Rusia atacă sudul Ucrainei cu drone și rachete. Alerte în regiunea Odesa, lângă granița cu România
Potrivit mesajelor publicate pe canalul oficial al Forțelor Aeriene ucrainene, după miezul nopții au fost semnalate grupuri de drone care se îndreptau spre sudul regiunii Odesa, în direcția Vîlkove (Vâlcov), oraș situat în Delta Dunării, la mică distanță de granița cu România. De asemenea, au fost raportate mai multe rachete ghidate lansate spre Ciornomorsk, Tatarbunari, localitate aflată la aproximativ 30-40 de kilometri de frontiera cu România, orașul Odesa, Maiaki, localitate situată pe malul Nistrului, la vest de Odesa. Atacul face parte dintr-un nou val de atacuri asupra Ucrainei, în condițiile în care, în ultimele ore, Forțele Aeriene ucrainene au raportat zeci de drone și bombardamente aeriene în mai multe regiuni ale țării, inclusiv Cernihiv, Sumî, Harkov, Zaporojie, Dnipropetrovsk, Nikolaev și Poltava. În contextul atacurilor asupra sudului regiunii Odesa, autoritățile române au emis din nou, în noaptea de joi spre vineri, un mesaj RO-Alert pentru județul Tulcea, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian și recomandând adăpostirea în spații de protecție sau în locuințe, departe de ferestre.
Ion Cristoiu îl acuză pe Bolojan că repetă șmecheria lui Traian Băsescu: Încalcă Constituția și, dacă nu îl atenționează nimeni, o mai face o dată
Ion Cristoiu îl acuză pe Ilie Bolojan că încălcă Constituția la fel cum a făcut-o și Traian Băsescu. Scriitorul susține că jaloanele PNRR nu sunt un pretext pentru ca un guvern interimar să dea legi. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Loading … Bolojan a depășit limitele Constituției, iar opinia publică nu l-a atenționat Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu susține că jaloanele PNRR nu pot fi un pretext pentru ca Guvernul interimar Bolojan să dea legi sau hotărâri de guvern. Acesta menționează că Bolojan nu are voie să inițieze niciun fel de lege, conform Constituției. Scriitorul afirmă că este aceeași șmecherie pe care a făcut-o și Traian Băsescu. Odată încălcată Constituția, oricine poate repeta încălcarea fără a fi penalizat de opinia publică. „Am adus o carte de drept constituțional pentru a arăta de ce nu pot fi folosite legile PNRR ca pretext pentru a iniția legi. Deci Bolojan nu are voie să inițieze. Dar el a apelat la o șmecherie și zice , având în vedere că sunt jaloane PNRR, hai să facem excepție. Este o șmecherie pe care o cunosc, a folosit-o și Traian Băsescu. Încalci Constituția, treci pe roșu și dacă vezi că nu te fluieră milițianul, adică opinia publică, mai treci și a doua oară fără probleme.”, susține scriitorul. Guvernul Tăriceanu a introdus o portiță în lege Scriitorul susține că în 2005, Guvernul Tăriceanu a fost cel care a introdus portița ordonanțelor de urgență în cazuri speciale. Acesta afirmă că Guvernul Bolojan, potrivit Constituției, nu se poate ocupa decât de întreținerea administrativă a Palatului Victoria. „În 2005, când tot așa nu avea voie să facă nimic, Guvernul Tăriceanu a dat o ordonanță de urgență în care a introdus portița asta. Sunt date anumite legi care sunt de urgență și pot fi să fie inițiate. Curtea Constituțională și Parlamentul au oprit la acel moment. Spiritul Constituției este foarte clar. De ce a luat Constituția dreptul guvernului demis de a iniția lege și a face ordonanță? Pentru că guvernul demis nu e ce face Bolojan acum. Acela este un guvern de întreținere a clădirii.”, explică jurnalistul. OUG nr. 76/2005, adoptată de Guvernul Tăriceanu în iulie 2005, prin care a fost modificată Legea nr. 90/2001 privind organizarea și funcționarea Guvernului. Prin această ordonanță a fost introdusă excepția potrivit căreia un Guvern al cărui mandat a încetat poate iniția proiecte de lege și ordonanțe de urgență în anumite situații. Cazurile excepționale au fost pentru: aplicarea programului de guvernare, administrarea treburilor publice, ori în cazuri extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată. Sorin Grindeanu trebuia să respingă legea salarizării a lui Pîslaru Jurnalistul îl critică pe Sorin Grindeanu că nu a respins legea salarizării unice. Acesta susține că liderul social-democraților trebuia să sesizeze că legea salarizării a fost trimisă de Pîslaru care este un ministru demis și se încalcă Constituția. „Ori în momentul în care în momentul în care s-a pus problema jaloanelor PNRR, normal era ca Grindeanu să spună legea cutare a fost trimisă de Pîslaru și este încălcată Constituția.”, afirmă Cristoiu PSD, în frunte cu Florin Manole, au organizat pe 18 și 19 iulie 2026 consultări la Parlament cu reprezentanții sindicatelor. Angajații din sănătate au intrat luni într-o grevă de avertisment de 2 ore, organizată de Federația Sanitas. Sindicaliștii critică proiectul noii legi a salarizării, pe care îl consideră inechitabil și lipsit de consultare.
