Aceste vlogger danez a comandat un singur mititel în Piața Obor. Câți bani i s-au cerut
Un vlogger danez, aflat în vizită în România, a filmat prima sa experiență în care a încercat micii din Obor. Bărbatul s-a declarat surprins de gustul autentic al micului, alături de o bere. Tore Hansen, un vlogger danez, nu a putut pleca din România, fără să guste tradiționalii mici de la noi. Pentru ca experiența să fie una cât mai autentică, el a mers direct în piața Obor. Vloggerul danez care a mâncat pentru prima dată mici din Obor „Îmi este foame, dar am o presimțire că voi găsi ceva bun aici pentru că sunt mulți oameni la coadă. Deci aici sunt mici, wow, o mulțime de oameni. Este sâmbătă, ceea ce înseamnă că oamenii se bucură de weekend și mănâncă mâncare locală bună. O să încerc să mă provoc și o să comand în limba română. Româna mea stricată. -Salut, pot să cer un mic? -Sigur, muștar? -Da. -Pâine? -Da. -Șapte. -De unde ești? -Danemarca, mersi mult. Desigur, nu poți mânca fără o bere, au și o bere daneză, coada din spatele meu se face tot mai mare, aștepți cam 15 minute. Deci costul total al acestei mese a fost de 15 lei. Să gustăm. Wow e foarte delicat și are un gust incredibil. Am auzit că e obligatoriu să îl mănânci cu muștar. Nu sunt sigur dacă carnea e doar carne sau are și brânză în interior. Condimentele sunt blânde. Aș putea mânca asta la prânz și la cină, fără vreo diferență”, spune acesta în vlogul său. SURSA FOTO youtube @ Tore Hansen Recomandările autorului:
Războiul din Orientul Mijlociu, ziua 18. Serviciile secrete americane cred că regimul iranian își consolidează puterea/ Numărul soldaților americani răniți în războiul din Iran a depășit 200 în șapte țări
UPTADE: Un petrolier a fost lovit de un proiectil în largul Fujairah Centrul britanic pentru Operațiuni Comerciale Maritime (UKMTO) raportează că un petrolier a fost lovit de un „proiectil necunoscut” în timp ce se afla la ancoră la 23 de mile marine (42,5 km) est de Fujairah, în Golful Oman, relatează Al Jazeera. Potrivit UKMTO, petrolierul a suferit daune structurale minore, dar nu s-au înregistrat răniți în rândul echipajului și niciun impact asupra mediului. „Navele sunt sfătuite să tranziteze zona cu prudență și să raporteze orice activitate suspectă”, a adăugat centrul. UPTADE: Un incendiu a izbucnit în zona petrolieră Fujairah din Emiratele Arabe Unite în urma unui atac cu drone Biroul de presă al guvernului din Fujairah a anunțat că a izbucnit un incendiu în Zona Industrială Petrolieră Fujairah după ce amplasamentul a fost ținta unui atac cu drone, potrivit Al Jazeera. Autoritățile au confirmat că nu s-au înregistrat victime în urma atacului, iar echipele de intervenție au intervenit și gestionează incidentul la fața locului, situat la aproximativ 150 km est de Dubai. UPTADE: Emiratele Arabe Unite anunță închiderea temporară a spațiului aerian ca „măsură excepțională de precauție” Autoritatea Generală pentru Aviație Civilă din Emiratele Arabe Unite anunță închiderea temporară și completă a spațiului aerian al țării, ca „măsură de precauție excepțională”, pe fondul evoluțiilor rapide ale situației de securitate din regiune, relatează agenția de știri de stat. Peste 200 de soldați americani au fost răniți în șapte țări din Orientul Mijlociu în timpul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, în principal în urma atacurilor cu rachete și drone iraniene asupra pozițiilor americane. Zece soldați sunt grav răniți, iar 13 au murit, potrivit Washington Post. Rănirile au avut loc în contextul în care Iranul lansează valuri de rachete și drone de atac unidirecționale, ca răspuns la atacul extins al administrației Trump. Numărul soldaților americani răniți sau răniți în timpul campaniei americano-israeliane împotriva Iranului depășește acum 200 în șapte țări, a declarat luni un purtător de cuvânt al armatei americane, oferind cea mai detaliată relatare de până acum despre modul în care personalul american a fost pus în pericol, relatează Washington Post. Știrea inițială Washington Post: serviciile secrete americane cred că regimul iranian își consolidează puterea În ciuda a peste două săptămâni de atacuri aeriene neîncetate, conform evaluărilor serviciilor secrete americane, regimul