Diana Buzoianu spune că Programul Rabla este în așteptare și depinde de aprobarea bugetului AFM
„Noi am trimis un draft de buget către Ministerul Finanțelor, care cuprinde scenariul pe care noi l-am propus. Și un proiect pentru Rabla și banii necesari pentru un proiect lansat anul acesta pe zona de baterii. Deci nu Fotovoltaice, baterii, stocare”, a declarat Diana Buzoianu la TVR Info. Ministra a arătat că lansarea programelor depinde de poziția Ministerului Finanțelor privind sumele disponibile. „Așteptăm să vedem un punct de vedere de la Ministerul Finanțelor ca să putem debloca, să vedem care este suma maximală pe care o poate aloca Ministerul Finanțelor și să putem începe aceste proiecte, care sunt importante”, a spus aceasta. Diana Buzoianu a subliniat că întârzierea aprobării bugetului Administrației Fondului pentru Mediu afectează inclusiv proiecte deja începute, mutate de pe PNRR. „Eu sper să nu mai dureze foarte mult, nu de alta, dar de bugetul AFM sunt legate inclusiv proiectele de care vorbeam mai devreme, mutate de pe PNRR pe AFM, care sunt șantiere deschise. Care de șase luni de zile, șapte luni de zile n-au mai putut să fie plătite pentru că nu puteau să fie plătite până nu era aprobat bugetul AFM”, a precizat Buzoianu.
Azi se decide cine va fi președinte la FR Handbal! Alegerile încep la ora 11 la Hotel Pullman
18:17 „Parcă mi-au mai trecut emoțiile, dar greul va urma! În primul rând, votul care urmează. Trebuie să am echipa lângă mine, nu știu să fac nimic singur. Vă foarte mulțumesc și atenție la ce va urma!”, a declarat Bogdan Voina, după rezultatul final al alegerilor. 17:46 UPDATE 17:45 S-a terminat numărătoarea voturilor. Bogdan Voina a câștigat alegerile cu 126 de voturi în turul secund. Contracandidatul său, Sorin Dinu, a obținut 114 voturi. 17:30 UPDATE 17:30 S-a încheiat votul din turul secund. A început numărătoarea celor 239 de voturi. 16:29 UPDATE 16:40 După numărare, pe primele două locuri se situează Bogdan Voina cu 99 de voturi și Sorin Dinu cu 82. Actualul președinte, Constantin Din a primit doar 44, iar Cristian Potora 15. Un vot a fost anulat din totalul de 244 exprimate. Bogdan Voina și Sorin Dinu merg în turul 2. 14:50 Update 15:04: A început votul pentru președinte. Cei 242 votează la 4 cabine de vot 14:32 Update 14:43: Există discuții cu privire la confidențialitatea în timpul votului. Participanții au cerut perdele la cabinele de vot, iar organizatorii au început sa numere câte persoane din sală au această cerință. Ulterior, au apărut discuții de genul „astea sunt cearceafuri, nu perdele”. 93 au votat „cu” perdele, în timp ce restul „fără”, iar organizatorii le-au dat jos. 14:12 Update 14:14: Încep discursurile. Fiecare candidat are la dispoziție 5 minute. „Nu sunt magician, dar sunt un om corect” – Constantin Din „Înțeleg nevoile tuturor și știu ce am de făcut” – Sorin Dinu „Nu vând promisiuni ieftine” – Cristi Potora „Nu mai trebuie să ne mințim” – Bogdan Voinea 14:09 Update 14:10: Organizatorii nu au pus intenționat perdele la cabinele de vot pentru a nu fi fotografiat votul. Totuși, există veioze pentru o lumină mai bună. 14:05 Update 14:05: Prezență de 100% la vot, 242 din 242 prezenți 11:00 Update 11:00: A început Adunarea Generală de Alegeri a Federației Române de Handbal. Adunarea Generală de Alegeri a Federației Române de Handbal va avea loc la 24 aprilie 2026, de la ora 11:00, la Hotel Pullman World Trade Center, sala New York. Președintele în exercițiu al FRH, Constantin Din, vicepreședintele Sorin Dinu, președintele Asociației Județene de