Deputatul Silviu Gurlui: Cercetarea este puterea unei națiuni. Avem elite, ne lipsește strategia
Deputatul Silviu Gurlui, vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților, a transmis un mesaj privind importanța cercetării și inovării în dezvoltarea României, după o vizită la compania Sonovision România din cadrul Tehnopolis Iași. Acesta a evidențiat performanțele inginerilor români implicați în programe spațiale europene și a subliniat necesitatea unei strategii naționale pentru susținerea cercetării și a transferului tehnologic. „CERCETAREA ESTE PUTEREA UNEI NAȚIUNI. AVEM ELITE. NE LIPSEȘTE STRATEGIA. Am vizitat compania Sonovision România, în cadrul Tehnopolis Iași, în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților. A fost una dintre acele vizite care îți redau încrederea în potențialul extraordinar al României. La Iași, în camere curate construite la standardele Agenției Spațiale Europene (ESA), ingineri români proiectează, realizează, testează și integrează rețele complexe de cablaje și componente de înaltă performanță pentru unele dintre cele mai importante programe spațiale europene. Am discutat despre contribuția companiei la telescopul spațial Euclid, una dintre cele mai importante misiuni științifice ale ESA. Astăzi, Euclid cartografiază miliarde de galaxii și îi ajută pe cercetători să înțeleagă materia întunecată și energia întunecată, care reprezintă aproximativ 95% din Univers. Am văzut și proiectele dedicate Ariane 6, noul lansator spațial european, precum și alte programe aerospațiale aflate în desfășurare. Fiecare cablu, fiecare conector și fiecare ansamblu este realizat cu o precizie extraordinară, testat în cele mai „draconice” medii de stres, pentru a funcționa în cele mai dificile condiții din spațiul cosmic: vibrații, șocuri mecanice, radiații, vid și temperaturi extreme. Acesta este nivelul la care poate performa România. Din păcate, această vizită mi-a confirmat și o realitate dureroasă. România a pierdut, rând pe rând, numeroase structuri de transfer tehnologic. Lipsa unei strategii naționale, subfinanțarea cercetării și dezinteresul manifestat de-a lungul anilor au făcut ca multe dintre aceste centre să dispară sau să își piardă misiunea. Astăzi, Tehnopolis Iași rămâne unul dintre puținele exemple funcționale în care universitatea, cercetarea și industria colaborează cu adevărat. Aici vorbim despre transfer tehnologic, despre proiecte de mare complexitate, despre inteligență românească și despre tehnologii care ajung în marile programe spațiale europene. Aici vorbim despre viitorul unei țări. Tocmai această realitate m-a determinat să depun în Parlament, împreună cu colegii mei din AUR, proiectul legislativ privind Zona Roșie Tehnologică (ZRT). Prin această inițiativă ne propunem să construim un ecosistem național al tehnologiilor de vârf, care să completeze acest handicap al României și să ofere cercetării șansa pe care o merită. ZRT urmărește să apropie universitățile, institutele de cercetare și industria, să accelereze transferul tehnologic, să reducă birocrația și să dezvolte domenii strategice precum industria aerospațială, inteligența artificială, robotica, fotonica, comunicațiile cuantice, materialele avansate, biotehnologiile, noile tehnologii energetice, stocarea energiei și alte ramuri strategice pentru dezvoltarea României. AUR consideră că România trebuie să investească în oamenii săi de valoare, în cercetare, în educație și în tehnologiile viitorului. O țară care produce cunoaștere și tehnologie este o țară mai puternică, mai competitivă, mai respectată și cu adevărat suverană. România nu duce lipsă de inteligență. Nu duce lipsă de cercetători. Nu duce lipsă de performanță. România are nevoie de o strategie care să transforme această inteligență în dezvoltare economică, prosperitate și suveranitate tehnologică. Ca profesor universitar, cercetător și parlamentar, voi continua să susțin ferm cercetarea românească, creșterea investițiilor în inovare și dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Felicit întreaga echipă Sonovision România și pe toți cei care demonstrează, zi de zi, că România poate performa la cel mai înalt nivel. Viitorul României nu se construiește din importul tehnologiei altora, ci din inteligența, cercetarea și inovația propriilor oameni. De aceea, voi continua să susțin cercetarea românească, universitățile, transferul tehnologic și industria de înaltă tehnologie. Pentru că cercetarea este puterea unei națiuni, iar o națiune care investește în cunoaștere este o națiune puternică, respectată și cu adevărat suverană”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Accident feroviar grav între Pojorâta și Mestecăniș: un excavator lovit de tren. O persoană a decedat
