O asistentă medicală de la Spitalul Județean Sibiu a suferit un infarct în timpul serviciului. Colegii săi au început imediat manevrele de resuscitare
O asistentă medicală de la Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă din Sibiu a suferit un infarct în timpul serviciului, iar colegii săi au intervenit rapid și au început manevrele de resuscitare. Gestul lor i-a salvat viața femeii, care acum se află sub tratament. „O asistentă medicală din cadrul Secţiei Medicală 1 a Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu a suferit un infarct în această dimineaţă, în timpul serviciului”, a declarat, pentru Agerpres, purtătorul de cuvânt al spitalului, Cristina Bălău. Potrivit reprezentantei spitalului, colegii asistentei au intervenit rapid şi astfel i-au salvat viaţa. „Intervenţia rapidă a colegilor a făcut posibilă acordarea asistenţei medicale de specialitate, iar pacienta se află în viaţă, sub tratament şi atenta supraveghere a medicilor specialişti. Suntem alături de colega noastră şi de familia ei în aceste momente dificile şi îi transmitem întreaga susţinere şi gânduri de însănătoşire grabnică”, a adăugat Cristina Bălău. Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Sibiu / FOTO – Facebook
Un palestinian, ucis de atacurile israeliene în Gaza
Un palestinian a fost ucis în Gaza de atacuri israeliene și altul a fost rănit sâmbătă, au declarat medicii locali, în timp ce între Hamas și Israel se menține un armistițiu fragil. Oficialii medicali din Gaza au declarat că persoana care a murit a fost ucisă de focurile israeliene la est de tabăra de refugiați Bureij, în centrul Fâșiei Gaza. Echipele de salvare ale apărării civile au declarat că un palestinian a fost împușcat și rănit de atacurile Israelului în zona vestică Khan Younis, în partea de sud a Fâșiei, relatează Reuters. Informații de context Armistițiul din Gaza, negociat de Statele Unite, care a lăsat nerezolvate probleme precum dezarmarea grupării militante palestiniene Hamas și calendarul retragerii israeliene din Gaza, a fost pus la încercare de violențe periodice de la intrarea în vigoare, pe 10 octombrie. Militanții conduși de Hamas au ucis 1.200 de persoane, majoritatea civili, și au luat 251 de ostatici într-un atac asupra sudului Israelului pe 7 octombrie 2023. Ofensiva de represalii a Israelului a ucis peste 69.000 de palestinieni, majoritatea civili, spun oficialii din domeniul sănătății din Gaza.
Ion Cristoiu: Ucrainenii se poartă nu noi ca niște STĂPÂNI
În cadrul unei ediții transmise live de Gândul a emisiunii „Marius Tucă Show”, Ion Cristoiu, jurnalist și scriitor român, a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Urmăriți aici, integral, emisiunea lui Marius Tucă. Ion Cristoiu: „În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni.” Invitat la Marius Tucă Show, Ion Cristoiu a vorbit despre cum KGB-ul de la Kiev era la fel de rău ca cel de la Moscova. Acesta susține că înțelege problema fasciștilor din Ucraina. Jurnalistul menționează că Ucraina nu se află în conflict doar cu Rusia. Ucraina, adaugă acesta, este într-un conflict și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, Ucraina, susține jurnalistul, ar fi trecut de partea Germaniei și ar fi comis atrocități. Acesta susține că au făcut pogromuri, fiindcă sunt pur antisemiți. Cristoiu menționează un eveniment în care un mareșal URSS ar fi fost omorât de ucraineni. Impresia că URSS înseamnă Rusia este una greșită, concluzionează jurnalistul. „Acum îl înțeleg și eu pe Putin cu fasciștii. Deci există în rândul ucrainenilor niște tipi… Să îți mai spun un lucru. Conflictul lor nu este numai cu Rusia, ci este și cu Polonia. În timpul Celui de-al Doilea Război Mondial, cum a început războiul, ei au trecut de partea nemților. Ei au făcut pogromuri, ei sunt antisemiți, adică partea lor fascistă. Ei erau în Uniunea Sovietică. Ei l-au aruncat, l-au omorât pe Vatunin (n.r. Nikolai Feodorovici Vatunin) în 1944, care era Mareșal al Uniunii Sovietice. Noi avem impresia că Uniunea Sovietică este Rusia. Nu e adevărat, Marius Tucă. În URSS, Ucraina era egala Rusiei, Federației Ruse. De aia spun eu că KGB-ul lor e pe la noi pe teren. Pentru că în perioada URSS, KGB-ul de la Kiev era sovietic, dar sovieticii erau reprezentați de ucraineni. Ucrainenii se poartă cu noi ca niște stăpâni. Noi cum găsim un stăpân, imediat facem…”, a explicat jurnalistul.