responsabilitatea privind licențele de funcționare ale sălilor de jocuri de noroc de la Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc către autoritățile administrației publice locale. AUTORUL RECOMANDĂ: Primăriile primesc puterea de a opri jocurile de noroc. Orașele din România pot interzice agențiile de pariuri și sălile cu „păcănele” Dominic Fritz schimbă strategia USR împotriva jocurilor de noroc. Păcănelele rămân în Timișoara, dar se mută în zone speciale
Cum a devenit Polonia una dintre cele mai mari 20 de economii ale lumii
La sfârșitul anilor ’80, economia Poloniei era într-o situație critică. Produse de bază precum zahărul sau făina erau raționalizate, iar veniturile cetățenilor erau de aproximativ o zecime din salariile din Germania de Vest. După căderea comunismului în 1989, Polonia a trecut printr-un proces amplu de reforme economice. În 2025, PIB-ul pe cap de locuitor a ajuns la aproximativ 55.000 de dolari, echivalentul a 85% din media Uniunii Europene, potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, arată AP. Aderarea la Uniunea Europeană a accelerat creșterea Un moment decisiv pentru dezvoltarea economică a Poloniei a fost aderarea la Uniunea Europeană în 2004. De atunci, economia țării a crescut în medie cu 3,8% pe an, aproape dublu față de media europeană. Accesul la piața unică europeană, libera circulație a bunurilor și investițiile masive din fonduri europene au contribuit semnificativ la modernizarea infrastructurii și la dezvoltarea sectorului privat. Economiștii subliniază că succesul economic al Poloniei nu se datorează unui singur factor, ci unei combinații de reforme și politici publice. Un rol important l-a avut construirea rapidă a unui cadru instituțional solid, cu tribunale independente, autorități de concurență eficiente și reguli clare pentru sistemul bancar. Aceste instituții au contribuit la evitarea fenomenelor de corupție și la prevenirea apariției oligarhilor care au dominat economiile altor state post-comuniste. Polonia: Educația și antreprenoriatul au alimentat dezvoltarea Un alt element cheie al succesului economic al Poloniei a fost investiția în educație. Astăzi, aproximativ jumătate dintre tinerii polonezi au studii superioare, un procent ridicat în Europa. Această forță de muncă bine pregătită, combinată cu costuri mai reduse decât în Europa Occidentală, a atras numeroase investiții străine. În același timp, antreprenoriatul local a contribuit la dezvoltarea unor companii competitive la nivel european. Un exemplu al succesului economic polonez este compania Solaris, fondată în 1996 în orașul Poznań. Firma a devenit unul dintre cei mai mari producători de autobuze electrice din Europa, cu o cotă de piață de aproximativ 15%. Decizia de a investi devreme în tehnologia vehiculelor electrice a permis companiei să devină lider într-un sector aflat în plină dezvoltare. În ciuda succesului economic, Polonia se confruntă în continuare cu unele provocări. Populația îmbătrânește rapid, iar rata natalității este scăzută, ceea ce ar putea reduce numărul de persoane active pe piața muncii. De asemenea, salariile rămân mai mici decât media Uniunii Europene. Economia Poloniei trebuie să continue tranziția către industrii cu valoare adăugată mai mare și către inovație tehnologică. Un model de transformare economică Transformarea Poloniei dintr-o economie afectată de tranziția post-comunistă într-una dintre cele mai dinamice economii ale Europei este considerată de economiști un exemplu de succes. După mai bine de trei decenii de reforme și investiții, Polonia continuă să urce în ierarhia economiilor globale și să își consolideze poziția ca unul dintre principalele motoare economice ale Europei Centrale.