Handbal Cluj, Cristian Potoră, și fostul handbalist Bogdan Voina sunt cei patru candidați la alegerile pentru președinția Federației Române de Handbal. FOTO ProSport Azi se decide cine va fi președinte la FR Handbal! Alegerile încep la ora 11 la Hotel Pullman Cine sunt cei care candidează la funcția de președinte? Există 4 variante. Un al cincilea candidat care intenționa să intre în cursa pentru șefia FRH, Virgil Ion Popovici, și-a retras candidatura. Pentru postul de vicepreședinte al federației candidează sunt tot patru persoane, Alexandru Dedu, Mariana Tîrcă, Ramona Farcău și Adrian Cosman. Iată câteva informații despre cele 4 candidaturi: Președintele în exercițiu al FRH, Constantin Din, 57 de ani, este absolvent al Institutului Politehnic București și a fost arbitru internațional IHF, oficiind la meciuri importante, de la întrecerile europene la Campionate Mondiale și Jocurile Olimpice. Vicepreședintele Federației Române de Handbal, Sorin Dinu, este tot fost arbitru internațional de handbal. Născut la 21 decembrie 1967, Dinu este absolvent al Facultății de Drept din București. Președintele Asociației Județene de Handbal Cluj, Cristian Potoră, are 49 de ani și ocupă funcția de membru în Consiliul de Administrație al FRH. De asemenea, Potoră este inspector școlar general adjunct la IȘJ Cluj. În handbal a activat ca observator al Federației Europene de Handbal și al FRH și ca arbitru. Fostul internațional Bogdan Voina, 47 de ani, este fiul celebrului handbalist Radu Voina. Ca jucător a evoluat la echipele Steaua, Selestat și Strasbourg și a activat la prima reprezentativă timp de 9 ani. El are în palmares un titlu de campion și o Cupă Challenge, trofee câștigate cu Steaua. După retragerea din activitate, Bogdan Voina a fost comentator TV și în paralel manager general al companiei Sport Suport. El a candidat la președinția FRH și în 2022, când a ieșit pe locul 3, după Constantin Din și Alexandru Dedu. Colaj ProSport Din, 95 de voturi în 2022! Cât va lua acum? Constantin Din a câștigat alegerile acum 4 ani, devenind noul președinte al FRH în 2022. Acesta l-a învins pe Alexandru Dedu, care se afla în funcție din 2014. În primul tur, cei patru candidaţi la funcţia de preşedinte al FRH au fost votaţi după cum urmează: Constantin Din – 95 voturi, Alexandru Dedu – 79 voturi, Bogdan Voina – 48 voturi şi Maximilian Gavrilă – 1 vot. în turul 2, Constantin Din a obţinut 157 de voturi, în timp ce Dedu, contestat masiv de fostele glorii, a fost preferat de 66 de votanţi. Sorin Dinu a fost ales atunci vicepreședinte. La CA situația s-a prezentat astfel: Gheorghe Tadici – 134 voturi Gabriel Armanu – 121 Adrian Cosman – 99 Viorel Mazilu – 98 Liana Costea – 98 Marius Marocico – 84 Marian Joița – 82 Răzvan Caba – 81 Mihail Bocan – 77 Cristian Potora – 71 Flaviu Sâsâeac – 71 Rudi Stănescu – 71 Ion Mihăilă – 69 Petru Ghervan – 68 Alin Cârligeanu – 68
Exercițiul Eastern Phoenix 2026, la Capu Midia: România și NATO testează sisteme anti-dronă în scenarii reale
Exercițiul militar Eastern Phoenix 2026 s-a încheiat vineri, 24 aprilie, în Poligonul Capu Midia din județul Constanța, după mai multe zile de testări și demonstrații dedicate contracarării amenințărilor generate de sistemele aeriene fără pilot. Activitatea a fost organizată de Ministerul Apărării Naționale, în colaborare cu Comandamentul Aliat pentru Transformare (ACT) al NATO, alături de companii din industria de armament din țară și din străinătate. Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că exercițiul reprezintă un moment important pentru dezvoltarea capabilităților anti-dronă ale Armatei Române. Acesta a anunțat că sistemul american Merops, testat în cadrul exercițiului, urmează să devină operațional în scurt timp, după emiterea unui ordin tehnic de către Statul Major al Apărării. La activități au participat 21 de state și au fost evaluate peste 215 soluții tehnice, într-un efort comun de a identifica cele mai eficiente metode de apărare împotriva amenințărilor moderne. Generalul-maior Arnoud Stallmann a subliniat importanța cooperării aliate și a precizat că exercițiul de la Capu Midia este primul dintr-o serie care va continua în Olanda și Letonia. La rândul său, locotenent-generalul Dragoș Dumitru Iacob a explicat că exercițiul a fost conceput ca un cadru de testare, unde atât reușitele, cât și eșecurile sunt esențiale pentru progres. Acesta a evidențiat complexitatea procesului de pregătire și importanța analizelor realizate înainte de desfășurarea scenariilor. Eastern Phoenix 2026 a demonstrat modul în care conflictele moderne se transformă sub influența tehnologiei, dronele devenind o componentă centrală a câmpului de luptă. Exercițiul de la Capu Midia a oferit astfel un cadru practic pentru identificarea celor mai eficiente soluții de răspuns, într-un context aliat și în continuă evoluție.
A reprezentat România și acum se întoarce în raliuri! E gata de prima cursă din 2026
Fostul reprezentant al României în WRC, Raul Badiu, revine în Campionatul Național de Raliuri după aproape doi ani de pauză și, pentru prima dată în ultimii șase ani, își propune să parcurgă un sezon complet în competiția internă. Sibianul, ajuns la 33 de ani, considerat unul dintre cei mai talentați piloți români de raliuri, a avut ultimele apariții în țară acum doi ani, atunci când a câștigat Raliul Harghitei și a terminat pe locul 2 la Raliul Sibiului. Deși era anunțat drept un pretendent la titlu, Badiu a fost nevoit să renunțe la visul său din cauza problemelor financiare. Acum, chiar dacă încă nu are bugetul asigurat pentru întregul sezon, pilotul este hotărât să concureze pe tot parcursul anului. Prima etapă la care va lua startul este chiar în acest weekend, la Raliul Harghitei. Ca de fiecare dată în ultimii ani, Raul îl va avea în dreapta pe Rareș Fetean, fost coleg de liceu, și va pilota un spectaculos model Škoda Fabia Rally2 Evo. Un total de 55 de echipaje, inclusiv din străinătate, s-au înscris la etapa care va debuta mâine dimineață cu probele speciale. „Sunt bucuros să revin la această cursă, mai ales că acum doi ani am reușit să o câștig” Printre cei cu care se va duela pentru prima poziție pe asfaltul din Harghita se numără Simone Tempestini, Andrei Gîrtofan și Norbert Maior. De altfel, nu mai puțin de 13 modele Rally2 de ultimă generație se vor afla pe traseul de aproape 120 de kilometri al etapei din acest weekend. „Sunt bucuros să revin la această cursă, mai ales că acum doi ani am reușit să o câștig. Îmi doresc să iau startul la cât mai multe etape în acest sezon, chiar dacă încă nu am bugetul complet asigurat, însă sunt optimist că voi reuși”, a declarat pilotul, care a cucerit de-a lungul anilor peste 10 titluri la grupe și clase în campionatul intern. Mai mult, Badiu a devenit de curând unul dintre ambasadorii brandului Hankook în România, fapt care îi oferă încredere că va reuși să atragă și alți parteneri alături de el, pentru a lupta pentru titlul de campion în acest an. Raul Badiu a reprezentat România în Campionatul Mondial de Raliuri (WRC) între 2018 și 2021, reușind o clasare în Top 10 în Junior WRC în sezonul 2020.
