Fragment de dronă, descoperit, azi, pe plaja din Olimp. Este posibil să aibă încărcătură explozivă
Autoritățile au intervenit în această dimineață, 26 august 2026, în stațiunea Olimp, județul Constanța, după semnalarea unei drone, notează ziuaconstanta.ro. Zona a fost încercuită și izolată pe o rază de aproximativ 500 de metri, pentru desfășurarea verificărilor în condiții de siguranță. Există posibilitatea ca aceasta să conțină încărcătură explozibilă. Știre în curs de actualizare. România, sub presiunea incidentelor cu drone România a înregistrat, în mai puțin de o săptămână, o succesiune intensă de incidente cu drone, de la aparate care au pătruns în spațiul aerian național până la fragmente cu încărcătură explozivă descoperite pe litoral și o dronă maritimă neutralizată în apropierea infrastructurii energetice din Marea Neagră. Seria recentă de incidente vine într-un context în care atacurile cu drone din apropierea frontierei româno-ucrainene au devenit aproape recurente. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 25 august, de la începutul războiului din Ucraina au fost gestionate 125 de situații de atac în apropierea frontierei, 43 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național și 68 de situații în care au fost identificate drone sau fragmente de drone. Patru drone au fost doborâte. Numai în 2026, MApN contabilizează 25 de pătrunderi neautorizate și 32 de cazuri în care au fost găsite drone sau fragmente.
Polonia s-a săturat de ucraineni? Compasiunea de după război s-a transformat în dispreț
O analiză publicată de The Guardian explică de ce relația dintre Polonia și Ucraina s-a stricat atât de mult. La începutul invaziei ruse, polonezii de rând și-au deschis casele pentru milioane de refugiați ucraineni. Chiar și partidul populist „Legea și Justiție”, aflat atunci la guvernare, a fost nevoit să susțină acest efort. Relația părea, la acel moment, una fără precedent istoric. Situația s-a schimbat rapid. Un sondaj CBOS făcut luna trecută arată că 52% dintre polonezi se opun acum primirii refugiaților ucraineni. Tot mai mulți polonezi de dreapta susțin că transferurile de arme au slăbit capacitatea de apărare a țării. Disputele istorice au adâncit tensiunile. Volodimir Zelenski a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană. Aceasta a masacrat aproximativ 100.000 de polonezi în 1943. Președintele Karol Nawrocki a revocat, în replică, cea mai înaltă distincție de stat acordată liderului ucrainean. Propaganda rusă a exploatat acest climat tensionat pe rețelele sociale poloneze. Narațiuni false despre refugiați care ar profita de ajutoare sociale au alimentat episoade de violență. Pe 26 iulie, un cuplu tânăr de ucraineni a fost atacat în fața unui magazin din Wrocław. Analiza consideră că eșecul de fond aparține ambelor guverne. Polonia nu a pregătit populația să accepte refugiații ca membri deplini ai societății. Ucraina, la rândul ei, a evoluat rapid pe scena internațională. A trecut de la statutul de beneficiar al ajutorului occidental la cel de exportator de tehnologie militară. Autorul avertizează că Ucraina se va apropia tot mai mult de economiile europene. Ea va deveni concurent direct pentru state precum Franța sau Germania. Restul Europei ar trebui să se pregătească din timp pentru această schimbare de echilibru.
Doctorul în drept și avocatul Dan Constantin Mâță vorbește despre administrație și urbanism: A administra înseamnă a executa legea!
Dan Constantin Mâță, un cunoscut avocat, doctor în drept, conferențiar universitar și titularul catedrei de Drept administrativ din cadrul Facultății de Drept a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, a explicat pe înțelesul cetățenilor cum funcționează administrația și urbanismul în orașul nostru. Cine poate formula contestație cu privire la deciziile administrative? Doctorul în drept și avocatul Dan Constantin Mâță vorbește despre administrație și urbanism Interesul cetățenilor pentru modul în care funcționează administrația publică a crescut în ultima perioadă, iar problemele legate de urbanism se află printre cele mai frecvente motive pentru care oamenii ajung să conteste deciziile autorităților locale. La Iași, unde proiectele imobiliare și dezvoltarea urbanistică generează în mod constant controverse, astfel de situații pot ajunge inclusiv în instanță. Avocatul Dan Constantin Mâță explică de ce cetățenii intră tot mai des în conflict juridic cu administrația și care sunt principalele probleme întâlnite în astfel de spețe. „În mod punctual, urbanismul este segmentul din activitatea administrativă în care cetățenii intră cel mai adesea în contact cu autoritățile administrației publice locale. Obținerea unui certificat de urbanism, a unor avize de specialitate și, în final, a autorizației de construire reprezintă demersuri destul de stresante pentru orice beneficiar. Nu de puține ori se ajunge și într-o fază contencioasă deoarece administrația publică nu răspunde în sensul celor solicitate, răspunde cu întârziere sau chiar nu răspunde deloc. Sperăm cu toții că intrarea