Monopolul AI: Cum blochează marii giganți concurența
Antrenarea unui model de inteligență artificială de top are nevoie astăzi de investiții de peste 100 de milioane de dolari, potrivit datelor din raportul anual AI Index realizat de Universitatea Stanford. Asta transformă piața într-un monopol de infrastructură controlat strict de trei sau patru mari corporații. Deși tehnologia este promovată ca un instrument care democratizează inovația, costurile masive de operare absorb până la un sfert din veniturile startup-urilor și creează o dependență directă față de serverele Google, Amazon sau Microsoft. Acești giganți folosesc puterea de calcul ca pe o taxă obligatorie cu care sufocă concurența și elimină companiile independente. Succesul vine la pachet cu cheltuieli mult mai mari pentru dezvoltatorii mici Sursă foto: Microsoft Ca să construiești un model de bază competitiv, ai nevoie de o infrastructură masivă — zeci de mii de procesoare grafice (plăci video) de top care rulează continuu. Companiile mici nu își permit astfel de centre de date și devin dependente de infrastructura de cloud oferită de Microsoft, Google sau Amazon. Problema se adâncește la utilizarea zilnică. În software-ul tradițional, un client nou nu implică un cost suplimentar semnificativ. Asta le permite companiilor să aibă marje de profit brut de până la 85%. În cazul AI-ului, fiecare interacțiune consumă putere de calcul. Din acest motiv, analizele ICONIQ Capital și Bessemer Venture Partners arată că marjele de profit din industria AI scad spre 50-52%. Astfel, un startup de succes intră într-o „spirală a creșterii negative”: mai mulți utilizatori înseamnă o factură uriașă către furnizorul de cloud, care de multe ori depășește veniturile generate din abonamente. Giganții din economie își recuperează investițiile prin scheme financiare Costurile uriașe de operare explică de ce peste 80% dintre proiectele AI eșuează înainte de a aduce profit, conform unui meta-studiu realizat de organizația de cercetare RAND Corporation. Chiar și atunci când un startup reușește să inoveze, platformele mari îi clonează rapid funcțiile și le integrează gratuit în software-ul lor folosit deja de milioane de oameni. Monopolul este ținut în viață și prin contracte stricte. O investigație oficială a Comisiei Federale de Comerț din SUA (FTC) a descoperit o schemă numită „cheltuire circulară” (circular spending). Giganții din tehnologie investesc miliarde de dolari în startup-urile noi, dar le obligă prin contract să cheltuiască o mare parte din suma primită pe serviciile cloud pe care le are investitorul. Practic, banii investiți se întorc în conturile aceluiași gigant. Iluzia independenței europene. UE investește în centre de date care merg cu componente de la giganții din tech Sursă foto: Microsoft Pentru a scăpa de această dependență, Comisia Europeană finanțează 7 mari centre de date (numite „AI Gigafactories”), cu scopul de a oferi acces mai ieftin programatorilor europeni la AI. Problema este că procesoarele care echipează aceste fabrici sunt produse și controlate de aceleași companii americane care dețin monopolul. Astfel, Europa nu face decât să construiască pe banii ei noi clienți pentru aceeași rețea globală. În realitate, piața AI este un ecosistem în care corporațiile care dețin infrastructura percep o taxă obligatorie pe inovație. Experții în tehnologie atrag atenția că dacă accesul la aceste super-calculatoare nu va fi reglementat ca o utilitate publică esențială, companiile mici vor rămâne la nesfârșit doar niște chiriași. Giganții tech ca Google, Amazon sau Nvidia sunt cei care vor avea mereu de câștigat.