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Comandant ucrainean acuzat de neglijență după ce Rusia a atacat o ceremonie militară / Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate
Comandantul unui batalion ucrainean de sisteme fără pilot a fost acuzat de neglijență după ce a organizat o ceremonie de premiere a soldaților în regiunea Dnipropetrovsk la începutul lunii noiembrie, în ciuda interdicției. Adunarea militară a fost lovită de Rusia, a declarat Biroul de Investigații al Statului (SBI). Atacul a ucis 12 militari și șapte civili, iar alți 36 au fost răniți, potrivit Parchetului General. Potrivit anchetatorilor, ofițerul a organizat pe 1 noiembrie o adunare formală și o ceremonie de premiere pentru peste 100 de militari din zonele de front din regiunea Dnipropetrovsk, inclusiv în locuri unde erau prezenți civili. Deși Statul Major General interzisese astfel de adunări, comandantul nu a oprit evenimentul și nu a dispersat soldații în timpul unei alerte de raid aerian, a declarat SBI. Putin îl numește pe adjunctul ministrului apărării, Andrei Bulyga, în Consiliul de Securitate Vladimir Putin l-a promovat pe Andrei Bulyga, fost ministru adjunct al apărării, ca secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei. Președintele Rusiei, Vladimir Putin, l-a desemnat pe Andrei Bulyga, care a ocupat în trecut funcția de ministru adjunct al apărării, în postul de secretar adjunct al Consiliului de Securitate al Federației Ruse. Decretul prezidențial a fost publicat sâmbătă pe site-ul oficial al Kremlinului. Într-un decret separat, Putin l-a numit pe generalul-colonel Alexander Sanchik, care fusese comandantul districtului militar sudic al Rusiei, în funcția de ministru adjunct al apărării. Andrei Bulyga a fost responsabil de sprijinul logistic al Ministerului Apărării din martie 2024. Rusia afirmă că în Pokrovsk continuă ofensiva din casă în casă Rusia a transmis, sâmbătă, că forțele sale au continuat să avanseze în bătălii intense în jurul orașelor cheie Pokrovsk și Kupiansk și au capturat un mic sat din estul Ucrainei. Ministerul Apărării a declarat pe Telegram că forțele ruse au capturat Vovche, în sud-estul regiunii Dnipropetrovsk. Conform datelor recensământului ucrainean, populația satului era de 13 persoane în 2001. În regiunea Donețk, Rusia a spus că a continuat să câștige teren în luptele din casă în casă în orașul strategic Pokrovsk, precum și în apropierea orașului Mirnohrad, potrivit Reuters. Rusia, care se referă la aceste orașe folosind denumirile lor din era sovietică, Krasnoarmeisk și Dmitrov, a declarat că ambele sunt încercuite. Ministerul a mai transmis că înregistrează progrese în Kupiansk, în regiunea Harkov, unde, potrivit acestuia, unitățile ucrainene sunt, de asemenea, încercuite. Atacurile rusești au ucis 11 persoane și au rănit 44 în ultimele 24 de ore în Ucraina Cel puțin 11 persoane au fost ucise și 44 rănite în urma atacurilor rusești desfășurate în ultimele 24 de ore pe teritoriul Ucrainei, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene, scrie The Kyiv Independent. Raportul precizează că forțele ucrainene au doborât 406 dintre cele 458 de drone lansate de Rusia peste noapte, inclusiv drone de atac de tip Shahed. De asemenea, Rusia a lansat 45 de rachete de croazieră și balistice, dintre care nouă au fost interceptate. Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.
