China a interzis o placă video a companiei Nvidia chiar în timpul vizitei lui Jensen Huang.
Republica Populară Chineză a interzis un cipă Nvidia (plăcile video) pentru jocuri video, chiar în timp ce directorul executiv, Jensen Huang, era în vizită alături de Donald Trump. Cipul vizat este RTX 5090D V2, un cip popular în rândul jucătorilor chinezi, dezvoltatorilor de AI și animatorilor 3D. Placa video a fost lansată anul trecut. Aceasta era fabricată special pentru a respecta controalele la export din SUA. China vrea doar cipuri autohtone Potrivit Financial Times , guvernul chinez va sprijini producătorii autohtoni (Huawei, Cambricon), pentru a-și recupera decalajul față de adversarii americani. Alte cipuri Nvidia, inclusiv H200 și H20, sunt blocate de China, deși președintele Donald Trump a aprobat vânzările către Alibaba și Tencent. „China a ales să nu aprobe achizțiile de cipuri H200 de la Nvidia, deoarece vor să-și dezvolte propriile cipuri”, a zis președintele. Jensen Huang, om de afaceri taiwanez în vârstă de 63 de ani, a înființat Nvidia în 1993, alături de Bill Dally, informatician american. Piața AI în China Nvidia a dominat anterior sectorul cipurilor de AI din China, fiind vândute cipuri în valoare de 17 miliarde de dolari în 2025. Este de așteptat ca Huawei să capteze cea mai mare cotă din piața de cipuri AI din China, iar vânzările să crească cu 60% pe fondul cererii din partea companiilor chineze care vor căuta alternative interne la cipurile Nvidia. Potrivit firmei Morgan Stanley, piața de cipuri AI din China va valora 67 de miliarde de dolari în 2030. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Meta a încheiat un acord de 60 miliarde de dolari cu AMD pentru achiziționarea de cipuri în ciuda crizei „AI bubble”
Bolojan, întâlnire cu CEO-ul Dacia după anunțulc companiei că renunță la investiții
Premierul Ilie Bolojan s-a întâlnit miercuri cu șeful Dacia pentru România, Mihai Bordeanu, în contextul în care compania, unul dintre marii contributori ai economiei naționale, își reevaluează strategia locală. Gigantul auto a anunțat oficial că își va reduce planurile de investiții în țara noastră. Premierul a avut miercuri o întâlnire de lucru cu Mihai Bordeanu, Managing Director Dacia Brand South Eastern Europe & Country Head Romania în cadrul Groupe Renault. Discuțiile s-au axat pe evoluția și perspectivele industriei auto din România. Pe agenda de zi, programul Rabla Potrivit unui comunicat transmis de Guvern, în cadrul întrevederii au fost abordate teme de interes strategic privind piața auto autohtonă. A fost discutat inclusiv impactul programului Rabla asupra sectorului și nevoia de politici publice care să susțină reînnoirea parcului auto și dezvoltarea industriei naționale. Schimbare strategică. Dacia renunță la investiții pentru extinderea fabricii din Mioveni. Șeful companiei va discuta cu Ilie Bolojan, astăzi S-a agreat că efectele creșterii prețurilor la energia electrică asupra costurilor de producție din industria auto și impactul acestora asupra competitivității producătorilor din România sunt dure, într-un context economic european și internațional tot mai competitiv. Discuțiile au vizat și programele de achiziții ale autorităților publice, precum și strategia privind administrarea flotelor auto ale instituțiilor statului. Oficialul Dacia Renault a prezentat direcțiile strategice de dezvoltare ale companiei franceze în România, planurile de investiții și perspectivele de evoluție ale pieței auto. Dacia Renault taie planurile de investiții și pune accent pe profit Dacia rămâne unul dintre cei mai importanți jucători din economia România, contribuind cu aproximativ 5,4% la exporturile totale ale României. Gigantul susține mii de locuri de muncă prin întregul lanț industrial. Potrivit Profit.ro, Automobile Dacia