în vigoare a Codului urbanismului va schimba această percepție, în general negativă, și va eficientiza multe din procedurile actuale”, a declarat avocatul Dan Constantin Mâță. Unii ieșeni aleg să nu conteste o decizie, deoarece nu cunosc procedurile În același timp, există numeroși cetățeni care aleg să nu conteste deciziile administrației, fie pentru că nu cunosc procedurile, fie pentru că pornesc de la ideea că nu ar avea șanse în fața autorităților. „Contestarea unei decizii administrative poate îmbrăca mai multe forme: de la simpla solicitare a unor informații suplimentare la formularea unor petiții sau reclamații și până la introducerea unei acțiuni la instanța de contencios administrativ. Fiecare este liber să decidă dacă va începe aceste demersuri și, mai ales, momentul în care se va opri. Recomandarea mea, ca specialist, este ca, atunci când un cetățean se simte lezat printr-un act al administrației publice, să reacționeze în mod legal. Activitatea administrației publice trebuie să fie întotdeauna în acord cu legea și cu scopul de a satisface interesele cetățenilor, nu de a-i vătăma într-un drept sau interes legitim”, a mai spus avocatul. În practica de contencios administrativ, litigiile pot porni atât de la nerespectarea unor proceduri, cât și de la interpretarea greșită a unor prevederi legale. În ambele situații, spune avocatul, problema este una de legalitate a activității administrative. „Indiferent că este o problemă de nerespectare a unei proceduri sau de interpretare eronată a unui text normativ, suntem în prezența unei nelegalități în activitatea administrației publice. Și evident că acest lucru nu trebuie să se întâmple, deoarece, așa cum am spus și mai sus, a administra înseamnă, în fond, a executa legea, iar executarea legii nu se poate face prin mijloace nelegale. În privința modului în care cetățenii pot percepe motivele de nelegalitate, trebuie spus că acesta este legat și de nivelul de cunoaștere a procedurilor și a dreptului administrativ în general, care este, prin natura sa, destul de tehnic. Prin urmare, este incorect să considerăm că orice nemulțumire a unui cetățean față de un act administrativ se bazează și pe motive serioase de nelegalitate”, a spus Mâță. Cine este răspunzător pentru un act administrativ nelegal? Una dintre cele mai sensibile teme rămâne cea a autorizațiilor de construire. Litigiile pot apărea atât în momentul emiterii autorizației, cât și în etapa executării lucrărilor. În ceea ce privește responsabilitatea pentru o eventuală nelegalitate, avocatul consideră că aceasta aparține, în primul rând, autorității care a emis actul, însă pot exista situații în care și beneficiarul construcției are o parte din responsabilitate. „Atunci când un act administrativ este nelegal, greșeala aparține, în primul rând, emitentului. Actul administrativ este o manifestare unilaterală de voință, iar prin procedurile specifice și serviciile de specialitate autoritatea publică este obligată să se asigure că actul emis este legal. Uneori, în cazul actelor administrative de autorizare, vina este partajată cu beneficiarul actului, pentru că pot apărea interpretări diferite privind necesitatea unor avize sau încadrarea în anumiți parametri urbanistici. În etapa executării construcției, culpa este, în primul rând, a beneficiarului, deoarece el are obligația de a se încadra în limitele autorizației. Și toate aceste aspecte care țin de momentul emiterii actului administrativ sau de executarea acestuia pot duce la situația în care autorizația de construire să fie anulată și după finalizarea imobilului”, a spus avocatul. Avocatul Dan Constantin Mâță, specializat în drept administrativ, a răspuns punctual la o serie de întrebări în ceea ce privește problemele întâlnite de ieșeni în obținerea unor autorizații de la administrația publică.
Faimosul lider interlop Costi Litrașu, ridicat cu scandal de jandarmii de la Brigada Specială
Liderul interlop din Chiajna Constantin Raiciu, zis Costi Litrașu, a fost arestat preventiv, la jumătatea săptămânii trecute, de magistrații Curții de Apel București, la numai șase zile după ce judecătorii ilfoveni îi dăduseră drumul și îl plasaseră în arest la domiciliu. Mandatul de arestare a fost pus în aplicare cu ajutorul jandarmilor de la Brigada Specială, care ar fi bruscat mai multe persoane aflate în curtea lui Raiciu. Loading … „Palmaresul” lui Litrașu Fiul al unuia dintre cei mai bogați oameni de afaceri din Chiajna, Constantin Raiciu a ajuns la închisoare, prima dată, în 2010, când a fost implicat în răpirea unui bărbat care, ulterior, a fost bătut cu sălbăticie. Adus în pragul morții, acesta a fost aruncat apoi în fața Spitalului Municipal de Urgență. Costi Litrașu are un cazier bogat Ajuns la închisoare, Costi Litrașu a fost cunoscut de majoritatea liderilor interlopi din București. Revenit în libertate, el s-a făcut remarcat drept o persoană violentă. În iulie 2020, Litrașu a intrat cu adevărat în atenția publică după o răfuială sângeroasă care a avut loc la Chiajna, în plină zi. Împreună cu aproximativ 30 