iranian va rămâne probabil în picioare deocamdată, slăbit, dar mai intransigent, cu puternicele forțe de securitate ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice exercitând un control mai mare, arată Washington Post în ediția de luni seara. Statele Unite și Israelul au degradat semnificativ capacitatea de rachete și marina Iranului, l-au înlăturat pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și au eliminat zeci de lideri militari și de informații de rang înalt. Însă costurile războiului sunt în creștere – cel puțin 12 miliarde de dolari până acum și 13 soldați americani uciși. Presiunea Iranului asupra Strâmtorii Ormuz a încetinit traficul maritim la o scădere semnificativă, creând o perturbare istorică a traficului petrolier.
Radu Miruță, după avertismentul lui Traian Băsescu: Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil
Ministrul Apărării Naţionale, Radu Miruţă, a delcarat că armata SUA, care a solicitat acceptul pentru a disloca echipament și personal în baze militare din România, a precizat în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Reacția oficialului vine după ce fostul președinte Traian Băsescu a avertizat că este posibil ca Iranul să încerce să lovească echipamentele americane aduse în România. Fostul președinte Traian Băsescu a precizat, luni, printr-o postare pe Facebook, în contextul amenințărilor venite din partea Iranului, că echipamentele pe care România a permis SUA să le disloce în bazele militare de la Mihail Kogălniceanu și Câmpia Turzii nu înseamnă echipament militar defensiv, motiv pentru care Iranul ar putea încerca să lovească. Radu Miruță a comentat afirmațiile fostului președinte și a explicat că nu vor fi avioane care să transporte explozibili. „Eu apreciez foarte mult opiniile domnului președinte Băsescu. Așa cum dumnealui a menționat, sunt aprecieri personale ale domniei sale. Pentru a clarifica niște aspecte pe care eu le-am văzut un pic diferite față de situația reală. Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba despre bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea şedinţei CSAT, înainte de votul acordat în Parlament şi am informat toate aceste lucruri. Armata americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil. Aşadar, de pe teritoriul naţional nu se va pleca cu încărcătură ofensivă”, a transmis ministrul Apărării, Radu Miruţă. RECOMANDAREA AUTORULUI: Radu Miruţă, întrevedere cu noul ambasador al SUA: „Prezenţa militară americană în ţara noastră contribuie la consolidarea securităţii naţionale” A patra aeronavă americană a aterizat la Otopeni, după ce România a permis utilizarea bazei Kogălniceanu de către SUA Traian Băsescu, avertisment la limita panicii după amenințările Iranului: Ar fi bine ca fiecare dintre noi să se gândească unde se adăpostește el și familia
Demolarea planificată a unei clădiri a scăpat de sub control. Patru oameni au murit, iar alți patru au fost răniți
Echipele de salvare din cadrul armatei și al altor instituții se străduiau să găsească persoanele rămase blocate sub dărâmături, a precizat Ministerul de Interne într-un comunicat, potrivit AP. Imaginile arătau victime transportate de pe locul accidentului pe targă. Nu a fost clar imediat ce s-a întâmplat în timpul demolării care a dus la decese și răniți. Clădirea era una dintre cele câteva „destinate demolării în cadrul proiectului de regenerare a râului Nairobi, aflat în derulare”, se arată în comunicat. Cel puțin două persoane au fost salvate, dar un jurnalist al Associated Press prezent la fața locului, în comunitatea Blue Estate din Shauri Moyo, a numărat cel puțin trei cadavre scoase din structura prăbușită. Ministerul de Interne a estimat numărul morților la patru. Prăbușirile clădirilor sunt frecvente în Nairobi, unde cererea de locuințe este mare, iar dezvoltatorii imobiliari fără scrupule ocolesc adesea reglementările sau încalcă pur și simplu normele de construcție. După ce opt clădiri s-au prăbușit și au ucis 15 persoane în Kenya în 2015, președinția a ordonat o inspecție a clădirilor din toată țara pentru a verifica dacă acestea respectă normele de construcție. Autoritatea Națională pentru Construcții a constatat că 58% dintre clădirile din Nairobi erau improprii locuirii.