a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 29,9 miliarde de lei, în creștere cu 7,6% față de anul precedent. Profitul net însumează 629 milioane de lei, o creștere cu 10% mai mare decât în 2024. Creșterea a fost susținută mai ales de modelul Bigster, aflat la primul an complet de producție, și de concentrarea fabricii de la Mioveni pe modelele cu marje mai mari de profit, precum Bigster și Duster. Vânzările Dacia Sandero au „bubuit”! Renault raportează venituri peste așteptări În același timp, compania și-a redus planurile de investiții în România. Dacia a renunțat la proiectul prin care voia să extindă capacitatea de producție a uzinei de la Mioveni la 400.000 de vehicule anual. Decia vine în contextul schimbărilor din piața auto globală. Dar și al strategiei Groupe Renault de optimizare a costurilor și eficientizare a producției. Potrivit conducerii companiei, se pune accentul pe dezvoltarea de modele noi, modernizarea proceselor industriale și integrarea tehnologiilor emergente, nu pe extinderea capacităților de producție. AUTORUL RECOMANDĂ Presa din Ungaria trage un semnal de alarmă. Dacia, într-o situație extrem de gravă: România nu mai poate produce noile modele de mașini Dezvăluiri FT. Ce pune la cale Uniunea Europeană: companiile, obligate să cumpere componente de la furnizori din afara Chinei
Care este rolul liniei mici de sub literele F și J de pe tastatură? Puțini s-au gândit la asta
Dincolo de telefonul mobil, laptopul sau PC-ul tău este cel mai folosit dispozitiv electronic, deoarece îți permite să execuți task-uri mult mai complexe și solicitante. Fie că vorbim de desktop sau laptop, toate computerele funcționează pe aceleași principii: au un ecran și o tastatură, scrie eleconomista.es. După ani de zile de utilizare, mulți oameni cunosc pe de rost poziționarea tastelor pe keyboard. Totuși, chiar și cei mai experimentați mai aruncă o privire, către tastaturaă, mai ales când sunt obosiți și vor să evite o greșeală. Ați observat vreodată, însă, că unele taste au o liniuță ieșită în relief sub litera desemnată? Nu este un defect de fabricație sau o funcție inutilă. Liniuțele în relief de pe tastele F, J și uneori 5 de pe tastatura numerică au un rol bine definit. Aceste taste au scopul de a îmbunătăți atât viteza de scris, cât și acuratețea, mai ales când nu te uiți la taste. Liniuțele au rol de ghidaj tactil. Funcția lor principală este de a corecta poziția degetelor „de scris” pe tastele F și J, fără să ai nevoie să te uiți de două ori la tastatură. Cele mai multe tastaturi au încorporată această funcție, de zeci de ani. Ideea este că, fără să te uiți, degetele tale pot găsi poziția literelor pe tastatură și acele liniuțe sunt așezate astfel încât să stabilești ușor centrul keyboard-ului, fără să fii nevoit să îți iei privirea de la ecran. „Misterul” tastei numerice 5 Liniuța de sub tasta numerică 5 are același rol. Tastatura numerică, localizată de regulă în dreapta tastaturii principale, are rolul de a te ghida rapid pe tastele numerice. În acest caz, 5 este punctul de referință. Celelalte taste numerice sunt apăsate prin extinderea degetelor din poziția centrală spre colțuri, facilitând introducerea rapidă a datelor numerice, fără să te uiți la tastatură. Autorul recomandă:
Alexandru Nazare avertizează asupra datei de 31 iulie: Un nou test de credibilitate economică