Cu ce rămânem după vorbele lui Trump despre grozavul popor român, rostite la întâlnirea cu Viktor Orban.
Răspunsurile oferite de președintele Donald Trump, în compania premierului Viktor Orbán, la întrebările privind redimensionarea trupelor americane din România, au oferit un nou prilej celor însărcinați cu justificarea politicii externe românești de după 18 mai de a invoca „relația excelentă” cu Washingtonul. Totuși, dincolo de tonul cordial, aceste declarații trebuie puse în lumina faptelor. Calmarea criticilor Retorica lui Donald Trump, ca întotdeauna, reflectă logica momentului. Când afirmă că „trupele vor rămâne în România, doar rotația acestora se modifică”, președintele american urmărește mai curând să calmeze criticile venite din propria tabără – câțiva congresmeni republicani traditionali alăturaţi unor colegi democrați nemulțumiți de decizia de a ajusta prezența pe flancul estic. În spatele formulei diplomatice se ascunde însă o schimbare semnificativă de accent strategic. Realitatea este mai complexă Relația dintre Washington și București rămâne, formal, foarte bună. Dar realitatea este mai complexă. Președintele Nicușor Dan are nevoie de luni de zile – șapte, zece, poate un an – pentru a fi primit la Casa Albă. În tot acest timp, România rămâne în afara dialogului la cel mai înalt nivel cu Washingtonul, într-un moment în care în Statele Unite se redesenează marile linii ale politicii de securitate pentru Europa de Est. Căci suspendarea rotației trupelor americane nu poate fi înțeleasă în afara contextului mai larg. Războiul din Ucraina se intensifică, presiunea militară rusă crește, iar orice semnal de diminuare – chiar simbolică – a prezenței americane în regiunea Mării Negre transmite un mesaj neliniștitor. Chiar dacă intenția administrației Trump este una aparent bugetară, inspirată de logica „America First”, efectul politic depășește rațiunea financiară. În geopolitică percepția contează adesea mai mult decât decizia în sine. Nu întâmplător, în același timp se discută despre extinderea bazelor americane din Grecia și despre posibilitatea unei noi infrastructuri militare americane în nord-estul Siriei. Semnalul este clar: axa de proiecție a puterii americane se deplasează spre Mediterana orientală, unde interesele energetice și militare converg. România, lăudată protocolar – „un popor grozav”, „o relație foarte bună” – trebuie să citească dincolo de complimente. Prietenia nu este o categorie geopolitică. Atunci când prioritățile strategice se schimbă, „relațiile excelente” pot deveni simple formule de curtoazie. Da, poate că nu asistăm la o retragere americană, dar în mod sigur la o reordonare a intereselor americane pe flancul de est al NATO. Marea Neagră, cândva avanpost în fața Rusiei, riscă să devină o zonă-tampon, gestionată prin prezențe limitate și parteneri locali. În schimb, Grecia, Cipru și Siria devin noduri de interes strategic pentru Washington. România se află, astfel, în pericolul de a fi mutată de la centrul unei strategii la marginea ei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Donald Trump vorbește de România la întâlnirea cu Viktor Orban: „Îmi plac românii. Relația cu România este foarte bună” Donald Trump îi face un cadou uriaș lui Viktor Orban și îl scutește de sancțiunile impuse Rusiei Viktor Orban la Casa Albă. Trump îl laudă pe premierul maghiar: „Este un lider extraordinar!” Orban, la a doua vizită, România încă așteaptă
Autoritățile americane colaborează cu Israelul pentru acordarea de ajutor în Gaza
Vineri, Washington Post a raportat că Centrul de Coordonare Civil-Militară (CMCC) condus de SUA va înlocui Israelul în supravegherea ajutorului umanitar către Gaza. Ziarul a citat un oficial american și persoane familiarizate cu problema, care au declarat că Israelul a fost parte a procesului, dar că CMCC va decide ce ajutor umanitar va intra în Gaza și în ce mod. Oficialul israelian din domeniul securității a declarat că serviciile de securitate israeliene rămân parte a politicii, supravegherii și monitorizării, deciziile fiind luate în comun, și că integrarea CMCC era deja în curs, scrie Reuters. Israelul și gruparea militantă palestiniană Hamas au convenit în urmă cu o lună asupra primei faze a unui plan prezentat de Trump. Acesta a pus capăt unui război devastator de doi ani