Lider OCDE primit de premierul Ilie Bolojan, la Palatul Victoria. Se va lansa un studiu economic dedicat României
Luni, 16 martie 2026, premierul Ilie Bolojan îl primeşte la Palatul Victoria pe secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, Mathias Cormann. Premierul Ilie Bolojan și secretarul general al Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Mathias Cormann, vor lansa, în data de 16 martie 2026, începând cu ora 10:30, la Palatul Victoria, cel mai recent Studiu Economic dedicat României, realizat de OCDE. Studiul analizează modalitățile de stimulare a creșterii economice pentru a construi un mediu de business mai rezilient, incluziv și sustenabil. Care sunt priorităţile României pentru aderare Încă de anul trecut, discuţiile referitoare la aderarea României la OCDE, prezidate de premierul Ilie Bolojan, au fost trecute în revistă principalele evoluții din procesul de aderare și au fost stabilite prioritățile pentru perioada următoare, cu accent pe stadiul recomandărilor cheie pe care România trebuie să le implementeze pentru a se alinia la cele mai bune practici și standarde ale OCDE în domeniile de politică publică evaluate în cadrul procesului. Referitor la prioritățile pentru perioada următoare, premierul Ilie Bolojan a pus accentul asupra accelerării demersurilor de adoptare a modificărilor normative care implementează recomandări ale OCDE esențiale pentru avansarea parcursului de aderare. Totodată, premierul Ilie Bolojan a reliefat importanța întăririi coordonării interinstituționale, precum și a pregătirii temeinice a participării României la evaluările de aderare programate în perioada următoare. „Reafirm, și cu acest prilej, că aderarea la OCDE în 2026 rămâne o prioritate strategică, așa cum este prevăzută în Programul de Guvernare. Nu este doar un obiectiv de politică externă, ci și o reală șansă pentru reforme, bazate pe cele mai bune practici și standarde internaționale. Rapoartele elaborate de OCDE înseamnă nu doar o analiză solidă a politicilor publice ale României în domeniile în care suntem evaluați, ci oferă piste concrete de îmbunătățire a acestora. Vă încurajez să le folosiți atunci când faceți programele de politici publice din instituțiile dumneavoastră”, a transmis premierul Ilie Bolojan. România a aderat la OCDE încă din 2022 România a devenit stat candidat la OCDE în ianuarie 2022, primind Foaia de parcurs în luna iunie 2022. Acest document stabilește termenii, condițiile și procesul de desfășurare a aderării la Organizație. România se află în etapa de evaluare tehnică din partea Comitetelor incluse în Foaia de parcurs, eforturile fiind axate pe implementarea recomandărilor prioritare primite din partea acestora și susținerea evaluărilor sectoriale. Comitetul Național pentru Aderarea României la OCDE este constituit din ministerele, instituțiile și autoritățile publice cu atribuții în cadrul procesului de aderare, acesta fiind condus de prim-ministrul României. Comitetul Național stabilește liniile de acțiune în vederea îndeplinirii prevederilor din Foaia de parcurs pentru aderarea României la OCDE și agreează decizii pentru alinierea legislației, politicilor și practicilor României la standardele Organizației și ghidarea eforturilor interinstituționale pentru avansarea procesului de aderare. RECOMANDAREA AUTORULUI: ASF anunță că România a încheiat capitolul pensiilor private pentru aderarea la OCDE. Când vor primi românii banii din Pilonul 2 Când va adera România la zona euro? Bolojan răspunde
Dependenți, dar împotriva interdicției. Adolescenții din Marea Britanie, prinși între riscurile rețelelor sociale și libertatea online
În contextul în care autoritățile din Marea Britanie analizează posibilitatea restricționării accesului minorilor la rețelele sociale, tinerii afirmă că aceste platforme rămân esențiale pentru socializare, informare și exprimare personală, potrivit unui material realizat de Reuters. Utilitate zilnică, dar și efecte negative Elevi cu vârste între 16 și 18 ani de la o școală din sudul Londrei spun că aplicații precum Snapchat, Instagram și TikTok îi ajută să țină legătura cu prietenii, să își creeze conexiuni noi și să descopere informații despre lume. În același timp, adolescenții recunosc că aceste platforme pot genera oboseală mentală, anxietate, expunere la conținut dăunător și dependență de ecran. Unii tineri afirmă că pot petrece chiar și opt ore pe zi derulând conținut, în special pe TikTok, unde „doom scrolling-ul” este frecvent. Deși companiile susțin că oferă instrumente de siguranță pentru minori, adolescenții spun că aceste restricții pot fi ocolite cu ușurință. Dezbaterea privind interzicerea accesului sub 16 ani Guvernul britanic analizează introducerea unor măsuri similare celor din Australia, unde accesul la social media pentru copiii sub 16 ani a fost restricționat. O consultare publică este în desfășurare până în luna mai, iar autoritățile invită societatea civilă să își exprime opiniile. Totuși, experți în psihologie și siguranță online avertizează că nu există dovezi clare că o interdicție ar fi eficientă. Cercetătoarea Amy Orben, profesor la University of Cambridge, subliniază că impactul social media diferă semnificativ de la un adolescent la altul. Specialiștii atrag atenția asupra dificultății de a impune o interdicție reală, în condițiile în care mulți copii sub 13 ani folosesc deja rețele sociale. Datele furnizate de Ofcom arată că șase din zece copii britanici cu vârste între 8 și 12 ani au conturi active. Experții recomandă presiuni mai mari asupra companiilor de tehnologie pentru a crea platforme mai sigure, prin „safety by design”, fără a elimina complet accesul copiilor la mediul digital.
