Valentin Stan: Până în 2025, când Trump a spus că vrea Groenlanda, femeile inuite din Groenlanda erau sterilizate cu forța
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul, prof. univ. dr. Valentin Stan, istoric, jurnalist și analist român, a adus în discuție situația Groenlandei și modul în care populația inuită a fost tratată timp de decenii de autoritățile daneze. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Valentin Stan: Ce li se întâmpla inuiților până în 2025 Profesorul explică faptul că Groenlanda este locuită de inuiți și că aceștia au fost tratați, timp de zeci de ani, ca o populație colonială. El spune că până în anii ’70 au existat practici grave îndreptate împotriva fetelor și femeilor native, fără consimțământul lor. Știi că în anul 2025 au început să se întâmple niște lucruri prin Danemarca? Apropo de Groenlanda. O să vezi niște lucruri care te vor impresiona foarte tare. Deci, Groenlanda. Populație nativă, inuiți. Știi ce li se întâmpla până în 2025 când a cerut Donald Trump Groenlanda? Hai să vedem mai întâi ce li se întâmpla până prin anii 70. Sterilizări forțate și traume ascunse zeci de ani Valentin Stan a prezentat un material apărut în februarie 2025, care vorbește despre sterilizarea forțată a mii de fete, multe dintre ele minore. Aceste practici au fost făcute fără consimțământ și sub presiune, ca parte a politicilor coloniale daneze. Radio France, 11 februarie 2025: Inuiții vor să profite de lumina reflectoarelor pe care Trump le-a îndreptat pentru a-și afirma drepturile pe care le consideră încălcate sub colonialism. Cea mai sensibilă problemă este, fără îndoială, sterilizarea forțată a femeilor inuit. De fapt, între 1966 și 1970, 4.500 de sterilete au fost introduse pe fete tinere fără consimțământul lor sau sub presiune. Asta i s-a întâmplat Elisei, care avea doar 13 ani. Forțată expatriată în Danemarca, la vârsta de 6 ani, povestea Elisei Christiansen este spusă în această carte. Elisa Christiansen: Am întrebat de ce. Mi-a spus pur și simplu: asta se face femeilor din Groenlanda. Încă îmi amintesc de miros și de durere. Dispozitivul intrauterin mi-a distrus complet feminitatea. Aș fi putut avea copii astăzi. Și am o vârstă la care aș putea fi chiar bunică. Mi-aș dori să mi se spună: Ne pare atât de rău că ți-am făcut asta. Era ilegal. Aveam doar 13 ani. CITEȘTE ȘI: Dan Dungaciu: „Noi cerșim bunăvoința președintelui AMERICAN prin achiziții militare” Dan Dungaciu: „Nu mai este niciun discurs în PARLAMENT care să explice ce se întâmplă în țara asta” Victor Ponta: „Alegerile s-au anulat în decembrie pentru că urma să câștige GEORGESCU” Victor Ponta: „Cea mai bună apărare împotriva rușilor este să avem o ECONOMIE puternică”
Armatele UE, considerate grupuri teroriste de Iran
Anunțul făcut de Mohammad Bagher Qalibaf, fost comandant al Gărzii, privind desemnarea ca grup terorist va fi probabil mai mult simbolic. Iranul a utilizat o lege din 2019 pentru a declara reciproc armatele altor națiuni drept grupuri teroriste, după ce Statele Unite au declarat Garda drept grup terorist în acel an. Cu toate acestea, anunțul vine într-un moment de tensiuni ridicate în Orientul Mijlociu, în contextul în care președintele american Donald Trump ia în considerare un posibil atac militar împotriva Iranului. Republica Islamică a planificat, de asemenea, un exercițiu militar cu foc real pentru duminică și luni în Strâmtoarea Hormuz, pe unde trece o cincime din totalul petrolului comercializat. Qalibaf a făcut anunțul în timp ce el și alți membri ai parlamentului purtau uniforme ale Gărzii în semn de sprijin pentru această forță. Garda, care controlează și arsenalul de rachete balistice al Iranului și are interese economice vaste în Iran, răspunde doar în fața liderului suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani. „Încercând să lovească (Garda), care a fost cea mai mare barieră în calea răspândirii terorismului în Europa, europenii s-au împușcat, de fapt, în picior și, încă o dată, prin ascultarea oarbă față de americani, au decis împotriva intereselor propriului popor”, a spus Qalibaf. Sâmbătă seara, Trump a refuzat să spună dacă a luat o decizie cu privire la ceea ce vrea să facă în privința Iranului.