de persoane, acesta l-a prins, într-o ambuscadă, pe Liviu Iordan, principalul său rival, care, la momentul atacului, era însoțit de un prieten. Cei doi au fost blocați în trafic și bătuți cu sălbăticie. Pentru că ambii bărbați au fost la un pas de moarte, anchetatorii au deschis un dosar de tentativă de omor. Arestat la sesizarea procurorului de caz Eliberat după o lungă perioadă de arest preventiv, liderul interlop a continuat să fie implicat în incidente violente care au culminat cu un un nou mandat de arestare emis după ce i-a fracturat maxilarul unui bărbat, în urma unui conflict izbucnit la o piscină de lux din Chiajna. Incidentul a avut loc după ce un bărbat, în vârstă de 31 de ani, ar fi început să-i deranjeze pe oamenii din jur și să sară în apă în așa fel încât să stropească persoanele aflate în apropiere. În plus, bărbatul respectiv ar fi mers chiar și mai departe, în sensul în care ar fi abordat-o pe partenera unui tânăr care venise împreună cu Litrașu, situație în care acesta din urmă ar fi decis că este cazul să intervină. Conform unor surse judiciare, după un scurt schimb de replici, liderul interlop din Chiajna l-ar fi lovit pe bărbat cu pumnul și i-ar fi provocat o fractură de maxilar. Sursele Gândul au afirmat că, după producerea incidentului, Costi Litrașu ar fi încercat să ajungă la o înțelegere cu victima, însă, până la urmă, persoana bătută și-a scos un certificat medico-legal iar polițiștii au deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice. Inițial, Constantin Raiciu, zis Costi Litrașu, a fost arestat de magistrații Judecătoriei Buftea, însă, la data de 20 august, instanța Tribunalului Ilfov a admis contestația liderului interlop din Chiajna și l-a plasat în arest la domiciliu. Șase zile mai târziu, judecătorii Curții de Apel București a hotărât arestarea lui Litrașu, după ce procurorul de caz ar fi sesizat faptul că este o persoană periculoasă, cercetată pentru fapte cu violență în alte două dosare. Condamnat la 5 ani și 2 luni pentru șantaj Surse judiciare au afirmat, în exclusivitate pentru Gândul, că judecătorii au luat în considerare faptul că Litrașu este trimis în judecată pentru fapta din 2020, cunoscută în presă drept „măcelul de la Chiajna” și a fost condamnat, anul acesta, de Judecătoria Buftea, în data de 25 mai, la 5 ani și 2 luni într-un dosar în care a fost acuzat că a șantajat un om de afaceri. Această sentință a fost însă atacată și urmează să fie judecată, la data de 7 octombrie, de către judecătorii Curții de Apel București. Costi Litrașu Sursele Gândul au mai spus că, după emiterea mandatului de arestare, în curtea lui Litrașu s-ar fi adunat aproximativ 20 de prieteni, care ar fi venit să-și ia la revedere. Liderul interlop a fost ridicat de o echipă de jandarmi din cadrul Brigăzii Speciale, care i-ar bruscat și trântit la pământ pe toți ce prezenți, cu toate că nu erau acuzați de nimic, fapt care ar fi inflamat situația și ar fi generat un conflict verbal.
Pedeapsa primită de Călina Iliescu, tânăra care și-a înjunghiat partenerul!Aceasta a fost trimisă în judecată pentru tentativă de omor
La data de 24 august a anului în curs, Călina Iliescu a fost condamnată la peste doi ani de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe. Deși inițial fapta sa a fost încadrată ca tentativă de omor, magistrații au schimbat încadrarea juridică. La momentul pronunțării hotărârii, femeia se afla în stare de arest preventiv în altă cauză. Pedeapsa primită de Călina Iliescu, tânăra care și-a înjunghiat partenerul Judecătorii de la Tribunalul Iași au pronunțat, la data de 24 august 2026, sentința în dosarul în care Călina Iliescu a fost trimisă inițial în judecată pentru tentativă de omor, după un conflict violent cu iubitul său. Instanța a schimbat însă încadrarea juridică a faptei, iar femeia a fost condamnată pentru lovire sau alte violențe la o pedeapsă de 2 ani și 6 luni de închisoare, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. „Condamnă inculpata la pedeapsa de 2 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violențe, la data de 18.05.2024, în dauna persoanei vătămate Iulian Baidan”, se arată în hotărârea instanței. Instanța a dispus suspendarea executării pedepsei închisorii sub supraveghere, pe durata unui termen de supraveghere de 3 ani. Un aspect important al soluției este schimbarea încadrării juridice. Călina Iliescu fusese trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor, însă, pe parcursul procesului, încadrarea juridică a fost schimbată în cea de lovire sau alte violențe. Prin urmare, după mai multe termene de judecată și după dezbateri cu privire la modul în care s-a produs incidentul și la natura leziunilor, instanța a pronunțat o condamnare pentru o faptă mai puțin gravă decât cea pentru care femeia fusese inițial trimisă în judecată. S-au luptat cu cuțitele, fiind drogați Incidentul pentru care a fost judecată Călina Iliescu a avut loc în data de 18 mai 2024, iar persoana vătămată este Iulian Baidan. Potrivit susținerilor prezentate în timpul procesului, între cei doi a avut loc