Autor: Adrian Rusu

Dragoș Pîslaru atacă PSD: Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi.

„Pilda Floriilor ar trebui să fie o lecție importantă pentru mulți politicieni. Calitatea unui om nu se măsoară după aplauzele și ovațiile pe care le primește, ci după modul în care își duce la capăt datoria. Exemplul bun este dat de Mântuitorul care  intră în Ierusalim cu smerenie, călare pe un măgar, nu cu fast și nu cu spectacol”, se arată în mesajul publicat duminică de ministrul Pîslaru.  Pîslaru consideră că această imagine ar trebui să fie un reper pentru politicienii contemporani. „E o imagine puternică și pentru viața publică din zilele noastre: politica, adică grija pentru viața cetății, ar trebui să fie despre slujirea celor mulți, nu despre înavuțirea proprie sau obținerea popularității prin minciuni spuse frumos”. Ministrul a criticat Partidul Social Democrat: „Avem prea mulți farisei care nu mai pot de grija oamenilor și de fapt își numără cutiile de pantofi”.  Acesta a făcut aluzie la arestarea preventivă a lui Cristian Anton pentru dare de mită în formă continuată, trafic de influență în formă continuată și de constituire a unui grup infracțional organizat. Anton era șeful Autorității Rutiere Române și fost șef de cabinet al lui Sorin Grindeanu, pe vremea când era ministru al Transporturilor.   În urma perchezițiilor efectuate, procurorii DNA au găsit sume de bani de până la 500.000 de euro ascunse în cutii de pantofi.  „La mulți ani tuturor celor care își serbează astăzi onomastica și un Paște fericit comunității catolice din țara noastră!”, mai transmite Pîslaru. 

Sorana Cîrstea poate da lovitura chiar în anul retragerii din sport! Ce s-a întâmplat după despărțirea de Ion Alexandru Țiriac

Sorana Cîrstea a anunțat că va lua startul în sezonul de zgură și a precizat că o va face pentru ultima data. Asta înseamnă că românca a rămas neclintită în decizia ei de a se retrage din tenis la finalul acestui an. Cîrstea va împlini marți 36 de ani și se află în una dintre cele mai bune forme din cariera ei de aproape două decenii. Ea a urcat pe locul 29 mondial, la începutul acestei săptămâni, și se apropie de punctul maxim al carierei, care a fost în 2013, locul 21 WTA. Sorana va juca, până la Roland Garros, care e programat în perioada 18 mai – 7 iunie, la turneele de la Linz, Rouen, Madrid și Roma și are un mare avantaj în fața competitoarelor sale. Sorana Cîrstea își poate depăși performanța carierei Ea nu are de apărat niciun punct, deoarece anul trecut în intervalul martie -iulie a jucat foarte puțin, fiind accidentată. Practic, după Miami 2025, Sorana a mai jucat doar la Madrid, Bod Homburg și Wimbledon, lipsind inclusiv de la Roland Garros. Și, din toate cele trei turnee din perioada amintită a fost eliminată în turul întâi. Perioada de absență de anul trecut face ca românca să nu aibă nimic de apărat în  următoarele luni, astfel că toate punctele pe care le va câștiga vor fi un plus pentru ea. Din acest motiv, ar putea urca destul de mult în clasamentul WTA, putând atinge chiar un nou maximum al carierei. Cu sau fără legătură cu viața personală, în 2026, Sorana a început să aibă rezultate notabile abia după despărțirea de Ion Țiriac junior. Cîrstea începuse anul modest, cu eliminări în turul doi la Adelaide și Australia Open, dar apoi a câștigat Trannsylvania Open, ajuns în turul III la Dubai, în turul III la Indian Wells și în optimi la Miami. În primele trei luni ale anului, Cîrstea a strâns 466.056 dolari și a ajuns la un total de 11.260.000 milioane de dolari. Ea este pe locul 2 în clasamentul câștigurilor all-time din tenisul românesc, la mare distanță de Simona Halep, care a adunat peste 42 de milioane de dolari.