Netflix deblochează opțiunea pentru streaming 4K folosind Google Chrome. Dar nu orice PC este compatibil
Când vine vorba de streaming Netflix cu filmele preferate, vizionarea la cel mai înalt nivel de calitate a imaginii nu-ți poate fi garantată doar pentru că plătești un abonament Netflix Premium. Nu, trebuie ca device-ul tău să aibă o anumită configurație hardware și software. Iar dacă nu e totul perfect, atunci trebuie să te mulțumești cu o experiență de vizionare sub-optimă. Dacă plătești suplimentar pentru abonamentul Premium de la Netflix, te-ai aștepta să obții cea mai bună calitate a imaginii fără bătăi de capt, indiferent de browserul web pe care îl folosești și fără să-ți bați capul căutând după un anume model de laptop sau monitor care să întrunească specificațiile minime. În mod ironic, vizionarea filmelor 4K este mult mai simplă pentru pirații care descarcă astfel de conținut din surse complet „gratuite”, dar dacă vrei să fii pe deplin în legalitate ai de îndurat tot felul de „capricii” din partea furnizorilor de conținut. Până acum, vizionarea Netflix în 4K pe Windows sau Safari pe Mac a presupus din oficiu că ești fan Microsoft Edge. În schimb, dacă foloseai Chrome erai penalizat cu o rezoluție mai mică, chiar dacă hardware-ul tău respecta toate criteriile de compatibilitate. Dar dacă actualizezi la versiunea Chrome 117, Netflix acceptă acum redarea 4K cel puțin pentru utilizatorii de Windows. Desigur, Chrome în sine nu este singura cerință. Netflix încă se așteaptă ca PC-ul tău să bifeze mai multe opțiuni înainte de a debloca redarea 4K. Și pentru „că trebuie”, vei avea nevoie de un PC cu Windows 11 complet actualizat, împreună cu abonamentul Premium de la Netflix, care include streaming Ultra HD. Dincolo de asta, contează și hardware-ul. Printre configurațiile acceptate se numără plăcile grafice Nvidia GeForce GTX 1050 sau mai noi, plăcile grafice AMD Radeon RX seria 400 sau mai recente și procesoarele Intel sau AMD compatibile. În funcție de configurație, este posibil să ai nevoie și de extensiile video HEVC de la Microsoft. De asemenea, nu orice model de monitor este eligibil. Netflix îți impune folosirea unui un ecran 4K care rulează la 60Hz, în timp ce monitoarele externe trebuie să fie compatibile cu protecția la copiere HDCP 2.2. În cele din urmă, asigură-te că setările de redare de pe Netflix sunt lăsate pe Automat sau High. iar dacă s-au aliniat toate planetele, vei putea să vizionezi conținut în 4K Ultra HD pe PC, probabil. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
PSD îl ironizează pe Bolojan pe tema termocentralelor
PSD îl ironizează pe premierul demis, Ilie Bolojan, într-o postare pe rețelele sociale, în care sugerează că acesta nu vrea să meargă la Bruxelles ca să negocieze deschiderea termocentralelor deoarece „a dat afară translatorii”. Mesajul vine în contextul disputei dintre social-democrați și șeful Executivului privind viitorul centralelor pe cărbune și al crizei energetice. În postarea publicată pe Facebook, social-democrații pornesc de la întrebarea „De ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor?” și susțin că premierul demis ratează negocieri importante din cauza unor decizii administrative. PSD subliniază că aceste decizii nu mai au legătură cu eficiența statului, ci cu incompetența. Loading … „O întrebare care rămâne fără un răspuns clar: de ce nu merge Bolojan la Bruxelles să negocieze deschiderea termocentralelor? Când ajungi să ratezi negocieri importante din cauza unor decizii administrative, nu mai vorbim despre eficiență, ci despre incompetență”, a scris PSD Alba pe Facebook. PSD: „Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor” În continuarea mesajului, PSD extinde criticile dincolo de negocierile cu termocentralele și susține că reformele promovate de Guvernul Bolojan nu trebuie să pună presiune pe umerii românilor. Social-democrații susțin că Guvernul are obligația să protejeze interesele naționale, locurile de muncă și siguranța comunităților. „Românii au nevoie de decizii responsabile, de dialog și de apărarea intereselor naționale. Energia, locurile de muncă și siguranța comunităților nu ar trebui tratate cu indiferență. Reformele nu pot însemna doar presiune pusă pe umerii oamenilor. Este nevoie de soluții care să țină cont de cei care muncesc, de familii și de viitorul țării.” Grindeanu i-a cerut lui Bolojan să meargă de urgență la Bruxelles Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a anunţat luni, 3 august, că parlamentarii formaţiunii vor depune un proiect de lege care să prevadă că autorităţile nu vor mai putea închide capacităţi de producţie în sectorul energetic decât dacă există noi capacităţi care să suplinească energia pe care cele închise o produceau. Totodată, acesta i-a cerut public premierului demis, Ilie Bolojan, să meargă la Bruxelles pentru a negocia amânarea termenului de 31 august privind închiderea centralelor electrice pe bază de cărbune. „Îi cer public prim-ministrului demis Ilie Bolojan să meargă urgent la Bruxelles și să negocieze amânarea termenului de 31 august pentru oprirea centralelor electrice pe bază de cărbune”, a spus Sorin Grindeanu.
