Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR: Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică
Transformarea digitală accelerează inovația în sectorul financiar-bancar, însă aduce și riscuri majore care trebuie gestionate prin coordonare instituțională și implementarea eficientă a legislației europene, a avertizat Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie în cadrul Băncii Naționale a României, în cadrul Conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Procesul accelerat de digitalizare din sectorul financiar-bancar aduce oportunități importante pentru inovare, dar și riscuri semnificative pentru stabilitatea financiară, arată Ruxandra Rîmniceanu, consilierul strategie în cadrul Băncii Naționale a României. Potrivit specialistului, evaluarea acestor riscuri este reflectată constant în raportul privind stabilitatea financiară al instituției. „Raportul privind stabilitatea financiară constituie răspunsul de bază la aspectele ridicate în prezent, deoarece există în continuare riscuri clasice care se manifestă”, a declarat aceasta. Consilierul a subliniat că dezvoltarea tehnologiilor avansate, inclusiv inteligența artificială, a contribuit semnificativ la inovarea sectorului financiar-bancar în ultimii ani. În acest proces, mediul privat a avut un rol esențial. „Inteligența artificială a fost unul dintre factorii care au stimulat segmentul inovativ în ultimii patru-cinci ani. Aportul sectorului privat a fost substanțial și are inclusiv implicații în zona securității naționale, având în vedere că sistemele informatice financiare se bazează pe tehnologii noi”, a explicat Rîmniceanu. Conferința România Digitală Ea a atras atenția că integrarea acestor tehnologii trebuie realizată la nivel național, prin colaborarea instituțiilor responsabile de securitatea cibernetică, inclusiv cu sprijinul Directoratul Național de Securitate Cibernetică. Reprezentanta BNR a subliniat că strategia de dezvoltare a sectorului financiar-bancar este stabilită prin obiectivele băncii centrale și prin implementarea legislației europene, însă există în continuare întârzieri în aplicarea practică a reglementărilor. „Fiecare directivă sau regulament european are o perioadă de aproximativ doi ani pentru transpunere și aplicare, însă România nu a reușit întotdeauna să valorifice acest interval din cauza modificărilor legislative sau a lipsei unor responsabilități clar definite”, a precizat aceasta. În opinia sa, reducerea decalajelor și creșterea nivelului de securitate cibernetică necesită un plan național coerent, cu obiective clare și termene ferme de implementare. „Este esențial să definim clar ce vrem să obținem prin digitalizare și cum corelăm acest proces cu măsurile de securitate cibernetică și protecția infrastructurilor critice. Stabilirea unor responsabilități clare și a unor termene de aplicare ar putea reprezenta primul pas în consolidarea acestui proces”, a concluzionat Ruxandra Rîmniceanu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră” Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: „Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat” Radu Puchiu, Institutul Aspen: „Nu trebuie să construim doar o Românie digitală, ci o Românie dezvoltată, în care tehnologia să joace un rol clar”
Razer lansează căștile wireless BlackShark V3 și în versiune pentru Xbox
Razer anunță lansarea headset-ului BlackShark V3 pentru Xbox – White Edition, potrivit cu un stil de culoare perfect adaptat pentru orice configurație Xbox. BlackShark V3 pentru Xbox – White Edition oferă aceeași performanță competitivă renumită, acum într-o schemă de culori elegantă, gândită pentru gamerii devotați consolelor. Noul design aduce un plus de modernitate și minimalism unuia dintre cele mai de încredere headseturi esports din portofoliul Razer. BlackShark V3 pentru Xbox – White Edition Cea mai nouă lansare din gama BlackShark, concepută pentru gamerii de consolă care pun preț pe claritate, concentrare și sunet competitiv. Caracteristici principale: Razer HyperSpeed Wireless Gen-2: Depășește competiția cu cea mai rapidă tehnologie wireless Razer, optimizată pentru o latență ultra-scăzută, de până la 10 ms. Microfon detașabil Razer HyperClear Super Wideband de 9.9 mm: Oferă comunicare clară, bogată și naturală în orice situație. Difuzoare Razer TriForce Titanium de 50 mm: Sunet excelent definit, cu sunete înalte precise, medii bogate și joase puternice pentru o acuratețe audio superioară în fiecare meci. Confort optimizat pentru competiție: Construit pentru sesiuni lungi de joc și confort constant. Compatibilitate cross platform: Optimizat pentru Xbox și ușor de utilizat cu alte dispozitive prin 2.4 GHz, Bluetooth, USB-A sau jack de 3.5 mm. Recunoscut deja pentru performanța și confortul său, BlackShark V3 pentru Xbox primește acum un look modern și curajos, potrivit atât pentru gamerii casual, cât și pentru atleții esports de elită Back to top button
Gabriela Folcuț, director executiv ARB: Interoperabilitatea și competențele digitale sunt marile vulnerabilități ale României