16 Martie, calendarul zilei: Ziua creioanelor colorate. 6 ani de la instituirea stării de urgență pe teritoriul României
Gândul vă prezintă calendarul zilei de luni, 16 martie. Iată care sunt cele mai importante evenimente consemnate de-a lungul timpului la această dată. Ziua creioanelor colorate este sărbătorită anual pe 16 martie și este dedicată unuia dintre cele mai populare instrumente de desen și creație artistică. Această zi marchează momentul în care creioanele colorate au devenit disponibile pe scară largă pentru artiști, elevi și pasionați de desen. Creioanele colorate au început să fie produse industrial la începutul secolului al XX-lea, iar una dintre companiile care au contribuit la popularizarea lor a fost Crayola. Aceste instrumente simple, realizate din pigment și ceară sau ulei, permit realizarea unor desene vii și detaliate. Ziua creioanelor colorate este adesea marcată în școli și ateliere de artă prin activități creative, concursuri de desen și proiecte artistice. Sărbătoarea încurajează imaginația, creativitatea și exprimarea artistică, mai ales în rândul copiilor. Pe 16 martie 2020, Klaus Iohannis, președintele României, a semnat decretul privind instituirea stării de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 30 de zile. Decizia a fost luată ca răspuns la răspândirea rapidă a virusului COVID-19, cu scopul de a limita transmiterea și de a proteja sănătatea publică. Instituirea stării de urgență a permis autorităților să ia măsuri excepționale, inclusiv restricții de circulație, închiderea școlilor și limitarea adunărilor publice, precum și mobilizarea resurselor medicale și administrative pentru gestionarea crizei sanitare. Pe durata stării de urgență au fost emise mai multe ordonanțe militare care au stabilit reguli stricte pentru populație, precum obligativitatea declarației pe proprie răspundere pentru deplasările în afara locuinței și limitarea circulației pe timpul nopții. Multe activități comerciale, restaurante și centre comerciale au fost închise temporar, iar numeroase companii au trecut la munca de la distanță. Această perioadă a avut un impact major asupra vieții sociale, economice și educaționale din România, schimbând modul în care oamenii lucrau, învățau și interacționau. Alte evenimente semnificative petrecute în decursul anilor în această zi: Nașteri 🎂 🎂1789: Georg Simon Ohm 🇩🇪♎️ 🎂1911: Josef Mengele 🇩🇪💀 supranumit „Îngerul Morții”, a fost un medic german care, în calitate de căpitan SS, a inițiat și condus odioasele „selecții” ale evreilor deportați din toată Europa pentru exterminarea lor la Auschwitz-Birkenau. A efectuat experimente inumane pe deportați, mai ales pe cupluri de gemeni. A trăit 35 de ani cu identități false. Abia în 1992 medicii legiști au reușit să confirme identitatea lui cu ajutorul testelor ADN 🎂1941: Bernardo Bertolucci 🇮🇹🎥 Ultimul tango la Paris (Ultimo tango a Parigi) – 1973 🎂1953: Isabelle Huppert 🇫🇷🎬 cea mai nominalizată actriță a premiului César, cu 16 nominalizări, câștigând de două ori 🎂1971: Alan Tudyk 🇺🇸🎬 28 Days (2000), A Knight’s Tale (2001), Hearts in Atlantis (2001), Ice Age (2002), I, Robot (2004), 3:10 to Yuma (2007), Frozen (2013), Resident Alien (2021 – 2025), Superman (2025) 🎂1986: Alexandra Daddario 🇺🇸🎬 Decese 🕯 🕯️1670: Johann Rudolf Glauber 🇩🇪🧪 unul dintre primii