Samsung și SK Hynix profită, după ce Apple nu s-a înțeles cu chinezii pentru achiziția de DRAM
Apple încearcă să găsească noi surse de memorie DRAM înaintea lansării seriei iPhone 18. În acest context, Samsung și SK Hynix profită de faptul că Apple nu s-a înțeles cu chinezii de la CXMT pentru achiziția de memorie DRAM la preț preferențial, scrie publicația sud-coreeană ddaily.co.kr. Apple este unul dintre cei mai mari cumpărători de componente electronice din lume, iar volumele uriașe comandate i-au oferit în mod obișnuit o poziție excelentă atunci când negociază prețurile cu furnizorii. Însă criza de pe piața memoriilor, generată de ascensiunea AI, pare să fi schimbat status quo-ul. De ce au refuzat chinezii Apple? Apple a cerut mai întâi acordul guvernului american ca să poată cumpăra DRAM (Dynamic RAM) de la CXMT, companie aflată pe lista neagră în SUA. Odată obținut acordul teoretic, Apple a încercat să negocieze cu chinezii un preț mai mic decât cel practicat de Samsung și SK Hynix. CXMT a refuzat categoric, cerând prețuri egale sau chiar mai mari decât cele ale coreenilor. Prin urmare, Apple rămâne fără opțiunea ieftină chinezească, iar Samsung și SK Hynix profită de această situație. Explicația e simplă și ține de cerere și ofertă. Huawei, Xiaomi și restul companiilor chineze au rezervat deja o mare parte din producția CXMT prin contracte pe termen lung, la prețuri mari, tocmai pentru a rămâne independenți față de furnizorii externi. Practic, CXMT nu mai are niciun motiv să ofere un preț preferențial unui client exigent ca Apple, câtă vreme piața internă chinezească îi absoarbe oricum toată producția. Cum profită Samsung și SK Hynix de situație Astfel, Samsung și SK Hynix câștigă pe două direcții strategice: nu doar că rămân furnizorii principali pentru Apple, dar au și motive să crească prețurile la memoria DRAM, în timp ce-și concentrează resursele pe segmentul AI, mult mai profitabil. Practic, strategia de a folosi componente chinezești ieftine ca mijloc de negociere s-a prăbușit exact când Apple avea cea mai mare nevoie de ea. Iar câștigătorii acestui joc de putere rămân coreenii. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Reacția ministrului Alexandru Nazare la decizia Moodys de a păstra România recomandată investitorilor
Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că România a redus deficitul mai repede decât se aștepta Moody’s. Reacția ministrului vine după ce Moody’s, a doua agenție de rating, a venit cu raportul în care a spus că România își va păstra clasificarea recomandată investitorilor. „Moody’s reconfirmă ratingul de țară. Prin dialog constant, rezultate livrate şi solid argumentate, România rămâne pe harta marilor investiții. O ştire importantă pentru economia României: agenția internațională Moody’s a reconfirmat ratingul suveran al țării, iar România rămâne în categoria statelor recomandate investițiilor. Eforturile continue ale Ministerului Finanțelor, în numele Guvernului, pentru reducerea deficitului bugetar și creșterea disciplinei fiscale sunt recunoscute internațional și în raportul Moody’s publicat azi. Este o informație foarte importantă pentru toți. Ratingul de țară este un indicator al încrederii pe care investitorii și piețele financiare o au într-o economie, iar pentru România acest lucru înseamnă că rămânem o destinație credibilă pentru investiții și finanțare. Menținerea sa ajută România să se împrumute în condiții mai bune, să atragă investiții și să creeze premise pentru o economie mai stabilă, cu beneficii pentru cetățeni și mediul de afaceri. Raportul Moody’s de azi arată că România a redus deficitul bugetar mai rapid decât anticipase în precedentul raport, din septembrie 2025, iar acest lucru contribuie la încetinirea creșterii datoriei publice și la limitarea costurilor cu dobânzile. Totodată, apartenența la Uniunea Europeană și accesul la fondurile europene rămân atuuri importante pentru dezvoltarea economiei. În același timp, mesajul Moody’s, similar mesajului recent Fitch – transmis atât prin raportul publicat azi cât şi în toate dialogurile directe cu echipa de la Finanțe – este unul clar: trebuie să continuăm consolidarea fiscală și reformele asumate. Stabilitatea politică și disciplina bugetară sunt atent monitorizate şi rămân esențiale pentru ca România să își consolideze această poziție și, în perioada următoare, să