în Gaza, declanșat de un atac transfrontalier al militanților Hamas pe 7 octombrie 2023, și a asigurat un acord pentru eliberarea ostaticilor israelieni și a prizonierilor palestinieni. CMCC a început să funcționeze din sudul Israelului la sfârșitul lunii octombrie, având sarcina de a ajuta la fluxul de ajutor și la stabilizarea securității în Gaza, potrivit Comandamentului Central al SUA. Deși armistițiul avea scopul de a declanșa un val de ajutor în mica enclavă supraaglomerată, unde în august s-a confirmat foametea și unde aproape toți cei 2,3 milioane de locuitori și-au pierdut casele, agențiile umanitare au declarat că ajutorul care ajunge în Gaza este mult prea puțin. Israelul afirmă că își îndeplinește obligațiile asumate în cadrul acordului de încetare a focului, care prevede livrarea a 600 de camioane de provizii pe zi în Gaza.
Au început lucrările la cele trei școli verzi din Iași
Au început lucrările la primul șantier din cadrul proiectului celor trei „școli verzi” din Iași. Este vorba despre Liceul Teoretic „Miron Costin”, unde a început construcția unui nou corp de clădire modern, eficient energetic și prietenos cu mediul, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)-Componenta Educație. În prezent, lucrările de excavație pentru fundație sunt realizate în proporție de aproximativ 70%. Noul corp de clădire va avea subsol, parter și două etaje (S+P+2E), cu o suprafață totală de 1.482 de metri pătrați. Acesta va include nouă săli de clasă, spații tehnice, de depozitare și alte facilități moderne destinate elevilor și cadrelor didactice. Licitația pentru atribuirea lucrărilor, cu o prevedere financiară de 17,33 milioane de lei, a atras opt oferte. Contractul a fost în final semnat pentru suma de 12,19 milioane de lei. Termenul de finalizare a investiției este august 2026. Proiectul face parte din rețeaua-pilot de „școli verzi” finanțate prin PNRR, valoarea totală a investiției ridicându-se la 16,87 milioane de lei. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Peste 175 de milioane de euro din PNRR pentru dezvoltarea Iașului. Investiții în transport, educație, locuințe și mediu
Primăria Municipiului Iași anunță investiții în valoare totală de aproximativ 880 de milioane de lei, adică peste 176 de milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Proiectele vizează modernizarea transportului public, eficientizarea energetică a școlilor și blocurilor de locuințe, construirea de locuințe pentru tineri, precum și dezvoltarea sistemului de colectare a deșeurilor. O parte importantă a fondurilor este destinată modernizării transportului public. În acest sens, sunt achiziționate 18 tramvaie noi, cu o lungime de 22 de metri, în valoare de peste 210 milioane de lei, dintre care șapte au ajuns deja la Iași. Totodată, orașul a primit 25 de autobuze electrice, dotate cu stații de încărcare rapidă și lentă, un proiect finalizat integral. De asemenea, 140 de autobuze și 150 de tramvaie vor fi echipate cu sisteme moderne de avertizare și asistență anti-coliziune, investiție aflată în proporție de 90% finalizată. Primăria investește și în construirea de locuințe nZEB plus pentru tinerii aflați în situații de risc. Este vorba despre 10 tronsoane de bloc, care vor include 188 de apartamente și 45 de stații de încărcare electrică, proiect în valoare de peste 73 de milioane de lei, aflat în prezent la un stadiu de 20%. Educația este un alt domeniu prioritar. În cadrul componentei „Valul Renovării”, 14 unități de învățământ sunt reabilitate termic, investițiile depășind 129 de milioane de lei. Printre acestea se numără Colegiul Tehnic „Ion C. Ștefănescu”, Școala „Ionel Teodoreanu”, Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Liceul cu Program Sportiv și Școala „Elena Cuza”. Majoritatea proiectelor sunt deja finalizate sau se află în stadii avansate de execuție. În plus, 63 de unități de învățământ din municipiu sunt dotate cu mobilier modern, materiale didactice și echipamente digitale, investiția totală fiind de aproape 89 de milioane de lei. Tot în domeniul educației, se desfășoară lucrări de eficientizare și extindere la Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu”, Colegiul „Mihai Eminescu” și Liceul „Miron Costin”, proiecte încadrate în programul „Școli verzi”. Pe lângă investițiile în