ingineri chimiști. Pentru că a descoperit sulfatul de sodiu în 1625, compusul a fost denumit ulterior „sarea lui Glauber” în onoarea sa 🕯️1930: Miguel Primo de Rivera 🇪🇸🗣 a guvernat Spania ca dictator din 15 septembrie 1923 până pe 30 ianuarie 1930 🕯️1957: Constantin Brâncuși 🇷🇴🇫🇷🔨 a adus contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană 🕯️1979: Jean Monnet 🇫🇷🗣 considerat arhitectul Unității Europene 🕯️2019: Dick Dale 🇺🇸🎸 Supranumit „King of the Surf Guitar”, Misirlou (1963) 🕯️2022: Lucian Feodorov 🗣🇷🇴 deputat ales în 2020 din partea AUR Evenimente📋 📋🖍 Ziua creioanelor colorate (Colored Pencils Day) Copiii primesc în dar creioane colorate și sunt încurajați să deseneze, pentru a promova și a conștientiza beneficiile acestui gen de activitate pentru dezvoltarea imaginației, memoriei, motricității fine și a creativității Calendar 🗒 🗒37: Caligula devine împărat roman după moartea unchiului său, Tiberius 🗒1457: A fost executat Ladislau de Hunedoara, fiul mai mare al lui Iancu de Hunedoara, de către nobilimea maghiară 🗒1821: Tudor Vladimirescu, ajuns la Bolintin, a lansat „Proclamația către bucureșteni”, prin care îi chema pe aceștia la lupta antiotomană 🗒1871: Guvernul Lascăr Catargiu a dizolvat Parlamentul 🗒1897: Legea pentru înființarea Societății naționale de agricultură din România 🗒1926: Fizicianul american Robert Hutchings Goddard lansează cu succes prima rachetă cu combustibil lichid, în Auburn, Massachusetts. Aceasta s-a ridicat la o înălțime de 12 m și a zburat pe o distanță de 56 m 🗒1935: Adolf Hitler a anulat clauzele militare aferente Tratatului de la Versailles din 1919. Concomitent a fost publicată Legea reintroducerii servicului militar obligatoriu și prima utilizare a termenului Wehrmacht pentru ansamblul forțelor militare germane 🗒1939: Al Doilea Război Mondial: Trupele germane au preluat puterea în Cehoslovacia 🗒1939: De la Cetatea din Praga, Hitler proclamă Boemia și Moravia protectorat german 🗒1945: Orașul german Würzburg a fost distrus în proporție de 90% de un bombardament britanic, în numai 20 de minute. Au decedat 5.000 de persoane 🗒1963: A erupt vulcanul Agung din Bali, ducând la uciderea a 11.000 de oameni 🗒1965: A avut loc premiera filmului Pădurea spînzuraților, în regia lui Liviu Ciulei, film distins cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes 🗒1966: Astronauții americani Neil Armstrong și David Scott, aflați la bordul navetei Gemini 8, au reușit prima conectare a unei navete spațiale cu echipaj uman cu un alt obiect, o rachetă Agena 🗒1978: Aldo Moro, politician italian, fost prim ministru, a fost răpit de un comando al grupului terorist „Brigăzile roșii”. Mai târziu a fost ucis de răpitorii săi 🗒1985: Jurnalistul american Terry Anderson a fost răpit de teroriști la Beirut Liban și a fost eliberat în 1991, după 2.454 de zile petrecute în captivitate 🗒1995: Mississippi a ratificat formal Amendamentul al 13-lea, devenind ultimul stat din Statele Unite care a aprobat abolirea sclaviei 🗒1999: Comisia Europeană prezidată de Jacques Santer și-a anunțat demisia, fapt fără precedent în istoria instituției europene 🗒2005: Israel a predat oficial Ierihonul către Autoritatea Palestiniană 🗒2006: Steaua se califică în sferturile de finală ale Cupei UEFA, trecând de Betis Sevilla, 0-0, 3-0 (la Sevilla), unde va juca cu Rapid 🗒2011: La cinci zile după cutremurul din Japonia, împăratul Akihito, a avut prima ieșire publică, într-un discurs televizat calificat drept