obțină îmbunătățirea perspectivei de rating. Aceasta rămâne principala noastră ambiție și obiectivul nr. 1 al perioadei următoare la Finanțe. Riscurile sunt însă ridicate, în continuare. Moody’s indică presiuni importante generate de necesarul ridicat de finanțare, creșterea costurilor cu dobânzile, evoluția datoriei publice, dezechilibrul de cont curent și, mai ales, riscul ca fragmentarea politică să încetinească reformele și ajustarea fiscală. Am obținut acum o fereastră de aproximativ 5 săptămâni până la următoarea etapă importantă de evaluare, odată cu misiunea agenției S&P. Este un răgaz, dar în niciun caz un motiv de relaxare. Fiecare zi trebuie folosită pentru a confirma prin execuție bugetară, seriozitate și decizii coerente că România își respectă direcția asumată”, a scris ministrul de Finanțe Alexandru Nazare pe Facebook. Încă o victorie pentru Nazare după aflarea veștii că Agenția de evaluare Fitch, care menține România la nivelul BBB-, cu perspectivă negativă: și agenția Moody’s a decis să păstreze România recomandată investitorilor. Ministrul a spus că România a evitat retrogradarea în „junk” după două evaluări și rămâne în categoria recomandată investițiilor. „Pentru 2026, agenția estimează un deficit de aproximativ 5,8% din PIB, cu peste două puncte procentuale mai mic față de anul anterior. Este unul dintre cele mai importante semnale pozitive din raport.”, a scris ministrul demis. „Problema principală rămâne politica. Moody’s spune că fragmentarea politică și dificultățile în formarea unui guvern pot pune în pericol continuarea măsurilor de reducere a deficitului. Cu alte cuvinte, progresele făcute până acum trebuie continuate, indiferent de schimbările politice.”, a constatat Nazare. „Datoria statului va continua să crească. Moody’s estimează că datoria publică va ajunge la aproximativ 64,5% din PIB în 2028, față de 59,3% în 2025. Spre finalul deceniului, aceasta s-ar putea stabiliza în jurul valorii de 66% din PIB.” „România va plăti tot mai mult pe dobânzi. Costurile cu dobânzile sunt estimate să urce la 3,3% din PIB în 2028, de la 2,8% în 2025. Asta înseamnă că o parte tot mai mare din banii statului va merge către plata datoriei.” „Există și puncte forte. Moody’s vede pozitiv faptul că România este membră a Uniunii Europene, are acces la fonduri europene și are în continuare un potențial bun de creștere economică.” Ministrul demis spune ce ar trebui să facă România pentru ca perspectiva să devină stabilă: să continue reducerea deficitului și după 2026 să existe sprijin politic pentru aceste măsuri să adopte un buget pentru 2027 care reduce deficitul să țină sub control cheltuielile cu salariile din sectorul public. Sursa Foto: Profimedia
Curând vei putea seta Google Wallet și pe telefonul copilului. Doar aloci bugetul disponibil și răspunzi solicitărilor pentru mai mult
Google Wallet a primit o funcționalitate mult așteptată de copii și adolescenți. Disponibilă deocamdată doar pentru utilizatorii din SUA, noua opțiune permite setarea unui card Google Wallet separat de cel principal, disponibil pentru copii și adolescenți sub vârsta de 18 ani. Esențial de reținut, nu este necesară o vizită la bancă pentru crearea unui card de cumpărături suplimentar. Odată ce funcționalitatea va fi disponibilă și în regiunea în care locuiești, vei putea stabili un cont virtual securizat, direct din aplicația Google Wallet. Va fi disponibil doar de pe telefonul copilului tău și respectând constrângerile de buget impuse de tine. Nu este necesar un cont bancar și vei putea inspecta lista cu tranzacțiile efectuate. Copiii pot folosi soldul pentru a plăti prin atingere în magazine sau doar la comercianți acceptați de tine. Funcționează cu telefonane Android și dispozitive smartwatch bazate pe Wear OS, oriunde sunt acceptate plățile Google Pay. La fel ca la administrarea telefonului, totul se face prin aplicația de control parental Family Link de la Google. De acolo, vei putea încărca bani în soldul copilului lor și impune o limită pentru cheltuielile zilnice. De asemenea, vei primi notificări în timp real pentru fiecare cumpărături efectuată. Iar dar dacă telefonul sau smartwatch-ul este rătăcit sau pierdut, îi poți bloca întreaga funcționalitate din câteva atingeri în interfața Family Link. Există, de asemenea, o opțiune „timp de așteptare” care îți permite să pui ”Stop” în orice moment