Sistemul bancar românesc a avansat rapid în zona digitalizării, însă ritmul transformării depinde de statusul modernizării digitale a administrației publice, de rapiditatea implementării legislației europene sau cea națională și de creșterea competențelor digitale ale populației, a arătat Gabriela Folcuț, director executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul conferinței EUROPA CONNECT – România Digitală, comunicată de Gândul. România începe să recâștige încrederea investitorilor și să depășească dificultățile economice din ultimii ani, însă progresul digitalizării depinde de măsuri concrete și de o mai bună coordonare între stat și mediul privat, susține Gabriela Folcuț. „România a ieșit din carantina economică și a demonstrat în fața instituțiilor internaționale, inclusiv agențiile de rating, că este capabilă să rezolve dezechilibrele cu care s-a confruntat, în special deficitul bugetar. Asta înseamnă că România poate redeveni atractivă pentru investitori, inclusiv din perspectiva digitalizării”, a declarat aceasta. Directorul executiv al ARB subliniază că sistemul bancar este printre cele mai avansate sectoare în ceea ce privește digitalizarea, însă ritmul transformării depinde în mod direct de evoluția digitalizării administrației publice. „Oricât de mult și-a dorit sistemul bancar să se digitalizeze, depinde de modul în care instituțiile publice se digitalizează și de ritmul în care legislația europeană și națională este implementată și primește norme de aplicare”, a explicat Folcuț. Aceasta a dat ca exemplu colaborarea cu autoritățile pentru simplificarea proceselor administrative, inclusiv proiectele care permit actualizarea automată a datelor personale ale clienților fără deplasarea acestora la bancă. „În momentul în care toate băncile vor fi integrate în proiectul cu Direcția Generală de Evidență a Persoanelor, milioane de clienți nu vor mai fi nevoiți să vină la bancă pentru actualizarea datelor personale. Actualizarea datelor personale este o obligație legală prevăzută de legea 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului”, a precizat reprezentanta sistemului bancar. EUROPA CONNECT – România Digitală Un obstacol rămâne întârzierea normelor de aplicare pentru recunoașterea semnăturii electronice simple și avansate, aspect considerat esențial pentru debirocratizarea la nivel național. „Așteptăm de doi ani normele de aplicare la legea care recunoaște caracterul juridic al semnăturii electronice simple și avansate. Mediul privat are nevoie de aceste reglementări pentru a simplifica procesele și pentru a accelera digitalizarea”, a spus Folcuț. Oficialul ARB a evidențiat și potențialul portofelului digital european, pentru care sectorul bancar și-a exprimat disponibilitatea de a colabora cu autoritățile, cu obiectivul implementării până la finalul anului 2026. În ciuda progreselor, România rămâne în urmă la capitolul competențe digitale, ceea ce limitează dezvoltarea economiei digitale. „Avem o conectivitate excelentă, suntem chiar pe primul loc în Europa, însă doar 28% dintre români au competențe digitale de bază, comparativ cu media europeană de 56%. Ținta națională este ca 50% dintre români să aibă competențe digitale de bază până în 2030, iar timpul rămas este foarte scurt”, a avertizat aceasta. Gabriela Folcuț consideră că soluția este elaborarea unui plan național de acțiuni privind digitalizarea, bazat pe colaborarea între autorități și mediul privat, investiții în infrastructuri digitale critice, resurse pentru adopția în economie și dezvoltarea competențelor digitale încă din școală, interoperabilitate și simplificare. „Problema majoră este interoperabilitatea. Dacă nu avem un plan de acțiune clar, cu măsuri concrete și responsabilități definite, nu vom reuși să implementăm corespunzător. Este nevoie să ne așezăm la masă cu autoritățile și mediul privat și să construim împreună acest plan de acțiune”, a subliniat reprezentanta ARB. EUROPA CONNECT – România Digitală În opinia sa, dezvoltarea digitală nu se poate baza doar pe conectivitate, ci necesită un ecosistem complet, format din specialiști, clienți educați digital, securitate cibernetică și politici publice coerente. „Pentru atragerea în România a investițiilor în centre de date AI nu este suficient să avem internet bun sau taxe competitive. Sunt necesare energia, rețele, autorizarea rapidă și ecosistemul care se referă la talente, clienți și securitate. Cine controlează datele și conectivitatea va controla Inteligența artificială, industriile și apărarea. Digitalizarea se poate face coerent doar prin colaborare și printr-un plan național asumat de toți actorii implicați”, a concluzionat Gabriela Folcuț. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Ruxandra Rîmniceanu, consilier strategie BNR:”Avem nevoie de acțiuni clare și coordonate în securitatea cibernetică” Cristea, adjunct al directorului DNSC: „România avansează în securitatea cibernetică, dar implementarea practică rămâne provocarea majoră”
Noua versiune Siri bazată pe Gemini, amânată pentru luna septembrie?