Într-o luare de poziție privind contextul actual, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, declară că următorul raport al agenției Fitch Ratings, care urmează a fi prezentat la 31 iulie, va reprezenta „un nou test de credibilitate economică” pentru România. În ultima evaluare, agenția a remarcat reducerea deficitului bugetar în primul trimestru din 2026. Nazare vede „eficiența măsurilor fiscale adoptate” Pe pagina personală de Facebook, Alexandru Nazare „traduce” mesajul celor de la Fitch Ratings. „După ultima evaluare S&P, Fitch Ratings transmite azi un nou mesaj pentru România: am redus deficitul în primul trimestru, dar adevăratul test de credibilitate este ce facem de acum înainte”, a scris Nazare. Potrivit ministrului Finanțelor, deficitul bugetar a scăzut la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026. „Agenția de rating a publicat azi (n.r – luni, 18 mai) o nouă analiză care reconfirmǎ eficiența măsurilor fiscale adoptate anul trecut. Deficitul bugetar a coborât la aproximativ 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă din 2024 și 2025. Este un semnal major pentru agențiile de rating, care arată că România îşi poate corecta dezechilibrele atunci când există disciplină, control al cheltuielilor și decizii asumate. Sunt rezultate care nu vin din declarații, ci din execuție tratată cu responsabilitate. Dintr-un efort asumat şi susținut la nivelul guvernului, girat pentru prima oară în România de primul-ministru Ilie Bolojan, și din măsuri coerente, care încep să redea încredere în stabilitatea finanțelor publice”, a precizat Nazare. De ce nu trebuie să ne relaxăm Totuși, subliniază Mediafax, ministrul avertizează că analiza Fitch nu reprezintă „un motiv de relaxare”: „Agenția atrage ferm atenția că principalul risc nu este execuția bugetară pe termen scurt, ci lipsa de predictibilitate pentru strategia fiscală din 2027 și anii următori. Cu alte cuvinte, rezultatele bune dintr-un trimestru trebuie transformate într-o direcție stabilă și credibilă pe termen mediu”. Potrivit lui Nazare, Fitch avertizează și asupra riscurilor generate de instabilitatea politică, întârzierile reformelor din PNRR și presiunile externe asupra economiei. „Următorul raport de evaluare al agenției pentru România va fi publicat pe 31 iulie. Până atunci, cel mai mult va conta nu ce spunem, ci ce facem concret: reforme reale, absorbție de fonduri europene, disciplină bugetară și continuitate în consolidarea fiscală”, a conchis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alexandru Nazare comentează avertismentul S&P. „Trebuie să fim foarte atenți, poziția rating-ului este una vulnerabilă cu o perspectivă negativă” Agenția de rating S&P Global avertizează că ar putea reduce ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește Dragoș Anastasiu, vicepremierul devenit celebru după ce a dat „șpagă de supraviețuire”, spune cum s-a simțit în Guvernul Bolojan
Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a criticat investigația Consilului Concurenței privind posibile practici anticoncurențiale în stabilirea ROBOR. Oficialul a sugerat că ancheta ar putea afecta independența băncii centrale. Mugur Isărescu susține că băncile au crescut indicele ROBOR în linie cu creșterile dobânzii cheie de către Banca Națională a României, în contextul inflației ridicate și pune în discuție o posibilă încălcare a Tratatului de funcționare al UE, care spune că băncile centrale nu primesc instrucțiuni de la alte autorități. Mugur Isărescu a spus că a citit raportul Concurenței și că nu se poate referi direct la acesta, dar că a comentat și comentează în continuare pe baza informațiilor publice. „Am citit raportul, 500 de pagini, 300 de anexe. Ce a ieșit în public, că au crescut băncile ROBOR ca să crească costurile pentru creditare și deci să-i „apese” mai tare pe debitori. Care credite, ce nivel de ROBOR? A crescut de la 1 și ceva la sută în 1991 la 7%. Atât au crescut în lume dobânzile, atât a crescut rata de politică monetară. ROBOR nu poate să funcționeze decât între facilitatea de depozit și facilitatea de Lombard, +/-1% rata de politică monetară. Iese de aici? Fie face guvernatorul o declarație și zice „Măi, ați sărit calul”. Iar asta nu înseamnă că nu au fost concurențiali. Ci că au ieșit din limitele