oricăror cumpărături suplimentare, până la atingerea intervalului de timp specificat de tine. Actuala versiune părinții trimit bani manual în contul copilului. Google spune că plățile automate programate, cum ar fi o alocație săptămânală, vor fi disponibile în curând. De partea „beneficiarului”, copiii pot cheltui banii doar în persoană, atingând cardul pentru a plăti în magazinele care acceptă Google Pay. Nu îi pot folosi pentru a face cumpărături online. Odată ce o achiziție are loc, aceasta apare imediat în lista de tranzacții a părintelui. Merită amintiți că aplicația Google Wallet le permitea deja părinților să adauge un card de plată în contul unui copil supravegheat, astfel încât acesta să poată face achiziții în magazin. Această nouă opțiune care nu presupune înrolarea unui card fizic oferă părinților un control mai direct și mai precis asupra modul în care fondurile sunt utilizate. Limita de cheltuieli se află acum în Google Wallet, în loc să depindă de regulile stabilite de banca emitentă a cardului conectat. Această funcționalitate pune Google Wallet în concurență directă cu Apple Cash Family. Serviciul disponibil tot utilizatorilor din Statele Unite oferă instrumente similare pentru utilizatorii de iPhone și Apple Watch. Google nu a comunicat un calendar privind disponibilitatea acestei opțiuni Google Wallet pentru utilizatorii europeni, dar nici nu confirmat în mod expres permanența exclusivității oferită pentru utilizatorii din SUA. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
Castravetele Victor de la Buzău, lansat pe piață
Cercetătorii din Buzău au omologat o legumă neobișnuită, denumită „Victor”. Este primul soi românesc de castravete mexican, care va fi lansat în curând pe piață. Noua legumă este pregătită să intre în solariile din România și să concureze cu culturile tradiționale. Noul soi promite producții ridicate și câștiguri mai mari pentru cultivatori. Leguma se remarcă prin aspectul exotic, asemănător unui pepene verde în miniatură. Loading … Leguma neobișnuită omologată de cercetătorii din Buzău, gata de lansare pe piață. Sursă foto: Envato Originar din America Centrală, castravetele mexican a fost adaptat cu succes la condițiile din România de cercetătorii buzoieni. Fructele sunt foarte mici, de până la 3 centimetri, au o textură fermă și pot fi consumate proaspete sau folosite la procesare. Pe lângă aspectul neobișnuit, leguma este bogată în antioxidanți și compuși bioactivi, fiind considerată o opțiune nutritivă pentru o alimentație sănătoasă. „Fructele castravetelui mexican (Melothria scabra Naudin), asemănătoare unor pepeni verzi în miniatură, impresionează prin aspectul deosebit, gustul crocant și răcoritor, cu o discretă aromă citrică, fiind apreciate atât pentru consumul în stare proaspătă, cât și pentru salate, aperitive și, în special, pentru murături, unde își păstrează foarte bine textura fermă”, a explicat Ovidia Agapie, cercetător în cadrul SCDL Buzău, pentru postul Agro TV. Specialiștii spun că leguma conține vitamina C, polifenoli, flavonoide și carotenoizi, compuși cu efect antioxidant. Totodată, are un conținut ridicat de apă, puține calorii și este o sursă bună de fibre alimentare. „Pe lângă valoarea sa gastronomică, castravetele mexican se remarcă și prin conținutul de compuși bioactivi, precum vitamina C, polifenoli, flavonoide și carotenoizi, substanțe recunoscute pentru rolul lor antioxidant. Studiile de specialitate sugerează că acești compuși contribuie la protejarea organismului împotriva stresului oxidativ și susțin o alimentație echilibrată și sănătoasă. De asemenea, fructele au un conținut ridicat de apă, sunt sărace în calorii și reprezintă o sursă de fibre alimentare, fiind potrivite pentru o dietă diversificată”, au completat specialiștii din cadrul laboratorului de cercetare. Soiul românesc „Victor” este o plantă cățărătoare care valorifică eficient spațiul din sere și solarii, oferind producții ridicate pe metru pătrat. Cercetătorii spun că rezistența la variațiile de temperatură îl face potrivit atât pentru grădinarii amatori, cât și pentru fermele comerciale. Lansarea oficială a soiului „Victor” marchează un pas important pentru diversificarea culturilor horticole din România și oferă fermierilor o nouă alternativă cu potențial comercial ridicat, destinată consumatorilor interesați de produse sănătoase. Sursă foto: Envato – imagini cu rol ilustrativ