Un accident feroviar deosebit de grav s-a produs în această seară, în jurul orei 20:00, pe raza județului Suceava, între stațiile Pojorâta și Mestecăniș. Potrivit informațiilor transmise de Sucursala Regională de Căi Ferate Iași, trenul IRN 1763, aparținând operatorului SNTFC și care circula pe ruta Iași – Timișoara Nord, a surprins și lovit un excavator aflat pe firul I, în linia curentă, la kilometrul feroviar 77+850. Actualizare: La ora 20:45, autoritățile au confirmat decesul conducătorului utilajului implicat în accident, respectiv al buldoexcavatorului. „Sucursala Regională de Căi Ferate Iași informează că astăzi, în jurul orei 20, trenul IRN 1763, aparținând OTF SNTFC, care circula pe relația Iași – Timișoara Nord, a surprins și lovit un excavator pe firul I în linia curentă Pojorâta – Mestecăniș la km 77+850. În urma impactului, din primele informații transmise din teren, a rezultat o victimă rănită grav și avariei locomotivei. La fața locului intervin autoritățile competente, iar personalul feroviar acordă sprijin, în limita atribuțiilor, pentru asigurarea zonei și pentru gestionarea situației operative. Ca urmare a accidentului, circulația feroviară în zonă este oprită până la finalizarea intervenției și eliberarea zonei afectate”
A murit marea actriță Adela Mărculescu. Avea 88 de ani
Actrița Adela Mărculescu, una dintre cele mai respectate și longevive prezențe ale teatrului românesc, a murit la vârsta de 88 de ani. Vestea a fost anunțată de Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București, instituția pe a cărei scenă a jucat mai bine de șase decenii. Peste 60 de ani pe scena Teatrului Național Absolventă a promoției 1959 a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică, la clasa maestrului Alexandru Finți, Adela Mărculescu s-a alăturat trupei Teatrului Național din București în 1964. Debutul său pe prima scenă a țării a avut loc în spectacolul „Înșir’te mărgărite”, începutul unei cariere care avea să se întindă pe mai bine de șase decenii. foto: Teatrul Naţional Bucureşti În această perioadă, actrița a colaborat cu unii dintre cei mai importanți regizori români și a interpretat roluri memorabile din dramaturgia românească și universală. Printre cele mai apreciate se numără Epancina Aglaia din „Idiotul”, Ana din „Take, Ianke și Cadîr”, Dona Diana, Margareta Aldea din „Gaițele” și Mioara din „Idolul și Ion Anapoda”. Rolurile memorabile și colaborări de referință ale Adelei Mărculescu Unul dintre momentele definitorii ale carierei sale a fost interpretarea Clitemnestrei în spectacolul „Electra – O trilogie antică”, montat de Andrei Șerban în 1990, producție care s-a bucurat de un puternic succes internațional. De-a lungul anilor, Adela Mărculescu a impresionat și în spectacole precum „Vrăjitoarele din Salem”, „Dragă mincinosule”, „Mașinăria Cehov” sau „Dulcea pasăre a tinereții”, fiind apreciată pentru profunzimea și rafinamentul interpretărilor sale. Pasiunea pentru teatru a rămas vie până în ultimii ani ai vieții. Publicul a putut să o vadă în continuare pe scena TNB în spectacole precum „Cursa de șoareci”, unde interpreta rolul Doamnei Boyle, și „Titanic vals”, în rolul Chiriachiței. Adela Mărculescu, o prezență apreciată și în cinematografie Pe lângă activitatea de la teatru, Adela Mărculescu a avut o carieră importantă și în film, unde a jucat în producții cunoscute precum „Declarație de dragoste”, „Alo, aterizează străbunica!”, „Surorile” și „Șapte băieți și o ștrengăriță”, rolurile sale rămânând în memoria publicului. Actrița a fost decorată cu Ordinul „Meritul Cultural” în grad de Ofițer, a primit titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului București, iar în 2020 a fost recompensată cu Premiul Gopo pentru Întreaga Activitate. Unde i se poate aduce un ultim omagiu și când va fi actrița înmormântată Cei care doresc să își ia rămas-bun de la marea actriță o vor putea face începând de vineri, 24 iulie. Trupul neînsuflețit al Adelei Mărculescu va fi depus la Biserica Sfântul Gheorghe din București, începând cu ora 12:00. Ceremonia de înmormântare va avea loc sâmbătă, 25 iulie, de la ora 10:00, la Cimitirul Bellu.