George Simion, taxat aspru de o femeie cu dizabilități, după atacul la adresa lui Nicușor Dan
Sesizarea a fost formulată de Crina Steliana Țugui, membră USR și persoană cu dizabilități locomotorii, care a precizat că remarca lui Simion folosită într-un sens jignitor și degradant, „depășind orice limită a unei critici politice legitime. „Când George Simion a ales să îl numească pe Nicușor Dan «paraplegic» în sens jignitor, nu a atacat doar o persoană, ci a transmis un mesaj dureros către o întreagă comunitate: că viețile noastre pot fi folosite ca insultă”, a declarat acesta, potrivit unui comunicat publicat pe pagina de Facebook a USR. Femeia explică de ce a ales să sesizeze Consiliul pentru Combaterea Discriminării. Ea spune că afirmațiile folosite de Simion în discursurile publice nu ar trebui folosite ca arme retorice pentru a umili. „Am 46 de ani, studii economice și folosesc un scaun cu rotile din 1999, în urma unui accident. Am depus această sesizare la CNCD nu doar pentru mine, ci pentru toți cei care au fost reduși la o etichetă folosită ca insultă. Cuvinte precum «autist», «paraplegic» sau «handicapat» nu sunt arme retorice și nu ar trebui folosite pentru a umili. Ele descriu realități de viață, anumite dizabilități, nu defecte morale”, spune femeia. Ea a mai precizat că și persoanele cu dizabilități pot aduce o contribuție în societate, iar dizabilitatea nu face ca o persoană să aibă mai puțină valoare. „Noi, persoanele cu dizabilități, suntem oameni în întregime. Nu suntem mai puțin valoroși, nu suntem mai puțin capabili de muncă, de iubire sau de contribuție”, spune Crina Steliana Țugui. Astfel, USR solicită Consiliului pentru Combaterea Discriminării să constate și să sancționeze faptele de discriminare, să aplice sancțiuni contravenționale, dar și să oblige la publicarea unui rezumat al deciziei în mass-media. „Utilizarea dizabilității ca instrument de atac politic este inacceptabilă. Astfel de derapaje contribuie la stigmatizare și marginalizare. USR face apel la responsabilitate în discursul public și la respectarea demnității umane. Respectul nu este opțional”, potrivit comunicatului publicat de USR. Reamintim că joi, liderul AUR, George Simion, a spus despre șeful statului că este „paraplegic”, afirmând că președintele ar refuza că comunice cu partidul AUR. Ca răspuns, șeful statului a precizat vineri că declarația este „sub orice nivel de dialog”.
Imaginile zilei. Circ total la alegerile FRH: au votat cu sau fără cabine acoperite cu perdele
Imaginile zilei de vineri, 24 aprilie 2026, vin de la hotelul Pullman World Trade Center din București, unde sunt programate alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal (FRH). Înainte de startul votului principal, pentru noul președinte, în sala New York a avut loc un alt vot, absolut senzațional. Pe scurt, reprezentanții au spus cum vor să aibă loc alegerile, cu sau fără perdele la cabinele de votare. Momente nemaivăzute la alegerile FRH de la hotelul Pullman World Trade Center! Alegerile pentru șefia FRH au venit în 2026 cu câteva măsuri noi de siguranță, fotografierea votului fiind interzisă, printre altele, însă nimeni nu anticipa circul care avea să aibă loc la hotelul Pullman World Trade Center din București. Vineri, 24 aprilie, în ziua în care se decide noul președinte al Federației Române de Handbal, înaintea votului principal, cei prezenți în sală au trebuit să își exercite o altă opinie: cabinele să fie cu sau fără perdele? Iar rezultatul a fost următorul! Din cei 242 de membri cu drept de vot, doar 93 au acceptat ca scrutinul să organizeze cu perdele pe cabinele de vot. Așadar, acestea au fost date jos înainte de începerea votului principal, care a debutat la câteva minute după ora 15:00. Candidații la alegerile pentru șefia Federației Române de Handbal, ediția 2026 La ediția din acest an a alegerilor pentru Federația Română de Handbal, pe buletinele de vot au fost trecute nu mai puțin de patru nume. Primul și cel mai răsunător este cel al lui Constantin Din, care își finalizează primul mandat de președinte FRH, mandat pe care l-a început în anul 2022. În schimb, cei care vor să îl dea jos din funcție sunt Sorin Dinu, vicepreşedintele Federaţiei Române de Handbal, Bogdan Voina și Cristian Potoră. Revenind la Constantin Din, acesta este susținut la alegeri și de Mariana Târcă, fostă mare handbalistă a naționalei, care la rândul ei candidează pentru funcția de vicepreședinte. „Candidez, așa e! E o decizie personală survenită la momentul în care văd ce este în handbal, cum a ajuns handbalul. M-a convins și domnul Din, și-a dorit foarte mult să lucrăm împreună. Nu pot sta pe lângă, nu pot sta pe margine, vreau să muncesc și să întorc handbalului ce mi-a dat, pentru că mi-a dat foarte multe. Cred că e timpul să ne dăm toți mâna și interesul comun să fie handbalul. Mi-aș dori să adunăm oamenii din handbal și vreau să punem temelia, începând de jos, să reconstruim. România a fost o forță în handbal și trebuie să revină acolo sus. Urmează Euro 2026 la handbal feminin, la noi în țară, și îmi doresc enorm să facem rezultate bune”, a declarat Marian Târcă, în exclusivitate pentru ProSport.
