Se dezbate legalizarea prostituției în România. Câte țări din Europa au prostituția legalizată
În Parlamentul României, a fost dezbătut din nou, un proiect de lege care propune legalizarea și reglementarea serviciilor sexuale contra cost. Inițiativa legislativă a primit marți un nou Aviz Negativ, dar este urmărită în continuare scoaterea fenomenului din economia subterană și fiscalizarea sa. Prostituția ar putea deveni o sursă de venit pentru bugetul României, la fel ca în cazul altor țări europene, dar Parlamentul respinge din nou ideea legalizării. Astfel, țara noastră nu reușește să fiscalizeze o industrie care oricum alimentează economia subterană. În România, prostituția a fost incriminată după venirea regimului comunist și a fost dezincriminată abia după anul 2000. Potrivit Codului Penal din 2014, prostituția a devenit contravenție în loc de infracțiune și sancționată cu amendă. Proiectul propus de deputatul PNL, Ion Iordache, nu este prima astfel de inițiativă din ultimii ani. O altă tentativă de legalizare a serviciilor de natură sexuală a fost respinsă de Parlamentul României în 2011, inițiatorul de la acel moment fiind Silviu Prigoană. Chiar dacă a declanțat opoziții de fiecare dată, în special din partea bisericii Ortodoxe Române, legea prostituției, așa cum a mai fost denumită, are ca scop instituirea unui cadru juridic în care serviciile sexuale să fie prestate legal de persoane fizice autorizate care ar urma să plătească taxe, impozite și contribuții sociale. Mai mult decât atât, spațiile ar trebui să păstreze distanța față de școli, biserici și parcuri, iar controalele medicale periodice, inclusiv pentru bolile cu transmitere sexuală ale lucrătorilor, ar deveni și ele obligatorii. „Instituirea unui cadru juridic care reglementează desfășurarea activităților de natură sexuală ar urmări în principal: protejarea sănătăţii fizice şi psihice, a integrităţii şi a demnităţii persoanelor care desfăşoară activităţi de natură sexuală; prevenirea şi combaterea exploatării sexuale, a abuzului, a constrângerii şi a traficului de persoane în legătură cu aceste activităţi; asigurarea exercitării activităţilor de natură sexuală în condiţii de legalitate şi asigurarea unui cadru fiscal transparent pentru veniturile obținute din activităţile reglementate prin prezenta lege”. Ce încasări ar avea bugetul României dacă prostituția ar fi legală În România, fenomenul există, chiar dacă este practicat „la negru” și alimentează economia subterană. De altfel, în Nota de fundamentare a proiectului de lege, veniturile la buget din impozitarea prostituției sunt estimate la aproximativ 150 de milioane de lei anual. Aceste venituri ar proveni din taxarea activității autorizate și ar contribui la bugetul de stat fără să genereze cheltuieli majore suplimentare însă, lipsa legalizării nu aduce niciun leu la bugetul statului. Dacă aruncăm o privire spre restul statelor Europene, este clar că nu există un model unic. Unele state au ales să legalizeze, să reglementeze prostituția și să o trateze ca pe o activitate economică. În țări precum Germania, Olanda sau Austria, există bordeluri autorizate, controale medicale și obligații fiscale. Aici, ideea de bază este simplă: dacă fenomenul există oricum, este mai mai sigur să fie adus în legalitate, monitorizat și fiscalizat. În aceste state, autoritățile susțin că reglementarea ajută la reducerea criminalității și la protejarea lucrătorilor sexuali. La polul opus se află modelul nordic, adoptat de țări precum Suedia sau Franța. În aceste state prostituția nu este incriminată pentru cei care o practică, dar este pedepsită pentru clienți. Logica acestui sistem este de a reduce cererea și, implicit, fenomenul. În tot acest timp, România rămâne un simplu spectator în fața abuzurilor. Cu câți bani contribuie prostituția la bugetele altor state europene Germania se remarcă drept cea mai mare piață legală din lume, cu venituri estimate