Autor: Ilias Gabriel

Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul

Președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat, Ciprian Rus, susține că România este încă departe de o transformare digitală reală. Oficialul atrage atenția asupra haosului administrativ în gestionarea datelor, vulnerabilităților de securitate cibernetică și lipsei unei guvernanțe digitale coerente, dar spune că schimbarea este posibilă rapid dacă există voință politică. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. România discută despre inteligență artificială și tehnologii de ultimă generație, însă realitatea din administrația publică este încă dominată de proceduri birocratice clasice, susține Ciprian Rus, președintele Comisiei pentru Comunicații, Tehnologia Informației și Inteligență Artificială din Senat. „Îmi place titlul România digitală. Unul din obiectivele mele este să ajungem să putem vorbi despre România digitală. Dar în timp ce noi dezbatem despre inteligența artificială, în România reală, câteva mii de oameni își fac copie la buletin ca să o dea unui funcționar care o pune într-un dosar A4 și o poartă din stânga în dreapta”, a declarat Rus. Acesta a criticat modul superficial în care este înțeleasă digitalizarea în multe instituții. „Unele documente sunt scanate, pentru că asta înseamnă digitalizare – să scanăm o hârtie și să o mutăm dintr-o parte în alta. Sunt funcționari care cred că autostrăzile digitale sunt o bandă în plus pe autostradă pe unde circulă tirurile cu dosare”, a spus senatorul. Lipsa guvernanței datelor, o problemă majoră Ciprian Rus consideră că România este încă departe de o guvernanță reală a datelor, iar instituțiile nu colaborează eficient între ele. „Ar trebui să fie o prioritate să știm cine și cu ce date se ocupă. Instituțiile din România nu știu să-și împartă datele și nu știu să colaboreze. Se ceartă între ele care are mai mare autoritate asupra unor baze de date”, a afirmat acesta. Senatorul susține că situația ar putea fi rezolvată printr-o legislație clară privind guvernanța datelor. „Ar trebui să existe o lege care să stabilească cine are acces la date și unde sunt stocate. Gândiți-vă câte instituții au adresa noastră de domiciliu și câte trebuie anunțate atunci când o schimbăm. Într-o lume digitală reală, această informație ar trebui să existe într-un singur loc”, a explicat Rus. Vulnerabilități în securitatea cibernetică Președintele comisiei parlamentare a atras atenția și asupra riscurilor de securitate cibernetică, oferind exemple concrete. „Norvegia a descoperit că autobuze chinezești transmiteau date direct în China prin SIM-uri prepaid din România. Suntem printre puținele țări care încă permit cartele prepaid gratuite. Primesc săptămânal mesaje despre fraude realizate de pe numere românești, cu cartele cumpărate cu miile și mutate în alte țări”, a declarat Rus. Acesta a subliniat că problema securității este agravată de lipsa unei evidențe clare a infrastructurii digitale din administrația publică. „Statul român nu știe ce resurse digitale are. Nici măcar ministerele nu știu ce website-uri, servere, licențe sau proiecte IT au în subordine. Este un haos total”, a spus senatorul. O viziune pentru România digital În opinia lui Ciprian Rus, transformarea digitală nu poate fi realizată fără ordine administrativă și o strategie coerentă. „Nu poți proteja ceea ce nu știi că ai. Ca să vorbim despre o Românie digitală, cineva trebuie să facă ordine în sistem”, a subliniat acesta. Oficialul a oferit și un exemplu concret despre cum ar trebui să funcționeze serviciile publice într-o Românie digitalizată. „Aș vrea ca singura interacțiune a unui funcționar cu părinții, la nașterea unui copil, să fie atunci când mama iese din spital și primește buchetul de flori. Doctorul ar trebui să înregistreze nașterea, mama să confirme datele pe telefon, tatăl să valideze informațiile, iar statul să emită automat documentele”, a explicat Rus. Senatorul consideră că un astfel de sistem ar putea fi implementat rapid, dacă există voință politică și coordonare administrativă. „Asta este România digitală și acest lucru se poate face într-un an, dacă vrem”, a concluzionat Ciprian Rus. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Explozie a facturilor la gaze de la 1 aprilie

