Cercetătorii americani au folosit inteligența artificială pentru a crea viruși nemaiîntâlniți în natură, capabili să infecteze organisme vii
Ca într-un scenariu de film post-apocaliptic, cercetătorii americani au folosit cu succes inteligența artificială pentru a proiecta de la zero codul genetic al unor viruși nemaiîntâlniți în natură. Apoi au folosit aceste instrucțiuni pentru a fabrica în laborator virușii respectivi. Complet viabile și capabile să se reproducă într-un mediu de infectare recreat în laborator, nu mai puțin de 16 tulpini virale concepute de AI au fost demonstrate atacând culturile de bacterii pentru care au fost proiectate să le infecteze. Și deși virușii creați în scop demonstrativ sunt complet inofensivi pentru oameni, ușurința cu care inteligența artificială poate fi folosită pentru a proiecta astfel de „instrumente”, despre care echipa de cercetători susține că vor putea fi folosite pentru a trata boli considerate incurabile pentru medicină actuală, ridică preocupări urgente de siguranță și securitate. În cazul de față, virusurile create de AI sunt dintr-o categorie anume de bacteriofagi, care infectează doar bacteriile și sunt folosite de obicei pentru a trata pacienții cu infecții persistente. În testele de laborator, un cocktail de virusuri proiectate de inteligența artificială a ucis bacteriile E coli rezistente la bacteriofagii naturali, redând speranța pentru obținerea unui tratament eficient în cazurile de infectare cu bacterii multirezistente la antibiotice. Dr. Brian Hie, inginer chimist la Universitatea Stanford din California, a folosit modele de limbaj genomic, echivalentul genetic al modelelor de limbaj mari din spatele chatbot-urilor cu inteligență artificială, pentru a proiecta genomuri funcționale pentru bacteriofagi. Virusurile au fost apoi sintetizate în laborator și confruntate cu bacterii E coli plasate în mediul de cultură. Potrivit declarațiilor oferite pentru revista Science, capacitatea de a „proiecta rapid” genomuri și de a le personaliza pentru a depăși protecțiile naturale evoluate de bacteriile țintă poate „transforma terapia fagică” și „extinde seturile de instrumente biotehnologice”. Tehnologia funcționează similar cu modelele lingvistice mari, precum ChatGPT, care prezic secvențe de text. În acest caz, modelele de inteligență artificială, cunoscute sub numele de Evo1 și Evo2, prezic limbajul vieții mai degrabă decât cuvintele. Cercetătorii de la Stanford au selectat cele mai promițătoare 302 modele de inteligență artificială și le-au sintetizat în laborator. Dintre acestea, 16 s-au dovedit eficiente în uciderea bacteriei E. coli. Însă dincolo de beneficiile potențiale, oamenii de știință care au studiat lucrarea publicată de cercetători ridică îngrijorări justificate privind ”biosiguranța, bioizolația și biosecuritatea”, îndemnând companiile implicate deja în proiectarea de genomuri întregi să ”consulte atât profesioniști în domeniul siguranței, cât și al securității pe parcursul proiectului”. Într-un articol separat, profesorul Tom Inglesby și dr. Moritz Hanke de la Centrul pentru Securitate Sanitară al Universității Johns Hopkins din Baltimore au întărit avertismentul: „Deși acest lucru este promițător pentru aplicațiile din științele vieții, ridică și întrebări urgente privind biosiguranța și biosecuritatea. Capacitatea de a compune genomuri virale folosind inteligența artificială generativă există acum; guvernanța necesară pentru a o conduce în siguranță nu există.” Mult mai sceptic față de reușita laboratorului din California, Tom Ellis, profesor de inginerie genomică sintetică la Imperial College London, este de părere că virușii bacteriofagi sunt ” literalmente cel mai mic și mai ușor de realizat genom”. Chiar dacă inteligență artificială antrenată pe codul genetic al unor bacterii periculoase ar putea fi utilizată pentru a proiecta viruși mai dăunători, producerea unor genomuri viabile pentru viruși complecși, de tipul celora care pot da naștere unor pandemii, este considerabil mai dificilă. Cu toate acestea, controlul accesului la datele genetice și impunerea de restricții privind crearea de genomuri care par periculoase ar ajuta. „Guvernele lucrează deja din greu pentru a face acest lucru”, a adăugat el. „Dar, sincer, amenințarea reprezentată de proiectarea și scrierea completă prin inteligență artificială a unui genom al unui virus sau al unei bacterii este foarte exagerată atunci când ne gândim că simpla luare a agenților patogeni existenți și efectuarea de modificări de tip „câștig de funcție” asupra genomurilor lor este mult mai ușoară și mai probabil să fie o amenințare patogenă reală.” Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