educație, Iașul continuă programul de reabilitare energetică a blocurilor de locuințe. În mai multe zone din oraș, blocurile sunt renovate și consolidate, valoarea totală a proiectelor depășind 36 de milioane de lei. Lucrările se află în diferite stadii de execuție, de la 2% până la 78%. Un alt domeniu important de investiții este gestionarea deșeurilor. Până în prezent, au fost instalate 175 de insule ecologice digitalizate, dintre care 150 supraterane și 25 subterane. De asemenea, sunt în curs de amenajare trei centre de colectare prin aport voluntar, iar pe bulevardul Poitiers va fi construit un centru integrat modern de colectare separată a deșeurilor. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Black Friday 2025 | Românii au cumpărat inclusiv porci în viu și lingouri de aur. Ce produse s-au aflat pe primele 3 locuri
Românii au cumpărat cam de toate, de Black Friday 2025, de la porci „în viu” la bilete de vacanță și chiar lingouri de aur sau mațini. Clienții au „vânat” toate ofertele și, în doar câteva minute au comandat zeci de tone de carne de porc, pachete de vacanță, bilete la festivaluri, haine, dar și televizoare, cosmetice, și „produse pentru casă”. Cei mai mulți dintre cei care au comandat online au ales plata în rate, dar mai ales obiecte de valoare mai mică. Suma totală se apropie de un miliard de lei. Carnea de porc a fost printre cele mai căutate produse, atât online cât şi în magazinele fizice. De exemplu, o platformă de vânzări online a vândut aproape 40 de tone, iar la o singură carmangerie s-au dat peste 300 de porci. Preţul s-a situat între 15 şi 18 de lei/kg. În același timp, în mall-urile pline de clienți s-au vândut haine, parfumuri și cadouri pentru sărbători, dar şi mâncare sau alcool. Totuși, mulţi s-au plâns ca reducerile nu sunt atât de mari. „Undeva la 10-15%, nu sare de aşa ceva. Oricum în cele mai multe cazuri se scumpesc şi apoi scad, şi revin la acelaşi preţ”, a spus un client pentru Știrile Pro TV. Dar, așa cum era de așteptat, cea mai mare aglomeraţie a fost pe internet, unde milioane de români au cumpărat cu preț redus… cafea, mâncare pentru pisici, produse de curăţenie sau pentru bebeluşi, bilete de vacanţă şi electrocasnice. În stocul unui depozit au fost pregătite peste 600.000 de electrocasnice mici, 120.000 de televizoare, 150.000 de laptopuri și peste 1.500.000 de haine, încălțări și accesorii. Potrivit unei platforme de tranzacţii, aproape o treime dintre clienți au ales plata în rate. „Tranzacţia medie se este undeva în jur de 580 de lei, valoarea tranzacţiei medie cu plata în rate, 980 de lei, băncile au rate extinse în perioada de black friday. Ponderea volumelor procesate în rate se situa undeva în jur de 34%”, a precizat Elena Gheorghe – country manager platformă de plăţi. La mare căutare au fost şi abonamentele medicale sau serviciile de streaming. Anul acesta, ca și anul trecut, cele mai populare categorii nu au fost electronicele mici sau mări, telefoane ori laptopuri, ci mai degrabă cosmeticele și produsele de îngrijire personală, băuturi, băcănie și petshop și pe locul 3 articolele pentru copii. FOTO – Captură video: Știrile Pro TV Primele comenzi de Black Friday au ajuns deja la clienţi, altele sunt deja pe drum. Mii de oameni lucrează și acum pentru ca produsele să fie livrate până la finalul lunii noiembrie. Prudenţi, mulţi au evitat să dea toţi banii şi au folosit cardurile de credit sau de cumpărături. Black Friday a avut şi multe reduceri la servicii, nu doar la produse. De altfel am văzut inclusiv furnizori de electricitate care au vândut abonamente pentru prețuri mai mici. Băncile au oferit și ele credite cu dobânzi reduse. Librăriile, reduceri la cărți, supermarketurile la mâncare. Mulţi au cumpărat inclusiv aur. Au fost multe oferte într-un context economic special. Au fost căutate și serviciile medicale, în special cele de stomatologie, cum ar fi pachete de implanturi dentare, dar şi servicii de streaming. Nu uitați că legea vă dă dreptul la retur pentru produsele comandate online 14 zile, de la momentul primirii coletului, iar unele magazine oferă chiar 30 de zile. Comercianții și firmele de curierat își roagă clienții să ridice cât mai repede produsele din lockere, acele puncte automate de ridicare a coletelor, tocmai pentru a face loc rapid altor pachete.