astea… Asta se numește, în termeni de politică monetară, moral suasion, o declarație a guvernatorului, că eu pot să influențez piețele inclusiv cu o declarație”, a declarat Mugur Isărescu. Isărescu sugerează că investigația Consiliului Concurenței, instituție condusă de Bogdan Chirițoiu, ar putea interfera cu independența BNR. „Dar ceea ce vreau să vă spun este că ne apărăm, nu cu dinții, cu tărie, piața monetară, că altfel nu am putea să funcționăm. Și mai e ceva foarte grav. Dacă, până la urmă, referirea e că prin procedee neconcurențiale, băncile au crescut între 2021 și 2023, ROBOR-ul de la 1% la 7%, când și rata de politică monetară a crescut de la 1% la 7%, înseamnă că te referi la rata de politică monetară”. Consiliul Concurenței investighează posibile înțelegeri între bănci pentru fixarea ratei dobâznii ROBOR Consiliul Concurenței se află în fazele finale ale investigației privind cele zece bănci participante la panelul de stabilire al cotațiilor zilnice ROBOR. Raportul preliminar, trimis băncilor comerciale, dar și BNR, arată posibile încălcări ale legii concurenței, în opinia comisarilor, ceea ce s-ar putea transforma în sancțiuni după o decizie a plenului Consiliului, așteptată la începutul lunii viitoare. Bogdan Chirițoiu / Foto – Mediafax Foto (Alexandra Pandrea) Investigația Consiliului Concurenței la cele 10 bănci care stabilesc ROBOR a vizat activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea din intervalul de 15 minute după fixing, adică atragerea și plasarea depozitelor interbancare de băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național. Potrivit datelor Asociației Piețelor Financiare (ACI), cele 10 bănci care îndeplinesc rolul de participant la calculul ROBOR sunt: Banca Comercială Intesa Sanpaolo România, Banca Comercială Română, BRD ‐ Groupe Societe Generale, Banca Transilvania, CEC Bank, Eximbank, ING Bank NV Amsterdam – Sucursala Bucureşti, OTP Bank România, Raiffeisen Bank și Unicredit Bank. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Isărescu demolează isteria creșterii cursului valutar din cauza demiterii lui Bolojan. Nu am vândut valută, am cumpărat. Cursul s-ar fi făcut 4,4 lei
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isrăescu, a demolat, marți, acuzațiile de manipulare a cursului valutar din cauza demiterii premierului Ilie Bolojan. Oficialul BNR a explicat că evoluția rezervelor internaționale arată exact contrariul: Banca Centrală a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o. „Am intervenit pe piață, dar am intervenit în principat cumpărând valută și evitând ca leul să se aprecieze” Mugur Isărescu a spus că dacă BNR ar fi vândut masiv valută pentru a menține cursul jos, rezervele internaționale nu ar fi crescut, ci s-ar fi diminuat. Or, s-a întâmplat exact contrariul, a subliniat guvernatorul Băncii Naționale, marți, la prezentarea Raportului privind inflația. „Trebuie să vindem cantități mari de valută ca să fie ținut cursul jos artificial și atunci cum ar fi crescut rezervele internaționale?” a întrebat retoric Isărescu. Guvernatorul a explicat că banca centrală a preluat sume mari în valută de la Ministerul Finanțelor, provenite din fonduri europene sau împrumuturi externe, pentru a evita șocuri pe o piața valutară considerată „subțire”. „BNR a intervenit în principal cumpărând valută, nu vânzând-o – în special de la Ministerul de Finanțe, evitând astfel variații bruște ale cursului atunci când statul avea nevoie să convertească miliarde de euro din fonduri europene sau împrumuturi externe. În ultimii 5 ani, rezervele au crescut cu 40 de miliarde de euro”. Dacă s-ar fi dus toți acești 40 de miliarde în piața valutară, cursul s-ar fi făcut 4,4 lei/euro”, a adăugat guvernatorul BNR. Cum funcționează mecanismul abordat de BNR Mecanismul explicat de guvernatorul