TikTok a dezactivat intenționat mecanismul de blocare a conținutului dăunător pentru milioane de utilizatori. Pentru a vedea ce se întâmplă
Potrivit unui raport intern ajuns în posesia jurnaliștilor Bloomberg, TikTok a încercat un experiment cu urmări tragice dezactivând în mod intenționat mecanismul de siguranță care împiedica algoritmii platformei să servească utilizatorilor vulnerabili conținut potențial-dăunător. Astfel până la 15 milioane de utilizatori TikTok au ajuns să vizioneze zi-de-zi selecții de clipuri „personalizate”, care le amplificau propriile temeri și preocupări suicidare, tulburări de alimentație și alte cele, amplificând probleme de comportament existent sau conducând la dezvoltarea unor afecțiuni psihice de care nu sufereau înainte. Și în mod inevitabil, unii dintre tinerii atrași fără știrea lor în acest experiment au reacționat ducând la îndeplinire sugestiile primite în sute de clipuri care îi motivau să-și facă rău. Potrivit raportului obținut de jurnaliștii Bloomberg, când TikTok și-a actualizat algoritmul în 2021 pentru a împiedica utilizatorii să fie copleșiți de conținut dăunător, compania a oprit în mod intenționat aplicarea acestor filtre pentru milioane de utilizatori. Iar inițiativa a avut un scop „științific”, de a permite măsurarea/evaluarea modului în care noile funcții de siguranță ar putea influența fidelitatea utilizatorilor față conținutul aplicației. Altfel spus, nu era despre nevoia de a măsura câte bine sunt protejați utilizatorii de rând comparat eșantionului de testare, ci pur și simplu „câți bani/utilizatori pierdem dacă limităm conținutul dăunător”. Raportat la numărul total al utilizatorilor din SUA, aproximativ 10% dintre aceștia (sau 15 milioane) au avut parte de o experiență TikTok fără niciun fel de protecție împotriva conținutului dăunător. Și de reținut, acest raport face referire strict la publicul din SUA. Așa ne putem doar imagina ce alte experimente a mai încercat ByteDance, compania care la acea vreme deținea și versiunea TikTok pentru SUA, cu utilizatorii platformei din alte regiuni ale lumii. Știm doar că exemplul folosit pentru argumentarea procesului deschis la un tribunal din Statele Unite este cazul lui Chase Nasca, un tânăr de 16 ani care a fost bombardat cu peste 7.500 de videoclipuri axate pe depresie, singurătate și sinucidere. Iar acesta a recurs la un gest extrem în anul 2022. Iar ca el ar putea fi sute sau mii de alte cazuri nefericite, dar care dintr-un motiv sau altul nu au fost asociate direct impactului nociv avut de expunerea permanentă și necontrolată la conținutul distribuit pe rețelele de socializare. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Agenții AI au folosit identități false și au înșelat oameni în timpul testelor de securitate
Un experiment realizat de organizația AI Security Institute (AISI) din Marea Britanie arată cât de greu pot fi controlați agenții AI atunci când primesc acces la internet și funcționează cu o parte dintre mecanismele de siguranță dezactivate. După 122 de teste de securitate cibernetică, care au implicat modele dezvoltate de Anthropic și OpenAI, AISI a observat doar 10 situații în care agenții AI au efectuat acțiuni autonome și neautorizate pe internet, interacționând cu persoane sau organizații reale. Adică în mai puțin de 10% din cazuri au avut un comportament, să zicem deviant. Cazul care a făcut cea mai mare vâlvă Cel mai flagrant caz este cel al unui model Anthropic (Mythos 5) care încerca să introducă un cod malițios într-un proiect open-source. Agentul și-a creat