Război în Orientul Mijlociu, ziua 848. Președintele Iranului declară că un război nu este în interesul nici al nostru, nici al SUA
Președintele iranian Massoud Pezeshkian a declarat că un război nu ar fi „în interesul nici al Iranului, nici al SUA”, afirmații făcute într-un moment în care Donald Trump întreține îndoiala cu privire la o operațiune militară împotriva Teheranului, informează France Presse. „Republica Islamică Iran nu a căutat niciodată și nu caută în niciun caz războiul, fiind profund convinsă că un război nu ar fi în interesul nici al Iranului, nici al SUA, nici al regiunii”, a afirmat Pezeshkian în cursul unei convorbiri telefonice cu omologul său egiptean Abdel Fattah al-Sissi. Progrese în negocierile cu SUA? Un înalt lider iranian a informat, sâmbătă, 31 ianuarie, despre „progrese în negocierile” cu Washingtonul, într-o răsturnare de situație a acestui context tensionat alimentat timp de mai multe zile de declarații belicoase de o parte și de alta. „Contrar propagandei de război create artificial de media, instituirea unui cadru de negociere progresează”, a scris în persană, pe platforma X, Ali Larijani, secretarul celei mai înalte structuri de securitate din Iran, care în ajun a fost primit la Moscova de președintele rus Vladimir Putin. Această declarație intervine în timp ce președintele american Donald Trump declara vineri că „Iranul vrea să încheie un acord” asupra programului nuclear, adăugând că el i-a dat Teheranului un ultimatum. Liderul de la Casa Albă nu a oferit alte detalii. RECOMANDAREA AUTORULUI:
SUA are un uriaș dispozitiv lângă Iran. Trump cântărește opțiuni între atac, presiune și negocieri
Sursele citate spun că la nivelul Casei Albe se discută dacă obiectivul principal ar fi lovirea programului nuclear iranian, atacarea arsenalului de rachete balistice, provocarea prăbușirii regimului de la Teheran sau o combinație a acestor variante. Oficialii au descris drept prioritară o opțiune „rapidă și decisivă”, care să nu împingă SUA într-un război de durată în regiune. În această logică, scenariul ideal ar fi o acțiune care să lovească suficient de dur conducerea iraniană încât aceasta să accepte cererile Washingtonului privind dosarul nuclear și să renunțe la reprimarea disidenței, au afirmat sursele. În paralel, au existat discuții despre o campanie de bombardamente de mare intensitate care ar putea duce la căderea guvernului iranian, dar și despre folosirea amenințării credibile cu forța pentru a obține concesii diplomatice. „Lucrurile pe care ai vrea să le faci și pachetele de forțe de care ai avea nevoie sunt foarte diferite”, a declarat viceamiralul (r) Robert Murrett, fost ofițer de informații al marinei americane, subliniind că miza deciziei va modela amploarea oricărei operațiuni. Un înalt oficial al administrației a spus că președintele păstrează deliberat o anumită ambiguitate, deși insistă constant că Iranul „nu poate avea” armă nucleară, pentru a nu-și expune obiectivele strategice și planificarea militară. Întrebat despre navele care se apropie de regiune, Trump a declarat vineri, în Biroul Oval, că „trebuie să plutească undeva” și că „ar putea la fel de bine să plutească lângă Iran”. De partea cealaltă, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi a declarat vineri că Teheranul ar fi deschis unor discuții pe tema nucleară, însă a cerut ca SUA să înceteze amenințările militare. Potrivit informațiilor, președintele a fost informat despre mai multe opțiuni de atac dezvoltate în paralel de Casa Albă și Pentagon. Printre ele s-ar afla și un plan extins care ar viza facilități ale regimului și ale Corpul Gardienilor Revoluției Islamice, printr-o campanie de bombardamente la scară largă. Variante mai limitate ar include lovituri asupra unor ținte simbolice ale regimului, păstrând spațiu pentru escaladare dacă Iranul nu ar accepta o înțelegere în termenii ceruți de Washington. Iranul neagă că urmărește obținerea unei arme nucleare. Analiștii avertizează însă că riscurile de escaladare rămân ridicate. Deși slăbit militar față de anii trecuți, Iranul ar putea rezista unei lovituri majore și ar putea riposta cu rachete și drone asupra bazelor SUA, navelor americane și aliaților din zonă, inclusiv Israel, potrivit evaluărilor citate.