Liviu Maior, fost ministru al Educației, a murit la 85 de ani

UPDATE: Și Universitatea Cluj a transmis un mesaj la moartea profesorului Liviu Maior, care a condus Clubului Sportiv Universitatea Cluj în perioada 1984-1991. Absolvent al Facultății de Istorie din cadrul Universității Babeș-Bolyai, a fost unul dintre cei mai importanți istorici români, specialist în istoria modernă și în mișcarea pentru emanciparea românilor transilvăneni. A fost decorat cu „Meritul Academic” și Premiul Academiei Române în anul 1993 și a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea a trei universități din România: „Petru Maior” din Târgu-Mureș, „Lucian Blaga” din Sibiu și „Andrei Șaguna” din Constanța. ȘTIREA INIȚIALĂ: „Dumnezeu a mai luat langa El un mare OM. Profesorul Liviu Maior a fost pentru mine, și pentru mulți alții, adevăratul de cultură, istorie, patriotism și caracter! Dumnezeu să îl primească acolo, lângă cei mai buni dintre cei mai buni”, a scris pe Facebook Victor Ponta. Istoricul Liviu Maior a fost ministru al Învățământului în perioada 1992-1996. El a fost senator PSD, dar și ambasador al României în Canada. S-a născut în 2 octombrie 1940 în Beclean.

Cum trăiește văduva lui Mihai Leu fără marele campion: Atunci liniștea apasă cel mai mult

Au trecut nouă luni de la moartea lui Mihai Leu, iar pentru soția sa, Anna, timpul nu a reușit să diminueze golul lăsat în urmă de fostul campion. Fosta parteneră de viață a campionului a vorbit deschis despre cum arată prezentul fără omul alături de care a trăit mai bine de 30 de ani. Un gol care nu poate fi umplut Viața de zi cu zi s-a schimbat profund, mai ales în cele mai simple momente.  În ciuda durerii, Anna vorbește și despre o legătură care nu s-a rupt, ci doar s-a transformat. Amintirile și lucrurile trăite împreună rămân prezente, chiar și în absența fizică, spune fosta parteneră a sportivului. Soția fostului campion spune că sunt momente în care instinctul o face să se comporte ca și cum Mihai Leu ar fi încă acolo. „Viața mea s-a schimbat în toate felurile, mai ales în lucrurile mici. Diminețile și serile sunt cele mai grele, pentru că atunci liniștea apasă cel mai mult, lipsa lui se simte în tot ce făceam împreună, fără să ne dăm seama cât de important era. Sunt momente în care îmi vine instinctiv să îi spun ceva și atunci realizez că nu mai este. Este un gol pe care nu ai cum să îl umpli, doar înveți să trăiești cu el. Îl simt cel mai aproape în liniștea casei, în momentele în care mă opresc și mă gândesc la el, la noi, la lucruri simple pe care le făceam împreună, care acum au rămas doar ale mele. Uneori îmi vine să îi spun ceva sau să îl caut cu privirea. Îl simt și în mine, în puterea pe care încerc să o am, de parcă o parte din el a rămas acolo. Este o legătură care nu dispare, doar se schimbă”, a mărturisit soția lui Mihai Leu, într-un interviu pentru revista Viva. Ultimele luni din viața fostului sportiv Anna Leu a rememorat și ultimele luni din viața fostului campion, care s-a stins după o luptă lungă cu boala. Spune că, dincolo de suferință, Mihai Leu a rămas lucid și demn până la final. Chiar și în cele mai dificile momente, nu s-a plâns și a continuat să își păstreze calmul, spune ea. „În ultimele luni, m-a impresionat cum a dus totul cu o liniște și o demnitate greu de înțeles. Durerea nu mai conta, nu a lăsat-o să îl învingă, și chiar și atunci avea planuri și puterea de a zâmbi. Au fost momente în care speranța revenea. Ne agățam de fiecare semn mic că e mai bine, de rezultate mai bune la analize, dar știam, în același timp, cât de fragil era totul. Puterea nu venea din cuvinte, venea din noi, din felul în care ne susțineam unul pe celălalt, din priviri, din faptul că eram acolo”, a completat Anna Leu.