În ciuda ajutorului obținut prin extinderea colaborării cu Google, Apple tot nu reușește să livreze nici măcar o versiune Siri parțial îmbunătățită, testele interne arătând că încă sunt mult prea multe probleme de rezolvat pentru ca noul software să fie inclus cu următoarea actualizare iOS 26.4. Informațiile furnizate de celebrul analist Bloomberg, Mark Gurman, ar proveni dintr-un cerc restrâns de dezvoltatori Apple direct implicați în proiectul Siri. Potrivit acestuia, testele interne derulate de Apple nu au mers deloc bine, numeroasele probleme descoperite forțând compania să abandoneze orice ambiții pentru o lansare timpurie. Astfel, noul și îmbunătățitul Siri va debuta cel mai devreme odată cu actualizarea iOS 26.5, este așteptată să fie lansată în luna mai. Însă aceasta va fi doar o lansare parțială, funcțiile cele mai avansate urmând să fie deblocate abia în versiune iOS 27 pregătite pentru lansarea iPhone 18 din luna septembrie. Ceea ce până la urmă s-ar potrivi foarte bine cu logica strategiei de marketing Apple, compania având toată motivația să asocieze noul Siri cu iPhone 18, pentru impulsionarea vânzărilor. Potrivit informațiilor obținute pe surse, testerii interni s-au lovit de probleme majore, noul Siri având mari dificultăți cu înțelegerea interogărilor, iar răspunsurile deseori inexacte sunt servite cu întârziere. Chatbot-ul are probleme de înțelegere a vorbitorilor rapizi și în general, dificultăți în procesarea întrebărilor complexe, comutând spontan la ChatGPT în loc să se bazeze pe propriile modele Apple. În unele cazuri Siri întrerupe utilizatorii în mijlocul propoziției. Gurman susține că versiunile interne de iOS 26.5 vin echipate cu o opțiune de previzualizare a unei funcții care permite lui Siri să acceseze datele personale, nefiind clar dacă această capabilitate potențial riscantă va rămâne în versiunea finală de software. Versiunile interne iOS 26.5 ar conține și un instrument de căutare web și capacități de generare a imaginilor. Cu toate acestea e puțin probabil ca Apple să reușească închiderea decalajului față de ecosistemul Android, incluzând aceste îmbunătățiri cu următoarea actualizare iOS 26.4. Back to top button
România paralelă a guvernului! Premierul Bolojan promite prosperitate din iunie 2026, ministrul său de finante, Alexandru Nazare, susține că deja a venit și că economia duduie. Totul, în ziua în care am aflat cu toții că am intrat în recesiune
În ziua în care România a intrat, oficial, în recesiune tehnică, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, susține că țara reintră deja pe drumul cel bun. Asta în timp ce premierul Bolojan promite prosperitate din a doua jumătate a anului. „România menține o creștere de 0,6% în 2025 şi reintră pe drumul cel bun, în ciuda iresponsabilității bugetare din ultimii ani. Românii au nevoie de echilibru şi de fapte concrete, nu de alarme false”, scrie Alexandru Nazare pe Facebook. „Este clar că economia României continuă să crească” Ministrul de Finanțe susține că datele arată o creștere „mică, dar reală” a economiei. „Am analizat cu atenție datele publicate azi de INS şi monitorizăm constant diferitele unghiuri în care acestea apar interpretate în spațiul public. Ce arată de fapt datele? O ajustare conjuncturală, în contextul deficitului istoric și al măsurilor luate anul trecut şi o creştere reală a economiei României. O creştere mică, dar reală – iar acesta este adevăratul mesaj pentru români, nu alarme false rostogolite în spațiul public, fără o completă analiză a datelor şi a contextului. Cu o dinamică pozitivă a PIB-ului, de 0,6%, foarte apropiată de cea din 2024 (0,9%), în ciuda contextului dificil traversat anul trecut – este clar că economia României continuă să crească. Iar acest lucru, aşa cum am mai spus, este meritul unui management eficientizat al banilor publici şi al mediului de afaceri onest, care a continuat să facă performanță chiar şi în condiții de stres. Mai mult decât atât, economia României va crește şi în 2026 – cu cel puțin 1%. Aceasta este atât prognoza noastră, cât şi a marilor instituții internaționale – FMI, Banca Mondială sau Comisia Europeană. Este momentul să avem şi noi mai multă încredere în România – din interior -, cu atât mai mult cu cât marii parteneri internaționali o fac deja”, precizează Nazare. „România nu este într-o criză economică” Acesta mai susține că România este departe de scenariile pesimiste. „Există, pe de altă parte, o încetinire temporară reală între două trimestre ale anului trecut, de aprox. –0,1% în trimestrul al treilea şi -1,9% în ultimul trimestru, fenomen corelat cu ajustări fireşti: companii care au vândut stocuri, consum mai prudent, corecții după ani de creștere accelerată pe consum. Dar România nu este într-o criză economică. Definiția statistică publicată azi descrie două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului ajustat sezonier şi nu este un verdict asupra economiei. O recesiune reală presupune deteriorare generalizată – șomaj în creștere accelerată, scădere puternică a producției, prăbușire a investițiilor. Iar datele actuale nu indică un asemenea tablou. Economia încetinește, dar nu se contractă. Astfel, față de informațiile alarmiste propagate cu atâta uşurință în spațiul public, trebuie să subliniem că România este departe de cele mai pesimiste dintre scenarii. Toate datele prezentate azi sunt efectul asumat unei reglări firești a economiei, prin măsuri responsabile impuse de contextul unei lungi perioade de derapaje bugetare. În 2024, anumite episoade de creștere economică au fost obținute în paralel cu o deteriorare accentuată a echilibrelor bugetare, prin măsuri cu impact fiscal ridicat. Această stimulare artificială nu era sustenabilă și a generat