mai multe identități false și a contactat oameni, încercând să-i convingă să ruleze cod periculos sau să permită executarea codului. Când a fost confruntat, agentul și-a modificat propriile înregistrări și a încercat să treacă la altă identitate pentru a continua. AISI spune că este prima dată când observă o înșelăciune de o asemenea amploare îndreptată, fără o cerere clară, către lumea reală. Dincolo de senzaționalul știrii, Institutul precizează că nu există dovezi că incidentul a produs efecte negative concrete in real life. De ce se comportă astfel agenții AI Ca să înțelegem corect de ce se întâmplă asta, contextul este esențial. Anthropic spune că agenții AI au fost testați în condiții „în mod deliberat permisive”, adică mecanismele normale de protecție au fost eliminate, iar modelele aveau acces la internet fără restricții explicite privind modul în care îl puteau folosi. Compania subliniază că acest mod de configurare nu este reprezentativ pentru agenții AI comerciali. Și OpenAI spune cam același lucru. În cazul GPT-5.6 Sol, AISI a identificat două ieșiri din perimetrul autorizat al testului. Printre ele s-au numărat folosirea unor servicii externe și reutilizarea unui token GitHub disponibil public. Sistemul de testare avea activat în mod intenționat accesul la internet, iar protecțiile de securitate cibernetică fuseseră dezactivate pentru a măsura capacitățile brute ale modelului. Incidentele demonstrează mai puțin că agenții AI reprezintă inevitabil un pericol și mai mult cât de importante sunt limitările, izolarea infrastructurii și monitorizarea atunci când aceștia primesc autonomie și acces direct la servicii online. De ce sunt rezervat când cineva privește agenții AI, în faza actuală, ca pe niște potențiali Terminatori? Pentru că nu au conștiință, motivații proprii sau interese de apărat. Riscul nu vine din intenția de a face rău, ci din felul în care pot urmări o sarcină prost definită într-un mediu nesecurizat. Cu alte cuvinte, un sistem nu trebuie să fie conștient ca să producă efecte periculoase. E e suficient să urmărească foarte eficient un obiectiv și să aleagă, în lipsa unor limite clare, căi pe care dezvoltatorii nu le-au anticipat. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
După GPU, memorii RAM și SSD-uri, acum și plăcile de bază intră pe lista componentelor PC vizate de scumpiri iminente
Potrivit informațiilor propagate mai întâi pe rețelele sociale din China, plăcile de bază pentru PC se vor scumpi semnificativ în următoarele luni, producătorii nemaiputând să absoarbă creșterile de prețuri scăpate de sub control, care încep să afecteze toate aspectele lanțului de aprovizionare. Ceea a ce a început cu scumpiri punctuale, determinate de îngreunarea accesului la anumite componente esențiale (ex. cipuri DRAM și NAND Flash) vânate și de clienții din industria centrelor de procesare pentru inteligență artificială, este pe cale să se transforme într-o criză generală determinată de scumpirea materialelor de tot felul. Potrivit materialului publicat pe forumul chinezesc Boards Channels (între timp șters), producătorii de plăci de bază pentru PC anticipează pentru lunile următoare majorarea cu până la 50% a costurilor de procurare a materialelor esențiale și văd ca și inevitabilă propagarea efortului financiar direcția consumatorilor. Sursa acestei informații nu clarifică dacă motivația acestor scumpiri are o cauză logistică sau politică, însă faptul că raportul Board Channels a fost șters fără să fie dezmințit niciun fel sugerează o posibilă intervenție externă pentru cenzurarea unei informații ce nu trebuia făcută publică. Dar potrivit unei capturi de ecran propagată pe diferite site-uri, producătorii taiwanezi de plăci de bază, inclusiv ASUS, Gigabyte și MSI sunt deja pregătiri pentru această perioadă dificilă și vor încerca să limiteze efectele scumpirilor preconizate. Indiferent dacă raportul este real sau nu, veștile oricum nu sunt bune pentru consumatorii care urmăresc achiziționarea unui nou PC, sau am upgrade-ul celui existent. Prețurile hard disk-urilor și al SSD-urilor cresc de la o lună la alta, NVIDIA lasă de