Economia Rusiei, tot mai afectată de război. Atacurile ucrainene cu drone pun presiune pe Moscova
Potrivit unor analize economice și datelor prezentate în ultimele zile, autoritățile de la Moscova se confruntă cu dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, în timp ce piețele financiare și mediul de afaceri dau semne de deteriorare, relatează Politico. Unul dintre cele mai recente semnale vine din piața obligațiunilor de stat. Ministerul rus al Finanțelor a suspendat temporar vânzarea de titluri de stat după ce mai multe licitații nu au atras suficienți cumpărători la costurile pe care guvernul era dispus să le accepte. Băncile solicită randamente mai ridicate pentru a finanța statul, în contextul dobânzilor mari și al riscurilor crescute din economie. Dobânzile ridicate pun presiune pe companii Banca Centrală a Rusiei menține o dobândă-cheie de 14,25% pentru a limita inflația, însă această politică face creditarea tot mai costisitoare pentru companii. Reprezentanții mediului de afaceri avertizează că, în lipsa unei reduceri a dobânzii de referință, în toamnă ar putea urma un val de insolvențe. Primele semne sunt deja vizibile. Numărul falimentelor corporative a crescut în prima jumătate a anului, iar companiile reclamă acces tot mai dificil la finanțare într-un moment în care statul atrage masiv resurse de pe piață pentru a susține cheltuielile militare. Analiști citați de presa internațională apreciază că, deși nu există un risc imediat de colaps financiar, indicatorii arată o înrăutățire treptată a situației economice. În același timp, cheltuielile pentru apărare au ajuns să reprezinte aproape jumătate din cheltuielile guvernamentale în al doilea trimestru al anului, peste nivelul estimat inițial de autoritățile ruse. Atacurile ucrainene afectează infrastructura economică În ultimele luni, Ucraina și-a extins considerabil campania de atacuri cu drone asupra unor obiective aflate la sute sau chiar mii de kilometri de linia frontului. Printre țintele vizate s-au numărat rafinării, depozite de combustibil, infrastructură logistică și facilități comerciale. Loviturile au provocat perturbări în aprovizionarea cu carburanți în mai multe regiuni ale Rusiei și au afectat transportul mărfurilor. În paralel, armata ucraineană susține că a atacat numeroase nave în Marea Neagră și Marea Azov, ceea ce ar fi complicat atât alimentarea Crimeei cu combustibil, cât și exporturile rusești de cereale. În același timp, atacurile asupra unor depozite aparținând Wildberries, cea mai mare platformă de comerț electronic din Rusia, au distrus mărfuri în valoare de sute de milioane de dolari, potrivit estimărilor apărute în presa internațională. Numeroși antreprenori au relatat pe rețelele sociale că și-au pierdut stocurile și că activitatea le-a fost grav afectată. Impact și asupra piețelor internaționale Efectele conflictului depășesc granițele Rusiei și Ucrainei. Perturbările exporturilor prin Marea Neagră au contribuit la creșterea prețurilor grâului pe piețele europene, în timp ce fermierii ruși reclamă dificultăți în comercializarea recoltei din cauza riscurilor tot mai mari asociate transportului maritim.