Războiul din Ucraina, ziua 1.354. Volodimir Zelenski a numit un nou comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei
Atac cu drone ucrainene asupra unei substații electrice din nordul Rusiei Trei drone ucrainene au lovit o substație electrică din regiunea Vologda, din nordul Rusiei, în cursul nopții, a declarat sâmbătă guvernatorul regional Georgi Filimonov. Daunele aduse substației sunt în curs de evaluare, dar alimentarea cu energie electrică în regiune, situată la nord de Moscova și la aproximativ 1.900 km de Ucraina, continuă fără întrerupere, a declarat Filimonov într-o postare pe Telegram, potrivit Reuters. Separat, două persoane au fost rănite când o dronă ucraineană a lovit o clădire rezidențială în orașul rus Saratov, a declarat guvernatorul local Roman Busargin pe Telegram. Statul Major al Ucrainei: Rusia a pierdut peste 1,15 milioane de militari de la începutul invaziei De la lansarea invaziei pe scară largă împotriva Ucrainei, la 24 februarie 2022, Rusia a pierdut aproximativ 1.150.100 de militari, potrivit unui raport al Statului Major al Forțelor Armate ale Ucrainei din 8 noiembrie, scrie The Kyiv Independent. Cifra include 1.190 de pierderi înregistrate în ultimele 24 de ore. Raportul mai precizează că Rusia a pierdut și 11.330 de tancuri, 23.544 de vehicule blindate de luptă, 66.795 de vehicule și cisterne de combustibil, 34.321 de sisteme de artilerie, 1.538 de lansatoare multiple de rachete, 1.239 de sisteme de apărare antiaeriană, 428 de avioane, 347 de elicoptere, 78.928 de drone, 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski l-a numit vineri pe Iuri Cerevașenko în funcția de comandant pentru apărarea antiaeriană cu drone, informează Reuters. „Sunt multe sarcini în fața noului comandant, pe care le-am stabilit în ședința de Stat Major. În special, integrarea activă a sistemelor fără pilot, în special a dronelor interceptoare, și consolidarea capacităților noastre de apărare antiaeriană cu armament avansat”, se arată în comunicatul publicat de președinția ucraineană. Cerevașenko a contribuit la formarea primelor structuri de apărare cu drone și, de asemenea, la proiectarea și implementarea dronelor interceptoare. Atac cu drone rusești la Dnipro: o persoană ucisă și zece rănite Un atac cu drone rusești a lovit orașul Dnipro în noaptea de 8 noiembrie, ucigând o persoană și rănind alte zece, inclusiv doi copii, potrivit autorităților locale. Rusia lansează un atac nocturn masiv asupra infrastructurii energetice a Ucrainei Rusia a desfășurat un nou atac de amploare asupra orașelor ucrainene în noaptea de 8 noiembrie, vizând infrastructura energetică printr-o combinație de rachete și drone. Loviturile au provocat incendii la Kiev și au afectat mai multe zone din țară, anunță The Kyiv Independent.