la aproximativ 16 miliarde de euro anual. Din aceste venituri, gradul de fiscalizare este de aproximativ 5%, astfel că statul obține aproximativ 200-500 de milioane de euro pe an din această industrie. În plus, legalizarea completă și infrastructura dezvoltată, inclusiv bordelurile de mari dimensiuni, au transformat industria într-un adevărat sector economic. În Olanda, unde prostituția este legală și reglementată, veniturile directe sunt estimate la aproximativ 840 de milioane de euro pe an. În cazul acestui stat, gradul de fiscalizare este cuprins între 10 și 15%, astfel că bugetul de stat se îmbogățește cu câteva sute de milioane de euro. Cele mai recente date arată că bugetul de stat al Olandei a încasat aproximativ 100 milioane de euro din activitățile sexuale. În cazul altor state europene, precum Austria și Belgia, deși prostituția este legală, nu există cifre oficiale, iar o parte semnificativă din câștiguri rămâne „neobservată”. Astfel, experiența europeană demonstrează că inudstria nu poate fi „albită” complet, dar arată că o parte din banii obținuți pot fi aduși în fiscalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Sănătății nu ar vota legalizarea prostituției: „Înainte de toate, ar trebui să protejăm minorii exploatați sexual” Nou aviz negativ la Legea Prostituţiei. Proiectul iniţiat de liberalul Ion Iordache are deja cinci comisii împotrivă Partidul lui Marine Le Pen vrea să redeschidă bordelurile din Franța, pe modelul de la 1946. Cum ar fi schimbată legea prostituției
Apple Maps va afișa reclame în aplicația de iOS
Lipsa reclamelor era probabil cea mai importantă diferență între Apple Maps și alternativele Google Maps, Yelp sau Bing Maps, oferind utilizatorilor iOS o experiență nepoluată cu bannere publicitare și logo-urile magazinelor presărate pe harta de navigare. Dar din această vară nu vom mai avea acest argument pentru alegerea iPhone în detrimentul unui smartphone cu Android. La fel ca Google, Apple este pe cale să deblocheze pentru clienții de publicitate opțiunea de promovare pe Apple Maps. Prezis încă de la finalul anului trecut de celebrul analist Bloomberg, Mark Gurman, pasul către monetizarea Apple Maps va permite companiei americane să genereze venituri suplimentare de pe urma serviciilor „gratuite” oferite utilizatorilor de iPhone. Reclamele Apple Maps vor apărea ca și rezultate sponsorizate la folosirea opțiunii de Căutare, Apple evitând în primă fază afișarea de bannere publicitare mai intrusive. Practic, formatul va fi asemănător sugestiilor de căutare pe care le vedem deja în App Store, unde dezvoltatorii pot plăti pentru a obține primul loc în căutările de căutare. Și la fel ca alternativa Google Maps, pe hărțile Apple vor apărea marcaje pentru cafenele, centre comerciale, hoteluri și companii care aleg să folosească această opțiune de promovare pentru aș face cunoscută locația și serviciile oferite. Fără îndoială, anunțul care ar putea veni chiar din perioada primăverii va marca un moment de cotitură pentru ecosistemul Apple, fiind prima dată când reclamele încep să-și facă simțită prezența în interfața principalelor aplicații/servicii iPhone. Sigur, Google face asta de mult timp cu utilizatorii Google Maps. Dar acest model de business a reprezentat un compromis de la sine înțeles pentru utilizatorii de Android, care primesc acces într-un ecosistem bine pus la punct fără să cheltui sume exorbitante pe achiziționarea unui telefon premium. În schimb, întreg modelul de business Apple se învârte în jurul promisiunii unei experiențe premium, atât la partea de hardware dar și cea de software. Și cu excepția opțiunii second-hand, nu folosi iOS (și implicit Apple Maps) fără să cumperi mai întâi un smartphone sau tabletă premium. Odată introduse în aplicația de mobil, reclamele ar putea începe să apară și în versiunea Apple Maps pentru web browser, accesibil pe Mac OS și dispozitive Apple TV, începând cu această vară.
Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut, în februarie 2026, cu 0,7% față de luna anterioară, până la nivelul de 668,718 miliarde lei. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut depozitele au crescut cu 6,7% (-2,4% în termeni reali), arată datele publicate de Banca Națională a României (BNR). BNR anunță că depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 68,6% în totatul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 1,3% comparativ cu luna precedentă și au depășit 458,781 miliarde lei. De asemenea, depozitele în lei ale gospodăriilor populației s-au majorat cu 1,4% față de luna ianuarie, până la 270,218 miliarde lei și cu 6,7% (-2,4% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Și depozitele în lei ale altor sectoare au crescut cu 1% față de luna anterioară până la aproape 188,563 miliarde lei, iar raportat la februarie 2025 au înregistrat un avans de 1,7% (-7% în termeni reali). Sursa: Banca Națională a României Depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, care reprezintă 31,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 0,5% față de luna ianuarie și au ajuns până la nivelul de 209,936 miliarde lei. Comparativ cu luna februarie a anului anterior, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). De asemenea, depozitele în valută ale gospodăriilor, exprimate în lei, au rămas neschimbate față de luna precedentă și au consemnat o creștere marginală de doar 0,02%, până la 142,726 miliarde lei. Raportat la aceeași perioadă a anului 2025, creșterea acestui indicator a fost de 11,7% (9,1% în cazul exprimării indicatorului în euro). Soldul creditelor acordate de bănci a crescut la 449,017 miliarde lei Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în februarie 2026 cu 0,6% faţă de ianuarie 2026, până la nivelul de 449,017 miliarde lei. Creditul în lei, cu o pondere de 67,8% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 32,2% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 1,2% (evoluţie similară în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2025, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (-2,3% în termeni reali), pe seama majorării cu 3,7% a componentei în lei (-5,2% în termeni reali) şi cu 14,2% a componentei în valută exprimată în lei (11,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Sursa: Banca Națională a României RECOMANDAREA AUTORULUI: În plină austeritate, economiile românilor cresc ca în basme. Depozitele în lei au crescut în decembrie 2025 până la 266,626 miliarde lei Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
AMD Ryzen 9 9950X3D2, ca și confirmat pentru lansare. Este primul CPU pentru entuziaști cu 3D V-Cache pe ambele CCD-uri
AMD Ryzen 9 9950X3D2 este cel mai avansat procesor Zen 5 creat până acum pentru platforma cu socket AM5. Vine cu 192 MB de memorie cache și tehnologie 3D V-Cache, fiind primul CPU AMD X3D perfect adaptat pentru scenarii de gaming și productivitate, deopotrivă. AMD pare să confirme zvonurile circulate încă din toamna anului trecut. Întrebat despre statusul procesorului Ryzen 9 9950X3D2, un reprezentant AMD a răspuns la CES 2026 cu expresia ”rămâneți pe recepție”, sugerând că lansările de procesoare Ryzen 9000 bazate pe Zen 5 nu s-au încheiat. Mai mult decât o alternativă la seria Ryzen 7 9850X3D cu un singur CCD, Ryzen 9 9950X3D2 vine ca un răspuns mult așteptat pentru fanii nemulțumiți de actualul model Ryzen 9 9950X3D, care a primit upgrade-ul de memorie cache doar pe jumătate dintre nucleele de procesare. Drept consecință, aplicațiile foarte sensibile la variațiile de latență a memoriei cache (ex. jocuri PC) beneficiază de creșteri minime sau chiar o penalizare de performanță, dacă nu sunt aplicate optimizări stricte pentru evitarea celui de al 2-lea CCD. Dar Ryzen 9 9950X3D2 ar trebui să rezolve aceste neajunsuri, AMD echipând ambele CCD-uri cu această memorie mai rapidă. Desigur o astfel de îmbunătățire nu vine chiar pe degeaba fiind de așteptat ca noua versiune de procesor să vină cu un preț sensibil mai mare decât cea existentă deja în magazine. Astfel, Ryzen 9 9950X3D2 va deveni cea de-a treia variantă de procesor AMD cu 16 nuclee și 32 de fire de execuție din actuala serie Ryzen 9000. Noul va funcționa cu un TDP de 200W și dispune de 192 MB memorie cache. Cipul păstrează aceeași frecvență de bază de 4,30 GHz, iar frecvența boost ar putea atinge 5,17 GHz, dacă ne luăm după testele de performanță neoficiale. Însă pe surse aflăm că frecvența boost ar putea atinge 5,6 GHz Specificații Ryzen 9 9950X3D2: 16 nuclee Zen 5 192 MB de memorie cache (CCD-uri duale X3D) Frecvențe de ceas de până la 5,6 GHz Până la 200W TDP Merită amintit că și actualul model Ryzen 9 9950X3D oferă tot 16 nuclee, 32 de thread-uri, cu o frecvență de boost de 5,7 GHz la 170W TDP, diferit prin cantitatea totală de 128 MB de cache L3. Back to top button
Google, TikTok și Meta, somate de Congresul SUA să publice mesajele primite de la UE, legate de anularea alegerilor din 2024
Giganții corporate din SUA au primit citații de la Comitetul Juridic al Camerei Reprezentanților din Congresul SUA. Sunt vizate companiile Alphabet (Google), Amazon, Apple, Meta (Facebook, WhatsApp, Threads, Instagram), Microsoft, OpenAI, Reddit, Rumble, TikTok și xAI. Motivul pentru care sunt citate este anchetarea cenzurării impuse de către guvernele statelor membre UE asupra giganților tehnologici. În cadrul anchetei au fost emise două rapoarte oficiale dintre care unul amintește de anularea alegerilor din România pe 6 decembrie 2024, pe motiv de imixtiune a boților ruși în rețelele de socializare. TikTok trebuie să publice mesajele de la autoritățile UE privind alegerile din România în 2024 Sub semnătura președintelui Jim Jordan, Comitetul a transmis citații către companiile tech în care li se cere să pună la dispoziție toate mesajele cu indicații „prețioase”, inclusiv cele primite de la autorități de reglementare europene. Și ar putea fi solicitate să pună la dispoziție chiar mesajele primite în contextul scandalului GDPR în 2018, a pandemiei de coronavirus în 2020 sau solicitări de după invazia rusă a Ucrainei în 2022 privind blocarea accesului la site-urile de știri rusești ca Russia Today. Ar putea fi solicitate și mesajele primite pe durata alegerilor europarlamentare din 2019 și 2024, care au dus la numirea Ursulei von der Leyen în funcția de președinte al Comisiei Europene. UE ar fi dus o campanie de cenzură online între 2015 și 2025 De exemplu, Amazon a primit citația aceasta (identică cu toate celelalte): „Comitetul Juridic desfășoară o acțiune de supraveghere privind modul și măsura în care legile, reglementările și ordinele judecătorești străine obligă, constrîng sau influențează companiile să cenzureze libertatea de exprimare în Statele Unite. În vederea exercitării acestei supravegheri, Comisia a emis citații pentru documente către zece companii tehnologice — inclusiv Amazon — solicitîndu-le să prezinte comunicările cu cenzorii străini, inclusiv cu Comisia Europeană și statele membre ale Uniunii Europene (UE). De atunci, companiile tehnologice au prezentat Comisiei mii de documente interne și comunicări cu Comisia Europeană și statele membre ale UE, conform citațiilor emise de Comisie. Aceste documente demonstrează amploarea campaniei globale de cenzură a Comisiei Europene. Documentele arată modul în care UE a constrîns platformele de social media să elimine discursuri legale, să își modifice politicile de moderare a conținutului aplicabile la nivel global și să impună restricții oneroase de exprimare, nu doar în cadrul UE, ci și asupra discursului american.” Comisia Europeană nu a adus nici până în 2026 să prezinte o replică la dovezile care să ateste implicarea într-o campanie de cenzură desfășurată pe parcursul ultimilor 10 ani, de la criza refugiaților din 2015 când au fost implementate legi de Corectitudine Politică și sancțiuni pentru nerespectarea acestora. „În loc să își reconsidere legile privind cenzura și să își schimbe atitudinea față de libertatea de exprimare, Comisia Europeană pare să își intensifice eforturile de cenzură, încercând să le ascundă de public”, a scris Bogdan Tiberiu Iacob, potrivit Inpolitics. Amazon trebuie să publice inclusiv mesajele „șterse” automat „În lumina acestor relatări, vă scriem pentru a reitera faptul că citația Comisiei către Amazon are un „caracter continuu” și că aceasta impune Amazon să păstreze și să prezinte comunicările relevante, inclusiv aceste mesaje cu auto-ștergere, purtate cu cenzorii străini. Conform citației, Amazon are obligația de a prezenta toate „comunicările dintre Amazon și guvernele străine privind conformitatea companiei cu legile, reglementările, ordinele judecătorești străine de cenzură sau alte eforturi inițiate de guverne, precum și comunicările interne ale Amazon care discută comunicările primite de la guvernele străine”. Companii precum Amazon trebuie să se prezinte în fața Comisiei cu mesajele trimise de autoritățile de reglementare străine, chiar și cele transmise prin platformele de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. „Citația prevede în mod explicit că aceste documente relevante „nu vor fi distruse, modificate, eliminate, transferate sau făcute inaccesibile Comisiei în alt mod”. Ca atare, Amazon are datoria de a păstra și de a prezenta Comisiei chiar și acele mesaje trimise de autoritățile de reglementare străine prin platforme de mesagerie cu funcții de auto-ștergere. În consecință, pentru toate aceste motive, așteptăm conformarea deplină a Amazon cu termenii citației Comisiei. Vă mulțumim pentru atenția acordată acestei chestiuni.” Autorul recomandă: Războiul lui Trump împotriva mass-mediei liberale din SUA dă roade în epoca post-DEI: Jurnaliști concediați, audiență în scădere, achiziții blocate
Dat în judecată pentru limitarea performanțelor Galaxy S22, Samsung a acceptat să plătească despăgubiri
În urmă cu patru ani Samsung, a strecurat o funcție ascunsă pe telefoanele Galaxy S22, care limitează performanța telefoanelor în peste 10.000 de aplicații de Android. Denumită în mod viclean, Game Optimizer Service, funcționalitatea avea scopul oficial de a preîntâmpina supraîncălzirea telefoanelor în situații extreme, cum ar fi la rularea unui joc prost-optimizat sau benchmark-uri intenționate să stoarcă și ultima picătură de performanță fără a ține cont de pericolul suprasolicitării dispozitivelor. Chiar înainte de lansarea Galaxy S22, zvonurile despre temperamentul fierbinte al chipsetului Exynos 2200 stârneau îngrijorare în rândul fanilor, unii critici grăbindu-se să declare colaborarea dintre Samsung și AMD pentru dezvoltarea chipsetului Exynos 2200 drept un eșec catastrofal. Și într-adevăr, la momentul lansării puțini au fost cu adevărat impresionați de performanțele Galaxy S22, telefoanele având tendința să se încălzească în aplicații solicitante iar autonomia bateriei nu era grozavă. Însă cu toate acestea, nu s-a întâmplat nimic catastrofal, utilizatorii Galaxy S22 având parte de performanțe stabile, chiar dacă nu la un nivel nemaiîntâlnit. Spre ușurarea conducerii Samsung, evenimentul de lansare a fost mers fără cusur, apărând doar raportări izolate despre încetiniri agresive și inexplicabile, sesizate pe unele exemplare Galaxy S22 Ultra, care s-au rezolvat de la sine după câteva zile. Dar controversele nu s-au oprit aici, utilizatorii mai experimentați sesizând că unele jocuri și aplicații rulează în mod inexplicabil mai lent pe Galaxy S22, decât pe unele dispozitive rivale. În scurt timp, teste independente au demonstrat că Samsung limita în mod sistematic performanțele în aproape orice aplicație uzuală, mai puțin în benchmark-urile oficiale. Vinovatul, așa numitul Game Optimizer Service, ciuntea performanțele a nu mai puțin de 10000 dintre cele mai folosite aplicații de Android, fără știrea fanilor Samsung care au plătit prețul întreg la achiziționarea telefonului. În mod remarcabil Samsung a reușit să treacă aceste acuzații sub preș, fără ca scandalul să capete proporții de necontrolat, sau mai rău, să se ajungă la rechemarea dispozitivelor deja vândute. Între timp echipe de avocați bine plătiți au tergiversat timp de 4 ani procesul colectiv deschis la un tribunal din Coreea de Sud. Iar la final doar cei 1882 de consumatori care s-au alăturat acțiuni judecătorești vor primi despăgubiri. Suma exactă nu a fost dezvăluită, dar din solicitarea depusă în deschiderea acțiunii judecătorești a fost menționată suma de 300.000 Coreean won, respectiv 201,75 USD. În ce privește Game Optimizer Service, funcția responsabilă cu optimizarea performanțelor Galaxy S22 a fost „ reparată” prin adăugarea unei setări care permite utilizatorilor să dezactiveze acest mecanism, pe propria răspundere.
Din cauza războiului din Golf, criza energetică ar putea dura 5 ani. Șoferii afectați de scumpiri nu pot decât să facă haz de necaz prin meme-uri
Compania QatarEnergy a declarat stare de „forță majoră” pentru unele dintre contractele sale pe termen lung de aprovizionare cu gaz natural lichefiat. Contractele vizează clienți precum Belgia, China, Italia și Coreea de Sud. În timp ce unele țări se pregătesc pentru plafonarea prețurilor la benzină și motorină, potrivit unei clauze din contractele încheiate de către QatarEnergy, părțile vor fi scutite de obligații din cauza unor evenimente imprevizibile. Companiile petroliere din Bahrain și Kuweit au invocat la rândul lor „forță majoră”, ca urmare a perturbării producției și tranzitului petrolier după atacurile Iranului și blocarea Strâmtorii Ormuz. Pagube devastatoare. QatarEnergy anunță cât vor dura și vor costa reparațiile de după război Piețele globale de energie au fost devastate după ce Iranul a lovit infrastructura energetică a țărilor arabe din Golf și chiar o centrală nucleară din Israel. Săptămâna trecută, directorul executi al QatarEneregy, Saad al-Kaabi, a a anunțat că instalația de gaz din Ras Laffan a fost distrusă în proporție de 17%, cauzând pagube anuale de 20 miliarde de dolari, pierderi care ar putea periclita consumul de carburanți din țări din Asia și Europa pentru mulți ani, potrivit Yahoo Finance. Reparațiile vor opri producția de 12,8 de milioane de tone pe an de gaz natural lichefiat, de la 3 la 5 ani. Qatar și alte țări din Golf au condamnat atacurile iraniene din regiune, acuzându-l de încălcarea dreptului internațional și a Cartei ONU. Regimul islamist de la Teheran susține că a atacat doar bazele militare ale SUA staționate în țările arabe din Golf. Șoferii nu pot decât să facă haz de necaz. Vor fi constrânși să folosească mai rar mașinile Ca urmare a scumpirilor la benzină și motorină de după închiderea Strâmtorii Ormuz, mulți internauți, care s-au văzut nevoiți să-și lase mașinile în parcare și să se deplaseze cu transportul public în comun, n-au putut decât să facă haz de necaz prin meme-uri postate pe internet. Unele țări deja au anunțat plafonarea prețurilor la benzină și motorină, însă pentru termen limitat. Anii următori se anunță a fi dificili din cauza penuriei de petrol și gaz natural lichefiat. Unii internauți au propus pe X mai multe mijloace „îndrăznețe” pentru reluarea tranzitului petrolier în regiunea Golfului Persic. Metode hazlii pentru reluarea tranzitului petrolier Transportarea petrolului cu camioane în stilul filmului „Mad Max Fury Road” de la punctul de îmbarcare la punctul de debarcare situat cât mai departe de Strâmtoarea Ormuz, însă ar presupune un drum de-a lungul Emiratelor Arabe Unite și Omanului; Al internaut a sugerat că lumea nu are nevoie de Strâmtoarea Ormuz, ci doar de vapoare cu baloane zburătoare; Vaporul cu roți gigantice de camion; O referință de tip „Easter Egg” la jocurile Portal; Revenirea la metodele vechi: cămilele; Unii insistă pe ideea cu vapoarele cu baloane cu heliu; Un internaut a sugerat că tot țițeiul extras ar trebui aruncat în ocean, iar vasele de pe coasta Omanului ar urma să-l colecteze dacă curenții oceanici sunt în direcția estică. AI spune că ar trebui construit o conductă prin care să fie reluat tranzitul petrolier; Cămile, din nou? Există și varianta ca brigăzi de muncitori să transporte găleți cu petrol dacă nu sunt destule cămile disponibile; Viermii de nisip din „Dune” – este sugestia cea mai SF propusă de către un internaut de pe X. Sursa Foto: X Autorul recomandă: China plafonează prețurile la carburanți pentru a ușura povara care apasă pe consumatori. În România, motorina a trebuit să ajungă la 10 lei ca guvernul Bolojan să instituie starea de criză
Google folosește AI pentru a rescrie titlurile rezultatelor Google Search
Google pare că a trecut de la generarea directă a răspunsurilor pentru căutările inițiate de utilizatori la rescrierea listei cu rezultate Google Search, schimbând titlurile paginilor web găsite la căutare cu interpretări generate de AI-ul Gemini, în ideea că aceste descrieri ar reflecta mai bine informația regăsită în pagina respectivă. Deși Google susține că derulează un test „de mică amploare”, inițiativa care deocamdată vizează doar primele rezultate din listele Google Search are efecte profunde asupra modului în care respectivele linkuri sunt percepute de utilizatori . Și potrivit criticilor, inteligența artificială modifică uneori tonul sau sensul articolelor originale, utilizatorii care dau click pe aceste linkuri pornind din start cu o impresie greșită despre conținutul paginii respective. Iar inițiativa Google pentru rescrierea conținutului web își arată efectele și în feed-ul Google Discover, unde titlurile rescrise cu ajutorul inteligenței artificiale a devenit ceva obișnuit când vine vorba de conținutul în limba engleză preluat pe de pe diverse site-uri de internet. Iar în ambele cazuri, titlurile/descrierile generate de inteligența artificială controlată de Google pot rata esențialul, sau distorsiona cu totul informația originală prin reinterpretarea oarbă a notelor subtile de ironie și expresii care reprezintă sarea și piperul pentru aproape orice material scris de o persoană reală. Potrivit experților în domeniu și editorii SEO, titlul folosit este cel mai important instrument pentru a stabili vocea unui brand și a construi încrederea cititorilor. Dacă Google modifică după bunul plac titlurile originale alese de autorii conținutului distribuit de internet, pentru a face pagina respectivă mai „clicka-bilă”, astfel sacrificând acuratețea și personalitatea unică a site-ului respectiv, relația relația publicației respective cu cititorii poate avea mult de suferit. Poate că site-ul respectiv are o politică editorială cinstită față de cititori și cu accent pe calitatea conținutului respectiv, dar articolele publicate sunt „optimizate” de Google pentru ademenirea cititorilor. În acest caz, prima impresie va fi aceea că ai dat peste încă un site de clickbait. Și chiar dacă site-ul respectiv a atrage mai multe afișări pe termen scurt, vizitatorii ar putea să nu fie din categoria vizată de specificul site-ului, în timp ce publicul fidel este frustrat și până la urmă îndepărtat cu titluri și descrieri aiuritoare generate de Gemini. Experiența Google Serach „tradițională”, pe cale de dispariție? Cert este că Google nu se află la prima ispravă de acest gen, experimentul similar încercat cu feed-ul Google Discover fiind rapid promovat la o statutul de funcție permanentă a platformei. În privința Google Search, clasica listă cu rezultate a devenit tot mai puțin folositoare, Google pierzând lupta cu spam-ul și nenumăratele site-uri populate cu conținut generat de AI, copiat/reinterpretat sau complet „halucinat” de inteligența artificială. Iar rescrierea titlurilor afișate pe Google Search nu rezolvă această problemă. Din contră, adaugă încă un obstacol între utilizatori și informația reală la care aceștia încearcă să ajungă, de fapt. Back to top button
Leul se ține pe picioare în lupta cu dolarul și euro. Care sunt cotațiile de ultimă oră ale BNR
Banca Națională a României (BNR) a publicat astăzi cursul valutar oficial de referință. Cifrele arată că moneda națională se ține pe picioare în lupta cu dolarul american și cu moneda europeană, dar și în raport cu francul elvețian. Leul românesc a câștigat aproape patru bani în raport cu dolarul american, astfel că moneda americană a ajuns să fie cotată la 4,3982 lei, cel mai scăzut nivel înregistrat din 11 martie 2026 și până în prezent. Valoarea leului a crescut și în raport cu euro, care a fost calculat de Banca Națională a României la 5,0962 lei, în scădere cu 0,27 bani (-0,05%) față de cotația precedentă, de 5,0989 lei. De asemenea, moneda națională s-a apreciat în raport cu francul elvețian, calculat de BNR la 5,5818 lei, în coborâre cu 1,03 bani (-0,18%), față de 5,5921 lei, cotația anterioară. Singura pierdere înregistrată de moneda națională a fost în raport cu lira sterlină, care a fost cotată la 5,8929 lei, în creștere cu 0,0067 bani. De asemenea, preţul pentru un gram de aur a crescut cu 16,9 lei, astfel că acesta a ajuns să fie cotat la 626,1841 lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii, din ce în ce mai economi. Ultimele cifre de la BNR în privința depozitelor la bănci Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, avertizează: „Dacă nu corectăm deficitul bugetar, pierdem tot ce am câștigat în ultimele luni”
TCL premiată la MWC 2026 pentru inovația NXTPAPER și AMOLED în protecția vederii
TCL, lider global în tehnologia display-urilor, a anunțat astăzi că tehnologia sa inovatoare de afișaj NXTPAPER a primit multiple premii din partea unor publicații media de top la ediția din 2026 a Mobile World Congress (MWC). Aceste premii recunosc capacitatea TCL de a combina performanța avansată a afișajelor cu inovația în protecția vederii. Distincțiile evidențiază atât integrarea NXTPAPER cu ecranele AMOLED, cât și smartphone-ul TCL NXTPAPER 70 Pro, consolidând poziția de lider a TCL în domeniul inovației display-urilor centrate pe utilizator. Pe măsură ce ecranele modelează din ce în ce mai mult modul în care oamenii lucrează, învață și comunică, oboseala oculară și disconfortul vizual devin provocări zilnice. Era în care se urmărea pur și simplu obținerea unor ecrane mai luminoase sau mai clare face loc unei așteptări mai umane – o tehnologie care îmbunătățește experiența fără a compromite confortul vizual. Pentru TCL, această așteptare nu este o provocare nouă, ci o promisiune pe care o construiește de ani de zile, iar NXTPAPER se află în centrul acestei abordări. La MWC 2026, această viziune se concretizează în două realizări de referință: pentru prima dată, tehnologia NXTPAPER de protecție a vederii va fi integrată cu performanța vizuală de neegalat a ecranelor AMOLED, oferind o soluție care combină imagini spectaculoase cu confortul vizual pe termen lung. Între timp, TCL NXTPAPER 70 Pro aduce confortul vizual certificat unui public mai larg, cu un ecran care susține utilizarea zilnică fără a compromite sănătatea ochilor, alături de o performanță generală fiabilă pentru nevoile de zi cu zi. Integrarea revoluționară a NXTPAPER cu AMOLED: Vivacitatea vizuală întâlnește confortul natural NXTPAPER pe AMOLED oferă ceea ce utilizatorii au așteptat de mult: un ecran care echilibrează calitatea premium a imaginii cu vizionarea confortabilă în mod natural, chiar și în timpul utilizării prelungite. Progresul este susținut de multiple inovații hardware. Tehnologia Circular Polarized Light (CPL) atinge acum o rată de polarizare de 90%, imitând îndeaproape comportamentul de emisie al luminii naturale pentru a crea o experiență de vizionare mai naturală și confortabilă. Lumina albastră nocivă este redusă suplimentar cu 15% față de NXTPAPER 4.0, ajungând la doar 2,9% pentru a diminua semnificativ oboseala oculară. Marcând o premieră în industrie, tehnologia anti‑reflexie (AG) bazată pe litografie cu nano-matrice va fi implementată pe ecranele AMOLED din industria smartphone-urilor, minimizând reflexiile ambientale și strălucirea pentru o claritate fidelă chiar și sub lumina directă a soarelui, păstrând în același timp vizionarea subtilă, similară hârtiei. Cu o acuratețe profesională a culorilor (ΔE