presiuni suplimentare asupra finanțelor publice. De altfel, datele INS indică scăderi ale PIB și în primele două trimestre din 2024, cu -0,4% și cu -0,4%, față de trimestrele anterioare”, mai spune ministrul de Finanțe. „Românii nu au nevoie de stres şi alarme false” Alexandru Nazare mai scrie și că economia continuă să crească, susținută de investiții. „Am traversat cu toții un an de corecții necesare, iar alternativa foarte clară la măsurile adoptate ar fi fost, cu adevărat, un scenariu pesimist: România ar fi putut pierde miliarde de euro, ceea ce ar fi însemnat imposibilitatea de a plăti salarii, pensii sau mii de oameni care ar fi rămas fără joburi. Am evitat în mod evident acest scenariu, stabilizând finanțele publice, menținând ratingul de țară, protejând fondurile europene și am creat bazele unei creșteri sănătoase, bazate pe investiții – nu pe datorie și consum excesiv. În același timp: investițiile cresc – în mod susţinut – având ca pilon central investiţiile publice, care s-au situat în anul 2025 la un record istoric de peste 138 miliarde lei, bani care se resimt deja şi care se vor vedea și în perioada următoare; exporturile susțin economia, acestea majorându-se cu 4,2% în 2025 şi depăşind semnificativ dinamica importurilor (2,6%); șomajul se menține la un procent restrâns de aproximativ 6%, conform metodologiei Biroului Internaţional al Muncii, fără pierderi sau ìngrijorări serioase pe piața muncii; depozitele populației în bănci cresc – semn de stabilitate și de prudență. Iar acum trecem la pasul următor: relansarea economică prin atragere de fonduri europene, investiții și sprijin real pentru mediul de business. Atât pachetul de măsuri fiscale, cât şi cel pentru atragerea de mari investiții, construite în dialog direct cu mediul de business şi cu antreprenorii, aduc predictibilitate, finanțare modernă și stimulente reale pentru investiții. Direcționăm capital acolo unde avem nevoie: industrie, exporturi, tehnologie și resurse strategice şi susținem în concret relansarea, cu viziune pe termen lung. Adevăratul risc pentru România nu este o „recesiune tehnică” temporară, ci reversarea procesului de ajustare fiscală. Orice abatere de la traiectoria de consolidare ar eroda încrederea investitorilor, ar crește costurile de finanțare, ar pune presiune pe ratingul de țară și ar expune economia la o ajustare mult mai dură, impusă de piețe. Disciplina bugetară este condiția stabilității, nu obstacolul creșterii. După 35 de ani de tranziție, instabilitate şi șocuri continue, românii nu au nevoie de stres şi alarme false. Au nevoie de mai multă seriozitate şi fapte concrete. Iar faptele arată clar: economia a încetinit uşor ritmul, dar se consolidează pe baze mai sănătoase şi continuă să crească, susținută de investiții, management mai eficient al banilor publici şi măsuri strategice”, încheie Alexandru Nazare. AUTORUL RECOMANDĂ: România intră oficial în recesiune tehnică. PIB-ul a scăzut cu 1,9%. Bolojan: Face parte din costul anticipat / Grindeanu: E timpul să oprim acest tăvălug România se duce în cap. Datele Eurostat arată că țara noastră are cea mai mare scădere a PIB-ului din toată Uniunea Europeană
Microsoft readuce în Windows 11 setările Taskbar apreciate de utilizatorii Windows 10
Microsoft confirmă planurile pentru anularea unei „modernizări” Taskbar care i-a frustrat pe veteranii Windows încă de la debutul Windows 11. Testată deja într-un build Windows 11 distribuit utilizatorilor înrolați în programul Windows Insiders, cea mai recentă versiune Taskbar readuce setarea care permite afișarea la înălțime redusă. Mai mult decât atât, Microsoft confirmă că va permite redimensionarea și relocarea Taskbar pe oricare dintre laturile ecranului, la fel ca în vremurile bune. Coincidență sau nu, Microsoft ar fi confirmat pregătiri pentru „divorțul” iminent de partenerul OpenAI, în vremuri când popularitatea ChatGPT este în picaj, odată cu veniturile companiei în care Microsoft a investit sume considerabile. Tot recent, compania americană a anunțat și o schimbare fundamentală a strategiei de promovare a serviciului Copilot, Microsoft declarând că este pregătită să renunțe la inițiativa „AI Everywhere”, readucând experiența Windows 11 mai aproape de originile Windows. Adevărul este că nu ai nevoie de prea multă imaginație pentru a-ți da seama că așa zisa modernizare Windows Taskbar nu a fost motivată de îmbunătățirea experienței oferită utilizatorilor de Windows 11. Pur și simplu, Microsoft a dorit ca noile funcții Search și Copilot să fie permanent la vedere pe desktop și imposibil de ignorat. Iar dacă asta presupunea exasperarea acelor utilizatori obișnuiți să-și personalizeze după bunul plac desktop-ul Windows. Ei bine, ghinion pentru ei. Însă tot „răul” este îndreptat în cea mai recentă versiune Insider Preview Beta, livrată cu o versiune Taskbar la care poți ajusta după bunul plac dimensiunea pictogramelor afișate, împreună cu înălțimea barei pe care acestea sunt găzduite. Noile-vechi setări apar exact unde te-ai aștepta, sub meniul Taskbar settings > Taskbar behaviors, unde ar trebui să găsești meniul Show smaller taskbar buttons, cu opțiunile Always, Never și When taskbar is full. A treia opțiune va reduce pictogramele, astfel încât toate să se potrivească și să nu fie ascunse într-un al doilea meniu. Noua formulă pentru gestionarea Windows Taskbar pare asemănătoare celei folosite deja de macOS, unde pictogramele devin mai mici pe măsură ce sunt adăugate pe bară, iar spațiul acesteia este aglomerat cu multiple aplicații sau ferestre minimizate. Dacă nu apar alte schimbări de planuri, noua versiune Taskbar ar trebui să fie inclusă cu ediția Windows 11 26H1, așteptată pentru lansare în prima jumătate a acestui an.