o altercație în urma căreia ambele persoane au fost rănite. În cadrul dezbaterilor s-a arătat că ar fi fost folosite două cuțite și că atât inculpata, cât și victima s-ar fi aflat sub influența alcoolului și a altor substanțe psihoactive. Pe parcursul procesului, apărarea inculpatei a contestat modul în care s-a produs agresiunea și a solicitat clarificarea dinamicii producerii leziunilor. Avocata Călinei Iliescu a arătat în fața instanței că atât clienta sa, cât și victima ar fi primit același număr de zile de îngrijiri medicale, potrivit expertizei medico-legale. Un alt punct important al procesului l-a reprezentat natura rănii victimei. Apărarea a susținut că leziunea nu ar fi una suficient de gravă pentru a susține acuzația de tentativă de omor. La rândul său, avocatul victimei Iulian Baidan a susținut că probele administrate în cauză sunt suficiente pentru stabilirea situației de fapt. Acesta a arătat că organele de urmărire penală au efectuat cercetarea la fața locului și că, prin intermediul probelor administrate, se poate stabili cine a fost agresorul și cine a fost victima. În fața instanței, Călina Iliescu a susținut că și ea ar fi fost agresată în timpul conflictului. Inculpata a fost internată la „Socola” Pe parcursul procesului, apărarea a invocat și faptul că inculpata ar avea anumite afecțiuni psihice, avocata precizând că aceasta ar fi fost internată, timp de zece zile, la Institutul de Psihiatrie „Socola” după producerea incidentului. Un alt aspect important este că Iulian Baidan, persoana vătămată în dosar, nu s-a constituit parte civilă. Astfel, acesta nu a solicitat instanței acordarea unor despăgubiri civile în cadrul procesului penal. Sentința pronunțată la 24 august 2026 nu este definitivă. Hotărârea poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare, atât de procuror, cât și de persoana vătămată și de inculpată. „Cu drept de apel în termen de 10 zile de la comunicare, pentru procuror, persoana vătămată și inculpată”, se arată în hotărârea Tribunalului Iași. Pedeapsa primită de Călina Iliescu, tânăra care și-a înjunghiat partenerul, a constat în condamnarea la 2 ani și 6 luni de închisoare, însă cu suspendarea executării sub supraveghere. Rămâne de văzut dacă soluția va fi atacată cu apel și dacă instanța superioară va menține sau va modifica hotărârea.
Scandal monstru din cauza cerealelor din Ucraina!Fermierii din Iași cer măsuri urgente:Prioritatea trebuie să fie marfa noastră
Un scandal a izbucnit din cauza cerealelor din Ucraina, care ar putea bloca Portul Constanța, așa cum s-a întâmplat în perioada 2022-2023. Atunci, marfa din Ucraina a avut prioritate în fața recoltei din România, potrivit fermierilor. Agricultorii cer controale drastice, o trasabilitate completă a cerealelor ucrainene aflate în tranzit, precum și măsuri concrete pentru protejarea intereselor economice ale României și ale producătorilor agricoli autohtoni. Fermierii se tem că situația din 2022, când au rămas cu grâul în depozite, s-ar putea repeta și în acest an. Astfel, dacă marfa din Ucraina va ajunge în Portul Constanța, în detrimentul celei din România, fermierii vor avea de pierdut. Un scandal monstru a izbucnit din cauza cerealelor din Ucraina, care ar putea avea prioritate în Portul Constanța, în fața celor din România Fermierii din Iași sunt nemulțumiți de faptul că se va crea un coridor pentru transportul mărfii din Ucraina și se va bloca Portul Constanța, situație care va dezavantaja agricultorii români. „Suntem solidari cu Ucraina, dar nu cu prețul bunăstării noastre. Am văzut ce s-a întâmplat în 2022. Autoritățile din România nu au făcut nimic atunci când fermierii au înregistrat pierderi din cauza asta. Noi sprijinim în continuare Ucraina, înțelegem situația lor, dar este normal să nu existe concurență neloială și să se creeze probleme. Și așa avem prețuri mici, asta ne mai lipsește, să nu le putem comercializa și nici măcar la prețurile actuale”, susține Ionuț Popa, fermier din Iași. Agricultorii vor verificări mai drastice. „Autoritățile să ceară controale, mai ales că discutăm de o producție record și în România. Prioritatea trebuie să fie marfa noastră”, susține fermierul Iulian Crețu. Deja au apărut probleme logistice în Portul Constanța. „Portul este blocat de marfă, iar, logistic vorbind, nu se poate manipula și marfa colegilor din Ucraina”, susține fermierul Cezar Musteață. Cezar Musteață, fermier Recolta la cereale din acest an este bogată, însă fermierii se tem că nu vor putea valorifica producția România traversează cel mai bun an din istorie din punct de vedere al producțiilor agricole, în ciuda secetei și a temperaturilor ridicate care s-au instalat după jumătatea lunii iulie. Cu toate că acest an este extrem de bun pentru fermierii din Iași din punct de vedere al producției, aceștia vor întâmpina probleme la valorificarea mărfii. Asta din cauză că cerealele din Ucraina ar putea avea prioritate, în detrimentul celor din România. „Se repune coridorul de solidaritate care a fost în 2022-2024. Nimeni din spectrul politic, pe care am întrebat