Aeroportul Internațional Dubai, închis din nou. Un rezervor de combustibil a luat foc
Toate zborurile au fost suspendate temporar și numeroase persoane au fost evacuate de pe aeroportul din Dubai în urma unui incendiu la un rezervor de combustibil, potrivit CNN. Se pare că flăcările au apărut duminică în urma unui „incident legat de drone”. Autoritatea Aviației Civile din Dubai a anunțat suspendarea temporară „ca măsură de precauție pentru a asigura siguranța tuturor pasagerilor și personalului”, a declarat Biroul de Presă din Dubai. Raj Dholakia a declarat pentru CNN că se afla la aeroport, așteptând să se îmbarce într-un zbor spre casă, la Toronto, via New York, când autoritățile au evacuat întregul etaj al unității. „Erau sute de oameni – care se odihneau, dormeau sau mergeau – tuturor li s-a spus să meargă la cea mai apropiată scară și să coboare. Scara rulantă era plină și lifturile la fel”, a spus Dholakia. Și la locul de adunare era foarte multă lume. Unii oameni s-au așezat pe podea, a relatat Dholakia. El crede că mulți pasageri au rămas blocați o perioadă în avioanele de pe pistă. Călătorilor li s-a recomandat să contacteze companiile aeriene pentru cele mai recente actualizări privind zborul lor. „Vă rugăm să nu mergeți la aeroport”, a transmis compania aeriană Emirates pe X, adăugând că siguranța pasagerilor și a echipajului său este „prioritatea sa maximă”. Unele zboruri sunt deviate către celălalt aeroport internațional al orașului, Al Maktoum, care se află la aproximativ 65 de kilometri distanță.
Cum a răspuns Călin Georgescu la întrebarea Ancăi Alexandrescu: din ce bani trăiți?
Invitat în emisiunea moderată de Anca Alexandrescu la Realitatea Plus, fostul candidat la prezidențiale Călin Georgescu a evitat să ofere un răspuns direct la întrebarea legată de sursele sale de venit. Călin Georgescu a fost întrebat din ce bani trăiește În timpul discuției din studio, Georgescu a fost întrebat explicit din ce bani își asigură traiul. Acesta nu a oferit un răspuns clar, preferând o formulare generală. „Dumnezeu ne ține pe toți, și pe mine, și pe dumneavoastră, și pe cei care pun aceste întrebări. Nu de dragul de a avea un răspuns, ci pentru că le place bârfa. Prin urmare, nu sunt interesat de așa ceva și continui să vă spun că toate aceste răzbunări, să spun așa, ale sistemului îmi fac cinste în fața lui Dumnezeu.”, a spus Călin Georgescu. Fostul candidat la alegerile prezidențiale a continuat într-un ton sugestiv, susținând că atacurile la adresa sa ar veni din partea sistemului. „Răzbunările sistemului îmi fac cinste. Ceea ce contează este ceea ce nu se spune, important este ce nu se vede și fascinant ceea ce nu se scrie. Sper ca toată lumea să înțeleagă ce am spus acum”, a declarat Călin Georgescu. AUTORUL RECOMANDĂ
Războiul din Orientul Mijlociu. Prețul petrolului urcă puternic. Trump avertizează: Dacă aliații nu reușesc să ajute SUA în Iran, NATO va avea un viitor foarte rău