Dacă Bolojan este demis prin moțiune nu mai poate fi desemnat premier. Precedentul CCR Orban
Premierul Ilie Bolojan nu ar putea fi redesemnat automat de președintele Nicușor Dan pentru formarea unui nou Guvern, în cazul în care Executivul său ar fi demis prin moțiune de cenzură. Precedentul juridic este Decizia CCR nr. 85/2020, pronunțată după ce Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban premier, la scurt timp după ce Guvernul Orban fusese demis în Parlament prin moțiune de cenzură. Curtea Constituțională a stabilit atunci că desemnarea candidatului pentru funcția de prim-ministru trebuie să urmărească formarea unei majorități parlamentare, nu ignorarea efectelor moțiunii de cenzură. În motivare, CCR a arătat că desemnarea aceleiași persoane demisă de Parlament poate „anihila rolul constituțional al Parlamentului” și poate încălca principiul cooperării loiale între instituțiile statului. Cazul Orban și decizia CCR Precedentul invocat este cazul Ludovic Orban din 2020. Guvernul Orban I a fost demis pe 5 februarie 2020 prin moțiune de cenzură, după angajarea răspunderii pe alegerea primarilor în două tururi. A doua zi, președintele Klaus Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban pentru funcția de premier, însă desemnarea a fost contestată la Curtea Constituțională. Pe 24 februarie 2020, CCR a decis că desemnarea aceluiași premier tocmai demis era neconstituțională în acel context și că președintele trebuie să facă o nouă nominalizare care să urmărească formarea unei majorități parlamentare. După decizia CCR, Ludovic Orban și-a depus mandatul de premier desemnat, iar Klaus Iohannis l-a nominalizat pe Florin Cîțu, la 26 februarie 2020. Cîțu și-a depus însă mandatul pe 12 martie, înaintea votului de învestitură. În noul context politic, marcat de izbucnirea crizei COVID-19 și de susținerea anunțată de partide pentru instalarea rapidă a unui guvern cu puteri depline, Iohannis l-a desemnat din nou pe Ludovic Orban, pe 13 martie. Guvernul Orban II a fost învestit de Parlament pe 14 martie 2020. Situația lui Bolojan și jocul pe care l-ar putea face PSD Aplicată situației actuale, decizia CCR înseamnă că, dacă Guvernul Bolojan cade prin moțiune de cenzură, președintele nu ar putea să îl desemneze imediat tot pe Ilie Bolojan pentru formarea unui nou cabinet. Mai ales dacă acesta nu ar avea o majoritate incontestabilă ce îl susține. Situația ar putea deschide și un joc politic pentru PSD. Dacă Guvernul Bolojan ar fi demis în Parlament, social-democrații ar putea încerca să propună refacerea coaliției cu PNL, dar cu un alt premier liberal, invocând tocmai precedentul constituțional potrivit căruia un premier demis prin moțiune nu poate fi redesemnat automat, imediat și în aceleași condiții politice. Scenariul nu este doar teoretic. PSD a transmis că ar putea reveni într-o coaliție cu un alt prim-ministru. PSD ar putea încerca să atragă tabăra din PNL favorabilă continuării guvernării alături de social-democrați, inclusiv prin concesii politice. PNL a încercat însă să blocheze preventiv exact acest scenariu. Conducerea partidului a adoptat o rezoluție de sprijin pentru