Lupte în Orient, ziua 17: Trump ameninţă aliații NATO
Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a respins, luni, cererile președintelui american Donald Trump de a trimite nave de război în Strâmtoarea Ormuz. „Ce se așteaptă Trump să facă o mână de fregate europene în Strâmtoarea Ormuz, ceea ce puternica Marină americană nu poate face?”, a spus el. „Acesta nu este războiul nostru; nu l-am început noi.” Țări precum Grecia, Japonia și Australia au declarat că nu vor trimite nave de război în strâmtoare, așa cum a solicitat Trump. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că strâmtoarea este „în afara zonei de responsabilitate a NATO”, dar că discută opțiuni cu ONU pentru a-i asigura navigabilitatea. Trump a prezis un „viitor foarte rău” pentru alianța NATO dacă aceasta nu îl va sprijini în deblocarea strâmtorii. Între timp, armata israeliană a lansat o ofensivă terestră „limitată și selectivă” împotriva miliției șiite Hezbollah din sudul Libanului, precum și un „val larg” de bombardamente în Iran. UPDATE: Mojtaba Khamenei este în viață, dar grav rănit Noul lider suprem iranian a supraiețuit bombardamentelor care i-au ucis tatăl, potrivit The Telegraph. Mojtaba Khamenei s-a aflat în grădina reședinței fostului ayatollah, chiar cu câteva momente înainte de atac. UPDATE. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, susține că atacurile SUA și ale Israelului au ucis sute de civili în Iran și recomandă statelor „vecine“ să-și clarifice poziția față de război de îndată”. „Rapoartele indică faptul că unele state vecine care găzduiesc forțe americane și permit atacuri asupra Iranului încurajează, de asemenea, în mod activ acest masacru. Pozițiile ar trebui clarificate de îndată”, a declarat Araghchi. UPDATE. Strâmtoarea Ormuz este „închisă dușmanilor noștri” Strâmtoarea Ormuz este „închisă dușmanilor noștri”, declară ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi. „După 15 zile de război, au recurs la alte forțe pentru a asigura securitatea Strâmtorii Hormuz, apelând la cei pe care îi considerau dușmani până ieri”, a spus Araghchi. „Ei cer altor țări să vină și să-i ajute, astfel încât strâmtoarea să rămână deschisă. Din perspectiva noastră, strâmtoarea este deschisă, dar este închisă pentru dușmanii noștri, închisă pentru cei care au comis această agresiune lașă împotriva noastră și pentru aliații lor.” El a adăugat că atacurile americano-israeliene au declanșat „un război pe care inamicul l-a început cerând capitulare necondiționată”. Bruxelles-ul caută „soluții” pentru securitatea strâmtorii Ormuz, după presiunile venite din partea lui Trump Statele membre ale Uniunii Europene vor analiza la Bruxelles ce măsuri pot lua pentru menținerea deschisă a strâmtorii Ormuz. Șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas, spune că securitatea acestei rute maritime este esențială pentru Europa. „Este în interesul nostru să menținem deschis Strâmtoarea Hormuz și de aceea discutăm și noi ce putem face în această privință”, a declarat Kallas jurnaliștilor. Oficialul european a precizat că Uniunea Europeană a menținut contactul cu Statele Unite în legătură cu situația din regiune. „Din partea europeană, am fost în contact cu colegii americani la diferite niveluri în această privință, dar, desigur, situația este foarte instabilă”, a adăugat ea. Declarațiile vin în contextul în care președintele Donald Trump a cerut aliaților Statelor Unite să trimită nave pentru a contribui la securizarea strâmtorii Ormuz. Liderul de la Casa Albă a avertizat recent că NATO riscă un viitor „foarte sumbru” dacă statele aliate nu oferă sprijin pentru protejarea acestei rute strategice. Kaja Kallas a