înțeles că va scumpi anumite modele de acceleratoare GeForce cu încă 20 și 30%, singurele componente rămase oarecum neatinse fiind procesoarele PC, plăcile de bază componentele secundare, cum ar fi surse de alimentare și carcase PC. Unul dintre motivele pentru care analiștii cred că este probabil ca prețul plăcilor de bază să crească este acela că practic toate componentele electronice sunt afectate de boom-ul datelor generate de inteligența artificială, centrele de date consumând produse de memorie și stocare, creând constrângeri în aprovizionare. Există, de asemenea, o ofertă redusă de materiale precum cuprul, precum și de substanțe chimice fabricate în anumite părți ale Orientului Mijlociu, a declarat Cassandra Cummings, CEO al companiei de proiectare și producție electronică Thomas Instrumentation Inc. Mai putem trece pe listă și perturbările apărute pe lanțurile de aprovizionare cu materii prime, determinate atât de conflictul din Orientul Mijlociu dar și de măsurile recente luate de regimul de la Beijing, privind interzicerea exporturilor de materii prime esențiale către cumpărători din afara Chinei. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Bulgaria face profituri record de pe urma crizei energetice din România
Ministrul energiei de la Sofia, Iva Petrova, a precizat în cadrul emisiunii „Bună ziua, Bulgaria” că, datorită crizei energetice generate de secetă și nivelurile scăzute ale Dunării, țara sa obține venituri suplimentare de milioane de euro, relatează publicația Fakti. În prezent, Bulgaria înregistrează exporturi record de energie electrică, cu un volum istoric de până la 32.000 – 33.000 MWh pe zi, ceea ce generează venituri suplimentare de milioane de euro. Loading … Iva Petrova, ministrul Energiei din Bulgaria Nivelul extrem de scăzut al apei pe Dunăre a redus drastic producția de energie din România, unde centrala nucleară de la Cernavodă este parțial afectată. În aceste condiții, pe timpul zilei, când cererea de energie la noi în țară este mică, se realizează un transfer masiv de curent electric către Bulgaria, acolo unde este stocat în baterii. Diferențele majore dintre profitul bulgarilor și pierderile masive ale României constau în viziunea pe termen lung a acestora privind infrastructura. Bulgaria a alocat circa 600 de milioane de euro prin PNRR pentru achiziția de baterii de stocare a energiei. În aceste condiții, vecinii noștri de la sud au devenit un pilon de stabilitate care poate să „salveze” regiunea de la un colaps energetic, dar profită din plin din punct de vedere financiar de vulnerabilitățile statelor din regiune. Mecanismul prin care Bulgaria cumpără energie ieftină din România și o vinde scump seara către noi se bazează pe o strategie de arbitraj comercial. În perioada prânzului, panourile fotovoltaice și prosumatorii din România generează o cantitate uriașă de energie electrică și, deoarece consumul național este relativ redus în această perioadă, oferta depășește masiv cererea. Prin urmare, prețul energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (PZU) scade drastic, ajungând uneori și la 0 euro. Pentru că România nu are unde să stocheze acest surplus de energie de la amiază, acesta merge spre Bulgaria deoarece piețele sunt interconectate prin mecanismul de cuplare european, acolo unde traderii bulgari, precum cei care operează proiecte de baterii în Lovech, stochează această energie la prețuri derizorii sau uneori chiar pe gratis. Bulgarii, în loc să consume imediat această energie importată din România, o direcționează către sistemele sale masive de stocare a energiei. Unele raportări arată că dețin baterii care pot cumula și până la 6 GW de energie electrică. În aceste condiții, seara, când România intră în deficit de energie iar consumul din țară explodează, bulgarii deschid robinetul. Pentru că România nu mai produce destul și nu are energie stocată, prețul pe piață crește fulminant din cauza cererii foarte mari. Potrivit unei analize realizate de Gândul, de când România a intrat în criza energetică, țara noastră a exportat energie la prețuri de 2 lei MWh pe timpul zilei și a cumpărat-o înapoi seara cu prețuri de până la 1.100 de lei MWh. Paradoxal, ne răscumpărăm propria energie electrică pe care o producem ziua. Toate aceste venituri provin din oportunismul Bulgariei pentru că au avut viziunea de a investi în baterii de stocare pe care România nu le are. Compania Advance Green Energy AD este unul din marii câștigători din aceste tranzacții cu energie, fiind unul dintre pilonii principali ai industriei energetice din Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat.