Cătălin Vasile, consilier AI în Ministerul Economiei, la EUROPA CONNECT România Digitală: Suntem pe drumul cel bun, însă mai avem mult de recuperat
România a făcut progrese importante în digitalizare și are avantaje competitive precum infrastructura IT și resursa umană, însă dezvoltarea depinde în continuare de educație, reconversie profesională și o abordare strategică a tehnologiei, a afirmat Cătălin Vasile, consilier AI în cadrul Ministerul Economiei, în cadrul conferinței Europa Connect – Digitalizarea României, comunicată de Gândul. Procesul de digitalizare din România a înregistrat progrese importante în ultimii ani, însă rămâne sub nivelul așteptărilor inițiale și al unor state europene avansate, susține Cătălin Vasile. Acesta afirmă că, deși ritmul transformării digitale este unul pozitiv, există încă decalaje semnificative. „S-au făcut destul de multe lucruri, s-au îmbunătățit o grămadă de lucruri. Încă nu suntem acolo unde ne-am fi dorit. Dacă discutam acest subiect acum câțiva ani, cu siguranță așteptările ar fi fost mult mai optimiste”, a declarat acesta. Consilierul AI subliniază că provocările din digitalizare trebuie privite și ca oportunități, iar România se află pe un traseu corect, mai ales dacă este analizată în raport cu alte state europene. Totuși, el recunoaște diferențele majore față de liderii digitali ai continentului. „Dacă ne uităm la Estonia, suntem cu mult în urmă. Dar, în același timp, România are avantaje competitive importante, precum infrastructura IT, care este la un nivel foarte ridicat, și resursa umană bine pregătită”, a explicat Vasile. Conferința România Digitală Acesta consideră că absorbția fondurilor europene și dorința de modernizare reprezintă elemente esențiale care pot accelera transformarea digitală, însă succesul depinde de modul în care tehnologia este integrată strategic în dezvoltarea economică. „Trebuie să trecem de la tehnologie ca simplă unealtă la digitalizare ca infrastructură strategică. În momentul în care tratezi digitalizarea ca prioritate strategică, investești mai mult în educație, în competențe și în dezvoltarea pe termen lung”, a afirmat el. Unul dintre cele mai sensibile puncte rămâne educația digitală. Potrivit oficialului, România trebuie să înceapă formarea competențelor digitale încă din primii ani de școală și să continue prin reconversia profesională a angajaților din administrație și mediul privat. „Digitalizarea începe de la educație. Adopția competențelor digitale în școli și universități nu este încă la nivelul așteptat. Avem nevoie ca fiecare cetățean să înțeleagă și să utilizeze corect tehnologia, inclusiv din perspectiva securității”, a subliniat acesta. Cătălin Vasile atrage atenția că avantajele actuale, precum viteza și calitatea infrastructurii de internet, trebuie menținute și dezvoltate, mai ales în contextul extinderii inteligenței artificiale și al serviciilor digitale avansate. „Inteligența artificială are nevoie de comunicație, iar investițiile în oameni și în educație sunt esențiale. Nu este vorba doar despre utilizarea unor aplicații sau platforme digitale, ci despre o educație solidă care să susțină competitivitatea României pe termen lung”, a concluzionat consilierul. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: „Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc”
TikTok poate urmări fiecare mișcare a utilizatorilor de internet, chiar dacă nu dețin un cont de TikTok
Potrivit unei analize BBC, proprietarul american al rețelei TikTok a preluat de la vânzătorul chinez tehnici sofisticate de urmărire și amprentare digitală, care permit monitorizarea tuturor utilizatorilor de internet, chiar dacă persoana respectivă nu a instalat aplicația TikTok și nici nu și-a înregistrat vreodată un cont de utilizator. Concret, TikTok folosește așa numiți „tracking pixels”, componente plug-in pe care administratorii majorității site-urilor web le instalează pentru a măsura eficiența reclamelor. Acești „pixeli”, denumiți așa pentru că iau forma unor imagini invizibile încărcate odată cu pagina pe care o accesezi, transmit date către TikTok despre vizitele tale pe site-ul respectiv. Ce fel de informații? Adresa de IP, email și orice indicator poate fi folosit la determinarea identității tale online . Ulterior, amprenta ta digitală este potrivită cu istoricul activităților tale pe internet. TikTok îți poate afla istoricul căutărilor, produsele adăugate în coșul de cumpărături și chiar date despre sănătate (de exemplu, dacă ai vizitat pagini despre boli grave sau fertilitate). Chiar dacă persoanele fără cont de