subliniat însă că problema securității strâmtorii nu ține în mod direct de mandatul NATO. „Acest lucru nu ține de sfera de acțiune a NATO”, a declarat șefa diplomației europene. Ea a explicat că Alianța Nord-Atlantică nu are membri în zona strâmtorii Ormuz. „Nu există țări membre NATO în Strâmtoarea Hormuz”, a spus Kallas. Reacția Chinei după ce Trump i-a cerut să intervină pentru a menține securitate în strâmtoarea Ormuz China a transmis că poartă discuții „cu toate părțile” cu privire la situația din Strâmtoarea Ormuz, a declarat Ministerul Afacerilor Externe, reiterând apelul țării la o dezamorsare a conflictului din Orientul Mijlociu. În cadrul unei conferințe de presă periodice, ministerul a fost întrebat dacă China a primit vreo solicitare din partea președintelui american Donald Trump de a contribui la asigurarea securității strâmtorii, o arteră vitală pentru transporturile energetice globale. Trump a solicitat altor țări să ajute la redeschiderea strâmtorii, care a fost efectiv închisă de Iran. „Suntem în contact cu toate părțile implicate în legătură cu situația actuală și ne angajăm să promovăm detensionarea și calmarea situației”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al ministerului, Lin Jian. Lin afirmă că China îndeamnă din nou toate părțile să înceteze imediat luptele pentru a preveni escaladarea conflictului și consecințele economice mai ample. Aeroportul Internațional din Dubai reia parțial „treptat” după atacul cu drone iraniene Zborurile de pe Aeroportul Internațional din Dubai au fost reluate „treptat” în urmă cu scurt timp, a transmis operatorul aeroportuar, după ce un atac cu o dronă iraniană a provocat mai devreme un incendiu la un rezervor de combustibil din apropiere. „Zborurile către și dinspre DXB sunt reluate treptat către anumite destinații, după suspendarea temporară aplicată ca măsură de precauție.”, au anunțat reprezentanții Aeroportului din Dubai într-o postare pe X. Pasagerilor le este recomandat să se informeze la companiile aeriene la care au planificate zboruri, înainte să plece spre Aeroport. Trump: Teheranul nu este „pregătit” să încheie un acord Donald Trump a declarat că SUA poartă discuții cu Iranul, dar că Teheranul nu este pregătit să încheie un acord pentru a pune capăt războiului. „Da, discutăm cu ei, dar nu cred că sunt pregătiți. Totuși, se apropie destul de mult”, a declarat duminică domnul Trump reporterilor aflați la bordul avionului Air Force One. Trump a adăugat că nu este sigur dacă dorește să încheie un acord pentru a pune capăt războiului, „pentru că, în primul rând, nimeni nu știe cu cine ai de-a face, deoarece majoritatea liderilor lor au fost uciși”. Trump cere aliaților sprijin militar pentru strâmtoarea Ormuz. Japonia și Australia au spus „pas” Japonia, Australia și Regatul Unit au declarat că nu au în plan să trimită nave pentru a securiza strâmtoarea Ormuz, importanta rută maritimă pe care Iranul a închis-o pentru traficul petrolierelor aliaților SUA, scrie
Washington Post: Numărul soldaților americani răniți în războiul din Iran a depășit 200 în șapte țări
Rănirile au avut loc în contextul în care Iranul lansează valuri de rachete și drone de atac unidirecționale, ca răspuns la atacul extins al administrației Trump. Numărul soldaților americani răniți sau răniți în timpul campaniei americano-israeliane împotriva Iranului depășește acum 200 în șapte țări, a declarat luni un purtător de cuvânt al armatei americane, oferind cea mai detaliată relatare de până acum despre modul în care personalul american a fost pus în pericol, relatează Washington Post. Simptomele cerebrale, raportate la câteva zile după explozii Unii răniți au fost raportați abia în ultimele zile, a spus el, pe măsură ce simptomele – în principal cele provenite de la traumatisme cranio-cerebrale – devin evidente. Comandamentul Central supraveghează operațiunile militare americane în Orientul Mijlociu. Atacurile americane din ultimele zile s-au concentrat în principal pe distrugerea lansatoarelor de rachete și a instalațiilor de depozitare a dronelor iraniene, în încercarea de a limita capacitatea Iranului de a riposta, au declarat oficiali americani. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a dezvăluit, săptămâna trecută, că peste 140 de soldați americani au fost răniți în război, majoritatea revenind rapid la datorie. Opt au fost grav răniți, a declarat Parnell la momentul respectiv. Hawkins a declarat luni că numărul soldaților grav răniți a crescut de atunci la 10, după ce oficialii militari au recaracterizat rănile a doi militari răniți în primele zile ale campaniei. Atacul din Kuweit și accidentul aviatic din Irak: 13 morți în total Șapte soldați americani au fost uciși în atacuri iraniene, iar șase au murit săptămâna trecută, după ce un avion de realimentare KC-135 s- a prăbușit în Irak, într-un accident pe care oficialii militari americani l-au definit ca fiind cel în care a fost implicat un alt avion. Cel mai semnificativ atac asupra personalului american a avut loc pe 28 februarie la Port Shuaiba din Kuweit, unde o dronă de atac unidirecțional a lovit un centru de operațiuni tactice. Șase soldați americani au fost uciși. Un al șaptelea soldat a murit din cauza rănilor suferite într-un atac la baza aeriană Prince Sultan din Arabia Saudită. Generalul Dan Caine, șeful Statului Major Interarme, a declarat vineri într-o conferință de presă cu reporterii că majoritatea rănilor suferite de americani au fost în urma atacurilor cu drone de atac unidirecționale. El a spus că „o grămadă” de răniți s-au întors la datorie și că rănile au avut loc „în Kuweit, Iordania, puțin pe flancul sudic, în diverse locuri”. Oficialii americani nu au detaliat unde se aflau celelalte țări la momentul respectiv. Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a adăugat atunci că „aproape 90%, slavă Domnului” dintre cei răniți suferiseră „răni minore”. 15.000 de obiective iraniene lovite în 16 zile Forțele americane au lovit peste 7.000 de ținte în Iran de la începutul operațiunii, a declarat Comandamentul Central într-o fișă informativă publicată luni. Israelul a lansat încă aproximativ 8.000, au declarat oficialii. Printre țintele atacate se numără siturile de rachete antinavă ale Iranului, unitățile de producție de rachete balistice și drone, buncărele de arme și rachetele sol-aer, au declarat oficiali americani. Amiralul Charles „Brad” Cooper, ofițerul superior al Comandamentului Central, a declarat într-un videoclip postat luni că forțele americane au lansat „o putere de foc copleșitoare” asupra Iranului timp de 16 zile. Statele Unite au superioritate aeriană asupra cerului iranian, a spus el, ceea ce înseamnă că piloții americani pot efectua misiuni fără interferențe semnificative. „Atacurile SUA și ale partenerilor lor fac exact ceea ce sunt menite să facă: să îndeplinească obiective militare foarte clare pentru a elimina capacitatea Iranului de a proiecta puterea împotriva americanilor și împotriva vecinilor săi”, a declarat Cooper. Căpitanul de marină Tim Hawkins, purtătorul de cuvânt principal al Comandamentului Central al SUA, a declarat că trupe americane au fost rănite în Bahrain, Irak, Israel, Iordania, Kuweit, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, în principal în primele zile ale conflictului. Peste 180 dintre ele s-au întors la datorie, a spus el.