despre acest lucru, nu mi-a răspuns. Au știut sau le-a fost frică să vorbească. Deci nimeni din agricultură nu a fost implicat. Deja sunt pregătite 3 milioane de mărfuri ucrainene care să traverseze prin Republica Moldova, înspre Portul Constanța. Prefer să nu cred această cifră și să rămân conservator. Ceea ce va veni este ceea ce am spus pe toate canalele, vom intra în coridorul de solidaritate. Primul impact va fi: grâul ucrainean este oferit în Constanța la 203 euro/tonă, grâul ucrainean este oferit în Polonia la 200 de dolari pe tonă. Complexul logistic se mută, convoaiele de barjă românești pleacă deja spre Reni-Ismail, pentru că, de acolo până în Constanța, obțin o cotă de 38 de dolari pe tonă. Trenurile din Ucraina până în Portul Constanța au un cost de 78 de dolari pe tonă pentru simplul fapt că rușii au bombardat peste 200 de locomotive ucrainene. Vom suferi aceleași probleme ca în 2022, când marfa noastră va rămâne sub presiunea prețurilor și sub presiunea logistică, pentru că vom avea penurie de mijloace de transport. Nu contează că sunt trenuri, autocamioane sau barje, vor merge înspre mărfurile ucrainene”, a declarat Cezar Gheorghe, expert în agricultură în cadrul AGRIColumn. Cezar Gheorghe, expert în comerțul cu cereale Cezar Gheorghe: „Conform surselor ucrainene, 70% din exportul materiilor prime urmează să traverseze prin România” Specialistul adaugă faptul că o cantitate uriașă de cereale provenind din Ucraina ar urma să ajungă în Portul Constanța. „Conform surselor ucrainene, 70% din exportul materiilor prime urmează să traverseze prin România. Diferența de 30%, prin celelalte țări cu frontiera comună, Polonia, Ungaria. Un scenariu simplu indică un deficit de operare în Constanța. Lăsăm la o parte problemele logistice de segregare a originii mărfurilor, calea pe care sosesc (auto-tren-barje-coastere). Lăsăm la o parte line-up-ul navelor ce sunt în planul de sosire și au de încărcat origini diferite, România sau Ucraina, după caz. Lăsăm la o parte vremea, căci trebuie luată în seamă iarna, când Marea Neagră este sălbatică și problemele operaționale vor impacta accesul și operarea terminalelor din Portul Constanța. Privind însă la capacitatea de stocare a Portului, vedem o creștere a valorii acesteia, la un nivel de 2 milioane de tone. Ultimele investiții efectuate de upgrade, precum și modernizarea a două facilități de operare, numim aici Comvex, cel mai rapid terminal din Europa, precum și Canopus, un joint venture între TTS-Cargill, au condus la această cifră de 2 milioane de tone capacitate stocare. În mod normal, performanța este asociată cu 20 de rotații ale capacității de stocare: performanța operațională, execuțională și financiară. Aceasta ne conduce către zona de operare anuală de 40 de milioane de tone. Însă trebuie să înțelegem că România are capacitate de surplus exportabil de minimum 20 de milioane de tone în acest an, în timp ce 70% din alocarea pe care Ucraina o atribuie României este de 37,50 milioane de tone”, mai explică Cezar Gheorghe. Autoritățile din România nu au transmis public nicio informație referitoare la această situație Potrivit lui Cezar Gheorghe, ruta prin România este cea mai facilă și mai puțin costisitoare din punct de vedere logistic pentru fermierii ucraineni. „Grosier, fără a lua în calcul șroturile de floarea-soarelui, de rapiță, uleiul de rapiță și floarea-soarelui, care trebuie alocate ambelor țări și fără a lua în calcul celelalte origini ce traversează prin Constanța (Serbia-Ungaria-Moldova), observăm un deficit în capacitatea de operare. Un minus de 17,5 milioane de tone. Atenuat, pentru moment, de ceea ce a exportat până acum România, adică 5,75-6 milioane de tone. Însă tot rămânem cu deficit de 11,60 milioane de tone. Iar acest deficit va fi impactat din motivele
Fragmente de dronă lângă Cazinoul Constanța. Intervenția autorităților este în desfășurare
Un fragment de dronă a fost găsit în zona cazinoului Constanța, relatează Antena3 CNN. Conform informațiilor de la fața locului, intervenția autorităților este în plină desfășurare în acest moment și se încearcă recuperarea fragmentelor dintre stabilopozi. Sursa foto: Antena3 CNN Nu este clar ce parte din structura dronei a fost desprinsă și a ajuns în zona Cazinoului Constanța. Sursa foto: Antena 3 CNN România, sub presiunea incidentelor cu drone România a înregistrat, în mai puțin de o săptămână, o succesiune intensă de incidente cu drone, de la aparate care au pătruns în spațiul aerian național până la fragmente cu încărcătură explozivă descoperite pe litoral și o dronă maritimă neutralizată în apropierea infrastructurii energetice din Marea Neagră. Seria recentă de incidente vine într-un context în care atacurile cu drone din apropierea frontierei româno-ucrainene au devenit aproape recurente. Potrivit datelor Ministerului Apărării Naționale, actualizate la 25 august, de la începutul războiului din Ucraina au fost gestionate 125 de situații de atac în apropierea frontierei, 43 de pătrunderi neautorizate în spațiul aerian sau maritim național și 68 de situații în care au fost identificate drone sau fragmente de drone. Patru drone au fost doborâte. Numai în 2026, MApN contabilizează 25 de pătrunderi neautorizate și 32 de cazuri în care au fost găsite drone sau fragmente. 20 august: dronă prăbușită în Tulcea și dronă maritimă cu exploziv în Marea Neagră În noaptea de 19 spre 20 august, o dronă a pătruns în spațiul aerian al României și s-a prăbușit în apropierea localității Grindu, județul Tulcea. Zona a fost securizată de MApN și Poliția de Frontieră, iar resturile au fost recuperate. Fragmentele găsite nu prezentau risc pirotehnic, iar cazul a ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. În aceeași zi a avut loc un incident distinct și mai puțin obișnuit, pe mare. O navă comercială a semnalat o dronă maritimă de mici dimensiuni aflată în derivă, în Zona Economică Exclusivă a României, în apropierea platformei Neptun Alpha, la aproximativ 80 de mile marine est de Constanța. Două avioane F-16 românești au fost trimise în zonă, iar unul dintre ele a deschis focul cu tunul de bord și a lovit ținta. Drona nu a fost însă distrusă complet, astfel că o echipă EOD a Forțelor Navale a neutralizat-o ulterior. Verificările au confirmat că aparatul avea încărcătură explozivă. Incidentul a atras atenție internațională inclusiv din cauza apropierii de infrastructura energetică offshore. Reuters a relatat că ministrul Apărării a afirmat că Ucraina a confirmat că drona nu aparținea forțelor sale. Președintele Nicușor Dan a atribuit responsabilitatea Rusiei și a condamnat intensificarea unor asemenea incidente; Rusia nu făcuse atunci un comentariu public asupra cazului. 21 august: fragment de dronă la Portul Midia O zi mai târziu, un obiect plutitor a fost observat la numai aproximativ 25 de metri de digul de sud al Portului Midia, județul Constanța. Scafandrii EOD ai Forțelor Navale au stabilit că era un fragment de dronă. Acesta nu conținea încărcătură explozivă și a fost predat Gărzii de Coastă. 22 august: fragmente cu exploziv pe plaja Tuzla Pe 22 august, alte fragmente de dronă au fost semnalate prin 112 în zona plajei Tuzla. De această dată, specialiștii militari au confirmat existența unei încărcături explozive, care a fost neutralizată prin detonare controlată. Primele verificări ale MApN au indicat că fragmentele proveneau de la o dronă de fabricație ucraineană. Ancheta a fost preluată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța. Acest element este important pentru interpretarea seriei de incidente: nu toate dronele sau fragmentele ajunse pe teritoriul ori în apele României pot fi atribuite Rusiei. Originea trebuie stabilită separat în fiecare caz. 23 august: două drone Gerbera, una cu exploziv Pe 23 august au fost raportate două noi situații în Marea Neagră. În zona Costinești, un obiect plutitor semnalat la 112 a fost identificat de militarii EOD drept corpul unei drone de tip Gerbera. Aparatul nu avea încărcătură explozivă și a fost preluat de Garda de Coastă. În aceeași zi, în zona Gura Portiței, militarii au verificat un alt obiect plutitor. Acesta s-a dovedit a fi tot un fragment de dronă aeriană de tip Gerbera, dar, spre deosebire de cel descoperit la Costinești, avea încărcătură explozivă. Dispozitivul a fost neutralizat la fața locului. 24 august: o dronă intră dinspre Republica Moldova și ajunge până în Vrancea Cel mai semnificativ episod al începutului de săptămână s-a produs în dimineața de 24 august. În jurul orei 06:00, sistemele radar românești au detectat semnale intermitente în spațiul aerian al Republicii Moldova, în zona Cahul. Ulterior, unul dintre semnale a apărut în zona Târgu Bujor, județul Galați, ceea ce a determinat transmiterea unui mesaj RO-Alert și ridicarea de la sol a două F-16 românești și a unui elicopter IAR-330 SOCAT. Inițial, căutările aeriene nu au identificat un punct de impact. Ulterior însă, elemente de dronă au fost descoperite în curtea unei proprietăți din Ciușlea, județul Vrancea. MApN a precizat că aparatul nu avea încărcătură explozivă și că, „cel mai probabil”, fragmentele proveneau de la drona care pătrunsese în România în acea dimineață dinspre Republica Moldova. Faptul că resturile au fost găsite în Vrancea este relevant: incidentul nu mai privește exclusiv fâșia imediată de frontieră din Tulcea și Galați, ci indică posibilitatea ca un aparat să înainteze semnificativ în interiorul teritoriului național înainte de prăbușire. Un nou episod în seara de 24 august Seria nu s-a oprit aici. La ora 22:37, radarele MApN au detectat două ținte aeriene la aproximativ 25 km nord-vest de Insula Șerpilor, care se deplasau spre frontiera României. Două avioane F-18 spaniole aflate la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu, în cadrul misiunilor NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizare. Populația din nordul județului Tulcea a primit RO-Alert. La 22:58, țintele au dispărut de pe radar și au fost raportate explozii pe partea ucraineană. În acest caz, MApN a precizat că nu a fost detectată nicio pătrundere în spațiul aerian al României.