Aproape 9.000 de români au răspuns la întrebarea Gândul
În ciuda apelurilor lansate de premierul demis, Ilie Bolojan, și vicepremierul demis, Oana Gheorghiu, pentru reducerea voluntară a consumului de energie, pe fondul crizei din sistemul energetic, rezultatele unui nou sondaj lansat de Gândul arată că majoritatea românilor nu și-a schimbat obiceiurile de consum. Aproape 9.000 de oameni au răspuns la întrebare, iar 59% au declarat că nu și-au redus voluntar consumul de curent electric. Loading … Sondajul publicat pe site-ul ziarului a suscitat un interes ridicat. Aproape 9.000 de români au votat una dintre opțiuni. Vă invităm să vedeți mai jos rezultatele. Mai mult de jumătate dintre români nu au redus voluntar consumul de energie Rezultatul sondajului arată că majoritatea participanților nu și-a redus voluntar consumul de curent electric, în contextul crizei energetice și al apelurilor disperate ale premierului și vicepremierului demiși. Potrivit rezultatelor, 59% dintre respondenți, adică 5.164 de cititori, au răspuns „Nu” la întrebarea lansată de Gândul. Ce au răspuns ceilalți cititori la sondajul lansat de Gândul De cealaltă parte, 38% dintre votanți, respectiv 3.304 persoane, au declarat că au redus voluntar consumul de curent electric. Alți 295 de cititori, adică 3% din totalul voturilor, au ales varianta „Nu știu/Nu răspund”. Sondajul Gândul a înregistrat un total de 8.763 de voturi. Bolojan a făcut mai multe apeluri către cetățeni, în contextul crizei energetice Pe 29 iulie, premierul Ilie Bolojan a făcut primul apel public către consumatori să reducă voluntar consumul de energie electrică, în special în orele de seară, pe fondul deciziei referitoare la oprirea Unităţii 2 a Centralei Nucleare de la Cernavodă din cauza debitului scăzut al Dunării. „Fac un apel către cetățeni, în special către companii, către autorități publice, să își facă planificări de reduceri voluntare. Noi am notificat principalii consumatori din România că există o posibilitate de a face acest lucru. Luni vom avea o întâlnire cu dânșii în așa fel încât să luăm în calcul și planificări în vederea reducerii consumului acestor consumatori industriali importanți pentru a asigura energia electrică către populație”, a transmis Ilie Bolojan la sfârșitul lunii iulie. Pe 3 august premierul a reluat apelul la reducerea voluntară a consumului şi a spus că „două companii importante, mari consumatori, Dacia şi Ford, sunt cu producţia oprită până pe data de 19, ceea ce înseamnă o economie de aproximativ 200 MW”. Ulterior, premierul demis a revenit cu un nou apel, joi 6 august, într-o postare pe rețelele sociale. Acesta a anunțat că Executivul a aprobat hotărârea privind planurile de pregătire pentru riscuri în sectorul energetic și că pregătește măsuri care permit limitarea consumului de energie pentru anumite categorii de consumatori industriali, dacă situația o va impune. În finalul mesajului, Bolojan le-a mulțumit românilor, companiilor și autorităților locale care au redus voluntar consumul de energie în ultimele zile și a lansat un nou apel la reducerea consumului. „Acest efort a contribuit la echilibrarea sistemului și rămâne foarte important în perioada următoare. De aceea, fac în continuare apel la reducerea consumului, în special între orele 19:00 și 23:00, când cererea de energie este cea mai mare”, a transmis acesta joi seară. Oana Gheorghiu a continuat demersul lui Bolojan Vicepremierul demis Oana Gheorghiu a continuat apelurile disperate ale lui Bolojan pentru reducerea voluntară a consumului de energie și le-a cerut românilor să amâne pentru câteva ore pornirea mașinilor de spălat, a uscătoarelor și a altor aparate cu consum ridicat de energie. Aceasta a transmis că o reducere de aproximativ 400 MW poate fi obținută prin cumularea unor gesturi individuale aparent nesemnificative și i-a îndemnat pe consumatorii casnici să amâne pentru câteva ore folosirea aparatelor electrocasnice cu consum mare. „Realizările mari înseamnă uneori o mulțime de gesturi mici aduse împreună. România a ajuns aseară, la ora de vârf, la un consum de aproximativ 7.700 MW. Putem coborî în această seară la 7.300 MW? Dacă fiecare dintre noi amână pentru câteva ore pornirea mașinii de spălat, a uscătorului sau a altor consumatori mari de energie, diferența va fi semnificativă”, a scris Oana Gheorghiu pe Facebook.