Oana Țoiu anunță că MAE primește un buget de 0,8% din PIB pentru 2026: E ultimul an în care ne permitem să nu investim suficient în politica externă
Oana Țoiu a anunțat că MAE va funcționa în 2026 cu un buget de 0,8% din PIB. Ea a avertizat că acesta trebuie să fie ultimul an în care diplomația română primește resurse sub media europeană, deoarece lipsa investițiilor afectează direct prezența economică și securitatea țării. „Alocarea bugetară pentru Ministerul Afacerilor Externe este 0,8% din PIB. Este ultimul an în care , din perspectiva mea, România permite să plătească costul de a nu investi suficient în politică externă. Este un efort comun pe care ni-l asumăm cu responsabilitate și în acest an, însă, trebuie să fim conștienți că trebuie să fie ultimul an în care România poate să aloce sub media europeană, resursele necesare pentru politica sa externă. În resurse însă, așa cum există ele în acest moment, vom asigura îndeplinirea priorităților României pentru politica externă,” a transmis Țoiu. Țoiu a discutat și despre planul de investiții de 400 milioane de lei pentru renovarea celor 180 de clădiri ale României din străinătate. „Avem, în acest sens, planificată cea mai ambițioasă anvelopă bugetară pentru redarea clădirilor de patrimoniu ale României. 400 de milioane este totalul acestui fond pe care îl propunem. Sigur, vorbim de credite de angajament pe anul 2026, date fiind limitările generate de resursele disponibile. Vrem să executăm din aceste investiții 120 de milioane: 70 de milioane din fonduri naționale, 50 de milioane din fonduri europene. Acest lucru nu este doar o formă de redare a patrimoniului către cetățenii României, dar și, sigur, către vizitatorii din țările respective. Ministra de Externe a vorbit și despre necesitatea securizării infrastructurii digitale după atacurile cibernetice recente. „Ne așteptăm ca aceste amenințări hibride să continue. Ne așteptăm să continue și în intensitate, de aceea, inclusiv infrastructura digitală este un element important pentru care trebuie să avem resursele necesare.” AUTORUL RECOMANDĂ: Oana Țoiu pretinde că prioritatea României este echilibrarea prețurilor la combustibil. Carburanții s-au scumpit de opt ori în ultimele două săptămâni Oana Țoiu, de Ziua Maghiarilor de Pretutindeni: „Diversitatea etnică, culturală și lingvistică – una dintre marile valori ale societății românești”
Reuters: Compania Naftogaz din Ucraina, în discuții cu OMV Petrom din România pentru găzduirea gazelor din Marea Neagră
Compania ucraineană Naftogaz, care a descoperit rezerve „substanțiale” de gaze offshore în Marea Neagră înainte de invazia Rusiei, este în discuții cu compania românească OMV Petrom pentru a forma un parteneriat legat de acest zăcământ, au declarat trei surse din industrie pentru Reuters. Sursele nu au indicat cantitatea de gaze recuperabile la descoperire, dar una dintre ele a numit-o „unul dintre cele mai promițătoare zăcăminte de gaze din regiunea Mării Negre”, unde România și Turcia își dezvoltă deja propriile zăcăminte. Discuțiile se află într-un stadiu incipient, iar dezvoltarea zăcământului nu va începe înainte de sfârșitul războiului, au spus aceștia. Totuși, descoperirea de gaze ar putea, în cele din urmă, să consolideze securitatea energetică a Europei, deoarece aceasta rupe legăturile cu Rusia, subliniind în același timp potențialul Mării Negre pentru descoperiri suplimentare. Naftogaz și OMV Petrom nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Una dintre surse a declarat pentru Reuters că studii seismice au fost efectuate parțial pe zăcămintele aflate în apropierea perimetrelor offshore românești, și că sunt disponibile date 3D și 2D. Sursa a declarat că Ucraina solicită discuții inter-business și inter-guvernmentale pentru a atrage tehnologia occidentală de extracție a gazelor din adâncurile mării. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat la începutul acestei luni, după întâlnirea cu președintele român, Nicușor Dan, la București, că cele două țări își propun să deruleze împreună proiecte de extracție a resurselor pe platoul Mării Negre. Nu a oferit mai multe detalii. Ucraina era aproape în întregime autonomă în materie de gaze înainte de război, dar a fost forțată să își mărească brusc importurile după ce atacurile cu rachete rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile sale de producție. Marea Neagră, crucială pentru transporturile de cereale, petrol și produse petroliere și care găzduiește proiecte de foraj offshore, este împărțită de Bulgaria, România, Georgia, Turcia și Ucraina, precum și de Rusia prin Crimeea. În cei patru ani de la începutul războiului, statele membre NATO Bulgaria, România și Turcia au interceptat mine care plutesc în Marea Neagră pe rute energetice și comerciale. OMV Petrom, controlată majoritar de compania austriacă OMV (OMVV.VI), deschide o nouă filă de explorare în blocul Han Asparuh, în largul coastei Bulgariei. În România, dezvoltă Neptun Deep în parteneriat cu producătorul de gaze de stat Romgaz (SNG.BX), care va începe producția în 2027, dublând producția de gaze a țării și transformând-o într-un exportator net.