Intervenție contracronometru la Iași! Pompierii încearcă să salveze liziera pădurii din calea flăcărilor
Un incendiu a izbucnit în urmă cu puțin timp în municipiul Iași, iar pompierii au fost mobilizați de urgență pentru a împiedica extinderea flăcărilor. Din primele informații obținute de reporterii BZI, focul a cuprins deșeuri aflate în zona Platoul Însorit, iar flăcările s-au propagat rapid către liziera pădurii din apropiere. La fața locului intervin pompierii militari din cadrul Detașamentului 2 Iași, care acționează cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă. În sprijinul acestora a fost trimis și un echipaj al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Miroslava. Echipajele depun eforturi pentru localizarea incendiului și limitarea propagării focului către vegetația forestieră, astfel încât flăcările să nu afecteze o suprafață mai mare. Intervenția este în plină desfășurare, iar cauza izbucnirii incendiului urmează să fie stabilită după lichidarea acestuia. „Pompierii militari din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Iași intervin pentru stingerea unui incendiu de deșeuri, în zona Platoul Însorit din municipiul Iași, cu propagare la liziera pădurii. La locul intervenției au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS), în sprijin acționând și un echipaj al Serviciului Voluntar pentru Situații de Urgență Miroslava. Echipajele operative acționează pentru localizarea și lichidarea incendiului, precum și pentru limitarea propagării flăcărilor. Intervenția este în desfășurare”, a transmis Ionel Buliga, sergent major ISU Iași.
Nicușor Dan anunță că România primește 2 miliarde de euro de la NATO pentru investiții în Apărare. Ce investiții vor primi bani
Preşedintele Nicuşor Dan transmite joi că România obţine un rezultat strategic important în cadrul NATO, după peste cinci ani de negocieri, Alianţa aprobând extinderea către Est a reţelei NATO de conducte pentru combustibil. Proiectul din fondurile comune ale NATO este în valoare de 27 de miliarde de euro, pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiţie de acest tip din istoria Alianţei. Potrivit președintelui, decizia vine și ca urmare a lecțiilor învățate după invazia Rusiei împotriva Ucrainei, care au demonstrat cât de importantă este infrastructura logistică pentru apărarea colectivă. Nicușor Dan: „România obține un rezultat strategic important în cadrul NATO” „După peste cinci ani de negocieri, Alianța a aprobat extinderea către Est a rețelei NATO de conducte pentru combustibil, un proiect esențial pentru consolidarea securității și mobilității militare pe Flancul Estic (…) România a fost implicată activ încă de la început în acest proces, prin eforturile Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Apărării Naționale și ale Delegației României la NATO. Consiliul Nord-Atlantic a aprobat ieri finanțarea proiectului din fondurile comune ale NATO, în valoare de 27 de miliarde de euro pentru următorii 20 de ani, cea mai mare investiție de acest tip din istoria Alianței”, transmite șeful statului într-un mesaj postat pe rețelele de socializare. Potrivit lui Nicuşor Dan, din această finanţare, aproximativ 2,15 miliarde de euro vor reveni României. „Noua rețea va traversa și teritoriul României, va avea atât utilizări militare, cât și civile și va crea oportunități importante pentru economia și companiile românești. Acest proiect consolidează rolul României ca stat aliat de primă linie la Marea Neagră și întărește conectivitatea strategică a țării noastre cu aliații NATO”, afirmă președintele. Sistemul de conducte al NATO Conducta de 10.000 de kilometri (6.215 mile), îngropată la 80 de centimetri sub pământ, traversează în prezent 12 țări, dar se termină în vestul Germaniei, unde deservește baze militare precum Baza Aeriană Ramstein a SUA, dar și importante noduri civile, cum ar fi cel mai mare aeroport din Germania, situat în Frankfurt. Conform studiului realizat de think tank-ul polonez, consumul de combustibil al NATO în cazul unui conflict ar depăși probabil capacitatea infrastructurii existente chiar înainte de izbucnirea ostilităților pe scară largă, din cauza deplasării forțelor terestre, a operațiunilor de transport aerian și a misiunilor avioanelor de vânătoare. Combustibilul pentru avioane, care circulă prin conductele NATO, poate fi utilizat și de vehiculele terestre, deoarece amestecarea acestuia cu aditivi îl face potrivit pentru camioane și tancuri care, în mod normal, funcționează cu motorină.