De la 1 aprilie, plafonarea prețului la gaze, așa cum era programată de Guvern, va fi înlocuită de un “preț administrativ“ reglementat de stat. Însă, o analiză a Asociației Energia Inteligentă avertizează că ofertele furnizorilor de gaze sunt greu de înțeles concret și pot induce ușor în eroare consumatorul. Astfel, prețul gazelor a devenit un adevărat exercițiu de interpretare. Mai mult, există riscul ca, de la 1 aprilie, consumatorii să nu intre într-o piață „liberalizată”, ci într-una în care prețul real trebuie descifrat cu mare atenție. Pe baza acestor date, asociația care reprezintă drepturile consumatorilor de energie anticipează că ne putem aștepta la o scumpire reală a facturilor la gaz, așa cum s-a întâmplat și în cazul liberalizării energiei electrice.  Președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, atrage atenția că liberalizarea la gazele naturale, începând cu 1 aprilie 2026, ar putea transforma prețul acestuia dintr-o valoare exactă, transparentă într-o veritabilă „ghicitoare„ comercială, în care comparația reală devine dificilă chiar și pentru consumatorii atenți. Ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar cu efecte și după această dată, nu apar în comparatorul ANRE Potrivit analizei furnizate de AEI, ofertele publicate înainte de 1 aprilie 2026, dar care vor produce efecte comerciale inclusiv după această dată, nu apar în căutările realizate în comparatorul de prețuri al ANRE atunci când este selectată data de 1 aprilie 2026. Este adevărat, consumatorul poate accesa o listă, însă nu este una completă. Evident, o comparație făcută pe baza unor date incomplete nu oferă o imagine corectă și completă a pieței de gaz după liberalizare. Dumitru Chisăliță „Am făcut o analiză a ofertelor furnizorilor de gaze după 1 aprilie 2026. Prima concluzie este că ar exista pericolul ca la 1 aprilie 2026, consumatorul casnic de gaze din România să nu intre într-o piaţă «liberalizată», ci într-o piaţă opacă, în care preţul real nu mai este o valoare afişată, ci rezultatul unui proces de interpretare. Oficial, am fi vorbit despre concurenţă. Practic, este un puzzle comercial în care comparaţia corectă devine un sport pentru iniţiaţi”, consideră Dumitru Chisăliţă. În opinia sa, comparatorul de oferte al ANRE, conceput teoretic ca instrument de protecţie pentru consumatori, riscă să devină o sursă de confuzie, deoarece ofertele care au fost publicate înainte de 1 aprilie 2026 Factura va fi „umflată” de diferite alte servicii ale furnizorilor Mai precis, observă specialistul, gazul este doar o parte a unui pachet complex care include abonamente zilnice, servicii de verificare sau revizie tehnică, asistență tehnică, reduceri condiționate sau alte facilități. Deși teoretic sunt anunțate ca fiind gratuite, consumatorii se pot aștepta ca acestea să umfle considerabil factura finală. „Consumatorul vede «o listă», dar nu o listă completă. Iar o comparaţie făcută pe un set incomplet de date nu este informare, ci iluzie de informare. Preţul gazului nu mai este strict preţul gazului. După 1 aprilie 2026, pe o piaţă liberă furnizorii nu mai concurează doar prin lei/kWh, ci prin arhitectura ofertei. Gazul vine la pachet cu abonamente zilnice, servicii «gratuite» de verificare sau revizie, asistenţă tehnică, reduceri suplimentare şi clauze care mută atenţia de la esenţial la accesorii. Astfel, două oferte cu preţ pe kWh pot avea costuri anuale radicale diferite, în funcţie de cât şi de ce servicii sunt, în realitate, necesare”, explică preşedintele AEI, citat într-un comunicat al asociaţiei. Cum pot fi descifrate costurile mascate Potrivit lui Dumitru Chisăliță, analizând tabelul cu oferte, se poate remarca imediat că oferta cea mai mică (luând în calcul şi tarifele de distribuţie diferenţiate în funcție de zonă) ar fi fost cu 2% sub preţul plafonat, pentru oferta Nova Power cu livrare în București şi zona de sud a României. La polul opus, cea mai mare ar fi fost de plus 47% pentru furnizorul Entrex Service cu livrare în Câmpulung Moldovenesc, Vatra Dornei şi comuna Moara din Suceava, Huedin din Cluj şi Ştei din Bihor. Metodele care te ajută să reduci facturile la energie electrică și gaze naturale. Cum diminuezi costurile lunare Astfel, două oferte cu același preț pe kWh pot implica costuri anuale radical diferite, în funcție de distribuție și de serviciile incluse. „În teorie, pachetele de tip «gaz + servicii» pot fi avantajoase. În practică, ele sunt avantajoase doar într-un context foarte precis, atunci când clientul ştie sigur că va avea nevoie de verificare sau revizie în următoarele 12 luni. În acel caz, serviciul include o economie reală. În orice altă situaţie, el devine un cost mascat, plătit sub forma unui abonament mai mare sau a unui preţ pe kWh aparent „competitiv”. Problema este că majoritatea consumatorilor nu calculează condiţiile de preţ în funcţie de ciclurile de verificare tehnică. Clienţii caută „cel mai mic preţ”. Iar piaţa, foarte raţional, a înţeles acest lucru şi a mutat competiţia din zona transparenţei în zona ambalajului. Liberalizarea nu este o problemă. Lipsa de lizibilitate este”, mai explică Chisăliţă. RECOMANDAREA AUTORULUI Cifre devastatoare. România are cele mai mari prețuri la gaze naturale din Europa de Est. Deși am importat doar 7% din necesar, energia este mai scumpă decât țările vecine, dependente aproape integral de import Liberalul Bolojan promite să prelungească măsura socialistă de plafonare a prețului la gaze Cum te afectează liberalizarea prețului la gaze și ce poți face. Alege informat

Guvernul pregătește preluarea activelor gigantului rusesc Lukoil, cu două săptămâni înaintea de impunerea sancțiunilor SUA