TikTok nu pot fi identificate prin asocierea cu numele de utilizator, amprenta ta digitală determinată prin colectarea unor detalii aparent inofensive (rezoluția ecranului, nivelul bateriei, fusul orar, sistemul de operare) permit crearea un profil unic după care poți fi recunoscut pe diferite site-uri. TikTok poate folosi aceste date în mod direct, sau le poate vinde partenerilor de publicitate. Iar dacă îți creezi vreodată un cont de TikTok butonând unul dintre dispozitivele pe care le folosești în mod frecvent, amprenta ta digitală va fi asociată în mod automat, TikTok începând să-ți servească imediat reclame personalizate și să-ți ajusteze feed-ul de conținut pentru a reflecta interesele observate cu mult înainte de prima ta vizită pe platforma de clipuri virale. Potrivit analizei BC, majoritatea administratorilor de site-uri nici nu realizează că prin instalarea acestor instrumente de marketing permit companiei din spatele TikTok să colecteze un volum atât de mare de date private ale vizitatorilor lor. ”Există un algoritm sofisticat de publicitate în fundal, care a fost deosebit de activ și agresiv de la preluarea TikTok de către investitori americani, și anume Oracle, Silver Lake și MGX.” Experții în confidențialitatea datelor descriu abordarea TikTok ca fiind „extrem de invazivă”. Chiar dacă TikTok filtrează ulterior datele sensibile, astfel de informații nu ar trebui să fie colectate fără informarea utilizatorilor și obținerea acordului mod expres. În plus, colectarea acestor date și de la simpli utilizatori de internet, fără conturi proprii, are implicații dintre cele mai grave, tacticile perfecționate de fostul proprietar ByteDance și perpetuate de consorțiul de companii americane echivalând cu o operațiune de supraveghere în masă. Conform raportului BBC, nu este suficient să dezinstalezi aplicația TikTok, să-ți ștergi contul sau să elimini cookie-urile. TikTok evaluează toate datele sale de urmărire pe server, nu în browser-ul utilizatorului. Experții recomandă utilizarea unor browsere orientate spre confidențialitate (precum Firefox, Brave sau DuckDuckGo) și folosirea extensiilor de blocare a conținutului (ad-blockers), pentru a opri acești „pixeli de urmărire”.
Deputatul Radu Mihaiu, la Conferința Europa Connect – România Digitală: Digitalizarea administrației publice este lăsată voit pe ultimul loc
Fostul primar al Sectorului 2, Radu Mihaiu, avertizează că transformarea digitală a României este blocată de tratamentul diferit aplicat instituțiilor publice față de mediul privat și de accentul pus pe reglementări, în locul implementării reale. Acesta susține că fără modernizarea administrației și fără infrastructură digitală funcțională, conceptul de „România digitală” rămâne doar un slogan. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul. Digitalizarea administrației publice din România este tratată superficial și, în multe cazuri, ignorată intenționat, consideră deoutatul Radu Mihaiu, care atrage atenția că statul aplică standarde diferite instituțiilor publice față de sectorul privat. „Noi avem o problemă majoră ca stat, pentru că toată lumea vorbește despre digitalizare, dar realitatea este că digitalizarea administrației publice este nu doar uitată, ci lăsată pe ultimul loc în mod voit”, a declarat președintele Comisiei pentru Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţiilor din Camera Deputaților. Standardele duble încetinesc transformarea digitală Acesta a oferit exemple din legislația europeană și națională care, în opinia sa, demonstrează tratamentul diferit aplicat instituțiilor statului. „Amenzile date pentru instituțiile publice în baza GDPR sunt semnificativ mai mici decât cele aplicate companiilor private. Asta arată că autoritatea publică nu pune preț pe protecția datelor”, a spus Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Un alt exemplu invocat de acesta vizează aplicarea directivei europene privind securitatea cibernetică. „În companiile private, responsabil pentru securitatea cibernetică trebuie să fie cineva din conducere. În administrația publică, responsabil poate fi ‘băiatul care se ocupă de imprimante’. Aceasta este realitatea”, a afirmat el. Legi care mențin birocrația Deputatul a criticat și modul în care legislația românească continuă să susțină proceduri administrative depășite. „În Codul de procedură administrativă există un capitol întreg despre cum se gestionează digital copia după cartea de identitate. Dăm o lege în 2026 care reglementează cum se face copia după buletin, în condițiile în care avem procese digitale”, a explicat