Ultimul drum pentru maestrul Nicu Brânzei! Zeci de persoane au venit pentru a își aduce omagiile
Neculai Brânzei a fost unul din cei mai experimentați și respectați sportivi și antrenori de box din Iași și România. De-a lungul carierei de pugilist a avut rezultate la cel mai înalt nivel, iar ca antrenor a format zeci de tineri ce au ajuns ulterior campioni. Astăzi, acesta este condus pe ultimul drum de familie, prieteni, foști elevi, foști colegi și de cei care l-au cunoscut pe maestrul emerit Neculai Brânzei. În dimineața de 19 iulie 2026, maestrul emerit al sportului, Neculai Brânzei, s-a stins din viață la 68 de ani. Acesta împlinise vârsta de 68 de ani chiar cu o zi înainte, pe 18 iulie 2026. Antrenorul de box Nicu Branzei a devenit un nume de referință în sportul ieșean. Fostul elev al lui Iosif Mattes și mai apoi al lui Viorel Soroceanu a dorit să-și întreaca maeștrii si chiar a reușit acest lucru, de-a lungul timpului. Mulți boxeri de valoare au trecut prin sala lui Nicu Brânzei printre acestia fiind Ion Tătărușanu, Mihai Gearba, Sorin Timofte, Constantin Velea, Cristian Alexandru Hodorogea, Florin Alexandru, Dumitru Hotin, Marius Timofte, Daniel Coșuleanu, Mihai Danilov, Marius Coculescu, Marius David, Gabriel Mihai Fandarac, Ioan Hordilă, Ciprian Toderică, Constantin Brânzei și lista poate continua.
Se deblochează criza de la Spitalul Marie Curie
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a avizat memorandumul propus de Ministerul Sănătății pentru deblocarea a 22 de posturi la Spitalul Clinic de Urgență „Marie Curie”. Aceste posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Documentul urmează să fie analizat în ședința de Guvern de joi. Decizia vine în contextul în care conducerea unității medicale a avertizat că deficitul de personal a determinat închiderea a 5 paturi de la secția de terapie intensivă, diminuând capacitatea unității sanitare de a trata cazurile grave. Ministrul de Finanțe promite deblocarea a 22 de posturi Reamintim că miercuri, șeful secției ATI nou-născuți de la Spitalul de copii Marie Curie, medicul Cătălin Cârstoveanu, a avertizat că actuala criză din spitale duce la desființarea paturilor de la secțiile de terapie intensivă. „Am avizat în această dimineață memorandumul MS pentru deblocarea celor 22 de posturi necesare într-o situație care impunea intervenție urgentă. Documentul va fi discutat în ședința de Guvern de azi. Am transmis încă de ieri că, atunci când ne confruntăm cu o situație critică care afectează direct îngrijirea copiilor aflați în stare gravă, care au nevoie de asistență medicală complexă, Ministerul Finanțelor va sprijini de urgență soluțiile necesare. Am reușit astfel, în strânsă colaborare cu Ministerul Sănătății, să identificăm cadrul administrativ necesar pentru deblocarea acestei situații”, a transmis ministrul Finanțelor pe Facebook. Deblocarea posturilor este doar o măsură temporară Alexandru Nazare a subliniat că aprobarea celor 22 de posturi nu înseamnă o schimbare de strategie în privința ocupării posturilor vacante din sistemul public. Este scrict o intervenție punctuală generată de caracterul urgent al situației de la „Marie Curie”. Foto ilustrativ / Sursa FOTO: pixnio.com „Trebuie să facem o distincție clară între astfel de intervenții punctuale, justificate de o situație absolut critică, și solicitările generale de deblocare a mii de posturi în sistemul public. Situațiile care privesc direct siguranța oamenilor și funcționarea unor servicii medicale esențiale trebuie soluționate cu prioritate. În timp ce deciziile cu impact bugetar amplu trebuie analizate riguros și fundamentate responsabil în actualul context economic al României”, a mai scris Nazare în aceeași postare. Potrivit autorităților, cele 22 de posturi ar permite redeschiderea celor 5 paturi ATI închise din lipsă de personal. Spitalele nu pot organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante Secția de Terapie Intensivă pentru nou-născuți a Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Marie Curie” funcționează cu o capacitate redusă. Lipsa personalului a forțat conducerea unității să închidă temporar 5 paturi alocate celor mai grave cazuri. Medicii avertizează însă că criza pune în pericol viața unor copii aflați în stare critică. Aceștia depind strict de tratamente complexe și de îngrijire permanentă. Până recent, secția dispunea de 27 de paturi, numărul fiind diminuat la 22 după plecarea a 7 asistente medicale. Două dintre acestea au demisionat, în timp ce altele au intrat în concediu medical sau de creștere a copilului. Conducerea spitalului a afirmat că nu poate organiza concursuri pentru ocuparea posturilor vacante din cauza restricțiilor impuse printr-o ordonanță de urgență adoptată în 2025. Actul limitează angajările în sectorul bugetar.