Băncii Centrale funcționează astfel: Ministerul de Finanțe primește regulat sume mari în euro din fonduri europene sau din împrumuturi externe, pe care trebuie să le convertească în lei pentru cheltuieli interne. Dacă ar face asta direct pe piață, ar putea arunca într-o singură zi un miliard sau două miliarde de euro, ceea ce ar însemna o apreciere bruscă și perturbatoare a leului. BNR preia aceste sume, creând lichiditate în lei, pe care o sterilizează ulterior prin facilitatea de depozit. „Am intervenit pe piaţă, dar am intervenit în principal cumpărând valută şi pentru a evita aprecierea leului. Grosul cumpărărilor le-am făcut nu direct din piaţă, ci de la Ministerul de Finanţe. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanţe, în loc să vândă încasările valutare din fonduri europene sau din împrumuturi externe direct în piaţă, cu variaţii foarte mari asupra cursului de schimb, , le-a vândut Băncii Naţionale”. Intervențille BNR au fost „mult, mult, mult mai mici” decât în 2025 De asemenea, guvernatorul a precizat și că intervențiile BNR din 2026 au fost „mult, mult, mult mai mici” decât cele din aprilie–mai 2025, atunci când presiunile pe curs au fost mult mai puternice. Potrivit lui Isărescu, cursul leu-euro pare să fi ajuns la un nivel de echilibru, iar nivelul rezervelor permite băncii centrale să lase o flexibilitate mai mare a monedei. Totuși, flexibilitatea depinde de doi factori, continuarea corecției fiscale și stabilitatea politică, pe care BNR nu îi controlează direct, a avertizat Isărescu. În plus, guvernatorul a mai spus că inclusiv declarațiile publice pot influenţa pieţele financiare. „Piețele sunt foarte sensibile la ambii factori. Stabilitate politică, să avem cât mai repede un guvern, și continuarea corecției fiscale”, a spus guvernatorul. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Guvernul repară ce a stricat și pozează în reformist. Ministrul Finanțelor: „Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă”
Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a anunțat, printr-o postare pe pagina sa de Facebook, că Ministerul anulează obligativitatea utilizării E-factura pentru persoanele fizice, pe care tot Guvernul Bolojan o introdusese. Obligativitatea urma să intre în vigoare de la 1 iunie, dar a fost întoarsă pe ultima sută de metri. Amenzile puteau ajunge și la 10.000 de lei Nazare: ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice” După o analiză a afectelor pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice, Nazare a decis să facă un pas înapoi și să renunțe la utilizarea sistemului. El spune că acest lucru ar fi însemnat birocrație suplimentară și costuri administrative inutile. ”Digitalizarea trebuie să simplifice, nu să complice. Anulăm obligativitatea utilizării E-factura acolo unde intervenea birocrație inutilă. Sunt unul dintre principalii promotori ai digitalizării ANAF – este obligatorie şi ne-negociabilă pentru combaterea evaziunii fiscale şi pentru construirea unei administrații fiscale moderne, transparente și eficiente. În același timp, introducerea de noi reguli trebuie făcută gradual, predictibil și fără a crea poveri administrative inutile celor care își declară corect veniturile. Iar atunci când statul introduce măsuri care generează efecte disproporționate sau dificultăți nejustificate în practică, tot statul are responsabilitatea de a asculta feedbackul din societate și de a corecta rapid și echilibrat acele prevederi care nu funcționează. În ultimele luni, am avut un dialog continuu cu profesioniști din domeniul cultural, creativ și academic, cu reprezentanți ai societății civile și cu specialiști fiscali. Am analizat efectele concrete pe care obligativitatea RO e-Factura le-ar fi avut pentru persoanele fizice care obțin venituri din drepturi de autor și pentru alte