Administrația Trump a încercat în repetate rânduri să calmeze piețele și să reducă temerile privind blocajele din transportul maritim. Președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite vor trimite forțe navale pentru a escorta și proteja petrolierele care ies din Orientul Mijlociu. Totuși, administrația a recunoscut recent că ar putea dura săptămâni până când Marina americană va fi pregătită să înceapă această operațiune. Între timp, Iranul și-a intensificat presiunile, inclusiv prin amplasarea de mine în strâmtoare și prin amenințări că va lovi orice infrastructură petrolieră și de gaze asociată Statelor Unite. De la izbucnirea războiului, mai multe petroliere au fost deja lovite în Strâmtoarea Ormuz. Statele Unite au bombardat și insula Kharg, unde se află cea mai mare parte a producției petroliere iraniene. Cu toate acestea, administrația Trump a transmis că, pentru moment, a evitat să lovească direct producția de petrol a Iranului. Pe fondul escaladării crizei, Washingtonul a încercat în weekend să crească rapid producția internă pentru a contracara scumpirea carburanților. Și Agenția Internațională pentru Energie a intervenit. Statele membre au convenit miercuri să elibereze 400 de milioane de barili din rezervele de urgență, cea mai amplă acțiune colectivă din istoria instituției. Cu toate acestea, petrolul provenit din America și Europa nu va ajunge pe piață înainte de sfârșitul lunii martie. Efectele blocajului din Ormuz depășesc însă piața petrolului. Fermierii din întreaga lume depind de îngrășămintele transportate prin această rută, ceea ce ar putea duce la creșterea prețurilor alimentelor. În plus, produsele perisabile transportate pe mare, precum lactatele, fructele, legumele și peștele, ar putea fi printre primele mărfuri care se vor scumpi pe fondul perturbărilor comerciale. Volatilitatea rămâne ridicată și pe piețele financiare. În tranzacțiile de după închiderea burselor, unde volumele sunt mai mici și speculatorii își acoperă pozițiile, petrolul tinde să aibă oscilații mai puternice. Duminica trecută, cotațiile au urcat până aproape de 120 de dolari pe baril, înainte de a reveni în jurul pragului de 100 de dolari în cursul zilei de luni. Într-o discuție telefonică cu Financial Times, președintele SUA, Donald Trump, a lansat avertismente puternice chiar liderilor Alianței Nord Atlantice. Dacă nu vor reuși să ajute SUA să deschidă Strâmtoarea Ormuz, NATO se va confrunta cu un viitor „foarte rău”, spune liderul de la Casa Albă, transmițând un mesaj direct națiunilor europene să se alăture efortului său de război în Iran. În interviu, liderul de la Casa Albă a anunțat ce ajutor dorește de la europeni și de la China pentru deblocarea Strâmtorii Ormuz. „Avem un lucru numit NATO. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina, dar i-am ajutat. Nu sunt sigur că vor fi acolo pentru noi” În ciuda avertismentului său, Trump a fost pesimist că aliații SUA vor ține cont de apelurile sale de ajutor. „Avem un lucru numit NATO”, a spus Trump, care a criticat adesea alianța. „Am fost foarte amabili. Nu a trebuit să-i ajutăm cu Ucraina. Ucraina este la mii de kilometri distanță de noi… Dar i-am ajutat. Acum vom vedea dacă ne vor ajuta. Pentru că am spus de mult că vom fi acolo pentru ei, dar ei nu vor fi acolo pentru noi. Și nu sunt sigur că vor fi acolo.” Rugat să specifice ajutorul de care are nevoie, Trump a spus „orice ar fi”. El a adăugat că aliații ar trebui să trimită dragoare de mine, dintre care Europa deține mult mai multe decât SUA.