Google Earth a primit o funcție AI care-ți permitea să falsifici imagini prin satelit iar apoi să le publici pe hărțile publice
Funcția AI image-generation lansată de Google pentru utilizatorii aplicației Google Earth a rezistat o singură zi, compania intervenind pentru retragerea instrumentului special conceput pentru a genera imagini prin satelit pornind de la solicitările trimise unui chatbot. Detaliul esențial, care în mod misterios a scăpat celor de la Google, este că funcționalitatea putea fi deturnată cu ușurință pentru a genera scene false convingătoare, inclusiv dezastre, situri militare și incidente la frontieră, pe care utilizatorii „creativi” le puteau suprapune apoi peste hărțile reale cu imagistică prin satelit. Confruntat cu dovezile, Google a recunoscut că unele imagini pe care utilizatorii au apucat deja să le distribuie au încălcat politicile sale și a promis măsuri de siguranță mai stricte înainte de a restabili această funcționalitate. „Am văzut profesioniști din domeniul geospațial care utilizează această funcție pentru o serie de scopuri utile”, a declarat Google. „Cu toate acestea, am văzut și persoane care distribuie capturi de ecran ale imaginilor generate care par să încalce politicile noastre. Așadar, renunțăm la această funcție în Google Earth în timp ce lucrăm la implementarea unor bariere de siguranță mai puternice.” Re: our statement on Image Generation in Google Earth: “We know that people uniquely trust Google Earth for a reliable view of the world. We’ve seen geospatial professionals using this feature for a range of useful purposes, however we’ve also seen people sharing screenshots of… — News from Google (@NewsFromGoogle) July 31, 2026 Fără să explice în ce fel au încălcat aceste imagini politicile sale, Google a precizat doar că acestea nu făceau parte din experiența principală Google Earth și erau marcate cu filigran digital, semnalând vizitatorilor Google Earth că scenele ilustrate au fost generate de inteligența artificială. lansat în cursul zilei de joi și retras în ziua următoare, instrumentul AI image tool folosea Nano Banana, cel mai recent model pentru generare imagini de la Google și părea intenționat pentru folosirea în scop amuzant, pentru a arăta prietenilor slab informați scena unde au aterizat extratereștrii și alte cele. Doar că utilitatea găsită de utilizatorii cu intenții mai puțin inofensive era cu totul alta: falsificarea dezastrelor naturale, obiective militare, conflicte sau incidente la graniță care „pot fi văzute din spațiu”. Potrivit descrierii atașate funcționalității între timp retrasă, AI image tool permite utilizatorilor să genereze imagini cu inteligență artificială pornind de la imagini prin satelit, aeriene și 3D de la Google Earth, folosind solicitări text. „Pur și simplu măriți un loc în Google Earth pe web, atingeți «creați imagine» și tastați ce doriți să vedeți”, a explicat compania. Printre exemplele ilustrate de cercetătorul în domeniul informațiilor open-source Henk van Ess, avem un incident fictiv cu mii de refugiați surprinși în apropierea graniței cu Mexicul, bombardarea unei centrale nucleare din Iran, un accident de mașină mortal în Amsterdam și un crater de bombă lângă un spital din Gaza. Evident, dacă Google nu intervenea la timp, atunci credibilitatea serviciului său de hărți prin satelit ar fi fost compromisă în moduri greu de cuantificat, atât pentru utilizatorii care accesează în mod direct platforma și se bazează că imaginile prin satelit sunt reale și de încredere, dar mai ales pentru publicul larg, imagistica prin satelit falsificată cu ajutorul Google oferind „combustibil” pentru știri false și dezinformări de tot felul. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Bulgarii cumpără energie aproape gratis din România și o revând la prețuri de zeci de ori mai mari. Cine sunt noii băieți deștepți din energie de la sud de Dunăre
România se află, de la 1 august, în stare de alertă energetică. Dar vinde Bulgariei curent ieftin la prânz și cumpără seara la prețuri de zeci, uneori sute de ori mai mari, spun la unison Guvernul demis, politicienii și analiștii. Însă cine sunt noii „băieți deștepți” din energie de la sud de Dunăre? Care este vulnerabilitatea României pe care o exploatează? GÂNDUL a aflat cine și cum câștigă din diferențele uriașe de preț din piața regională. Nu „noaptea ca hoții”, ci ziua, pe piața reglementată. Fenomenul este cunoscut și dezbătut intens în spațiul public, dar autoritățile române ridică neputincioase din umeri. GÂNDUL a mers pe firul circuitului din piață al energiei și a aflat care sunt companiile care profită din plin de incapacitatea României de a ține pasul cu Bulgaria în dezvoltarea capacităților de stocare a energiei. Pe care este nevoită să o vândă ieftin la orele de vârf, când producția depășește consumul intern și să o cumpere mult mai scump seara, când avem deficit. Cum vindem curent cu 2 lei MWh și îl cumpărăm cu 1.100 de lei Spre exemplu, pe