activități de mică amploare. Concluzia a fost în mod clar aceea că obligativitatea utilizării sistemului ar fi însemnat în principal birocrație suplimentară și costuri administrative inutile, fără un beneficiu proporțional în combaterea evaziunii fiscale sau în eficientizarea colectării veniturilor la buget”, a transmis Nazare. Nazare a propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura. Acesta a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care folosesc CNP-ul ca identificator fiscal nu vor mai avea obligația de a utiliza sistemul RO e-Factura. ”De aceea, am propus un nou amendament pentru simplificarea regulilor RO e-Factura, care a fost preluat de membrii Comisiei de Buget-Finanțe din Camera Deputaților și votat ieri în Comisie. Practic, dacă amendamentul va fi adoptat, persoanele fizice care se identifică fiscal prin CNP nu vor mai fi obligate să folosească RO e-Factura, iar sistemul va rămâne opțional”. Ministrul Finanțelor a declarat că măsura se adresează în special autorilor, traducătorilor, artiștilor, actorilor, muzicienilor, cercetătorilor, jurnaliștilor și altor persoane care obțin venituri din drepturi de autor, fără să fie organizate ca PFA sau societăți comerciale. ”Măsura îi vizează în special pe autori, traducători, artiști, actori, muzicieni, cercetători, jurnaliști și alte persoane care obțin venituri din drepturi de autor fără a funcționa ca PFA sau societăți comerciale. Totodată, sunt exceptați și agricultorii persoane fizice care aplică regimul special pentru agricultori, persoanele care obțin venituri din închirierea pe termen scurt a camerelor prin platforme de rezervări online, precum și institutele și centrele culturale străine care activează în România în baza unor acorduri interguvernamentale. Digitalizarea ANAF și creșterea transparenței fiscale sunt obiective esențiale pentru modernizarea administrației și reducerea evaziunii fiscale. Însă reformele trebuie adaptate realității și aplicate acolo unde există un risc fiscal real, nu acolo unde generează obligații disproporționate pentru contribuabilii corecți”, a punctat Nazare. Semnalul renunțării la obligativitatea e-factura fusese dat cu câteva zile în urmă chiar de premierul Bolojan. „Am continuat digitalizarea şi chiar acum ar urma să intre în vigoare, de exemplu, extinderea sistemului e-Factura pentru toate persoanele, inclusiv pentru cele fizice, care au diferite business-uri mici. Or, asta înseamnă, de exemplu, o birocraţie suplimentară şi am primit deja sesizări pe tema asta şi chiar astăzi mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanţe să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară, dacă combate într-adevăr evaziunea sau dacă doar e o formă de birocraţie în plus”, a transmis premierul Bolojan, într-un interviu la HotNews. Prevederea care obliga persoanele fizice implicate în activități economice să utilizeze sistemul RO e-Factura era cuprinsă în OUG 89/2025 pentru modificarea și completarea Codului fiscal, celebra ,,Ordonanță trenuleț” adoptată de guvern la finalul anului trecut și a intrată în vigoare 15 ianuarie 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Un scriitor român cere anularea obligației e-Factura, măsura impusă de Guvernul Bolojan pentru persoanele cu venituri din drepturi de autor
Mugur Isărescu anunță inflație de 11% în iulie
Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României, a anunțat marți că inflația ar uma să urce până la 11% în iulie, anul acestea. Acesta a precizat că din septembrie, inflația ar urma să scadă până la 6% pe an, pe fondul unui efect de bază favorabil. „Inflația va crește până în iulie, probabil se duce până la 11%, ca apoi, în august, să avemn o inflație de 6% iar la sfârșitul anului cinci și ceva”, a declarat Mugur Isărescu. E posibil ca și în Europa, inflația să crească. S-ar putea să nu mai fim în toamnă campioni la inflație”, a mai adăugat guvernatorul BNR. Potrivit guvernatorului BNR, creșterea abruptă a prețului petrolului a generat un nou val de presiuni inflaționiste în întreaga Europă. „Traiectoria inflației era în mare măsură descendentă în primele două luni, dar s-a inversat în martie, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu. Creșterea abruptă a prețului la țiței a avut efect invers”, a explicat Isărescu. Acesta a vorbit despre ceea ce numește „inflația Ormuz”, referindu-se la impactul tensiunilor din zona Strâmtorii Ormuz asupra piețelor globale de energie și materii prime. „Se vorbește în toată Europa de inflația Ormuz, care a generat un șoc amplu la nivelul pieței de petrol și gaze naturale, cu efecte pe piețele de îngrășăminte, produse chimice, materii prime agricole și aluminiu. A crescut foarte mult prețul îngrășămintelor”, a spus guvernatorul BNR. Guvernatorul BNR avertizează asupra impactului crizei politice Isărescu avertizează că tensiunile politice pot afecta încrederea investitorilor și accesul la finanțare externă. „Evoluția viitoare va depinde sporit de finanțarea din surse externe, care are nevoie de continuitate politică. Criza politică nu ajută în acest sens”, a spus șeful BNR. „Ne trebuie însă guvern. În mod clar. Nu putem să ne descurcăm singuri”, a declarat Isărescu. Mugur Isărescu a declarat, de asemenea, că România are nevoie de o schimbare a modelului de creștere economică, bazată mai mult pe investiții și mai puțin pe consum, pentru a evita dezechilibrele externe și presiunile inflaționiste. FOTO: Mediafax/ sursa VIDEO: Banca Națională a României Recomandarea autorului: BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Care sunt estimările băncii centrale cu privire la evoluția inflației România, depășită de Bulgaria la creșterea falimentelor în Europa Centrală și de Est în 2025 BNR a anunțat că datoria externă a României a urcat la un nou record. Ce arată datele oficiale despre investițiile străine
Ce se știe despre vizita lui Putin în China
Iuri Ușakov, diplomat și fost ambasador al Rusiei în SUA, a dezvăluit că vizita de stat în China a președintelui rus Vladimir Putin va fi una de mare impact. Putin ar urma să sosească la Beijing pe 19 mai. Vizita va dura două zile. Rusia și China se pregătesc să creeze o „Nouă Ordine Mondială”. Cu sau fără voia Americii și a Europei. Vladimir Putin va fi însoțit în China de o mare delegație de oficiali și oameni de afaceri, exact pe modelul lui Donald Trump. Liderul de la Casa Albă a venit însoțit de directori executivi ai marilor companii din industria „big tech”. Delegația lui Putin În cazul lui Putin, delegația sa va fi alcătuită din oligarhi, oameni de afaceri și directori din energie (Gazprom, Rosnef) și următorii miniștri: Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului; Serghei Lavrov, ministrul de Externe al Rusiei; Elvira Nabiullina, șefa Băncii Centrale a Rusiei; Denis Manturov, vicepremier; Tatiana Golikova, vicepremier; Alexandr Novak, vicepremier pentru Complexul Energetic; Iuri Trutnev, vicepremier și președintele delegației din districtul federal din Extremul Orient; Dmitri Cernișenko, vicepremier pentru Turism, Sport, Cultură și Comunicații; Oksana Lut, ministrul Agriculturii; Olga Liubimova, ministrul Culturii; Andrei Nikitin, ministrul Transportului; Maxim Reșetnikov, ministrul Dezvoltării Economice; Anton Siluanov, ministrul Finanțelor; Irek Fayzullin, ministrul Construcțiilor și al Locuințelor; Valeri Falkov, ministrul Științei și al Educației. „Forța Siberiei 2”, un proiect ce va fi readus în discuție Delegațiile Federației Ruse și a Republicii Populare Chineze vor semna în jur de 40 de documente în timpul vizitei de stat a lui Putin la Beijing, a adăugat Ușakov. Diplomatul a dezvăluit și