Consilier al lui Putin: Japonia ar putea avea bomba atomică într-un an. Declarația vine după scandalul provocat de vizita lui Putin în insulele revendicate de Tokyo
Anton Kobiakov, consilier al președintelui rus și secretar executiv al comitetului de organizare al Forumului Economic Estic, a declarat pentru agenția TASS că Japonia ar avea nevoie de numai aproximativ un an pentru a obține o armă nucleară. „Se vorbește chiar despre arme nucleare, pe care Japonia este capabilă să le construiască în aproximativ un an”, a afirmat oficialul rus, potrivit TASS. Kobiakov a acuzat Tokyo de o „militarizare revanșistă” și a susținut că retorica premierului Sanae Takaichi ar demonstra o trecere a Japoniei de la rolul tradițional de aliat al Statelor Unite la o implicare directă în strategia regională și globală a Washingtonului. Afirmația lui Kobiakov a fost preluată marți seară de mai multe publicații ruse. Japonia spune că nu vrea bomba atomică Japonia este semnatară a Tratatului de Neproliferare Nucleară și se prezintă oficial drept stat fără arme nucleare. Din 1967, politica sa este construită în jurul celor „Trei Principii Non-Nucleare”: să nu dețină, să nu producă și să nu permită introducerea armelor nucleare în Japonia. Iar declarația consilierului lui Putin vine la numai două săptămâni după ce Sanae Takaichi a reafirmat public această poziție. La 9 august, în timpul comemorărilor de la Nagasaki, premierul japonez a declarat că politica guvernului „rămâne neschimbată” și că Tokyo continuă să considere cele trei principii drept o politică fundamentală. Takaichi a subliniat și importanța statutului Japoniei de stat parte la Tratatul de Neproliferare și a promis respectarea obligațiilor asumate prin acesta. Declarația vine după un scandal major între Moscova și Tokyo Momentul afirmației lui Kobiakov este important. Relațiile dintre cele două state s-au tensionat puternic după ce Vladimir Putin a vizitat, pe 13 august, insula Iturup, cunoscută în Japonia sub numele de Etorofu. A fost prima vizită a lui Putin pe una dintre insulele sudice ale arhipelagului Kurile revendicate de Japonia. Tokyo consideră Etorofu, Kunashiri, Shikotan și grupul Habomai drept „Teritoriile de Nord” și susține că acestea fac parte din teritoriul japonez. Rusia le controlează de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial. Vizita liderului de la Kremlin a provocat imediat un scandal diplomatic. Premierul Sanae Takaichi a declarat că deplasarea lui Putin este „absolut inacceptabilă”, iar guvernul japonez a convocat ambasadorul Rusiei pentru a protesta oficial. Takaichi a precizat că Tokyo ceruse în mod repetat Moscovei ca Putin să nu viziteze insulele disputate. Rusia a respins protestul și a răspuns câteva zile mai târziu convocând, la rândul său, ambasadorul Japoniei la Moscova. Ministerul rus de Externe a transmis că suveranitatea Rusiei asupra insulelor este „de necontestat” și a criticat ceea ce a numit declarațiile „anti-ruse” ale conducerii japoneze. Putin a inspectat zona în timp ce Rusia desfășura exerciții militare Putin s-a deplasat în Extremul Orient rus în timp ce Flota rusă din Pacific desfășura exerciții militare de amploare în regiune. Liderul rus a urcat inclusiv la bordul crucișătorului purtător de rachete Varyag înainte de deplasarea pe Iturup. Ulterior, Rusia a desfășurat teste cu rachete și exerciții în apropierea insulelor disputate, inclusiv cu sisteme de apărare de coastă Bastion, provocând noi proteste din partea Japoniei. Pentru Moscova, insulele au o valoare strategică majoră, deoarece permit controlul accesului dintre Marea Ohotsk și Oceanul Pacific, o zonă importantă pentru submarinele rusești purtătoare de rachete balistice. Pentru Japonia, problema are atât o dimensiune strategică, cât și una istorică. Uniunea Sovietică a ocupat insulele în ultimele zile ale celui de-Al Doilea Război Mondial, iar populația japoneză a fost ulterior îndepărtată. Disputa este atât de profundă încât Japonia și Rusia nu au semnat nici până astăzi un tratat formal de pace care să încheie conflictul dintre ele din Al Doilea Război Mondial. Cât de realist este termenul de un an, înaintat de omul lui Putin Japonia este descrisă de specialiști drept un stat cu o importantă „capacitate nucleară latentă”: nu deține arme atomice, însă are o industrie nucleară civilă avansată, tehnologie aerospațială și o industrie de apărare sofisticată. Într-o amplă investigație publicată de Reuters, experții citați estimau că Japonia ar putea produce relativ rapid o armă dacă ar lua decizia politică de a abandona actuala doctrină. Jennifer Kavanagh, specialistă în probleme militare, estima că realizarea unui dispozitiv suficient de compact pentru a putea fi transportat de o rachetă ar putea dura „câțiva ani”. Există însă o diferență importantă între construirea unui prim dispozitiv experimental și crearea unui arsenal nuclear militar credibil, cu focoase miniaturizate, sisteme de comandă, mijloace de transport și capacitatea de a supraviețui unui atac. Comisia pentru Energie Atomică a Japoniei estimează că stocul total de plutoniu japonez era de aproximativ 44,4 tone la 31 martie 2026. Materialul provine din programul nuclear civil și este supus regimului internațional de control și garanții. Guvernul japonez afirmă explicit că urmărește reducerea stocului și folosirea plutoniului exclusiv în scopuri pașnice.