Recomandarea lui Raed Arafat pentru situații de criză: Fiecare familie ar trebui să aibă un rucsac de urgență pentru 72 de ore în caz de dezastru
Șeful Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), Raed Arafat, avertizează cu privire la importanța pregătirii populației pentru eventuale situații de criză. În acest sens, el spune că fiecare familie ar trebui să aibă pregătit un rucsac de urgență cu provizii suficiente pentru cel puțin 72 de ore. Aceste precizări au fost făcute în cadrul conferinței „Quo Vadis 2026!”, în contextul unor discuții despre pregătirea societății pentru situații extreme, precum dezastre naturale, pene majore de curent, conflicte sau alte evenimente neprevăzute, potrivit bzi.ro. Potrivit oficialului, prevenția și organizarea pot face diferența în primele ore sau zile după un dezastru, perioadă în care accesul la resurse și servicii esențiale poate fi limitat. Autoritățile subliniază că pregătirea individuală este o măsură simplă, dar foarte eficientă, pentru a reduce riscurile în cazul unor situații de urgență. Raed Arafat a explicat că pregătirea trebuie privită cu seriozitate și nu tratată ca un scenariu improbabil. „Suntem obligați să ne pregătim pentru situații de dezastre sau situații speciale. Le luăm în derâdere sau le luăm în serios?”, a transmis șeful DSU. Unul dintre elementele principale recomandate de autorități este pregătirea unui rucsac de urgență, care să conțină strictul necesar pentru supraviețuirea în primele trei zile după o situație critică. FOTO – Caracter ilustrativ Un rucsac de urgență bine pregătit poate conține mai multe obiecte esențiale, menite să asigure siguranța și autonomia unei persoane pentru o perioadă limitată de timp. Printre elementele recomandate de autorități se numără: acte personale și copii ale documentelor importante; bani de rezervă în numerar; trusă de prim ajutor și medicamente esențiale; analgezice și medicamente personale; produse de igienă personală; haine și încălțăminte de schimb; pături, saci de dormit sau folii de supraviețuire; baterie externă pentru telefon; lanternă și baterii de rezervă; fluier și cuțit utilitar; măști de protecție împotriva prafului și mănuși. Aceste elemente pot ajuta persoanele afectate să facă față unei situații de urgență, până la restabilirea serviciilor esențiale. Provizii de apă și hrană pentru minimum 72 de ore Pe lângă obiectele din rucsacul de urgență, autoritățile recomandă și stocarea unor provizii de apă și alimente neperisabile. Raed Arafat a precizat că fiecare persoană ar trebui să aibă la dispoziție cel puțin 4 litri de apă pe zi. Apa trebuie depozitată în recipiente sigure, într-un loc răcoros și ferit de lumină, pentru a preveni degradarea acesteia. În ceea ce privește hrana, autoritățile recomandă produse care pot fi păstrate pe termen lung și care nu necesită gătire. Printre acestea se numără: conserve alimentare; batoane energizante; alimente deshidratate; produse alimentare pentru nevoi speciale; hrană pentru animalele de companie. În unele state europene, mai ales în nordul continentului, autoritățile recomandă chiar provizii pentru o perioadă mai lungă. În anumite situații, populația este încurajată să fie pregătită pentru până la șapte zile fără acces la resurse externe. Exemple de crize recente: blackout-uri și furtuni severe Raed Arafat a oferit și exemple concrete