Povestea cuvântului OK. Care este originea celor două litere care au cucerit lumea
„OK” are doar două litere, dar este unul dintre cele mai folosite cuvinte de pe planetă. Îl înțeleg oameni din toate colțurile lumii și îl folosesc în aproape orice situație. Spunem „OK” când suntem bine, când aprobăm ceva sau când nu vrem să intrăm în detalii. Deși pare simplu, puțini știu de unde vine. Sursa foto: Envato Mult timp, nimeni nu a putut spune clar care este originea acestui cuvânt. Au apărut zeci de teorii. Unii au spus că vine din greacă („Ὅλα Καλά” – „totul este în regulă”), alții din latină („Omnis Correcta” – totul este corect) sau din germană („Ohne Korrektur” – „fără corecție”). Au existat explicații legate de marinari, telegrafiști, soldați sau chiar de limbile vorbite de sclavii aduși în America. Fiecare ipoteză părea posibilă, dar niciuna sigură. Adevărul acceptat astăzi duce la Boston, în anul 1839, conform unei analize IFLScience. Atunci, într-un ziar local a apărut pentru prima dată scris „OK”. Cuvântul era o glumă. La acea vreme, era la modă să se scrie greșit anumite expresii în mod intenționat, dar și să fie prescurtate. „All corect” devenea „oll korrect”, iar prescurtarea era „OK”. Sursa foto: Envato Gluma a rezistat în timp. În 1840, în timpul alegerilor prezidențiale din SUA, susținătorii președintelui Martin Van Buren au folosit „OK” ca slogan politic. Van Buren era poreclit „Old Kinderhook”, după orașul său natal. A apărut astfel „Clubul OK”, iar expresia a ajuns peste tot, în ziare și pe afișe. De atunci, „OK” nu a mai dispărut. A trecut granițele Americii, a intrat în toate limbile și a ajuns chiar și pe Lună, folosit de astronauți. Nu a fost inventat pentru că lipsea un cuvânt, ci pentru că oferea ceva diferit: o abordare neutră, fără emoții puternice. Astăzi, nimeni nu mai stă pe gânduri când spune „OK”. Este scurt, clar și universal. Și, indiferent de unde a pornit, un lucru este sigur: „OK” este aici ca să rămână. AUTORUL RECOMANDĂ: Care sunt cele două cuvinte care ar exista în toate limbile. Se folosesc zilnic Oamenii de știință suedezi au descoperit că primii oameni vânau cu otravă acum 60.000 de ani
Fereastra lui Putin pentru pace se îngustează: bugetul Rusiei intră sub presiune pe fondul negocierilor privind Ucraina
În acest context, emisarul Kremlinul, Kirill Dmitriev, urmează să se întâlnească sâmbătă, 31 ianuarie, la Miami cu oficiali americani, pe măsură ce Moscova se teme că cheltuielile bugetare din acest an ar putea depăși din nou nivelurile planificate dacă vor fi necesare alocări suplimentare pentru front. Oficiali ruși ar căuta surse noi de venit de până la 1,2 trilioane de ruble (aprox. 16 miliarde de dolari) pentru a echilibra un indicator bugetar-cheie, potrivit Bloomberg. Suma ar echivala cu încă aproximativ 0,5% din PIB peste deficitul planificat pentru 2026, de 1,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor din energie și al impactului unei aprecieri neașteptate a rublei, spun sursele. Negocierile avansează tehnic, dar se blochează politic la teritorii Pe plan diplomatic, reprezentanți ruși și americani explorează modalități de a încheia războiul declanșat de invazia la scară largă din 2022, însă Moscova ar vedea șanse reduse pentru un „breakthrough” rapid, potrivit acelorași persoane. În timp ce delegațiile militare ar discuta detalii tehnice despre implementarea unui eventual armistițiu, disputa privind teritoriile ar necesita decizii politice la cel mai înalt nivel. Calendarul politic din SUA poate schimba miza pentru Kremlin Potrivit lui Alexander Gabuev, director la Carnegie Russia Eurasia Center cu sediul la Berlin, Kremlinul urmărește și calendarul politic american: pe măsură ce Donald Trump se concentrează tot mai mult pe alegerile „midterm” din noiembrie, disponibilitatea Washingtonului de a menține aceleași propuneri ar putea să nu fie nelimitată. Petrolul și rubla, combinația care poate adânci gaura bugetară Presiunea pe buget ar putea crește dacă sancțiunile americane obligă producătorii ruși să vândă țițeiul cu discounturi mai mari, într-un context de prețuri slabe. Bugetul pe 2026 mizează pe venituri din petrol și gaze de 8,9 trilioane ruble, pe baza unei ipoteze de 59 dolari/baril pentru Urals și a unui curs de 92,2 ruble/dolar. În prezent, Urals ar fi în jur de 55 dolari/baril, iar rubla în jur de 75/dolar; dacă nivelurile persistă, veniturile s-ar reduce la circa 6,75 trilioane ruble, ceea ce ar lăsa un minus estimat la aproape 2,2 trilioane ruble, potrivit calculelor Bloomberg. Deși deficitul planificat pentru 2026 rămâne relativ mic în comparație internațională, autoritățile au fost nevoite anul trecut să revizuiască ținta de deficit pentru 2025 de la 0,5% la 2,6% din PIB, pe fondul scăderii veniturilor energetice și al cheltuielilor ridicate; 2025 s-a încheiat, potrivit datelor raportate public, cu un deficit de 2,6% din PIB.
Mihnea Costoiu, rectorul Politehnicii, compară finanțările din mediul privat cu cele din sectorul public: Investim sau tăiem din cheltuieli?
Rectorul Universității Naționale de Știință și Tehnologie POLITEHNICA București, Mihnea Costoiu, a publicat un mesaj pe Facebook în care arată rata de succes în mediul privat și cum a reușit să tripleze investițiile în cercetare, ajungând la același nivel cu finanțarea publică. „În 2025 mediul privat triplează investițiile în cercetare și ajung la același nivel cu finanțarea publică. Care este soluția noastră? Investim sau tăiem din cheltuieli? Un subiect de maximă actualitate despre care se discută prea puțin în ultimele zile este realizarea bugetului educației și cercetării pentru anul 2026. Mulți oameni ignoră acest subiect, pentru că se gândesc că este vorba despre efecte care se vor produce peste următorii 10 ani. Greșit. Discuțiile din aceste zile vor influența direct și imediat numărul locurilor de muncă bine plătite din România anului 2026 și următorii ani”, a punctat Mihai Costoiu în începutul postării. Investițiile private în cercetare au ajuns la nivelul finanțării publice. De ce bugetul pe 2026 este crucial „În 2025, investițiile private în sectorul de cercetare-dezvoltare din România au crescut de aproape trei ori comparativ cu anul anterior, 2024. Bugetul investit de mediul privat în cercetarea din țară a ajuns la peste 1,6 miliarde de lei. Adică o cifră aproape egală cu bugetul de 1,7 miliarde de lei asigurat de stat. Este o realizare extraordinară care arată că România se dezvoltă într-o direcție clară. Nu în viitor, ci în timp ce citiți aceste rânduri. Cum s-a ajuns aici? Mulți oameni din mediul privat și universitar au depus un efort imens în fața unui scepticism care a dominat de-a lungul deceniilor. Personal, am crezut în această realitate încă din 2014, când am inițiat modificarea legislativă cu privire la facilitățile fiscale pentru activități de cercetare-dezvoltare și am insistat pentru simplificarea administrativă. Această predictibilitate a încurajat companiile să își asume proiecte de cercetare pe termen lung, iar rezultatele se văd astăzi în cifre concrete: 2023: peste 200 milioane lei; 2024: peste 540 milioane lei; 2025: peste 1.600 milioane lei”, a mai precizat fostul senator. Cercetarea românească, între capitalul privat și responsabilitatea publică Fostul senator aduce în față ideea că investițiile private în cercetare-dezvoltare au devenit, în multe domenii, principala sursă de finanțare a inovării și depășesc contribuția statului. Aceste investiții generează deja rezultate concrete: formarea de specialiști, locuri de muncă bine plătite și proiecte active în domenii-cheie precum IT, inteligență artificială, sănătate sau tranziție verde. „În multe domenii, investițiile private în cercetare-dezvoltare reprezintă principala sursă de finanțare a inovării, adică depășesc finanțarea publică. Este o direcție pe care trebuie să o susținem consecvent. Vreau ca acest mesaj să fie clar. Nu vorbim despre domenii pur teoretice, sau despre câteva proiecte restrânse care pot avea loc în viitorul îndepărtat. Vorbim despre formarea de specialiști în domenii de interes, ACUM. Vorbim despre locuri de muncă bine plătite, ACUM. Vorbim despre a avea o prezență în domenii despre care poate ați auzit câte ceva: IT, inteligență artificială, securitate cibernetică, tehnologii în industria automotive, tehnologii în sănătate, tranziție verde, microelectronică și multe altele. Toate acestea sunt domenii în care un număr mare de proiecte sunt realizate deja în parteneriat între companii și universități sau institute de cercetare. Mediul de afaceri a transmis un semnal clar: România poate deveni un pol regional de tehnologie și inovație dacă susținem consecvent cercetarea și parteneriatele cu universitățile. Când discutăm despre buget, este important să înțelegem că fiecare leu investit în universități și cercetare se întoarce în performanța industriei din țară, în locuri de muncă bine plătite, în competitivitate economică și în capacitatea noastră de a crea noi inițiative economice. Nu în anii viitori, ci începând din acest an. De aceea, este vital să înțelegem un lucru: banii privați nu pot face totul singuri. Investițiile private au nevoie de infrastructură publică modernă. Fără laboratoare performante în universități, fără o resursă umană înalt calificată și fără mecanisme clare de transfer tehnologic, potențialul acestor 1,6 miliarde de lei riscă să fie subutilizat. Cred că este un domeniu în care, când vorbim despre realizarea bugetului pe acest an, putem demonstra că nu urmărim doar să reducem din cheltuieli. Putem arăta că nu dorim doar să tăiem din bugete ci și să investim în viitor. Și este important să aliniem efortului statului cu dinamica investițiilor private. Soluția pentru bugetul anului 2026 nu este tăierea, ci alinierea efortului statului cu dinamica investițiilor private. Trebuie să continuăm consolidarea parteneriatelor dintre companii și universități și să stimulăm investițiile pe termen lung în infrastructura de cercetare. Este momentul să susținem domeniile de interes, nu doar să le tăiem finanțarea”, a mai precizat Mihai Costoiu în postarea sa.
16 persoane, blocate în lifturi la Chișinău în urma penei de curent din Republica Moldova
Sâmbătă, pompierii din cadrul IGSU al Republicii Moldova, dar și angajați ai Întreprinderii Municipale Specializate (ÎMS) Lift Service, au intervenit în 14 misiuni de salvare a cetățenilor blocați în ascensoarele unor blocuri din Chișinău, potrivit Ziarul de Gardă. „Astfel, salvatorii au deblocat o femeie în vârstă de 77 de ani, blocată în ascensor între etajele 3 și 4 ale unui bloc de locuit. Femeia nu a avut de suferit. De asemenea, o femeie de 45 de ani și un bărbat de 44 de ani au fost deblocați de salvatorii IGSU, cu asistența reprezentanților Lift Service.. Persoanele nu au avut de suferit. În urma intervențiilor, în total 16 persoane au fost deblocate, toate fiind în afara oricărui pericol”, au transmis, sâmbătă, reprezentanții IGSU din Republica Moldova. Potrivit datelor publicate de autorități, șapte misiuni au fost realizate de pompierii IGSU. În alte șase misiuni au intervenit reprezentanții Lift Service, iar una dintre intervenții a fost realizată în comun. Reamintim că, sâmbătă, în Republica Moldova, curentul a fost întrerupt masiv din cauza unor probleme de rețea din Ucraina. Tensiunea pe linia de 400 kV Isaccea-Vulcăneşti-MGRES, provocând deconectarea sistemului electroenergetic. Potrivit Ministrului Energiei din Republica Moldova, furnizarea energiei electrice a fost restabilită în totalitate în cursul după-amiezii, însă cetățenii au fost îndemnați să se abțină, totuși, din utilizarea electrocasnicelor mari, dar și să sesizeze operatorul de furnizare electrică în cazul în care întâmpinau întreruperi de curent.
Jurnalistul Patrick André de Hillerin arată șocul produs de taxa pe coletele Temu: Traficul cargo a început să scadă dramatic
Jurnalistul Patrick André de Hillerin afirmă că introducerea taxei de 25 de lei pentru fiecare colet extracomunitar a avut un efect imediat asupra traficului de marfă de pe aeroportul Otopeni. Potrivit acestuia, mărfurile nu mai ajung în România pe această rută, ci sunt redirecționate către alte state din Uniunea Europeană. „Știrea ultimelor zile vine de pe aeroportul Otopeni, unde traficul cargo a început să scadă dramatic. După ce, de la 1 ianuarie, a intrat în vigoare „Taxa Temu”, de 25 de lei pe colet extracomunitar, impusă de Ilie Bolojan și de marele gânditor economic Iancu Delaco, mărfurile care veneau pe Otopeni din afara UE pentru România, Grecia, Bulgaria și Austria au încetat să mai vină.” Acesta susține că scăderea traficului nu are legătură cu diminuarea comenzilor online, ci cu schimbarea rutelor de transport. În opinia sa, companiile aleg aeroporturi din țări unde nu există o astfel de taxă. „Nu pentru că nu se mai comandă mărfuri pe Temu, Shein, Alibaba etc., ci pentru că mărfurile alea sunt direcționate acum spre alte aeroporturi din Ue, în țări unde nu se aplică o astfel de taxă pe colet. Adică se duc în Bulgaria sau în Ungaria. În principal în Ungaria, pe aeroportul din Budapesta.” Jurnalistul afirmă că România are cea mai mare taxă de acest tip din UE și invocă exemplul Italiei, unde o măsură similară a produs efecte asemănătoare. „În România, taxa este de 25 de lei/colet, adică aproximativ 5 euro. O singură țară din UE a mai impus astfel de taxă: Italia, o taxă de 2 euro/colet. Și acolo a scăzut brusc traficul de mărfuri de pe aeroportul Malpensa, avioanele cargo alegând acum aeroportul din Budapesta, Ungaria, sau din Liege, Belgia. Bolojan și Delaco erau convinși că taxa Temu va aduce la buget în jur de 38 de milioane de euro anual, cel puțin.” Jurnalistul mai afirmă că estimările Guvernului în ceea ce privește încasările la buget nu se mai susțin, în condițiile în care mărfurile intră în Uniunea Europeană prin alte state. „Acum, însă, pentru că mărfurile/coletele vor tranzita o țară UE și vor intra în România cu proveniență UE, din țări unde Temu, Shein, Alibaba etc. și-au deschis filiale locale, taxa de 25 de lei pe colat nu va mai fi plătită, pentru că nu vorbim despre colete din afara UE. Deci încasările de 38 de milioane de euro din taxa Temu se duc vertiginos spre încasări ZERO. Mai nasol este că mărfurile respective, neintrând în UE prin România, statul român nu va mai încasa nici taxe vamale și nici TVA. Așadar, nu doar că Bolojan și Delaco nu vor aduce 38 de milioane la buget cu taxa lor, dar vor pierde încă 110 milioane de euro din taxe vamale și TVA. Este una dintre dovezile extrem de clare a incompetenței economice a lui Ilie Bolojan, care se mai și bazează pe sfaturile economice ale acestui închipuit de Iancu „Delaco” Guda.” AUTORUL RECOMANDĂ: Patrick André de Hillerin scrie despre jefuirea vilei lui Marilen Pirtea, care nu există în declaraţia de avere: „Hoții au devenit mai tari decât ANI” Patrick Patrick Andre de Hillerin denunță dubla măsură. Bolojan, aplaudat pentru un deficit mai mare decât deficitul lui Ciolacu, pentru care acesta era înjurat
Zelenski afirmă că acordurile teritoriale sunt imposibile fără un contact direct cu Putin
Într-un interviu pentru postul de radio ceh, iROZHLAS, citat de Ukrainska Pravda, Zelenski a precizat că Ucraina este deschisă la întâlnirile în orice format care includ Rusia, dar și SUA. „În primul rând, este important să ne întâlnim în calitate de trei părți. Cel puțin, trebuie să putem avea contact cu șeful statului rus într-un format sau altul. Fără acest format, echipele noastre nu vor putea ajunge la acorduri privind problemele teritoriale”, a declarat Volodimir Zelenski. Președintele ucrainean a mai precizat că și-ar dori și ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a negocierilor. „Ne-am dori ca Europa să fie prezentă într-o anumită etapă a acestor negocieri, deoarece o parte din garanțiile noastre de securitate o reprezintă apartenența la Uniunea Europeană, precum și la Coaliția de Voință”, a declarat Zelenski. Referitor la probleme privind integritatea teritorială, Zelenski a precizat că ele pot fi rezolvate numai de către șefii de stat. „Vreau să subliniez că nu cred că aceste probleme pot fi rezolvate de altcineva decât de șefii de stat”, a declarat el. Reamintim că duminică, la Abu Dhabi, în capitala EmiratTrumpâelor Arabe Unite se va desfășura cea de-a doua rundă de negocieri, la care vor participa echipe diplomatice din partea Ucrainei, dar și a Rusiei. Marco Rubio a afirmat că la discuții va fi și „o prezență” a SUA, însă a precizat că emisarul special Steve Witkoff, dar și ginerele președintelui Trump, Jared Kushner, nu vor participa.