acesta. Potrivit lui Mihaiu, astfel de abordări arată lipsa unei strategii reale de modernizare administrativă. „E nevoie de un focus real pe digitalizare, nu doar de sloganuri precum digital by default sau once only, care sunt repetate de ani de zile”, a spus el. Inovația vine din mediul privat Fostul edil susține că inovația tehnologică este generată în principal de mediul privat, în timp ce statul ar trebui să creeze infrastructura necesară dezvoltării digitale. „Realitatea este că privatul generează inovație, nu statul. Dacă vrem să facem ceva, trebuie să începem prin a pune infrastructura administrației publice la dispoziția cetățenilor și a mediului privat, înainte să reglementăm lucruri care nici nu există”, a afirmat Mihaiu. la Conferința Europa Connect – România Digitală Smart city înseamnă soluții simple pentru cetățeni Radu Mihaiu consideră că dezvoltarea conceptului de smart city trebuie să pornească de la simplificarea relației cetățeanului cu administrația. „Smart city înseamnă, de foarte multe ori, soluții simple, digitale. De exemplu, cetățeanul să nu mai fie nevoit să meargă la ghișeu să depună acte. Uneori poate însemna un locker de unde să poți prelua documente, alteori transmiterea documentelor fără ștampila ‘conform cu originalul’, prin semnături electronice”, a explicat acesta. El a subliniat că legislația actuală limitează chiar și utilizarea tehnologiilor existente. „Legislația românească nu permite primăriilor să folosească date precum numerele de înmatriculare pentru a identifica, de exemplu, mașinile care aruncă gunoi pe domeniul public”, a spus Mihaiu. Digitalizarea depinde de implementare În opinia lui Mihaiu, transformarea digitală nu poate fi realizată doar prin adoptarea de legi, ci prin implementarea efectivă a acestora și prin asumarea responsabilității la nivel guvernamental. „Nu ține doar de reglementare, ține și de implementare și de un focus real pe care statul și Guvernul trebuie să îl aibă pe digitalizare. Degeaba vorbim de legi dacă nu avem pe cineva care să ducă mai departe aceste lucruri”, a concluzionat Radu Mihaiu. Despre proiectul „EUROPA CONNECT” Proiectul „EUROPA CONNECT” are ca scop promovarea și înțelegerea aprofundată a politicilor europene în rândul decidenților din București și facilitarea dialogului cu instituțiile europene. Seria include monitorizarea inițiativelor UE, comunicare prin Gândul.ro și organizarea de evenimente anuale la București, Bruxelles și Strasbourg. Partenerii conferinței Europa Connect – România Digitală, comunicată de Gândul au fost: Vodafone Banca Transilvania Erbasu Constructii Hidroelectrica Transgaz RECOMANDAREA AUTORULUI: Senator Ciprian Rus, la conferința EUROPA CONNECT: „România digitală nu înseamnă să scanăm hârtii și să le mutăm dintr-un birou în altul” Andrei Niculae, vicepreședinte ADR, la Conferința România Digitală:”Am făcut cele mai mari progrese din UE la digitalizare. Trebuie să continuăm” Dragoș Pîslaru:”Voi propune Guvernului un model 1-1-1 pentru dezvoltare – bani europeni, naționali și investiții private”
Tastatura mecanică Trust GXT 872 Xyra TKL, show RGB la un preț accesibil (review)
Există tastaturi care te cuceresc prin specificații și tastaturi care te câștigă din prima prin felul în care arată pe birou. Trust GXT 872 Xyra TKL este, pentru mine, clar din a doua categorie. O tastatură care îți atrage privirea înainte să apuci să îi numeri switch-urile sau să te gândești la forța de acționare (actuation force). Primul lucru pe care îl remarci este iluminarea. RGB-ul este frumos, intens și, sincer, extrem de satisfăcător vizual. Genul de tastatură care arată bine chiar și atunci când n-ai chef de gaming, dar vrei să îți bucuri puțin ziua la birou. Iar aplicația GXTrust este, fără exagerare, o mică jucărie pentru adulți. Am pierdut mai mult timp decât anticipam, inițial jucându-mă cu efectele de lumină. Rainbow Wave, Reactive, Ripple, ajustări de culoare, viteză, intensitate, totul e acolo și funcționează intuitiv. Nu e software de elită, dar îți dă senzația că deții controlul. Partea despre aplicație o s-o dezvolt și mai jos. Trust GXT 872 Xyra TKL, o frumusețe trădată de „praful de stele” Hai să fim sinceri, tastatura arată spectaculos când e curată și iluminată. Formatul TKL (fără numpad) e perfect pentru birourile mici sau pentru cei care au nevoie de mai mult spațiu pentru mouse. Dar aici intervine problema mea principală cu designul Trust GXT 872 Xyra TKL. Suprafața albă domină construcția, iar asta înseamnă că fiecare fir de păr, fiecare geană care-mi cade pe ea devine imediat vizibilă. Dacă ești