Liniștea ieșenilor din cartierul Dacia, tulburată de un grup de adolescenți, dar și de trei petrecăreți. Au consumat alcool și s-au apucat de cântat
În noaptea de 23 spre 24 august 2026, ieșenii care locuiesc în cartierul Dacia nu au avut liniște din cauza scandalurilor provocate de două grupuri. În prima situație, opt adolescenți au făcut gălăgie în parcul de pe strada Vitejilor, iar în al doilea caz, trei bărbați au consumat alcool pe strada Tabacului și au început să cânte pe străzi. În ambele situații, localnicii au contactat Poliția Locală pentru a interveni, iar totalul amenzilor a fost de peste 6.000 de lei. Liniștea ieșenilor din cartierul Dacia din Iași a fost tulburată Localnicii de la blocurile de pe strada Vitejilor nu au mai suportat gălăgia făcută de un grup de tineri și au sunat la poliție. Oamenii au încercat să îi liniștească, însă aceștia nu au fost de acord. La fața locului a ajuns un echipaj de la Poliția Locală, iar fiecare dintre băieți s-a ales cu câte 700 de lei amendă. „Prima solicitare a fost la ora 00:06, că, în parcul de pe strada Vitejilor, este un grup de tineri care fac gălăgie, țipă, înjură. Oamenii au încercat să comunice cu ei, dar au refuzat să se liniștească. Am ajuns la fața locului, i-am identificat. Au spus că nu făceau gălăgie, doar stăteau de vorbă. Nu consumaseră alcool. I-am identificat pe fiecare în parte și am aplicat amenzi de 700 de lei pentru fiecare persoană, având în vedere că nu a fost prima dată când au făcut scandal”, a declarat Virgil Lupu, polițist local din Iași. La câteva minute după incidentul respectiv, un alt incident a avut loc pe strada Tabacului. Acolo, trei bărbați de aproximativ 40 de ani consumau alcool și cântau astfel încât să îi audă tot cartierul. „Imediat după acel incident, la ora 00:30, am primit un al doilea apel, că în apropiere, pe strada Tabacului, lângă un magazin Mega Image, sunt trei bărbați care fac gălăgie. Am ajuns la fața locului. Erau trei indivizi, de aproximativ 40 de ani, care aveau sticle de bere de 750 ml și se apucaseră de cântat, încât să se audă pe toată strada. Le-am precizat că sunt reclamații. Ei au spus că se simt bine, nu deranjează pe nimeni. Le-am aplicat amenzi de câte 500 de lei de persoană”, a mai precizat polițistul local. O problemă recurentă Din păcate, în cartierele Dacia și Alexandru cel Bun, problemele privind scandalurile sunt la ordinea zilei și, în ciuda amenzilor, situațiile persistă. „Cred că în zona Dacia și Alexandru cel Bun avem aproape în fiecare seară sesizări de la cetățeni cu privire la astfel de situații. Mai ales dacă sunt zile de weekend, ne așteptăm să primim apeluri. Lumea iese în parcuri, consumă alcool, după care face scandal. Cu unii reușim să ne înțelegem, fac curățenie, își cer scuze și pleacă imediat de la fața locului, însă în alte situații este mai dificil să găsim o rezolvare, așa că suntem nevoiți să le dăm amenzi”, a încheiat Virgil Lupu. Liniștea ieșenilor din cartierul Dacia este tulburată aproape în fiecare seară, iar polițiștii ajung să aplice amenzi de mii de lei.
Mii de camere video în București după vandalismul de la Basarab
Bucureștiul ar putea avea un sistem de supraveghere cu mii de camere. Primarul Ciprian Ciucu a anunțat că autoritățile lucrează deja la studiul de fezabilitate. Decizia vine după ce Pasajul Basarab a fost vandalizat, chiar în timpul lucrărilor de reabilitare. De altfel, edilul a încărcat și o serie de fotografii cu zona care a fost vandalizată. Loading … Mii de camere de supraveghere în București. Planul lui Ciprian Ciucu după vandalizarea Pasajului Basarab Mii de camere de supraveghere ar urma să fie montate în București Ciprian Ciucu a precizat, într-o postare pe Facebook, că ar urma să fie instalat un sistem de monitorizare cu mii de camere. Momentan, anunță el, se lucrează la studiul de fezabilitate. „Nu îmi făceam mari speranțe că Pasajul Basarb, aflat după mulți ani în reabilitare pentru a putea fi recepționat și administrat cum se cuvine, va rezista prea mult tagging-ului de proastă calitate. Ei bine, nu a rezistat nici măcar până la finalizarea reparațiilor. 😕 Oamenii care au muncit să îl curețe trebuie să o ia de la capăt pentru că… Camere vor fi. Nu se monteaza la bucată, ci un ca sistem de monitorizare cu mii de camere. Pentru a fi eficient din punct de vedere economic. Acum lucram la studiul de fezabilitate, urmează proiectul tehnic”, a notat Ciprian Ciucu pe Facebook. Ce se întâmplă cu circulația pe Pasajul Basarab De altfel, cetățenii au parte de o altă veste legată de Pasajul Basarab din București. Traficul pe sensul Bd. Titulescu-Șos. Grozăvești al Pasajului Basarab a fost redeschis din 20 august, iar lucrările au fost mutate pe celălalt sens de mers, Grozăvești-Titulescu. Au fost anunțate lucrările de frezare și reparare a asfaltului degradat. Echipele vor interveni și la rosturi, parapeți, borduri, stâlpi și sistemele de scurgere. Lucrările se desfășoară în două schimburi, inclusiv sâmbăta. Etapa ar urma să fie finalizată până pe 6 septembrie, iar traficul să fie redeschis complet din 7 septembrie 2026. Vezi AICI mai multe detalii. Sursă foto: Facebook Ciprian Ciucu