Monopolul AI: Cum blochează marii giganți concurența
Antrenarea unui model de inteligență artificială de top are nevoie astăzi de investiții de peste 100 de milioane de dolari, potrivit datelor din raportul anual AI Index realizat de Universitatea Stanford. Asta transformă piața într-un monopol de infrastructură controlat strict de trei sau patru mari corporații. Deși tehnologia este promovată ca un instrument care democratizează inovația, costurile masive de operare absorb până la un sfert din veniturile startup-urilor și creează o dependență directă față de serverele Google, Amazon sau Microsoft. Acești giganți folosesc puterea de calcul ca pe o taxă obligatorie cu care sufocă concurența și elimină companiile independente. Succesul vine la pachet cu cheltuieli mult mai mari pentru dezvoltatorii mici Sursă foto: Microsoft Ca să construiești un model de bază competitiv, ai nevoie de o infrastructură masivă — zeci de mii de procesoare grafice (plăci video) de top care rulează continuu. Companiile mici nu își permit astfel de centre de date și devin dependente de infrastructura de cloud oferită de Microsoft, Google sau Amazon. Problema se adâncește la utilizarea zilnică. În software-ul tradițional, un client nou nu implică un cost suplimentar semnificativ. Asta le permite companiilor să aibă marje de profit brut de până la 85%. În cazul AI-ului, fiecare interacțiune consumă putere de calcul. Din acest motiv, analizele ICONIQ Capital și Bessemer Venture Partners arată că marjele de profit din industria AI scad spre 50-52%. Astfel, un startup de succes intră într-o „spirală a creșterii negative”: mai mulți utilizatori înseamnă o factură uriașă către furnizorul de cloud, care de multe ori depășește veniturile generate din abonamente. Giganții din economie își recuperează investițiile prin scheme financiare Costurile uriașe de operare explică de ce peste 80% dintre proiectele AI eșuează înainte de a aduce profit, conform unui meta-studiu realizat de organizația de cercetare RAND Corporation. Chiar și atunci când un startup reușește să inoveze, platformele mari îi clonează rapid funcțiile și le integrează gratuit în software-ul lor folosit deja de milioane de oameni. Monopolul este ținut în viață și prin contracte stricte. O investigație oficială a Comisiei Federale de Comerț din SUA (FTC) a descoperit o schemă numită „cheltuire circulară” (circular spending). Giganții din tehnologie investesc miliarde de dolari în startup-urile noi, dar le obligă prin contract să cheltuiască o mare parte din suma primită pe serviciile cloud pe care le are investitorul. Practic, banii investiți se întorc în conturile aceluiași gigant. Iluzia independenței europene. UE investește în centre de date care merg cu componente de la giganții din tech Sursă foto: Microsoft Pentru a scăpa de această dependență, Comisia Europeană finanțează 7 mari centre de date (numite „AI Gigafactories”), cu scopul de a oferi acces mai ieftin programatorilor europeni la AI. Problema este că procesoarele care echipează aceste fabrici sunt produse și controlate de aceleași companii americane care dețin monopolul. Astfel, Europa nu face decât să construiască pe banii ei noi clienți pentru aceeași rețea globală. În realitate, piața AI este un ecosistem în care corporațiile care dețin infrastructura percep o taxă obligatorie pe inovație. Experții în tehnologie atrag atenția că dacă accesul la aceste super-calculatoare nu va fi reglementat ca o utilitate publică esențială, companiile mici vor rămâne la nesfârșit doar niște chiriași. Giganții tech ca Google, Amazon sau Nvidia sunt cei care vor avea mereu de câștigat.