genul ordonat care își curăță zilnic biroul, probabil nu te va deranja, but I’m not! Finisajul mat nu reține amprentele, dar asta nu salvează Trust GXT 872 Xyra TKL de restul „detaliilor microscopice” care par atrase magnetic de suprafața deschisă. E frumoasă, dar necesită întreținere constantă dacă vrei să rămână așa. Într-o dimineață am vărsat cafea pe ea, în partea din stânga sus. Am înjurat, am deconectat-o de la PC și am început s-o șterg. Pentru siguranță, ca să nu rămână lichid în ea, am scos vreo 5 taste cu ustensila din pachet. Am șters-o bine cu hârtie și, contrar așteptărilor, după arată ca nouă. Deci, poate că până la urmă murdăria nu e o problemă atât de mare. Zgomot nedorit, dar până la urmă plăcut Pentru gustul meu, Trust GXT 872 Xyra TKL e zgomotoasă. Switch-urile Leobog linear, cu durabilitate declarată de 60 de milioane de apăsări, nu sunt cele mai silențioase din lume. Dar, și aici e partea interesantă, nu-mi displace. E un zgomot cumva satisfăcător, nu enervant. Dar, când Dan filmează în studio, mă opresc din tastat și fac altceva, pentru că am impresia că se va auzi pe înregistrare. Probabil că nu se va auzi, dar dacă eu aud bine sunetul tastelor când ascult muzică tare în căștile over-ear, mi-e frică de microfonul lui. Trust spune că e o tastatură „creamy” cu montaj gasket, care atenuează vibrațiile și face apăsarea mai moale, ceea ce e adevărat până la un punct. E mai silențioasă decât multe mecanice și nu se ridică până la nivelul unei mașini de scris din anii ’80. Dar dacă lucrezi într-un birou open-space sau noaptea târziu, când toți dorm sau ar vrea, colegii sau familia ta s-ar putea să nu aprecieze simfonia tastelor. Aplicație, funcționalitate, accesorii Aplicația GXTrust nu cere cont și e bine organizată pentru acest segment de preț. Interfața e clară, împărțită logic: Settings pentru configurări generale, Key assignment pentru remapping și macros, Light effect pentru RGB, și Macro edit panel pentru secvențe complexe. În Key assignment poți realoca tastele prin cele șase tab-uri disponibile (Keyboard, Mouse, Multimedia, Macro, Commands, Key combination). Secțiunea Commands oferă shortcut-uri pentru funcții de sistem, în timp ce tab-ul Macro îți permite să înregistrezi secvențe care se repetă până la release, până la următoarea apăsare sau de un număr specific de ori. Light effect e playground-ul RGB: 13 efecte pre-programate (de la Breathing la Rainbow Waterfall), control individual pentru brightness și speed, plus color picker complet pentru customizare pe fiecare tastă. Am petrecut mult timp jucându-mă cu luminile, până am ales Bloom. Partea tehnică e ce trebuie, anti-ghosting cu N-key rollover (recunoaște orice combinație de taste apăsate simultan), switch-uri hot-swappable cu 5 pini (compatibile și cu 3 pini), fără întârzieri la input, durabilitate de 60 de milioane de apăsări. Pentru gaming, tastatura se descurcă excelent, fie că joci FPS-uri antrenante sau titluri mai relaxate, feedback-ul e consistent și precis. Revenind la partea de creamy, da, asta e senzația, de sunet rotund, fără nuanță metalică sau aspră. Nu e o tastatură silențioasă, dar sunetul e plăcut și constant, mai apropiat de un „toc” moale decât de un click agresiv. În jocuri fast precum CS2 zgomotul nu m-a deranjat deloc, iar la scris poate deveni satisfăcător dacă ești singur în birou. Cursa tastelor este lină, apăsările sunt ușor de controlat, ceea ce face tastarea relaxată chiar și după sesiuni mai lungi. Nu e genul de tastatură care te obosește scriind, dar nici una ultra-ușoară care generează apăsări accidentale. Poziția tastaturii e oblică dacă ridici piciorușele din față, e foarte stabilă, tastele au wobble minim, keycaps-urile au profil OEM pe layout ANSI, sunt din ABS și, în timp, vor căpăta inevitabil acel luciu specific în zonele cel mai des folosite, cum ar fi WASD. Formatul TKL (fără numpad) e bun pentru birourile mici sau pentru cei care au nevoie de mai mult spațiu pentru mouse. Cu dimensiunile de 365 x 143 x 33 mm, tastatura ocupă cu aproximativ 20% mai puțin spațiu decât o tastatură full-size. La 831 de grame, e suficient de stabilă încât să nu alunece pe birou, dar nu atât de grea încât să fie greoaie de mutat. În cutie vine cu un frumos cablu albastru USB-A la USB-C spiralat și un tool 2-in-1 pentru scos taste și switch-uri, deci ai putea să-ți personalizezi tastatura exact cum vrei, dacă vrei. De asemenea, în partea de sus ai taste F care, împreună cu FN, oferă funcții pentru gaming și lucru. Concluzie și preț TRUST GXT 872 Xyra TKL e o tastatură pentru cei care vor show RGB