că cei doi lideri vor discuta în detalu despre proiectul „Forța Siberiei 2”, care a fost blocat. Proiectul presupune transportarea gazelor din peninsula Yamal din Rusia către China prin Mongolia, pe o rută de 2.600 de kilometri. Alte detalii despre vizita lui Putin la Beijing Înainte de vizita sa în China, Putin a înregistrat un mesaj video adresat cetățenilor chinezi, în loc să pregătească un articol tradițional pentru presa locală, a anunțat Ușakov. Comerțul dintre Rusia și China din anul trecut a atins aproape 240 de miliarde de dolari, iar structura lui s-a extins, a declarat Ușakov, potrivit TASS. Putin se va întâlni cu inginerul chinez Peng Pei. Băiatul care a fost fotografiat alături de președinte în 2000, în timpul primei vizite a lui Putin în China, este Peng Pei. Atunci, el avea 10 ani. „Dacă aș avea ocazia, dacă l-aș putea revedea pe Putin, i-aș spune: «Stimate președinte, băiatul cu care ați fost fotografiat acum 25 de ani a devenit inginer senior»”, a recunoscut el. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Adrian Năstase și Viorica Dăncilă, la Parada Victoriei la Beijing. Foștii premieri, la două rânduri de Putin, Xi și Kim Jong-un
Experții financiari trag semnale de alarmă asupra prelungirii războiului SUA-Iran: Suntem la câteva săptămâni distanță de o recesiune globală
Experții financiari trag semnale de alarmă că din cauza prelungirii războiului dintre SUA și Iran, lumea e la câteva săptămâni distanță de o recesiune. Temerile economice apar în contextul în care Trump a avertizat Iranul că „ceasul ticăie” și „timpul se scurge” pentru a ajunge la un acord de pace. Potrivit unor rapoarte, președintele se pregătește să reia atacurile militare. Iar ultimele imagini generate cu AI postate pe Truth Social relevă că Trump ia chiar în considerare să bombardeze nuclear Iranul. În aprilie, înainte de încheierea armistițiului, Trump a amenințat Iranul că-i va distruge centralele electrice și podurile. Pe 8 aprilie, Trump a amenințat că va aduce Iranul înapoi în „epoca de piatră” și că „o întreagă civilizație va muri la noapte”. Prețul la barilul de petrol ar putea crește la 180$ Criza petrolieră încă continuă după ce Iran și SUA au impus blocade în Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă pentru 20% din tranzitul petrolier global. Peste 80 de țări au impus raționalizarea carburanților ca urmare a pericolului creșterii prețului la petrol la peste 180 de dolari barilul. Economiștii și comercianții avertizează că dacă războiul nu se va încheia cât mai repede, va urma un nou val de scumpiri majore. Prețul mediu la galonul de carburant în SUA a crescut deja la 4,50 de dolari. „Epoca de Aur” a lui Trump ar putea fi pe sfârșite. „Drill,Baby, Drill” nu este destul… Financial Times avertizează că noul val de scumpiri la carburanți ar ptuea duce nu doar la raționalizarea enzinei, dar și la închiderea unor industrii la scară largă și la stagnarea creșterii economice globale. JPMorgan estimează că stocurile de petrol din toate țările dezvoltate vor ajunge să opereze la nivel de stres din iunie, fiind în prag de epuizare. „Dacă războiul cu Iran nu se încheie în următoarele săptămâni și Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă, mi-e teamă că o recesiune globală este pe masă”, a spus comisarul european pentru transport, Apostolos Tzitzikostas, potrivit Daily Mail. Milioane de turiști și-ar putea lua adio de la vacanțele de vară Cererea pentru aparatele de aer condiționat și zborurile programate pentru vacanțele de vară ar putea grăbi epuizarea carburanților chiar din luna iunie. Paul Diggle, șef economist la fundația Aberdeen, avertizează: „Luăm urmările foarte în serios. Trăim cu timp împrumutat”. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Trump, anunțul care dă fiori: „O civilizație întreagă va pieri la noapte”