Ilie Bolojan în care afirmă că PNL nu va mai participa într-o coaliţie cu PSD dacă această formaţiune politică va vota vreo moţiune de cenzură împotriva acestui guvern Istoria nu a fost blândă cu premierii demiși prin moțiune Istoria politică postdecembristă arată că revenirea la Palatul Victoria după o demitere prin moțiune de cenzură este mai degrabă excepția, nu regula. Până acum, doar Emil Boc și Ludovic Orban au reușit să revină ulterior în funcția de prim-ministru. Boc a fost demis pe 13 octombrie 2009, dar a format Guvernul Boc II în decembrie 2009, după realegerea lui Traian Băsescu. Orban a fost demis pe 5 februarie 2020, iar Guvernul Orban a fost reinvestit pe 14 martie 2020, în contextul crizei COVID-19. În schimb, Mihai Răzvan Ungureanu, Sorin Grindeanu, Viorica Dăncilă și Florin Cîțu nu au mai revenit ca premieri după căderea guvernelor lor prin moțiune.
Sorana Cîrstea, victorie categorică la Madrid! Gabriela Ruse a pierdut în decisiv
Sorana Cîrstea s-a calificat fără emoții în turul trei la turneul WTA de la Madrid. Cea mai în formă româncă din circuitul WTA a reușit să se impună în doar o oră și 25 de minute în fașa Tyrei Caterina Grant, scor 6-2, 7-6. S-a calificat în turul 3 unde ar putea întâlni una dintre favoritele competiției, Coco Gauff. Sorana Cîrstea, debut cu succes pe zgura de la Madrid Românca se pregătește să își depășească cea mai bună performanță din cadrul turneului găzduit de Caja Magica, la Madrid. Sorana Cîrstea a ajuns de două ori în sferturile de finală. La ultima participare, Sorana Cîrstea a început din turul 2 și nu a avut deloc emoții în fața unei tinere jucătoare de doar 18 ani, Tyra Caterina Grant, din Italia. A fost, totuși, un meci așteptat cu emoții de fanii româncei deoarece la Linz s-a retras înainte de semifinale din cauza unei accidentări. Sorana Cîrstea a început în forță duelul cu italianca și și-a adjudecat rapid două break-uri. Setul secund a fost mai dificil. A fost condusă și cu 4-2, dar a reușit să egaleze la 5 și s-a luptat în tiebreak pentru calificare. Acum, își așteaptă adversara din următorul tur. Ar putea da peste capul de serie numărul 3, Coco Gauff, sau Leolia Jeanjean (126 WTA). Ultima confruntare cu Coco Gauff a avut loc luna trecută, la Miami Open. Americanca a eliminat-o din optimi pe Cirstea, scor 4-6, 6-2, 6-3. Pentru accederea în turul 3 și-a asigurat un cec în valoare de 54.110 euro și 65 de puncte WTA. O altă româncă care s-a calificat în turul 3 este Jaqueline Cristian. A avut parte de un meci maraton de peste 3 ore. A salvat 3 mingi de meci în fața Yuliei Starodubseva, scor 3-6, 7-6, 6-4. Un alt duel a avut loc în 2020, în turul 2 la Australian Open, unde tot Coco Gauff a ieșit învingătoare. Gabriela Ruse, eliminată de numărul 2 mondial, Rybakina Cealaltă româncă prezentă pe tabloul oficial a întâlnit un adversar de top în turul 2. Deși i-a făcut viața grea kazahăi Elena Rybakina, nu a reușit o victorie răsunătoare. Gabriela Ruse a câștigat primul set, scor 6-4, dar a cedat setul secund cu 6-3. În decisiv, lupta s-a dus cot la cot până la final, Rybakina reușind să rupă ritmul cu un break la 5-5, scor final 7-5.
George Simion: PSD e partidul lui Nicușor Dan. AUR va depune în mai moțiune de cenzură
Simion a susținut, într-un videoclip postat pe Facebook, că AUR nu are nicio înțelegere cu PSD în privința moțiunii de cenzură și a afirmat că social-democrații „nu vor de fapt să-și dea jos propriul guvern”. „Nu știu dacă PSD va face același lucru – dacă va depune moțiune sau se va alătura demersului AUR – pentru că PSD nici nu vrea să-și dea jos propriul guvern. PSD e partidul care l-a instalat în funcție pe Nicușor Dan”, a transmis George Simion. Liderul AUR l-a acuzat pe șeful statului că „și-a trădat propriii alegători” și că ar acționa în favoarea PSD. Simion a susținut că „PSD este partidul lui Nicușor Dan” și l-a numit pe președinte „PSDan”. „Nicușor Dan spune că nu va numi un premier AUR și că nu va lăsa un guvern minoritar susținut de AUR – nu că ar fi vorba de așa ceva, că noi nu facem blat cu acest sistem – dar Nicușor Dan n-a făcut decât să-și bată joc de orice prerogativă care stă în dreptul unui președinte”, a afirmat Simion. El a mai spus că, în opinia sa, România se află într-o criză politică provocată de președinte și de partidele din fosta coaliție de guvernare. Simion a reiterat că AUR consideră alegerile anticipate drept „singura soluție” pentru depășirea crizei politice. „Dacă nu mai sunt în stare să se înțeleagă între ei, să ajungem la alegeri anticipate, dar atenție: alegeri corecte. Până atunci, cât timp există majoritate în Parlament, noi, AUR, suntem în opoziție, ne facem datoria și depunem moțiuni de cenzură împotriva acestui guvern”, a declarat liderul AUR. George Simion a reluat și o serie de critici personale la adresa președintelui Nicușor Dan, după ce anterior fusese criticat public și vizat de o plângere la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării pentru folosirea termenului „paraplegic” cu referire la șeful statului. Nicușor Dan: Dacă PNL sau PSD vor veni la mine pentru un guvern minoritar cu susținerea AUR, nu voi fi de acord cu asta Președintele Nicușor Dan a declarat vineri că nu va accepta formarea unui guvern minoritar susținut de AUR. „În situația ipotetică în care PNL sau PSD va veni la mine și vor spune: «vrem un guvern minoritar cu susținerea partidului AUR», eu nu voi fi de acord cu asta”, a afirmat șeful statului. Nicușor Dan a adăugat că își menține decizia de a nu desemna un premier din partea unei eventuale coaliții PSD-AUR, PNL-AUR sau un premier PNL susținut în Parlament de AUR, precizând că o astfel de solicitare este „extrem de puțin probabilă”.
Strigătul lui Gică Hagi declanșează revoluția în sportul românesc! Direct din Parlament: Am demarat proiectul de reconfigurare pentru legea sponsorizării
Un proiect de lege menit să producă schimbări majore în sportul românesc e gata să intre în acțiune, iar ProSport are toate detaliile, în exclusivitate, despre inițiativa prin care finanțarea federațiilor și cluburilor s-ar putea modifica într-o direcție firească în sportul de performanță. La câteva zile după ce Gică Hagi, în conferința de prezentare ca selecționer al echipei naționale, a adresat un mesaj public fără echivoc înspre cei mai bogați oameni din România, solicitându-le să investească în fotbal (mesajul integral AICI), un deputat anunță demararea unui proiect de maximă importanță pentru întregul ecosistem sportiv din țara noastră. Președinte al Comisiei pentru tineret și sport din Camera Deputaților, Ciprian Paraschiv este inițiatorul proiectului de restructurare pentru Legea 4, cel susținut de cluburi și suporteri, dar și al proiectului Legea 40%, aflat în pronunțare la Curtea Constituțională, prin care ordinul de ministru Novak referitor la utilizarea 40% români pe teren în sporturile de echipă să devină literă de lege. Acum, fostul căpitan și ulterior conducător al Politehnicii Iași anunță că e pregătit să demareze încă un proiect amplu dedicat sportului românesc: reconfigurarea legii sponsorizării! Și, în exclusivitate pentru ProSport, deputatul AUR de Iași detaliază direct din Parlament contextul și motivele pentru care a pornit această inițiativă: „Cred că toți ne dorim ca sportul de performanță să nu mai aibă legătură cu banii publici, din mai multe motive. În primul rând, doar așa putem vorbi de cluburi stabile pe termen mediu și lung, cu strategii și performanță. Când tu depinzi majoritar sau în totalitate de fondurile alocate de un primar sau de un președinte de consiliu județean, iar el dispare din peisaj, ești deseori obligat să intri în insolvență sau chiar să pui lacătul pe ușă! E anormal! Apoi, având în vedere fluxul de finanțare complicat dinspre autorități, se ajunge la blocaje financiare, adică salarii restante față de jucători, antrenori și ceilalți salariați. Nu în ultimul rând, banii publici nu au ce să caute în sportul de performanță, pentru că aduc imixtiune politică, rolul lor e în infrastructura sportivă, în zona juvenilă, în alte direcții de susținere a sportului” FOTO: Mihai Pop, ProSport „Am auzit cu toții strigătul lui Gică Hagi din conferința lui de prezentare ca selecționer al României. Vrem toți ca bogații României să vină cu o parte din banii lor spre sportul românesc! Doar așa ne vom dezvolta sportiv, dar și ca societate modernă. Tocmai de-aceea voi demara acest proiect. Hai să arătăm că fiecare poate avea de câștigat și, împreună, ne putem dezvolta sportul dar și ca țară, prin sport!” „Construim echipa de lucru, fixăm calendarul de consultări în Comisie și trecem la treabă!” Pentru Ciprian Paraschiv, restructurarea legii sponsorizării, mai exact Legea 32/1994, ar putea deschide o interfață spectaculoasă, atractivă pentru mediul privat, și un punct de plecare vital pentru bunăstarea cluburilor, a federațiilor și a sportivilor: „Cea mai puternică modalitate prin care ne putem îndrepta spre normalitate, adică spre un sport românesc de performanță susținut de investițiile private, e să construim un cadru normativ care să sprijine perspectiva. Să oferi prin legea sponsorizării atât canalele optime prin care federațiile și cluburile să poată primi un sprijin financiar consistent dinspre privat, dar în același timp, să pui în fața mediului de business o interfață atractivă. Nu doar cluburi sănătoase și performanța sportivă propriu-zisă, ci și facilități financiare pentru antreprenorii români. Să fie clar și concret beneficiul lor atunci când bagă fiecare euro în sportul românesc! Iar când sportul românesc de performanță va deveni finanțat în proporție covârșitoare din mediul privat, inclusiv autoritățile locale vor rămâne cu un buget mai consistent, banii cetățenilor se vor putea îndrepta spre zone de investiții fierbinți, dincolo de sport” FOTO: facebook Ciprian Paraschiv Concret, ce să așteptăm în perioada imediat următoare? Care ar fi pașii de început în acest proiect și cum se va găsi forma unui proiect de lege care să ducă spre o situație care sună atât de bine? Explică Ciprian Paraschiv: „În perioada următoare voi fixa un calendar de consultări în Comisia pentru tineret și Sport din Camera Deputaților și voi construi o echipă de lucru dedicată proiectului de reconfigurare a legii sponsorizării, deopotrivă în beneficiul sportului românesc și al mediului privat din România. Trecem la treabă! Consultări temeinice în Comisie, în urma cărora vreau să dezbatem propunerile punctuale și problemele fiecărei zone de impact și să preluăm în noua lege tot ce e bun. Așa cum am procedat și în elaborarea proiectului pentru restructurarea Legii 4. Împreună cu echipa de lucru ne vom întâlni cu reprezentanți ai mediului de privat și ai asociațiilor antreprenoriale, cu conducerile cluburilor sportive care reprezintă deja un exemplu de bune practici în atragerea finanțărilor private, apoi cu cluburile care depind majoritar de bani publici în acest moment, ca să explorăm fiecare cazuistică și să identificăm soluțiile cele mai bune. În paralel, consultări cu juriști de calibru din zona fiscală și financiară, bineînțeles”