Cristos a înviat! Mesajul lui Nicușor Dan de Paștele catolic

Într-un mesaj postat duminică pe rețelele de socializare, președintele Nicușor Dan a transmis un mesaj tuturor credincioșilor care celebrează Învierea. „Le doresc ca aceste zile de sfântă sărbătoare să fie un prilej de bucurie alături de cei dragi, de speranță și liniște sufletească. Cristos a înviat! Este mesajul esențial care ne reconfirmă încrederea în puterea vieții asupra morții, a adevărului asupra minciunii, a luminii asupra întunericului”, spune Nicușor Dan. El susține că Învierea ne reconectează la valorile profunde ale umanității – compasiunea, responsabilitatea pentru semeni și solidaritatea: „Acestea sunt valorile pe care ne dorim să construim în continuare o societate liberă, în care conviețuim cu toții în pace”. Președintele a transmis un mesaj și celor care celebrează Duminica Floriilor: „Intrarea Domnului în Ierusalim vestește Paștele și ne amintește, simbolic, de însemnătatea iertării și a echilibrului, a sacrificiului și a devotamentului pentru ceilalți. La mulţi ani celor care îşi sărbătoresc ziua onomastică de Florii!”. Mesajul premierului Și premierul Ilie Bolojan a transmis un mesaj de Florii: „Cu ocazia sărbătorii Floriilor, transmit tuturor românilor care își serbează onomastica sănătate și bucurii alături de cei dragi. La mulți ani!”.

Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul

Iranienii au făcut anunțul pentru întreaga lume după atacul care a schimbat totul, când rachete din SUA și Israel au lovit, la începutul lui martie, un complex sportiv din Teheran, care s-a transformat într-un uriaș maldăr de fiare și moloz. Sportivi și foști sportivi plâng pierderea pe care Iranul o suferă în urma conflictului din Orientul Mijlociu, care a afectat și obiective civile, dar și monumente istorice. Este vorba despre complexul sportiv Azadi, care pe lângă stadionul cu o capacitate de 12.000 de locuri, avea și un cămin și o clădire nouă a Federației Iraniene de ciclism, dar și o piscină și o clădire administrativă a Federației de Canotaj. Complexul se afla în apropierea Lacului Azadi, folosit pentru canotaj. Complexul, o emblemă a Iranului, a fost construit la începutul anilor ’70 și inaugurat în 1974, cu ocazia Jocurilor Asiei. Complexul sportiv Azadi din Teheran, o emblemă a Iranului, a fost făcut una cu pământul în urma unuia dintre atacurile israeliano-americane din 5 martie. Iar iranienii, sportivi și foști sportivi, au făcut anunțul pentru toată lumea, plângându-și pierderea, mai ales că stadioanele sunt considerate „obiective civile”, iar atacarea acestora poate constitui o „crimă de război”, potrivit Convenției de la Geneva. „Toate inimile iranienilor suferă din cauza acestui incident. Era locul pe care îl folosea toată lumea. Toate meciurile importante de baschet și volei se desfășurau aici. Și avem atâtea amintiri”, a declarat Ashkan Jafari (24 de an), jucător la naționala de baschet, citat de Bastille Post Global. „Toate amintirile mele din tinerețe sunt legate de acest loc. Văzându-l în această stare, mi s-a rupt inima. Este insuportabil să fii martor la această distrugere, iar aceasta este o crimă de război de neiertat”, a mărturisit Bijan Taheri (65 de ani), fost jucător de fotbal la națională și antrenor la Eteghlal FC, pentru sursa menționată anterior. Atacul asupra Arenei Azadi a fost justificat la acel moment prin faptul că stadionul devenise o cazemată pentru forțele din Unitatea Specială din Teheran, care fusese lovită pe 3 martie și s-a relocat în arenă, ce ar fi putut oferi protecție tocmai prin prevederile Convenției de la Geneva privind „protecția obiectivelor civile”, așa cum sunt definite stadioanele. Arena Azadi, între cele 120 de muzee și situri istorice distruse în războiul din Orientul Mijlociu Potrivit lui Ahmad Alavi, președintele comisiei pentru patrimoniu cultural din Teheran, Arena Azadi se află între cele 120 de muzee și situri istoric distruse de la începutului războiului din Orientul Mijociu. În urma atacului din dimineața de 28 februarie, liderul suprem Ali Khamenei a fost ucis, alături de nume din vârful conducerii Iranului. „Cel puțin 120 de muzee, clădiri istorice și situri culturale din diferite provincii au fost vizate direct și au suferit daune structurale grave”, a afirmat Alavi, citat de The Time of Israel.  Alavi a subliniat că între acestea se află Palatul Golestan, ce este inclus în Patrimoniul UNESCO, alături de alte situri avariate în conflict, printre care Palatul Saabadab, Palatul de Marmură și Casa Teymourtash, care este cunoscută și sub numele de Muzeul Războiului.