principala piață de energie din România (PZU), la doar o zi după ce Guvernul demis a anunțat starea de alertă energetică, prețul energiei a coborât, în intervalul 13:00-14:00 la 2,70 lei/MWh, pentru ca în jurul orei 20:00 să urce la aproape 1.100 lei/MWh – de peste 400 de ori mai mult în doar câteva ore. Cifrele OPCOM indică diferența uriașă de preț. Iar această diferență aduce câștiguri operatorilor care au de capacități de stocare în baterii și traderilor care le administrează comercial. Ei pot cumpăra energie în orele în care energia se tranzacționează la prețuri foarte mici, o stochează și o revând în intervalele de consum maxim, când prețurile cresc de zeci sau chiar sute de ori. Veniturile provin din arbitrajul energetic – adică valorificarea diferenței dintre prețul de cumpărare și cel de vânzare –, model de afaceri folosit deja de marile sisteme de stocare dezvoltate în Bulgaria. Advance Green Energy AD se regăsește în mod categoric pe lista marilor câștigători din tranzacțiile cu energie, fiind chiar unul dintre pilonii principali ai ecosistemului de stocare dezvoltat de Bulgaria. Compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev a lansat în mai 2025 proiectul record de la Lovech, cu o instalație de tip BESS (baterii) operată în Parcul Industrial „Balkan” și finanțată parțial prin PNRR. Are o capacitate masivă de 124,1 MW / 496,4 MWh și este cel mai mare sistem independent de stocare în baterii din Uniunea Europeană și din Balcani. În februarie 2026, Advance Green Energy a semnat un acord de hedging pe termen lung cu gigantul elvețian Axpo (activ și în România). Axpo gestionează veniturile din arbitrajul de energie pentru această baterie. Practic, parteneriatul folosește gigantul BESS din Lovech pentru a absorbi surplusul de energie ieftină generat în regiune la orele amiezii (inclusiv din parcurile fotovoltaice din România) și a o revinde la prețuri ridicate în momentele de vârf de consum. Acest model face din compania deținută de frații Kiril și Georgi Domuschiev un partener cheie pentru traderii mari care mută volume de energie pe axa România–Bulgaria. Un alt proiect masiv recent de 150 MW / 601 MWh în Bulgaria este deținut de compania austriacă Enery la Nova Zagora, iar Solarpro Technology AD (în parteneriat cu gigantul CATL), are instalații de tip BSS amplasate la Burgas, având o capacitate de 602 MWh. Bulgaria a devenit oficial piața cu cea mai rapidă creștere a sistemelor de stocare a energiei în baterii (BESS) din Uniunea Europeană. La începutul lui 2025 țara avea doar în jur de 200 MWh capacitate în baterii, dar investițiile masive private și schemele de finanțare din PNRR au catapultat vecinii de la sud de Dunăre pe locul 3 în UE ca volum total instalat. Calculele oficiale arată că numai în aprilie 2026, România a vândut energie către Bulgaria la prânz la un preț mediu de aproximativ 50 euro/MWh. Seara a trebuit să cumpere înapoi energie la un preț de până la 250 euro/MWh — de cinci ori mai mare. Valoarea importurilor a fost de vreo 33 de milioane de euro, față de exporturi de doar 5 milioane de euro. Harta fluxului import/ export de energie din 5 august, ora 21 indică fluxul uriaș de energie importat, în fiecare seară în același interval orar, din Bulgaria. 80% din energia scumpă importată de România în ultima lună vine din Bulgaria Mai exact, Bulgaria a ajuns la o capacitate de aproape 2.500 MWh în mai puțin de un an, fiind depășită doar de giganții industriali Germania și Italia. Asta în timp ce România a rămas la doar 600 MWh și e nevoită să exporte surplusul în orele de vârf și să cumpere masiv seara. Graficul inducă exact cantitatea uriașă de curent pe care o cumpărăm – practic 80% din cantitatea de curent importată în ultimele 30 de zile vine din Bulgaria. Aceasta în contextul în care piețele de energie din România, Bulgaria, Grecia și alte țări central și est-europene sunt legate automat printr-un algoritm european numit EUPHEMIA. La prânz producția de energie crește pentru că soarele bate peste tot în Balcani în același timp. Toate panourile fotovoltaice livrează energie deodată și prețul se prăbușește — uneori chiar sub zero. Curentul e redistribuit fizic dinspre locul cu surplus spre locul cu consum. Și aici intră în joc țările și companiile care au capacități de stocare și pot jongla cu diferențele de preț. Cum a rămas, din nou, România în urma Bulgariei? Efectele fenomenului amplifică presiunea pe marile companii producătoare de energie din România, care se confruntă cu forțe de piață contradictorii. Prețurile spot ale energiei electrice cresc vertiginos, iar reacția companiilor energetice de la BVB este mixtă, Transgaz și Hidroelectrica suferind cele mai ample pierderi, în timp ce la polul opus se află Premier Energy și Electrica. Ca imagine de ansamblu, indicele BET-NG care urmărește sectorul de energie și utilități local, înregistrează o depreciere de 0,44%. În tot acest timp, Bulgaria cumpără la prânz curent ieftin de la