care arată cât de importantă este pregătirea pentru situații de criză. El a amintit furtuna puternică din 2017, care a afectat mai multe zone din vestul României. În urma acelui fenomen meteorologic, regiuni extinse din județele Timiș și Caraș-Severin au rămas fără energie electrică pentru perioade semnificative. Totodată, oficialul DSU a menționat și situații recente de blackout în mai multe state europene, inclusiv în Balcani și Spania. În astfel de scenarii, lipsa energiei electrice poate afecta rapid funcționarea societății. ATM-urile nu mai funcționează, magazinele nu pot procesa plăți, iar accesul la produse de bază devine limitat. „Dacă nu ai acasă provizii temporare, s-ar putea să te trezești că nu poți scoate bani, că nu poți cumpăra, pentru că magazinele nu pot funcționa fără energie”, a explicat Raed Arafat. Mesajul transmis de autorități este clar: pregătirea din timp este o responsabilitate individuală care poate reduce semnificativ riscurile în fața unor evenimente neprevăzute. Reprezentanții DSU transmit că pregătirea individuală este una dintre cele mai eficiente măsuri de protecție în cazul unor crize majore. Un rucsac de urgență bine echipat și câteva zile de provizii pot oferi timp autorităților să intervină și să restabilească serviciile esențiale. Așadar, în situații de dezastru, primele ore sunt adesea decisive, iar accesul rapid la apă, hrană și echipamente de bază poate face diferența pentru siguranța populației. Autorul mai recomandă: Șeful DSU explică schimbările din mesajele RO-ALERT: „Sunete diferite în funcţie de tipul mesajului şi de gravitatea situaţiei” Raed Arafat explică de ce a transmis mesaj Ro-Alert că ninge, iarna, şi spune că va schimba sunetul cu unul „mai puţin intruziv”
Premierul Spaniei afirmă că războiul lui Trump împotriva Iranului subminează ordinea internațională
„Este vorba despre un război unilateral declanșat de două națiuni, de două guverne, fără a se consulta sau a se coordona cu aliații lor”, a declarat Sánchez într-un interviu publicat luni în cadrul podcastului „The Rest Is Politics”. „Există o provocare clară venită din partea administrației americane atunci când vine vorba de slăbirea și subminarea ordinii internaționale”, a spus el, potrivit Bloomberg. Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai lui Trump în cadrul Uniunii Europene, acuzându-l pe președintele american că a declanșat un război „ilegal” și stârnindu-i nemulțumirea după ce a blocat utilizarea a două baze militare americane în conflictul cu Iranul. Poziția sa se adaugă unei liste lungi de dispute cu Washingtonul, inclusiv refuzul de a se angaja să aloce 5% din PIB pentru apărare, o țintă NATO susținută de toți ceilalți membri ai alianței militare. Spania intenționează să aloce aproximativ 2,1% din PIB pentru apărare și afirmă că acest nivel va fi suficient pentru a face față provocărilor comune în domeniul apărării. Ținta NATO de 5% este „o cifră arbitrară, care nu se bazează pe date și fapte”, a spus Sánchez în interviul acordat podcastului. „Într-un an ar putea fi 5%. În alt an ar putea fi 2%. Și în alt an ar putea fi 7%”, a adăugat el. În ultimele săptămâni, Trump a avertizat că ar putea lua măsuri împotriva Spaniei din cauza poziției sale privind NATO și Iranul, inclusiv prin întreruperea relațiilor comerciale, însă până acum nu a luat nicio decizie în acest sens.