Netflix deblochează opțiunea pentru streaming 4K folosind Google Chrome. Dar nu orice PC este compatibil
Când vine vorba de streaming Netflix cu filmele preferate, vizionarea la cel mai înalt nivel de calitate a imaginii nu-ți poate fi garantată doar pentru că plătești un abonament Netflix Premium. Nu, trebuie ca device-ul tău să aibă o anumită configurație hardware și software. Iar dacă nu e totul perfect, atunci trebuie să te mulțumești cu o experiență de vizionare sub-optimă. Dacă plătești suplimentar pentru abonamentul Premium de la Netflix, te-ai aștepta să obții cea mai bună calitate a imaginii fără bătăi de capt, indiferent de browserul web pe care îl folosești și fără să-ți bați capul căutând după un anume model de laptop sau monitor care să întrunească specificațiile minime. În mod ironic, vizionarea filmelor 4K este mult mai simplă pentru pirații care descarcă astfel de conținut din surse complet „gratuite”, dar dacă vrei să fii pe deplin în legalitate ai de îndurat tot felul de „capricii” din partea furnizorilor de conținut. Până acum, vizionarea Netflix în 4K pe Windows sau Safari pe Mac a presupus din oficiu că ești fan Microsoft Edge. În schimb, dacă foloseai Chrome erai penalizat cu o rezoluție mai mică, chiar dacă hardware-ul tău respecta toate criteriile de compatibilitate. Dar dacă actualizezi la versiunea Chrome 117, Netflix acceptă acum redarea 4K cel puțin pentru utilizatorii de Windows. Desigur, Chrome în sine nu este singura cerință. Netflix încă se așteaptă ca PC-ul tău să bifeze mai multe opțiuni înainte de a debloca redarea 4K. Și pentru „că trebuie”, vei avea nevoie de un PC cu Windows 11 complet actualizat, împreună cu abonamentul Premium de la Netflix, care include streaming Ultra HD. Dincolo de asta, contează și hardware-ul. Printre configurațiile acceptate se numără plăcile grafice Nvidia GeForce GTX 1050 sau mai noi, plăcile grafice AMD Radeon RX seria 400 sau mai recente și procesoarele Intel sau AMD compatibile. În funcție de configurație, este posibil să ai nevoie și de extensiile video HEVC de la Microsoft. De asemenea, nu orice model de monitor este eligibil. Netflix îți impune folosirea unui un ecran 4K care rulează la 60Hz, în timp ce monitoarele externe trebuie să fie compatibile cu protecția la copiere HDCP 2.2. În cele din urmă, asigură-te că setările de redare de pe Netflix sunt lăsate pe Automat sau High. iar dacă s-au aliniat toate planetele, vei putea să vizionezi conținut în 4K Ultra HD pe PC, probabil. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
PSD îl ironizează pe Bolojan pe tema termocentralelor
PSD îl ironizează pe premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe rețelele sociale, în care sugerează că acesta nu vrea să meargă la Bruxelles ca să negocieze deschiderea termocentralelor deoarece „a dat afară translatorii”. Mesajul vine în contextul disputei dintre social-democrați și șeful Executivului privind viitorul centralelor pe cărbune și al crizei energetice. În postarea publicată pe Facebook, social-democrații pornesc de la întrebarea „De ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor?” și susțin că premierul demis ratează negocieri importante din cauza unor decizii administrative. PSD subliniază că aceste decizii nu mai au legătură cu eficiența statului, ci cu incompetența. Loading … „O întrebare care rămâne fără un răspuns clar: de ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor? Când ajungi să ratezi