Guvernul pregătește preluarea sub supraveghere extinsă a activelor Lukoil, cu două săptămâni înainte de expirarea termenului limită pentru aplicarea sancțiunilor Statelor Unite, transmite Mediafax. Un proiect de hotărâre de Guvern pus în transparență decizională de Ministerul Energiei prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România. Documentul apare în contextul în care pe 28 februarie expiră ultima „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde active și pe fondul unui acord pentru o tranzacție la nivel global care încă nu este final cu americanii de la Grupul Carlyle. Documentul publicat de Ministerul Energiei prezintă argumentele pentru aplicarea măsurii, operatorii care funcționează sub umbrele Lukoil – printre care rafinăria și rețeua de aproximativ 300 de benzinării, precum și persoana propusă pentru a prelua rolul de supraveghetor. Hotărârea privind instituirea supravegherii extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse. Guvernul a avut în analiză măsura supravegherii extinse încă din decembrie, când a discutat, în primă lectură, un proiect care nu a fost publicat pe platforma Secretariatului General al Guvernului pentru detalii, dar venea la o săptămână după ce Executivul a extins, pe 2 decembrie, printr-o ordonanță de urgență cadrul de aplicare a sancțiunilor internaționale după ce anunțate de Statele Unite ale Americii în cazul gigantului petrolier rus Lukoil. Proiectul de lege vine după ce termenul inițial impus de Statele Unite pentru finalizarea vânzării activelor de către Lukoil, din 13 decembrie, a fost prorogat cu o lună, până la 17 ianuarie, iar apoi până pe 28 februarie, data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie. „Având în vedere situația generată de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei, care a condus la adoptarea de sancțiuni de către alte state împotriva Federației Ruse, care nu sunt obligatorii pentru România dar care produc efecte pe teritoriul României, prezenta hotărâre are ca scop continuarea sub supravegherea statului a activităților comerciale desfășurate de entitățile vizate de aceste sancțiuni internaționale, de a supraveghea fluxurile financiare al acestora, și în același timp asigurarea unui echilibru al pieței interne din punct de vedere al aprovizionării cu produse petroliere”, conform notei de fundamentare a proiectului de HG. Mai exact, măsurile se propun a fi adoptate în contextul acțiunilor Oficiul pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Trezoreriei Statelor Unite ale Americii din 22 octombrie 2025, care vizează Regulamentul privind sancțiunile rusești privind activitățile străine dăunătoare – Termenele principale avute în vedere în legătură cu activitatea grupului Lukoil în România sunt 29 aprilie 2026 , data la care expiră licența nr. 128B care permite efectuarea tranzacțiilor legate de stațiile de alimentare și distribuție de carburanți Lukoil din afara Rusiei și 28 februarie 2026, dată la care expiră licența nr. 131B care permite efectuarea tranzacțiilor necesare în scopul final al vânzării activelor internaționale ale Lukoil internațional Gmbh și a entităților deținute direct sau indirect de această societate în procent de cel puțin 50%. Potrivit inițiatorilor, companiile Petrotel-Lukoil S.A. și Lukoil România SRL au un rol important în fabricarea produselor rezultate din prelucrarea țițeiului și în comerțul cu combustibili, asigurând stocurile de urgență de țiței și produse petroliere, constituite în baza prevederilor Legii nr. 85/2018 privind constituirea şi menținerea unor rezerve minime de ţiţei şi/sau produse petroliere, cu modificările și completările ulterioare, cât și în asigurarea pieței interne cu produse petroliere, deținând cca. 18% din obligația de stocare a României, respectiv aproximativ 23% din piața produselor petroliere. Oprirea rafinăriei Petrotel poate conduce la perturbări majore în lanțul de distribuție național al carburanților, consideră autorii proiectului, respectiv: ar fi afectată aprovizionarea stațiilor de distribuție și a depozitelor regionale, Lukoil România deținând 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale; ar apărea disfuncționalități în fluxurile logistice – transport auto, feroviar, livrări către benzinării, capacități de import și preluare din porturi/terminal petrolier; ar exista riscul apariției de insuficiențe locale sau regionale în aprovizionarea cu motorină și benzină”, „Întreruperea aprovizionării stațiilor poate conduce la volatilitatea prețurilor la pompă, cu efecte directe asupra consumatorilor, a pieței de retail a carburanților, și pot crea presiuni suplimentare asupra operatorilor economici și a transportatorilor. În cazul închiderii Petrotel-Lukoil și Lukoil România, piața produselor petroliere din România va pierde aproximativ 23% din cantitatea disponibilă, cantitate care va trebui compensată prin importuri, cu efecte asupra prețului final plătit la pompă”, se arată în document. Documentul face referire și la perimetrul offshore de gaze naturale Trident din Marea Neagră deținut de Lukoil, în proporție majoritară, de 78%, împreună cu Romgaz, în Marea Neagră, considerat „un element de vulnerabilitate strategică”. „Această situație amplifică riscurile de dependență energetică, afectează capacitatea statului roman de a-și asigura diversificarea surselor de aprovizionare și creează o expunere juridică, operațională și geopolitică pentru o companie strategică de stat, respectiv Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz SA. Având în vedere caracterul strategic al sectorului energetic, importanța infrastructurii critice de rafinare și distribuție, precum și asocierea statului român cu un operator supus sancțiunilor internaționale în perimetrul offshore Trident, situația justifică necesitatea consultării Consiliului Suprem de Apărare a Țării”, se arată în nota de fundamentare. În plus, documentul vizează și impactul socioeconomic al măsurii. „Având în vedere cota de piață, continuarea activității rafinăriei Petrotel-Lukoil va menține stabilitatea pieței interne privind continuitatea în aprovizionare a lanțului de distribuție, precum și a activității societăților OIL TERMINAL și CONPET (operatorul Sistemului Național de Transport Țiței): volumele depozitate și transportate sunt de aproximativ 25% din activitatea Oil Terminal, și respectiv cu 40% în cazul Conpet. De asemenea se are în vedere stabilitatea locurilor de muncă ale personalului ce deservesc rafinăria, cele 321 de stații de distribuție, precum și depozitele regionale”, potrivit notei de fundamentare. Care este contextul Prin această hotărâre de Guvern se instituie supraveghere extinse asupra unor entități din domeniul energetic, desemnarea unui supraveghetor și a altor măsuri necesare pentru derularea eficientă a supravegherii extinse, în cazul în care „se constată

Piureul de cartofi este mult mai cremos și mai gustos dacă adaugi un ingredient simplu

Piureul de cartofi este un aliment de bază pentru multe cine, de la cârnați cu piure de cartofi până la plăcintă ciobănească. Cu toate acestea, se constată că uneori piureului îi poate lipsi puțină aromă și cremozitate. Când fac piureul de cartofi, îmi place să toc cartofii în bucăți mici și uniforme, apoi să-i pasez cu lapte și unt. Apoi îi condimentez cu sare și piper înainte de servire. Totuși, săptămâna aceasta am decis să încerc ceva diferit cu piureul meu, iar aroma s-a schimbat complet, explică gastronomul Mia O’Hare pentru Express. Am vrut să fac piureul meu mai cremos și mai gustos decât eram obișnuită și am decis să presar niște parmezan. Brânza a transformat preparatul și a oferit o garnitură mult mai bogată felului meu principal. Nu-mi venea să cred ce diferență a făcut simpla adăugare și nici nu a fost o cheltuială exorbitantă. Multe dintre mâncărurile mele folosesc brânză, așa că am tendința să păstrez parmezanul în frigider. Cred că este mai bine să folosiți parmezan proaspăt ras, decât amestecuri pre-rase, deoarece acestea nu se topesc la fel de mult. Cum să fac piureul cremos de cartofi Curățați și tăiați cartofii în bucăți mici. Clătiți-i sub apă rece înainte de a-i pune într-o cratiță cu apă rece. Aduceți la fierbere. Lăsați să fiarbă aproximativ 20 de minute sau până când cartofii sunt fragezi. Scurgeți cartofii și puneți-i înapoi în cratiță. Piureați-i și adăugați lapte și unt, dacă folosiți, pentru a obține consistența dorită. Dați parmezanul peste piure. Încorporați brânza manual, chiar înainte de servire. Asigurați-vă că s-a topit în cartofi și bucurați-vă de aromele intensificate. Un sfat suplimentar este să folosiți cartofi cu amidon. Recomandarea autorului: Rețeta de piure fin și cremos de CARTOFI, propusă de cunoscutul Chef Florin Dumitrescu: „Nu folosim blenderul, nici mixerul!”

Bogdan Badea, CEO Hidroelectrica, la Europa Connect România Digitală:”România are resursele și competențele necesare pentru a accelera dezvoltarea”

Bogdan Badea, CEO-ul Hidroelectrica, a subliniat, în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, potențialul solid al României de a valorifica fondurile europene și tehnologia modernă pentru a susține dezvoltarea economică și transformarea sectorului energetic. În intervenția sa, acesta a evidențiat faptul că România beneficiază de oportunități importante de finanțare, care pot deveni un motor real de modernizare printr-o abordare mai pragmatică și mai eficientă. „Nu cred că România a dus lipsă de finanțare europeană, ci de absorbția fondurilor pe care le-a avut la dispoziție”, a afirmat Bogdan Badea, subliniind necesitatea consolidării capacității administrative și a cooperării instituționale. ”Din păcate, România încă se confruntă cu dificultăți majore în ceea ce privește absorbția acestora”, a declarat acesta. El a vorbit despre lipsa de pragmatism și despre reticența instituțională care îngreunează derularea proiectelor: „Avem încă multe blocaje în ceea ce înseamnă accesarea fondurilor. Este nevoie să învățăm din greșelile trecutului și să fim mult mai eficienți.” CEO-ul Hidroelectrica a remarcat totodată nivelul ridicat de adaptare al românilor la noile tehnologii, considerând acest aspect un avantaj competitiv important. „Românii au o apetență extraordinară către tehnologie și viteza cu care implementează soluții digitale este mult mai mare decât în multe alte țări”, a declarat acesta, arătând că acest potențial poate susține accelerarea digitalizării în economie. Totodată, a subliniat că dezvoltarea este accelerată atunci când piața este lăsată să funcționeze liber: „Cu cât intervenim mai puțin în anumite sectoare, cu atât ele se dezvoltă mai bine. Acest lucru s-a văzut clar și în energie, și în digitalizare.” Europa Connect – România Digitală Referindu-se la sectorul energetic, Bogdan Badea a evidențiat perspectivele generate de tranziția energetică și de dezvoltarea tehnologică. „Digitalizarea va dubla sau chiar tripla, în timp, necesarul de producție de energie electrică în România”, a explicat el, subliniind oportunitățile de investiții care decurg din acest proces, precum și provocările majore: „Dacă toate mașinile ar fi electrice, o singură încărcare generalizată ar însemna un consum enorm, echivalent cu o parte semnificativă din consumul săptămânal al țării.” În acest context, CEO-ul Hidroelectrica a arătat că modernizarea infrastructurii și simplificarea proceselor administrative pot contribui semnificativ la creșterea ritmului investițional. „Este important să continuăm eforturile de eficientizare și să construim un cadru care să încurajeze dezvoltarea sustenabilă”, a precizat acesta. „Pentru companiile din energie, aceste oportunități înseamnă investiții foarte mari și foarte rapide. Din păcate, pentru o companie cu capital majoritar de stat, procesul este mult mai dificil din cauza reglementărilor”, a subliniat CEO-ul Hidroelectrica. El a explicat că multe proiecte sunt întârziate de proceduri administrative complexe: „Uneori, ne ia mai mult să obținem autorizațiile decât să implementăm efectiv investițiile.” Vorbind despre strategia companiei, Bogdan Badea a evidențiat faptul că Hidroelectrica nu mai este doar un producător de energie, ci un jucător integrat. „Am decis să intrăm pe piața de furnizare și să renunțăm la statutul de producător pur. Riscul de reglementare ajunsese să fie comparabil cu riscul hidrologic”, a spus acesta. „Am demonstrat că putem face lucrurile mai eficient și mai ieftin, iar astăzi suntem cel mai mare furnizor de energie pe piața concurențială.” Un alt punct al intervenției sale a fost rolul digitalizării în relația cu clienții și în optimizarea activității companiei. Bogdan Badea a oferit exemple concrete de succes: „Astăzi, la Hidroelectrica, avem unul dintre cele mai performante sisteme de contractare din piață. Procesul este rapid, intuitiv și se finalizează în doar câteva minute.” El a subliniat că aceste investiții contribuie direct la creșterea calității serviciilor și la îmbunătățirea experienței utilizatorilor, consolidând poziția Hidroelectrica pe piața concurențială. În contextul geopolitic actual, Bogdan Badea a punctat rolul infrastructurii energetice în siguranța națională. „Războiul din Ucraina ne-a arătat cât de vulnerabilă poate fi infrastructura energetică. Dacă mâine s-ar opri curentul timp de două zile, societatea ar fi profund afectată”, a avertizat acesta. „Securitatea energetică trebuie să fie o prioritate națională.” Europa Connect – România Digitală În final, CEO-ul Hidroelectrica a făcut apel la mai multă agilitate și flexibilitate în politicile publice. „Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă înțelegere și de intervenții în piață doar atunci când există distorsiuni majore”, a concluzionat el. „Digitalizarea, investițiile și colaborarea reală între sectorul public și cel privat sunt cheia pentru dezvoltarea durabilă a României.” „Eu nu cred că cineva dintre noi, astăzi, dacă n-ar avea curent electric două zile, ar mai ști ce să facă”, a spus el, subliniind că infrastructura energetică trebuie tratată ca o prioritate strategică națională. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

Meta, desemnată organizație extremistă. WhatsApp și Telegram, blocate în Rusia

Încercările CEO-ului Pavel Durov de a discredita acuzațiile privind folosirea rețelei Telegram în scop de propagandă și dezinformare în beneficiul unei puteri străine, folosind ca justificare dreptul cetățenilor europeni la liberă informare, nu au ajutat până la urmă cu evitarea unei blocade totale a platformei de mesagerie tocmai în țara natală, Rusia. Iar pentru că circul să fie complet, regimul de la Kremlin a desemnat compania americană Meta drept organizație extremistă, astfel semnalizând o degradare a relațiilor cu administrația Trump. Lăsând la o parte declarațiile de fațadă, decizia Moscovei de a interzice în egală măsură WhatsApp, cât și alternativa Telegram, este justificată mai degrabă de lipsa mijloacelor tehnice pentru interceptarea și cenzurarea comunicațiilor criptate. Blocarea accesului Telegram pare cu atât mai stupidă, în contextul în care rețeaua este folosită la scară largă de soldații ruși aflați în prima linie a invaziei din Ucraina, care se bazează pe acesta pentru alerte despre atacurile cu drone și rachete, precum și pentru a păstra legătura cu familia și prietenii de acasă. Drept dovadă, chiar și bloggerii militari, susținători avizi ai regimului, au fost înfuriați de această măsură pe care o califică drept auto-sabotaj. Lăsați fără alternative, cetățenii ruși ar trebui să folosească Max, o clonă necriptată realizată după aplicația chinezească WeChat. Lesne de înțeles, toate mesajele trimise și primite pot fi interceptate fără efort de agențiile de informații rusești, folosirea aplicației Max pentru orice fel de comunicații care contravin narativului trasat de regim echivalând cu un autodenunț, invitând la consecințe dintre cele mai grave pentru milioanele de cetățeni ruși deconectați în cursul zilei de miercuri de la rețeaua WhatsApp. Măsura, în mod evident disperată și de natură să stârnească furia cetățenilor obișnuiți, a fost luată după luni de eforturi în care autoritățile ruse au încercat să convingă populația să folosească noul sistem de „mesagerie național”, așa zis protejat împotriva interceptării și dezinformărilor propagate de puteri străine. Însă echivalentul dezvoltat și administrat de Roskomnadzor, autoritatea de reglementare a internetului din Rusia, omite în mod convenabil folosirea oricăror tehnologii de criptare a comunicațiilor, astfel risipind orice îndoieli cu privire la folosirea platformei cu scopul de a facilita supravegherea în masă. Spre deosebire de alte țări din lumea liberă, Rusia poate bloca fără prea mari dificultăți orice serviciu sau platformă de informare din afara țării, direcționând tot traficul de internet prin servere guvernamentale.

Valeriu Zgonea, la conferința EUROPA CONNECT România Digitală:Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei

Președintele Autorității Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Valeriu Zgonea, a subliniat că transformarea digitală a României nu ține doar de tehnologie, ci de integrarea acesteia în economie și societate, de consolidarea capacității instituționale și de cooperarea între autorități. Declarația a fost făcută în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, în cadrul căreia a mai subliniat că fără reguli clare, competențe digitale și dialog constructiv, digitalizarea riscă să rămână superficială. Transformarea digitală este adesea redusă la tehnologie, însă adevărata provocare ține de modul în care aceasta este integrată în societate, susține președintele Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Valeriu Zgonea. „Noi când vorbim despre transformare digitală avem tendința să ne gândim la tehnologie, conectivitate, device-uri, platforme, algoritmi, cloud, centre de date, microcipuri sau chiar fabrici de inteligență artificială. Într-adevăr, este incomod, dar digitalizarea nu este în primul rând o problemă de tehnologie”, a declarat Zgonea. Potrivit acestuia, în statele europene digitalizarea este, în esență, un proces de integrare a tehnologiilor în economie și societate, iar succesul depinde de guvernanță, capacitate instituțională și reglementare. „Digitalizarea într-o societate europeană este o problemă de integrare a acestor tehnologii la un nivel cât mai profund. Guvernanța, capacitatea instituțională și reglementarea accelerează adopția, stabilesc standardele și creează cadrul de dezvoltare”, a explicat șeful ANCOM. Digitalizarea trebuie să fie centrată pe oameni Valeriu Zgonea a atras atenția că modelul european de digitalizare pune accent pe incluziune și pe factorul uman. „Digitalizarea inclusivă nu ar trebui să ocolească pe nimeni, fie că este vorba de persoane, firme sau instituții. Problema este că, pentru mulți dintre noi, productivitatea digitală este încă departe”, a spus acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Șeful ANCOM a criticat modul în care digitalizarea este uneori aplicată în administrație, subliniind că reformele sunt adesea superficiale. „Pentru multe instituții, digitalizarea înseamnă o digitalizare a birocrației. Exportăm în format digital birocrația analogică și ne lăudăm că am făcut digitalizare”, a afirmat Zgonea. Probleme structurale în transformarea digital Președintele ANCOM a identificat mai multe vulnerabilități care încetinesc procesul de digitalizare, printre care lipsa interoperabilității între instituții și deficitul de competențe digitale în administrație. „Avem o lipsă de interoperabilitate între instituții și o capacitate administrativă redusă, generată de deficitul de competențe digitale. Devine evidentă lipsa dialogului constructiv bazat pe rezultate, nu pe critică”, a subliniat acesta. Zgonea a atras atenția și asupra nivelului redus de digitalizare în mediul economic, în special în rândul IMM-urilor. „Pentru foarte multe companii, fluxurile de producție nu integrează procesele digitale sau tehnologii avansate de colectare și prelucrare a datelor”, a spus el. Reglementările europene schimbă paradigma Președintele ANCOM a explicat că Uniunea Europeană construiește o nouă arhitectură de reglementare digitală, în cadrul obiectivelor stabilite pentru Deceniul Digital 2030, care vizează consolidarea pieței digitale, protejarea drepturilor cetățenilor și creșterea competitivității economice. „Aceste priorități sunt susținute de un corp normativ amplu care include acte precum regulamentul privind serviciile digitale, piețele digitale, guvernanța datelor sau regulamentul privind inteligența artificială”, a precizat el. Oficialul a subliniat că aceste reglementări impun o schimbare majoră în modul de funcționare al autorităților. „Este o schimbare profundă de paradigmă, de la reglementarea sectorială clasică la o abordare transversală, bazată pe cooperare interinstituțională și coordonare la nivel european”, a declarat președintele ANCOM. În acest context, Zgonea a propus crearea unui mecanism de coordonare între instituțiile de reglementare din România. „Autoritățile de reglementare trebuie să se unească într-un comitet pentru a acționa convergent și pentru a limita timpii morți în luarea deciziilor, pentru că piața nu mai are răbdare”, a afirmat acesta. Conferința Europa Connect – România Digitală Securitatea cibernetică, componentă strategică Un alt element esențial al transformării digitale este securitatea cibernetică, considerată de Zgonea o componentă strategică a securității naționale. „Prin directiva NIS 2, autoritățile dobândesc atribuții clare privind supravegherea operatorilor de servicii esențiale și gestionarea riscurilor cibernetice. Scopul este menținerea încrederii cetățenilor în serviciile publice și private digitale”, a explicat acesta. România – infrastructură puternică, digitalizare lentă Președintele ANCOM a evidențiat contrastul dintre performanța infrastructurii digitale și nivelul redus de digitalizare a administrației și economiei. „România are o infrastructură digitală în top trei în Uniunea Europeană și un sector IT competitiv, dar digitalizarea administrației publice și a sectorului privat este lentă, fragmentată și inegală”, a declarat Zgonea. Reglementarea, esențială pentru transformarea digitală În concluzie, Valeriu Zgonea a subliniat rolul esențial al reglementării în dezvoltarea digitală și a avertizat că lipsa unui cadru coerent poate genera dezechilibre. „Reglementarea nu este o frână a digitalizării, este direcția ei. Fără reguli, digitalizarea devine haotică, fără autorități puternice devine inegală, iar fără cooperare europeană devenim irelevanți”, a concluzionat președintele ANCOM. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private” Cristian Bușoi, la conferința România Digitală: „Transformarea digitală trebuie să devină o prioritate strategică pentru competitivitatea României”

AMD raportează creșteri susținute a vânzărilor de procesoare: desktopurile Ryzen conduc cu o cotă de 36,4% din vânzări și 42,6% din venituri

Potrivit celui mai recent raport Mercury Research, AMD a încheiat anul 2025 cu rezultate solide în toate segmentele de procesoare x86. Compania a înregistrat creșteri importante atât în zona de servere, cât și pe piața de soluții pentru desktop și notebook, în special datorită cererii pentru procesoarele EPYC și Ryzen.AMD a depășit praguri record în segmentul de servere și a continuat să câștige cotă de piață în zona de PC-uri personale, într-un an marcat de relansarea cererii și de schimbări volatile în industrie. În trimestrul Q4-2025, cota de venituri din domeniul desktop-urilor a AMD a crescut cu 14,6% (de la an la an) și cu 1,6% față de trimestrul precedent. În prezent, cota de piață AMD pe segmentul CPU pentru desktop-uri este de 36,4%, în timp ce cota de venituri este de 42,6%, cel mai ridicat nivel de la lansarea platformei Ryzen. Din actuala ofertă CPU desktop se fac remarcate soluțiile Ryzen X3D, în prezent cele mai rapide soluții de gaming de pe piață. Iar dintre acestea, modele precum 7800X3D, 9800X3D și cel mai recent, 9850X3D sunt în tipul vânzărilor. Doar în contextul scumpirii accelerate a soluțiilor de memorie RAM, procesoarele AM4 a cunoscut o revenire spectaculoasă, modele ca Ryzen 7 5800X/XT depășit în cifre de vânzări absolute soluții mai recente, ca Ryzen 7 7800X3D (compatibil cu memorii DDR5). Potrivit Mercury Research, AMD înregistrează creșteri pe toate segmentele-cheie: Cota de venit din servere a urcat la 41,3%, un avans de 4,9 puncte procentuale față de anul precedent. Față de trimestrul anterior, creșterea este de 1,8 puncte. Segmentul serverelor este considerat cel mai relevant indicator al avansului AMD în infrastructura de centre de date. Compania beneficiază de adoptarea accelerată a procesoarelor EPYC în cloud și în mediul enterprise. 2) Desktop: evoluție puternică datorită Ryzen 42,6% cotă de venit, cu 14,6 puncte procentuale mai mult decât în urmă cu un an. O creștere de 1,6 puncte comparativ cu trimestrul al treilea. Cererea pentru procesoarele Ryzen rămâne un factor major în consolidarea poziției AMD pe piața desktop, unde compania a câștigat constant teren în ultimii ani. 3) Notebook: revenire moderată Cota de venit a ajuns la 24,9%, în urcare cu 3,3 puncte atât trimestrial, cât și anual. Trendul de creștere este semnificativ, dar rămâne mai lent față de segmentul desktop. Total piață: AMD continuă să avanseze Pe ansamblul pieței x86, AMD a ajuns la o cotă de venit de 35,4%, cu 6,8 puncte procentuale peste nivelul din trimestrul patru al anului 2024. Raportul subliniază că evoluțiile pozitive se regăsesc în toate segmentele majore, un aspect mai rar întâlnit în industria procesoarelor, unde dinamica diferă de obicei între desktop, notebook și servere. La fel ca segmentul desktop, gama de procesoare mobile AMD a înregistrat o creștere notabilă, de +3,3% față de anul precedent. În prezent, segmentul mobil deține o cotă de piață de 26,0% și o cotă de venituri de 24,9%. Compania are un portofoliu diversificat de cipuri Ryzen, cu soluții entry-level/reîmprospătate, opțiuni mainstream mai actuale și seria Ryzen AI MAX de gamă superioară. Similar oferta de procesoare AMD EPYC (pentru Server) a înregistrat o creștere a veniturilor cu 4,9% în ultimul an și 1,8% trimestrial, ceea ce a adus compania la o cotă de piață de 41,3% în trimestrul curent. Cota de piață a unităților server se situează în prezent la 28,8%, apropiindu-se rapid de punctul de 30% din cota de piață. Procesoarele Genoa și Turin de la AMD reprezintă volumul gamei, iar cipurile mai vechi sunt încă oferite în cantități mari. Între timp, procesoarele Venice de generație următoare de la AMD, bazate pe arhitectura Zen 6, sunt gata de lansare la sfârșitul acestui an și vor alimenta noile platforme Helios pentru server, echipate cu acceleratoare din seria Instinct MI450 de generație următoare.

Jumătate din costul fabricării unui smartphone este dat acum de prețul memoriei. Scumpirile devin inevitabile?

Potrivit datelor centralizate de TrendForce, prețul soluțiilor de memorie a urcat de la 10-15% din totalul costurilor cu componentele necesare fabricării unui smartphone obișnuit, la 30-40% din costul total, nevoia producătorilor de a transfera efortul financiar către consumatorii finali devenind aproape imposibil de gestionat. Cu o excepție notabilă. Contractele avantajoase negociate cu furnizorii de componente înainte de startul crizei de cipuri DRAM protejează (deocamdată) Apple de scumpirile resimțite din plin de producătorii de telefoane cu Android. Potrivit raportului TrendForce, costul unei configurații tipice de memorie de 8 GB RAM + 256 GB stocare internă a crescut în primul trimestru al anului 2026 cu aproape 200% față de media anului trecut, aproximativ triplându-se față de trimestrul Q1-2025. În scenariul considerat cel mai probabil de analiștii TrendForce, producția totală de smartphone-uri în 2026 va scădea cu 10% față de anul precedent, la aproximativ 1,135 miliarde de unități. În cel mai rău scenariu, însă, contracția globală a producției de smartphone-uri ar putea depăși pragul de 15%. Dar scăderea producție este doar consecința naturala a reducerii cererii, determinată de scumpirile în lanț și faptul că mulți producători vor ciunti listele cu specificații în încercarea de a ține costurile sub control. Potrivit unor zvonuri recente, chiar Samsung ar fi abandonat în ultima clipă upgrade-uri importante planificate pentru camerele Galaxy S26, alți producători luând rapid exemplul prin eliminarea anumitor echipări de memorie și dotări considerate acum prea ambițioase. Între timp, verificări ale lanțului de aprovizionare efectuate de analistul Jeff Pu de la GF Securities arată că și Apple a implementat o serie de măsuri de control al costurilor, pentru a preveni o creștere a prețurilor pentru variantele iPhone 18. Spre exemplu, Apple ar putea bifurca lansarea gamei iPhone 18 , lansând în această toamnă dar modelele mai costisitoare, Pro și Pro Max, urmând ca modelele de bază și cu volum mare de producție, iPhone 18 și iPhone 18e, să fie dezvăluite abia din primăvara anului 2027. Procedând astfel, Apple speră să reducă presiunile pe costuri induse de oferta limitată de cipuri DRAM și disponibilitatea noului chipset A20 pe 2nm, considerabil mai scump. Chiar dacă obiectivul Apple este de a menține prețurile de pornire iPhone 18 Pro și Pro Max „neschimbate sau la un nivel similar” cu cele ale modelelor iPhone 17, disponibilitatea limitată în magazine ar putea face dificilă atingerea acestui țel. În plus, dacă modelul de bază iPhone 18 se lansează abia din primăvară, constrângerea fanilor de a se îndrepta către modelele mai scumpe din gamă poate fi considerată tot o scumpire mascată. TrendForce consideră, de asemenea, că „Huawei va experimenta probabil cea mai mică ajustare a producției în scenariul negativ și ar putea chiar înregistra o creștere în raport cu tendința generală a pieței”. Raportul identifică loialitatea puternică a consumatorilor din China față de brandul Huawei și poziția privilegiată de care se bucură acest producător în țara natală.

Tehnologie de încredere pentru misiuni în condiții extreme: HONOR România susține Salvamont Zărnești

HONOR România anunță un nou parteneriat pe plan local, prin care se alătură Serviciului Public Local Salvamont Zărnești, structură specializată aflată sub coordonarea Consilului Local Zărnești, într-un demers concret de susținere a misiunilor de salvare montană. Colaborarea pornește din convingerea că în condiții extreme, rezistența, fiabilitatea și încrederea nu sunt opționale sunt esențiale și vor face diferența. Activitatea neîncetată de peste 56 de ani a Salvamont Zărnești presupune intervenții dificile, anduranță și o pregătire continuă într-una din cele mai solicitante zone montane din România, masivul Piatra Craiului. Salvatorii acționează frecvent în condiții de teren accidentat, temperaturi imprevizibile, expunere prelungită iar intervențiile presupun un efort coordonat, susținut de echipamente pe care se pot baza cu încredere. În acest context, HONOR România oficializează parteneriatul cu Serviciul Public Local Savalmont Zărnești și Asociația Club Alpin Zărnești echipând profesioniștii cu telefoane HONOR Magic 8 Lite și susținând programele de instruire. Inițiativa vizează contribuția la sesiunile de pregătire continuă și creșterea capacității operaționale a salvatorilor, pentru a face față situațiilor în care fiecare detaliu contează. Parteneriatul se bazează pe valori comune rezistență, anduranță, tehnologie care îmbunătățește viața și respect față de oameni și mediul înconjurător. Produsele vor fi utilizate în situații reale de intervenție și în sesiunile de training, demonstrând și cum fiabilitatea tehnologiei și autonomia bateriei devin instrumente critice și pot face diferența. Zona Zărnești, Piatra Craiului este recunoscută pentru complexitatea traseelor și condițiile imprevizibile. În acest context, echipamentele utilizate de salvamontiști trebuie să fie performante, rezistente, durabile și să aibă autonomia adpatată misunilor de lungă durată. HONOR Magic 8 lite răspunde acestor cerințe printr-o construcție robustă și o autonomie a bateriei de până la trei zile. Un astfel de device devine un element ce poate contribui activ la creșterea capacității operaționale a echipelor de salvare, susținând profesioniști care acționează zilnic în situații limită și care au nevoie de tehnologie pe care se pot baza în orice moment. „În misiunile noastre, fiecare detaliu contează. Avem nevoie de echipamente care să reziste în condiții dificile și să funcționeze impecabil atunci când presiunea este maximă. Sprijinul oferit de HONOR România reprezintă o investiție în pregătirea și siguranța salvatorilor noștri”, a declarat Ciprian Lolu, Șef al Serviciului Public Local Salvamont Zărnești. La rândul său, Sabina Știrb, Marketing Director HONOR România a subliniat importanța implicării brandului în astfel de inițiative: „HONOR crede în tehnologie concepută pentru a face față provocărilor. Punem accent pe rezistență, durabilitate și pe încrederea că produsele noaste te vor susține pentru a duce la bun sfârșit misiunea pe care o ai de făcut. Respectăm activitatea echipelor Salvamont și ne dorim ca acest parteneriat să fie unul pe termen lung, cu proiecte concrete prin care să contribuim constant la misiunea lor”. Prin această colaborare HONOR își reafirmă angajamentul de a dezvolta tehnologia care funcționează fără compromisuri, iar autonomia, rezistența și fiabilitatea fac diferența în situații extreme. Despre Asociația Club Alpin Zărnești Asociația Club Alpin Zărnești este o organizație non-profit cu activitate în zona montană, implicată activ în susținerea, dezvoltarea și promovarea activităților de alpinism, drumeție și educație montană. Prin proiectele sale, Asociația sprijină inițiativele dedicate siguranței în mediul montan și colaborarea cu structuri specializate de intervenție și salvare. Despre Serviciul Public Local Salvamont Zărnești Serviciul Public Local Salvamont Zărnești este structura specializată de intervenție și salvare montană care asigură asistență, prevenție și acțiuni de salvare în zona Zărnești – Piatra Craiului, aflat în subordinea Consiliului Local Zărnești. Echipa Salvamont Zărnești acționează din anul 1969 fără întrerupere, în condiții dificile de teren și climă, având ca misiune protejarea vieții și siguranței turiștilor și a comunității locale. Despre HONOR HONOR este o companie lider global în domeniul ecosistemelor de dispozitive AI. HONOR își propune să revoluționeze interacțiunea dintre om și tehnologie, pentru a pune beneficiile inteligenței artificiale în slujba oamenilor, în viața de zi cu zi. Compania își propune să acționeze dincolo de granițele industriei și să colaboreze deschis, fără bariere, cu alte companii de tehnologie pentru a produce valoare reală pentru utilizatori și parteneri. Portofoliul său inovator de produse include telefoane, tablete și o mare varietate de dispozitive portabile bazate pe inteligență artificială. HONOR își propune să ofere utilizatorilor instrumente eficiente de a se conecta la noua lume inteligentă și la beneficiile sale.