Efectele încălzirii globale. Ninge în Sahara. Dunele aride s-au transformat în derdeluș
Încălzirea globală poate aduce și surprize la care nu te puteai gândi. Deșertul Sahara a îmbrăcat o mantie de omăt chiar la începutul primăveii. Dunele aride din Algeria s-au transformat în derdeluș. Vremea imprevizibilă i-a încântat atât pe localnici, cât și pe turiști. Beduinii și-au pus mănușile. Tot ce lipsește din peisaj sunt cămilele lui Moș Crăciun. Din motive necunoscute, pârtiile au dispărut în scurt timp. Fotografii spectaculoase arată celebrul deșert Sahara acoperit de zăpadă, după ce temperaturile au scăzut la minime neobișnuite pentru această regiune. Dunele de nisip portocaliu, cunoscute în întreaga lume, au devenit albe în urma ninsorii care a căzut în zona orașului Aïn Séfra, din Algeria, scrie TheSun, preluat de Euronews. Ninsoarea a fost posibilă după ce temperaturile au coborât sub zero grade. Aïn Séfra, oraș al cărui nume se traduce prin „izvor galben”, este cunoscut drept „Poarta către Deșert”. Localitatea se află la marginea nordică a Saharei, aproape de Munții Atlas, iar această poziție geografică poate crea ocazional condițiile meteorologice necesare pentru apariția zăpezii. Chiar dacă momentul a fost unul spectaculos pentru localnici și turiști, ninsoarea nu a durat mult. Zăpada s-a topit rapid, la scurt timp după ce a căzut. A șaptea ninsoare din ultimele patru decenii Meteorologii spun că aceasta este a șaptea ninsoare înregistrată în această regiune a Saharei în ultimele patru decenii. Înainte de 2016, ultima ninsoare din Aïn Séfra fusese consemnată în 1979. Deși Sahara este cunoscută pentru temperaturile extreme din timpul verii, care pot depăși 50°C, iarna pot apărea episoade scurte de frig. În timpul ninsorilor recente, temperaturile au coborât până la aproximativ -2°C, iar în unele zone au fost observate chiar și animale, precum oi, pe dunele acoperite de gheață. Recomandarea autorului: Ninsoarea din Sahara văzută din spațiu. Imaginile uimitoare publicate de NASA
Macron, mesaj de ultimă oră după convorbirea cu președintele Iranului
Mesajul lui Macron vine într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu. Franța a anunțat în ultimele zile desfășurarea a aproximativ 12 nave militare, inclusiv grupul de luptă al portavionului Charles de Gaulle, în Mediterana, Marea Roșie și, eventual, în zona Strâmtorii Ormuz, Parisul susținând că obiectivul este unul defensiv și vizează protejarea aliaților, descurajarea unei extinderi a conflictului și securizarea rutelor maritime comerciale. Macron a insistat în postare că „libertatea de navigație” prin Strâmtoarea Ormuz trebuie restabilită cât mai rapid. Miza este una majoră pentru economia globală: prin această rută tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, iar Parisul încearcă să construiască o coaliție care să poată securiza traficul maritim după calmarea fazei celei mai intense a confruntărilor. Contextul tensionat Contextul regional s-a degradat accelerat după izbucnirea, la 28 februarie, a războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Potrivit Reuters, statele din Golf au fost lovite de peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar luptele au afectat și Libanul, unde Hezbollah s-a implicat direct împotriva Israelului. În paralel, liderii G7 au discutat impactul crizei asupra pieței energetice, după ce prețurile petrolului au urcat puternic pe fondul temerilor legate de blocarea transportului prin Ormuz. În postarea sa, președintele francez a reluat și dosarul sensibil al celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, cerând ca aceștia să poată reveni „în siguranță” în Franța. Cazul lor rămâne un punct major de tensiune între Paris și Teheran. Ministerul francez de Externe a anunțat în noiembrie 2025 că cei doi au fost transferați la reședința Franței din Teheran și sunt în siguranță, însă Reuters relata atunci că ei rămâneau sub supraveghere judiciară în Iran, în așteptarea revenirii efective în Franța. Macron a mai susținut că numai un nou cadru politic și de securitate poate garanta pacea în regiune și a reafirmat poziția Parisului potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Această linie este susținută și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut revenirea urgentă la diplomație și negocieri, avertizând că fără cooperarea deplină a Teheranului nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic.