România invitată de Donald Trump să facă parte din Consiliul de Pace
UPDATE Prin intermediul unei informări de presă care a fost oferită duminică, Administrația Prezidențială a confirmat invitația. „Administrația Prezidențială confirmă primirea scrisorii transmise de președintele Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, președintelui României, Nicușor Dan, prin care este adresată oficial invitația ca România să devină membru al Consiliului pentru Pace”, au scris reprezentanții Palatului Cotroceni. Știrea inițială: România a fost invitată în mod oficial de Donald Trump ca să fie membră în „Consiliul de Pace”, potrivit surselor. În document scrie că acest Consiliul este „unic” și că România este invitată să se alăture în calitate de stat membru fondator la carta Consiliului Păcii. Consiliul pentru Pace este un organism format pentru a rezolva criza din Gaza. Însă oficialii americani au lansat ideea extinderii „Consiliului de pace” din Gaza, condus de Donald Trump, pentru a include și alte zone de conflict, precum Ucraina și Venezuela, potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, transmite Financial Times. Scrisoarea Administrației Trump a fost însoțită de alte două documente: planul cuprinzător și carta Consiliului, mai transmite Antena 3. Președintele american Donald Trump i-a invitat sâmbătă pe omologii săi din Turcia, Argentina și Egipt să se alăture Consiliului pentru Pace din Gaza. Organismul a fost înființat de americani. Recep Tayyip Erdogan, Javier Milei și Abdel Fattah el-Sisi au confirmat primirea invitației.
Iași 2026: Imagini incredibile! Comercianții ambulanți au aprins focuri lângă talcioc să se încălzească: Facem și noi 2-3 lei de-o pâine- FOTO
Duminică, 18 ianuarie 2026, temperaturile înregistrate la Iași au fost extrem de scăzute, iar din această cauză, comercianții ambulanți care și-au întins pe cartoane sau paturi diverse obiecte pentru vânzare, au aprins focuri să poată rezista. “Facem și noi 2-3 lei de o pâine. Am adus câteva lemne de aici din pădurea asta și le-am aprins. Astea sunt condițiile, ce să facem. Suntem vai de capul nostru, vindem de prin casă ce mai avem. Nu mergem în interior (în talcioc n.r) ca mai trebuie plătită și taxa. Nu mai rămânem cu nimic dacă mai plătim și acolo”, a spus Ionel Brumă, unul dintre comercianții care se încălzeau lângă foc. Trebuie precizat ca în fiecare duminică în zona târgului de cherestea se organizează talcioc, iar acolo zeci de vânzători oferă spre comercializare diverse obiecte. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Refugiat ucrainean din Elveția, obligat să returneze aproape 70.000 de euro din plățile sociale
Un bărbat din Ucraina, care trăia ca refugiat în Elveția, a fost obligat să returneze înapoi statului aproape 70.000 de euro din plățile sociale primite. Motivul îl reprezintă stilul de viață prea luxos pe care îl ducea compatriotul lui Zelenski. Refugiat cu Porsche Cayenne în garaj Conform publicației helvete 24 heures, serviciul de asigurare socială EVAM a verificat conturile bancare ale bărbatului. În urma cercetărilor întreprinse au apărut cheltuieli care nu se încadrează în limitele asistenței sociale. De asemenea, inspectorii au descoperit că refugiatul ucrainean ucrainean deținea un automobil Porsche Cayenne, evaluat la peste 37.000 de franci elvețieni. În cele din urmă, autoritățile din Țara Cantoanelor au considerat plățile sociale acordate bărbatului ca fiind nejustificate și, pe cale de consecință, i-au cerut să returneze suma de 67.336 de franci, echivalentul a aproximativ 69.000 de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Afacere imobiliară controversată de 25 de milioane de dolari în Ucraina: un fost vicepremier a obținut apartamente la prețuri simbolice EXCLUSIV | „Afacerea Ucraina”, închirierea apartamentului pentru refugiați prin programul 50/20, cu dus și întors. Oportunități, beneficii și riscuri EXCLUSIV | Refugiații ucraineni care spărgeau case în București foloseau o „cheie mincinoasă”. Ce explicații au dat hoții în fața polițiștilor din România
Forțele guvernamentale siriene preiau controlul asupra unui oraș strategic din Raqqa
Avansul armatei siriene vine pe fondul tensiunilor reaprinse la începutul lunii între Damascul condus de președintele Ahmad al-Sharaa și SDF, susținute de Statele Unite. Confruntările recente au provocat zeci de morți și au dus anterior la pierderea de către forțele kurde a trei cartiere din orașul Alep, potrivit Associated Press. Tabqa este considerat un punct strategic major, găzduind un baraj important care controlează debitul apei spre sud și o bază aeriană militară. După ce a ajuns la putere în decembrie 2024, în urma înlăturării lui Bashar al-Assad, președintele Ahmad al-Sharaa încearcă să își consolideze autoritatea asupra întregii țări, afectate de ani de război, și să câștige încrederea minorităților, inclusiv a kurzilor, sceptice față de noua conducere cu orientare islamistă. Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc Guvernul sirian și SDF se acuză reciproc de încălcarea unui acord semnat în martie, care prevedea reintegrarea nord-estului Siriei și a forțelor kurde în structurile statului. SDF controlează vaste teritorii din nord-estul Siriei și a fost ani la rând principalul aliat al Washingtonului în lupta împotriva grupării Stat Islamic. După schimbarea de regim, Statele Unite au dezvoltat relații mai strânse cu Damascul și au încercat să medieze tensiunile dintre cele două părți. După luptele din Alep, soldate cu 23 de morți și zeci de mii de persoane strămutate, liderul SDF, Mazloum Abdi, a anunțat vineri că forțele sale se vor retrage la est de Eufrat, în urma unor măsuri anunțate de al-Sharaa pentru consolidarea drepturilor kurzilor în Siria. Presa de stat siriană a relatat că forțele kurde ar fi aruncat în aer un pod din Tabqa pentru a încetini înaintarea trupelor guvernamentale. De asemenea, autoritățile de la Damasc au acuzat SDF că ar fi executat prizonieri înainte de retragere, acuzații respinse de conducerea kurdă, care susține că deținuții au fost evacuați. Tabqa fusese cucerit de SDF în 2017 de la Stat Islamic, în timpul campaniei de destructurare a așa-numitului „califat”. Nu este clar cât de departe vor înainta trupele guvernamentale în zonele considerate nucleul teritoriilor kurde. Între timp, în provincia Deir el-Zour, la est de Raqqa, autoritățile au cerut populației să rămână în locuințe, după semnalarea unor noi ciocniri cu SDF. Zona este deosebit de sensibilă, fiind bogată în resurse energetice și găzduind câmpurile petroliere Al-Omar și Conoco, în apropierea cărora sunt staționate trupe americane.
Porturile ucrainene de la Dunăre a fost atacate din nou de ruşi. Dronele au explodat la 10 km de graniţa cu România
Pe 18 ianuarie, în jurul orei 01.15, ruşii au atacat din nou poreturile de la Dunăre ale Ucrianei. Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a identificat un grup de drone aeriene ale Federației Ruse care evoluau în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 10 km nord de frontiera cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au primit ordin de pregătire a misiunii de monitorizare aeriană. Ca urmare a dispariției țintelor de pe radare, misiunea a fost anulată după aproximativ 10 minute, aeronavele rămânând la sol. Populația din nordul județului Tulcea a fost avertizată prin mesaj RO-Alert, la ora 01.21.Starea de alertă a încetat la ora 01.40. Nu au fost înregistrate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. De la începerea agresiunii Federației Rusiei împotriva Ucrainei, au fost înregistrate peste 70 atacuri cu drone în proximitatea frontierei României, informează MApN, duminică, printr-un comunicat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Dronele ruseşti pare că s-au mutat la graniţa cu România. RO-Alert a semnalat o nouă prezenţă în zonă a dispozitivelor de atac Războiul dronelor continuă tot mai aproape de România. Ruşii au atacat iar porturile de la Dunăre ale Ucrainei, în prima zi a Anului Nou
Washington Post: Pentagonul pregătește 1.500 de militari pentru o posibilă desfășurare în Minnesota
Pentagonul a ordonat celor 1.500 de militari americani în serviciu activ să se pregătească pentru o posibilă desfășurare în Minnesota, au transmis Washington Post și Reuters. Armata a plasat unitățile în stare de pregătire. Acestea vor fi trimise în misiune în cazul în care violențele nu se vor opri, au mai transmis jurnaliștii americani care au citat surse din domeniul apărării. Militarii care ar putea fi trimiși în Minnesota fac parte din două batalioane de infanterie ale Armatei SUA ale Diviziei a 11-a Aeropurtată, cu sediul în Alaska. Pentagonul și Casa Albă nu au comentat. Tensiunea este uriașă în Minneapolis, cel mai mare oraș din Minnesota, după ce un agent ICE a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Americanca în vârstă de 37 de ani a fost împușcată în timpul unei operațiuni de deportare. Ulterior, președintele american Donald Trump a amenințat statul Minnesota cu o lege care permite intervenția armatei. El îi acuză pe „politicieni corupți” din stat că îi instigă la revolte pe oameni. Donald Trump a trimis mesajul joi pe propria rețea de socializare Truth Social. „Dacă politicienii corupți din Minnesota nu respectă legea și nu îi împiedică pe agitatorii și insurgenții profesioniști să atace patrioții din I.C.E., care încearcă doar să-și facă treaba, voi institui Legea insurecției, pe care mulți președinți au făcut-o înaintea mea, și voi pune rapid capăt parodiei care are loc în acel stat cândva măreț. Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei probleme”, a scris președintele Donald Trump. Legea invocată de Donald Trump oferă autorităților o putere crescută în ceea ce privește utilizarea armatei și a resurselor militare pentru a menține ordinea. Trump vs. autoritățile locale Primarul din Minneapolis, Jacob Frey, a criticat dur comportamentul agenților ICE, calificându-l drept „dezgustător și intolerabil”. El a făcut apel la calm și i-a îndemnat pe protestatari să se întoarcă acasă, afirmând că „nu putem combate haosul cu și mai mult haos”. Guvernatorul statului Minnesota, Tim Walz, a cerut administrației Trump să „pună capăt acestei ocupații”, acuzând o campanie de brutalitate organizată împotriva locuitorilor statului. Walz a încurajat protestele pașnice și documentarea acțiunilor agenților federali.
Cu câți bani l-a momit Antena 1 pe Călin Donca, pentru a-l convinge să participe la Survivor 2026
Dincolo de provocarea din punct de vedere fizic și psihic, participarea la Survivor poate fi și o afacerea atent calculată. Potrivit informațiilor din piață, Antena 1 l-a convins pe milionarul Călin Donca să intre în competiție oferindu-i un contract financiar motivant. Ediția din 2026 de la Survivor se anunță una extrem de interesantă, în care nume importante din România luptă pentru marele premiu. Câți bani primește Călin Donca Din câte se pare, Călin Donca primeștee câte 2.000 de euro pentru fiecare „stage”, adică pentru fiecare săptămână în care rămâne în competiție. Trebuie doar ca el să nu fie eliminat de adversari și să nu se accidenteze. Dacă face asta, pune mâna pe bani. Formula celor de la Antena 1 este una clasică pentru acest timp de show-uri reality extrem: cu cât concurentul rezistă mai mult, cu atât primește mai mulți bani, la final. Până în acest moment, Donca a reușit să treacă de două „stage-uri”, ceea ce înseamnă că are asigurată, deja, suma de 4.000 de euro, indiferent de ce se va întâmpla în continuare. Poate că suma de bani nu este una spectaculoasă, având în vedere forța financiară a omului de afaceri, dar în cazul lui adevărata miză pare a fi rezistența pe termen lung. Chiar și așa, câștigul nu e de neglijat. Dacă Donca va ajunge în fazele avansate ale competiției, care sunt programate, de regulă, pentru lunile mai-iunie, câștigurile pot deveni considerabile. Practic, fiecare săptămână suplimentară petrecută pe insulă adaugă încă 2.000 de euro în contul lui. Într-un scenariu optimist, în care Călin Donca va rezista patru luni la Survivor 2026, vorbim de aproximativ 18 săptămâni de competiție. Iar calculul se face simplu: 18 săptămâni x 2.000 de euro = 36.000 de euro. Survivor, competiția care îți testează limitele Suma nu este deloc neglijabilă și vine ca un binemeritat câștig, mai ales în contextul condițiilor dure din Republica Dominicană, unde foamea, lipsa somnului și probele extreme pun concurenții la limită. Unii dintre ei tratează acest concurs prin prisma unei experiențe acumulate, în timp ce alții văd Survivor ca pe un test de anduranță bine plătit. Să vedem și cât de departe va ajunge Călin Donca în competiție. Antena 1 a pariat pe un nume controversat, capabil să genereze audiență, iar Donca a acceptat provocarea, cu ochii pe trofeu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lucruri neștiute despre Adi Vasile, prezentatorul ”Survivor”. ”Decizie pe care o consider a fi cea mai bună din viața mea” Profesoară de Matematică, din Iași, în echipa „Războinicilor” de la Survivor 2026. „Eu vin cu logica” Ce suma a încasat Iustin HVNDS pentru cele 3 zile la Survivor 2026, emisiunea difuzată la Antena 1
Mai multe zone rezidențiale din Ucraina, distruse în timpul unor atacuri aeriene. Un copil este printre victime
Mai multe zone rezidențiale au fost vizate de atacurile rusești, potrivit Le Figaro. Serviciile de urgență ucrainene au raportat un atac aerian asupra unei zone rezidențiale din Sumî în nord-estul țării. Acolo au fost rănite patru persoane, inclusiv un copil de șapte ani, și au fost avariate 15 clădiri. La Harkov, bombardamentele rusești au ucis o femeie, au anunțat duminică dimineață autoritățile ucrainene. „O persoană a murit în urma unui atac cu dronă asupra unei locuințe”, a transmis, pe Telegram, primarul orașului Harkov, Igor Terehov. Șeful administrației militare locale, Oleg Synegubov, a spus că victima este o femeie în vârstă de 20 de ani. O delegație ucraineană a mers în Statele Unite ale Americii De aproape patru ani, Rusia bombardează zilnic Ucraina. În ultimele săptămâni, atacurile sale au vizat rețeaua energetică ucraineană, provocând pene de curent și probleme în rețeaua de încălzire. Din punct de vedere diplomatic, eforturile depuse de Donald Trump pentru a rezolva conflictul par să fi ajuns într-un impas. O delegație ucraineană a mers în Statele Unite pentru discuții cu emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Americanii și ucrainenii se vor întâlni la Miami, în Florida.
Adio, dietă forțată! Suedia rescrie regulile: obezitatea, tratată oficial ca o boală a creierului în 2026
Multe persoane care trăiesc cu obezitate simt că nu primesc ajutorul pe care și-l doresc și de care au nevoie. Însă cercetările progresează, iar perspectiva asupra bolii începe să se schimbe, anunță ziarul Aftonbladet din Suedia. Nu ești singur și ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie, spune Ximena Ramos Salas, președinta Bias 180. Pentru cei care trăiesc cu obezitate, aceasta poate părea o „călătorie” solitară, dar există ajutor și sprijin disponibile. Boala, numită anterior obezitate, nu are legătură doar cu greutatea și nici cu caracterul rău. Cercetările în domeniu au făcut progrese mari, iar astăzi se pune mai mult accent pe ceea ce se poate – și ar trebui – schimba. Nu în ultimul rând, este importantă perspectiva persoanei afectate. Obezitatea este clasificată acum drept boală cronică și, deși progresul a fost lent de la introducerea clasificării, s-a înregistrat o schimbare evidentă în ultimii ani. Ximena Ramos Salas este cercetător și președinte al Bias 180, o organizație globală non-profit care lucrează pentru a combate prejudecățile, stigmatizarea și practicile și politicile discriminatorii în domeniul sănătății. Ximena Ramos Salas Majoritatea persoanelor care trăiesc cu obezitate au încercat să slăbească mult timp. Nu de puține ori, timp de peste un deceniu. Când nu reușesc, se consideră a fi eșuate și ajung într-o spirală negativă. Aici au nevoie de sprijin, pentru a evita să aibă o părere proastă despre ele, spune Ximena Ramos Salas. Ereditatea, un factor de risc puternic Ereditatea este un factor de risc puternic, iar genele noastre determină susceptibilitatea la creșterea în greutate. În studiile clinice, eritabilitatea ( trăsăturile datorate unei gene/ moștenite) obezității este estimată la 40-70%. Aceasta înseamnă că toți avem afecțiuni diferite și riscuri ridicate diferite de a dezvolta obezitate. – Există mulți factori diferiți care contribuie la obezitate, inclusiv modificări ale reglării apetitului și ale metabolismului energetic al organismului, ceea ce face dificilă influențarea greutății corporale. Cu toate acestea, foarte puțini oameni au fost informați despre acest lucru și trebuie să fie cunoscut pe scară largă. Trebuie ruptă spirala negativă Stresul este un alt factor care poate afecta metabolismul organismului și poate crește tendința de a stoca grăsime. – Am vorbit cu multe persoane cu obezitate și ele cred că sunt afectate negativ de opinia generală care predomină în jurul obezității. Li s-a spus că ar fi putut face mai bine: „să facă mai multă mișcare”, „să mănânce mai sănătos”. Stresul legat de bunăstarea lor și faptul că nu fac suficient pentru sănătatea lor poate duce la o spirală negativă. Ca pacient, ar trebui să simți că nu este vina ta, că nu ești singur și că ai dreptul să primești ajutorul de care ai nevoie. Cauzele care stau la baza obezității sunt complexe Obezitatea se datorează unui dezechilibru pe termen lung între aportul energetic și pierderea de energie, dar cauzele acestui dezechilibru sunt complexe. Genele noastre determină cât de susceptibili suntem la creșterea în greutate pe parcursul vieții. Genele care promovează depozitarea grăsimilor au fost anterior un avantaj atunci când disponibilitatea alimentelor era limitată, dar în societatea noastră modernă aceste gene devin un dezavantaj. Se estimează că eritabilitatea obezității este între 40-70%. Obezitatea este caracterizată prin modificarea reglării apetitului și a metabolismului energetic, cu scopul de a menține sau crește greutatea corporală. Acest lucru face mai dificilă atât pierderea în greutate, cât și menținerea unei greutăți stabile mai mici. Alți factori care contribuie includ factorii socio-economici și culturali, sexul, condițiile de viață și stilul de viață, inclusiv stresul, somnul, timpul petrecut în fața ecranelor, activitatea fizică, obiceiurile legate de consumul de alcool și accesul la alimente bogate în energie. În plus, sănătatea mintală, alte boli și anumite medicamente pot fi factori care contribuie. IMC-ul este o măsură utilizată pentru clasificarea obezității. Cu toate acestea, IMC-ul nu ia în considerare compoziția corporală și îi lipsește o perspectivă holistică asupra sănătății pacientului. Obezitatea trebuie diagnosticată prin diverse examinări, unde IMC-ul este doar o parte a diagnosticului. OMS (Organizația Mondială a Sănătății) a clasificat obezitatea drept boală cronică în 1997. Cu toate acestea, Consiliul Național pentru Sănătate și Bunăstare din Suedia a așteptat până în 2013 înainte de a introduce boala ca diagnostic în Suedia. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Țara din Europa care interzice reclamele la alimente nesănătoase
Orbán pune alegerile din Ungaria sub semnul războiului sau păcii
Premierul Ungariei a dat sâmbătă startul precampaniei înaintea alegerilor din 2026, folosind tema războiului ca principal instrument politic. Adunare „anti-război” Evenimentul a avut loc la Miskolc, un oraș din estul Ungariei, în sala polivalentă a clubului sportiv Diósgyőri VTK și a fost prezentat public drept o adunare „anti-război”, potrivit portalului Beol.hu. Manifestarea a fost organizată de Digitális Polgári Körök (DPK), o rețea civică apărută recent, apropiată partidului de guvernământ Fidesz. Oficial, DPK nu este un partid, însă în practică funcționează ca o platformă de mobilizare politică, combinând activismul online cu evenimente publice de amploare. Orbán, noua miză: război sau pace În discursul său, Viktor Orbán a formulat explicit miza politică a perioadei următoare din perspectiva sa. „Întrebarea principală este dacă va fi război sau pace”, a spus premierul, afirmând că răspunsul nu se va da pe front, ci „la alegerile care urmează”. Orbán a reluat și mesajele sale despre suveranitate, amintind că a ajuns prima dată la Miskolc „când Ungaria era condusă de comuniști” și că s-a întors pentru a împiedica „repetarea acelui trecut”. Nemulțumiri la adresa finanțării Ucrainei Kocsis Máté, liderul grupului parlamentar Fidesz, a criticat sprijinul financiar acordat Ucrainei, susținând că acesta depășește fondurile primite de Ungaria de la aderarea sa la Uniunea Europeană. „Ucraina a primit în ultimii doi ani de trei ori mai mulți bani decât Ungaria de la aderarea la UE”, a declarat Kocsis. El susține că aceste decizii ar avea consecințe directe asupra populației și a invocat costuri pentru familiile maghiare. „Din cele 90 de miliarde de euro anunțate, 60 de miliarde merg către cheltuieli militare și 30 către cheltuieli de stat. După aceste decizii, devine clar ce lobby-uri se află în spatele continuării războiului”, a mai spus liderul Fidesz, referindu-se la ultimul pachet de sprijin financiar anunțat pentru Ucraina. Kocsis: opoziția, „pro-război” Kocsis a lansat și atacuri directe la adresa opoziției, în special a formațiunii TISZA, condusă de Magyar Péter, creditată în sondaje drept principalul rival al partidului de guvernământ, pe care a asociat-o cu poziții „pro-război” și cu elitele europene. Mitingurile continuă Organizatorii au anunțat continuarea seriei de adunări, următorul miting urmând să aibă loc sâmbăta viitoare, la Kaposvár, un important oraș din sud-vestul Ungariei. Rețeaua DPK, care se prezintă ca inițiativă civică, este estimată la peste 164.000 de membri în prezent și permite Fidesz să comunice politic în afara cadrului formal de partid. Alegerile din Ungaria sunt programate pentru data de 12 aprilie 2026.