Miruță, de ziua NATO: Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta este o responsabilitate

Ministrul Apărării susține că, la peste două decenii de la aderare, România este un membru activ și responsabil al NATO, un aliat care și-a demonstrat prin fapte credibilitatea. „Apartenența la Alianță rămâne fundamentul securității noastre și garanția că orice amenințare este gestionată în cadrul solidarității aliate. Ne aflăm pe Flancul Estic al Alianței, într-o zonă strategică și sensibilă. Asta nu este doar o realitate geografică, ci și o responsabilitate. Iar România își asumă această responsabilitate prin investiții, prin prezență și prin contribuții concrete la securitatea regională”, transmite Radu Miruță. El spune că securitatea nu este „un dat”, ci trebuie construită zi de zi. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite „Armata României face deja acest lucru. Modernizăm capabilitățile, lucrăm umăr la umăr cu partenerii noștri și ne adaptăm rapid la un mediu de securitate în continuă schimbare. Astăzi nu mai vorbim doar despre amenințări clasice, ci și despre război hibrid, dezinformare și presiuni care vin din multiple direcții. NATO funcționează pentru că statele membre sunt unite. Pentru România, această unitate înseamnă stabilitate, prin parteneriatul transatlantic și prin relația solidă cu Statele Unite și ceilalți aliați, într-o lume din ce în ce mai imprevizibilă”, adaugă Miruță. Aliat de încredere Ministrul vorbește și despre militarii români, despre care spune că, în țară sau în misiuni externe, „își fac datoria cu profesionalism și dedicare. Lor le datorăm respectul și recunoștința noastră”. Ministrul Apărării reafirmă că România este aliat de încredere în Alianță: „NATO înseamnă securitate, dar și direcție: o Românie ferm ancorată în spațiul euroatlantic, angajată, predictibilă și responsabilă. România rămâne un aliat de încredere. Fără ezitări. Fără jumătăți de măsură”.

Misterioasa moarte a participantului la două ediții ale Jocurilor Olimpice

Oleh Avdiyev, participant la două ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă, Nagano 1998 și Salt Lake 2002, la dublu sanie, a avut parte de o moarte misterioasă. Fostul sportiv ucrainean și-a dat ultima suflare la doar 52 de ani, după o altercație izbucnită în timpul unui control al poliției. Înregistrările de pe camerele de luat vederi au dispărut, astfel că autoritățile au mari probleme în a desluși cum au stat lucrurile. Detalii despre misterioasa moarte a lui Oleh Avdiyev, participant la Jocurile Olimpice de iarnă din 1998 și 2002 Oleh Avdiyev este un fost atlet ucrainean care și-a reprezentat țara la două ediții ale Jocurilor Olimpice de iarnă, Nagano 1998 și Salt Lake 2002, în proba de dublu sanie. De fiecare dată a făcut echipă cu Danilo Pancek și de fiecare dată au terminat departe de podium, respectiv pe aceeași poziție, 11. După retragerea din sportul profesionist, el s-a angajat la stat și inițial a ocupat o funcție la un centru teritorial de recrutare și sprijin social din Lviv. A fost mutat apoi la un punct de trecere a frontierei, iar cel mai recent, Oleh Avdiyev a fost trecut la departamentul de poliție care efectuează verificări ale documentelor în contextul măsurilor de mobilizare din timpul războiului ruso-ucrainean. Și, din nefericire, aici și-a găsit sfârșitul. Pe 2 aprilie 2026, cu doar 5 zile înainte să împlinească 53 de ani, el era la datorie și a oprit o mașină pentru un control de rutină. Potrivit Sportal.blic.rs, în aceasta se aflau doi frați, care ar fi intrat într-o dispută cu Oleh Avdiyev, mai întâi verbală, după care fizică. „Situația a escaladat rapid, iar Avdiyev a suferit răni grave. Circumstanțele în care a fost ucis rămân neclare”, notează sursa citată. Ce s-a întâmplat Cauza morții lui Oleh Avdiyev ar fi înjunghierea, însă ceea ce a dus la decesul său reprezintă adevăratul mister. Conform aceleiași surse menționate mai sus, există două versiuni. Una presupune că frații din mașina oprită de Oleh Avdiyev ar fi de vină, deoarece ar fi opus rezistență și chiar ar fi vrut să fugă de la fața locului, de frica ofițerilor de poliție. Însă, există și o a doua variantă, potrivit căreia polițiștii au făcut abuz de autoritate și cei din mașina oprită ar fi acționat în autoapărare. Din păcate, autoritățile au mari probleme în a desluși misterul, deoarece înregistrările de pe camerele de luat vederi au dispărut: „Faptul că filmările de pe camere nu sunt disponibile aruncă o umbră suplimentară asupra cazului”, notează jurnaliștii.

Mihai Fifor, despre coaliție: Ar fi iresponsabil să mergem mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit

„Când pune vocea de scenă, Ilie Bolojan rostește, gutural, grav, profund, a la Barry White: . Suspină gospodinele în Bihor…Dacă ar fi și altceva decât sprâncene, voce și vorbe goale, poate că ar convinge pe cineva. Din păcate, însă, firul roșu care traversează întreaga sa guvernare, de mai bine de 9 luni, este exact opusul: (i)responsabilitatea. Gravă. Cronică. În detrimentul românilor”, a scris Fifor, sâmbătă, pe Facebook. El arată că ar fi iresponsabil din partea PSD să meargă mai departe pe un drum pe care 80% dintre români îl consideră greșit și spune că un partid responsabil nu asistă pasiv la prăbușire, ci arată solidaritate cu românii puși la pământ de „reformă”. Social-democratul afirmă că ar fi irespoinsabil din partea PSD să gireze un guvern incapabil să reacționeze în criză și să susțină în continuare o guvernare care destabilizează economia. „Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul” „Nu mai putem ascunde realitatea în spatele unor cuvinte goale precum , sau . A continua în această formulă nu înseamnă stabilitate. Înseamnă complicitate la declin. Înseamnă complicitate la măsuri aberante care au dus și duc România în gard. Să fim clari: când economia se prăbușește, nu există stabilitate. Există doar vulnerabilitate. Stabilitatea reală înseamnă să oprești declinul, nu să îl administrezi pasiv. Înseamnă să ai curajul unei schimbări reale. Pentru binele fiecărui român. Nu doar pentru privilegiații de la masa mare a premierului Bolojan”, adaugă Mihai Fifor. El acuză că premierul a transformat guvernarea într-un exercițiu de veto personal: „Refuză dialogul, respinge orice alt punct de vedere și blochează sistematic inițiative esențiale – luni întregi pentru programul de relansare economică, pentru buget, pentru măsuri sociale, săptămâni pierdute în plină criză. Decizii întârziate, oportunități ratate, costuri plătite tot de români”. „Avem nevoie de un guvern funcțional” Social-democratul arată că Bolojan nu este în conflict cu un singur partid, ci este în conflict cu toată lumea, iar uneori „pare că e în conflict cu sine însuși”. „Respinge nu doar propunerile PSD, ci pe ale tuturor. A sfidat întreaga Coaliție când a tăiat investițiile locale. A stârnit nemulțumiri inclusiv în propriul partid, unde primari și lideri locali au contestat public măsurile sale. A reușit performanța de a antagoniza simultan partide, administrații și categorii sociale. Un guvern nu poate funcționa așa. O țară nu poate fi condusă așa. România nu își permite să fie ținută pe loc de aroganța, rigiditatea și încăpățânarea unui singur om. Într-un context economic dificil, cu presiuni externe tot mai mari, avem nevoie de un guvern funcțional, capabil să reacționeze rapid și coerent. Astăzi, guvernul nu reacționează la timp, nu corectează și nu livrează rezultate”, mai spune liderul PSD. „Până astăzi, bilanțul este limpede: multă voce, puțin talent. Și când tot ce faci îți dă cu minus, responsabil este să pleci”, a conchis Mihai Fifor.

Donald Trump a semnat un ordin executiv de urgență națională pentru SUA

Potrivit informațiilor apărute în ultima zi în presa internațională, președintele SUA, Donald Trump, a semnat un ordin executiv de „urgență națională” în scopul salvării sportului din mediul universitar. Jurnaliștii americani notează că intervenția pusă în scenă vizează transferurile jucătorilor, eligibilitatea și veniturile din imagine (NIL – „name, image, likeness”), dar și adoptarea unor cerințe de finanțare pentru Jocurile Olimpice și sporturile feminine. Ce prevede ordinul semnat de către Donald Trump: „Apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni” Potrivit cbssports.com, ordinul prevede următorul aspect: ar trebui ca universitățile „să ofere posibilitatea de transfer în perioada de eligibilitate de cinci ani și din nou dacă studentul-sportiv obține o diplomă de patru ani”. De asemenea, ordinul cuprinde o prevedere de revizuire a granturilor și a contractelor guvernamentale federale pentru școli și de reducere a finanțării, dacă acestea nu respectă normele NCAA – National Collegiate Athletic Association. Iată ce a declarat președintele NCAA, Charlie Baker, în cursul serii de vineri, 3 aprilie 2026, pe marginea acestui subiect, conform sursei citate: „NCAA a modernizat sporturile universitare pentru a oferi mai multe beneficii sportivilor-studenți, iar ordinul consolidează multe dintre protecțiile noastre obligatorii – inclusiv acoperirea garantată a asistenței medicale, serviciile de sănătate mintală și protecția burselor. Această acțiune reprezintă un pas semnificativ înainte și apreciem interesul și atenția administrației prezidențiale față de aceste chestiuni. Stabilizarea sportului universitar necesită în continuare o soluție legislativă federală permanentă, așa că așteptăm cu nerăbdare să continuăm colaborarea alături de administrația prezidențială și de Congres pentru a adopta o legislație specifică, cu sprijinul liderilor studenților-sportivi”. Ordinul, unul „cuprinzător și direct” Americanii scot în evidență faptul că ordinul semnat de către Donald Trump este privit drept „cuprinzător și direct” în comparație cu ultima sa încercare. Justiția a anulat mai multe ordine venite de la șeful statului cu privire la sporturile universitare, considerându-le de neaplicat. „Dacă nu acționăm, vom ajunge foarte repede într-o lume cu 30 până la 50 de echipe de fotbal (n.r. – american) universitar, practic un mini-NFL, iar restul universităților vor fi lăsate în urmă”, a declarat senatorul republican Ted Cruz, luna trecută. Demersul a venit după ce regulile s-au relaxat mult în ultimii ani, iar sportivii au început să se transfere des și să câștige bani din imagine, ceea ce a schimbat complet sistemul. Aceste schimbări sunt controversate. Unii spun că sunt necesare pentru ordine, alții cred că acestea limitează drepturile sportivilor.