negocieri importante din cauza unor decizii administrative, nu mai vorbim despre eficiență, ci despre incompetență”, a scris PSD Alba pe Facebook. PSD: „Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor” În continuarea mesajului, PSD extinde criticile dincolo de negocierile cu termocentralele și susține că reformele promovate de Guvernul Bolojan nu trebuie să pună presiune pe umerii românilor. Social-democrații susțin că Guvernul are obligația să protejeze interesele naționale, locurile de muncă și siguranța comunităților. „Românii au nevoie de decizii responsabile, de dialog și de apărarea intereselor naționale. Energia, locurile de muncă și siguranța comunităților nu ar trebui tratate cu indiferență. Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor. Este nevoie de soluții care să țină cont de cei care muncesc, de familii și de viitorul țării.” Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni, 3 august, că parlamentarii formaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. Totodată, acesta i-a cerut public premierului demis, Ilie Bolojan, să meargă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a spus Sorin Grindeanu.
Samsung și SK Hynix profită, după ce Apple nu s-a înțeles cu chinezii pentru achiziția de DRAM
Apple încearcă să găsească noi surse de memorie DRAM înaintea lansării seriei iPhone 18. În acest context, Samsung și SK Hynix profită de faptul că Apple nu s-a înțeles cu chinezii de la CXMT pentru achiziția de memorie DRAM la preț preferențial, scrie publicația sud-coreeană ddaily.co.kr. Apple este unul dintre cei mai mari cumpărători de componente electronice din lume, iar volumele uriașe comandate i-au oferit în mod obișnuit o poziție excelentă atunci când negociază prețurile cu furnizorii. Însă criza de pe piața memoriilor, generată de ascensiunea AI, pare să fi schimbat status quo-ul. De ce au refuzat chinezii Apple? Apple a cerut mai întâi acordul guvernului american ca să poată cumpăra DRAM (Dynamic RAM) de la CXMT, companie aflată pe lista neagră în SUA. Odată obținut acordul teoretic, Apple a încercat să negocieze cu chinezii un preț mai mic decât cel practicat de Samsung și SK Hynix. CXMT a refuzat categoric, cerând prețuri egale sau chiar mai mari decât cele ale coreenilor. Prin urmare, Apple rămâne fără opțiunea ieftină chinezească, iar Samsung și SK Hynix profită de această situație. Explicația e simplă și ține de cerere și ofertă. Huawei, Xiaomi și restul companiilor chineze au rezervat deja o mare parte din producția CXMT prin contracte pe termen lung, la prețuri mari, tocmai pentru a rămâne independenți față de furnizorii externi. Practic, CXMT nu mai are niciun motiv să ofere un preț preferențial unui client exigent ca Apple, câtă vreme piața internă chinezească îi absoarbe oricum toată producția. Cum profită Samsung și SK Hynix de situație Astfel, Samsung și SK Hynix câștigă pe două direcții strategice: nu doar că rămân furnizorii principali pentru Apple, dar au și motive să crească prețurile la memoria DRAM, în timp ce-și concentrează resursele pe segmentul AI, mult mai profitabil. Practic, strategia de a folosi componente chinezești ieftine ca mijloc de negociere s-a prăbușit exact când Apple avea cea mai mare nevoie de ea. Iar câștigătorii acestui joc de putere rămân coreenii. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor. „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook. Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia