Cazul bizar al unui pensionar român: Ce pensie a primit, după 30 de ani de muncă
Cazul bizar al unui pensionar român. Deși a acumulat peste 30 de ani de muncă, cetățeanul s-a trezit cu o pensie mică, aspect care a creat o revoltă pe un forum dedicat pensionarilor. Un pensionar român s-a trezit cu o pensie cu puțin mai mare decât cea minimă (socială), după mai bine de 30 de ani de muncă. Pe un forum dedicat pensionarilor a pornit o întreagă revoltă, în urma sumei pe care cetățeanul a primit-o. Nu este singurul, căci și o altă persoană a expus același lucru. Pensie de 1.373 de lei, la un stagiu contributiv de 30 de ani În primul caz, pensionarul român, care are un stagiu contributiv de fix 30 de ani, a primit o pensie de 1.373 de lei, puțin mai mare față de cea minimă (1.281 de lei) care se acordă după doar 15 ani în câmpul muncii. Pentru cele trei decenii de contributivitate, a primit 14,7 puncte pentru care a plătit contribuții. De asemenea, pentru cei 30 de ani, a primit 2,25 de puncte de stabilitate (5 x 0,25). În total, a strâns aproape 17 puncte. Cele 17 puncte se înmulțesc cu 81 lei (valoarea punctului de referință), pentru a calcula pensia. A primit o pensie de doar 1.373 de lei / foto: Casa de Pensii Un alt caz aduce în atenție o situație similară. Un alt pensionar a primit o pensie de 1.590 de lei, după 31 de ani de cotizații. A avut un salariu un pic mai mare față de celălalt pensionar și a strâns 17 puncte de contributivitate și 2,75 de puncte de stabilitate. În total, a avut 19,75 de puncte, arată Newsweek.ro. Potrivit sursei citate, există o posibilitate ca pensiile menționate mai sus să fie mai scăzute deoarece beneficiarii au avut mulți ani cu venituri nepermanente, precum munca în acord, orele suplimentare sau cele de noapte. În condițiile în care aceste venituri au fost realizate înainte de anul 2001, este necesar ca ele să fie dovedite prin documente depuse la Casa de Pensii. Autorul recomandă: Anunțul oficial al Ministrului Muncii. Ce sprijin se va acorda pentru pensionari, după ce creșterile de pensii nu au fost indexate cu inflația Bani în plus la pensie pentru persoanele încadrate în gradul I de invaliditate. Despre ce sumă este vorba și de când se acordă Românii mai au câteva luni la dispoziție să-și cumpere ieftin ani de vechime pentru pensie Ce înseamnă „pensie bună” în România, de fapt. Cât ar trebui să primești, în funcție de orașul tău CALCUL | Ce pensie vei primi în funcție de meseria ta, daca ai muncit 40 de ani cu carte de muncă Cele 3 categorii de pensionari din România care vor primi bani în plus la pensie, în 2026. Cine se încadrează Sursă foto: Casa de Pensii
Impozit 2026. Cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată
Impozit 2026. Anual, una dintre obligațiile fiscale ale cetățenilor reprezintă taxa pe teren. Anul acesta, impozitul a avut efecte directe asupra bugetului propriu, având în vedere că această taxă locală a cunoscut majorări în aproape toate colțurile României. Vă reamintim că, în anumite cazuri, românii s-au trezit că au de plătit un impozit chiar de 300 ori mai mare (vezi AICI). Vezi mai jos, în articol, cum se calculează taxa pe teren și care este termenul limită de plată. Anul 2026 nu a adus surprize financiare plăcute pentru mulți dintre cetățenii români. Impozitele au crescut de la 1 ianuarie 2026, iar acest aspect a creat o întreagă tensiune la ghișeu. Chiar dacă modul de calcul nu s-a schimbat, românii au de plătit mai mult pentru taxa de teren, precum și pentru impozitul la mașină. Diferențele se simt la buget, mai ales în cazul proprietarilor care au terenuri cu suprafețe întinse sau cele care sunt bine poziționate. Indiferent de natura proprietarului (persoană fizică / juridică), trebuie să fie achitat impozitul pe teren (intravilan, extravilan, agricol, neagricol). Este o obligație prevăzută în Codul Fiscal, ceea ce înseamnă că taxa nu este opțională. Banii colectați de la cetățeni ajung la bugetele locale. Impozit 2026: revoltă la ghișeu, în urma impozitului pe teren Impozit 2026: taxele pentru proprietate și mașini se află pe pantă ascendentă În unele dintre orașele din România, impozitele locale au cunoscut creșteri cu 30%, 50% sau chiar o majorare mult mai mare. Guvernul a explicat aceste majorări, prin intermediul unui comunicat. „Reforma impozitării proprietății se impunea. De ce? România era printre țările cu cea mai mică pondere a veniturilor din impozitarea proprietăților din țările europene. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Existau disproporții majore în impozite de la o localitate la alta. Valoarea impozitelor nu ținea cont de valoarea de piață a clădirii în cazul persoanelor fizice. Gradul de încasare era redus și impozitele nu erau actualizate cu rata inflației. Peste 1/3 din impozite nu erau încasate. Asta a generat pierderi importante de venituri pentru autoritățile locale, inechități între contribuabili, lipsă de performanță în administrație și creșterea sumelor transferate de la bugetul național către autoritățile locale. Nu mai puteam continua în felul acesta”, se arată în comunicatul Guvernului, notează Agerpres.ro. Exemplu: teren intravilan arabil cu suprafață de 1.000 de metri pătrați Pentru un teren intravilan arabil cu o suprafață de 1.000 de metri pătrați, în 2025, impozitul era cotat la 10-12 lei. Acum, de la 1 ianurie 2026, după ce a fost actualizată baza de calcul, impozitul poate să sară de 16 lei, în cazul aceluiași teren. Altfel, un teren identic, dar aflat într-o zonă mai bine cotată, impozitul ajunge și la 30 de lei. Exemplu: teren extravilan – 1 hectar În cazul unui teren extravilan arabil (1 hectar), în 2025 se plătea un impozit de aproape 170 de lei. De la 1 ianuarie 2026, pentru același teren se va plăti o sumă de peste 300 de lei. Așa cum arată legea, impozitul pe teren poate fi plătit online sau la direcțiile de taxe și impozite locale. De asemenea, dacă impozitul este plătit până pe 31 martie 2026, se aplică o bonificație de până la 10%. Autorul recomandă: Țara care a anunțat că taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii Motivul pentru care proprietarul unei clădiri din Caracal are de platit un impozit de 13.000 de lei. Primarul a explicat majorarea taxelor cu 500% Cât de mare este reducerea la impozitul pe proprietate dacă îl plătești până la 31 martie S-au trezit cu impozit de 20 de ori mai mare. Deși creșterea anunțată de Guvern e de doar 80%, românii au de plată chiar și zeci de mii de lei Sursă foto: Shutterstock – rol ilustrativ
Cum se compară lista cu cei mai bogați oameni ai planetei din 2026 cu clasamentul din 2016. Schimbări majore raportate după 10 ani
În 2016, cel mai bogat om al planetei era Bill Gates, fondatorul Microsoft, un adept al globalismului liberal și al vaccinării. În 2026, cel mai bogat om al planetei este Elon Musk, director al companiilor Tesla, X și Space X, susținător al Partidului Republican și al politicii „America First” al președintelui american Donald Trump. Multe s-au schimbat în ultimii 10 ani, când TikTok era abia creat, iar X se numea Twitter . În 2016, serialul „Stranger Things” era la primul sezon pe Netflix, actorul Leonardo DiCaprio câștigase premiul Oscar pentru „The Revenant”, izbucnise mania jocurilor video Pokemon GO și Overwatch, Facebook era cea mai populară rețea de socializare, iar alegerile pentru președinția SUA erau între Donald Trump și Hillary Clinton. Cei mai bogați oameni de pe planetă în 2016 erau: Bill Gates Amancio Ortega Warren Buffett Jeff Bezos Carlos Slim Charles Koch David Koch Mark Zuckerberg Larry Page Larry Ellison Cei mai bogați oameni în 2026 Potrivit Business Insider și Bloomberg Billionaires Index, averile celor mai bogați 10 oameni valorau 559 de miliarde de dolari în 2015. Acum, averile celor mai bogați 10 oameni valorează în total 2,6 trilioane de dolari, cu Elon Musk în fruntea listei. Averea directorului Space X, X, Tesla, Neuralink, Boring Company și xAI este de 682 de miliarde de dolari. Exceptând ascensiunea lui Elon Musk și decesul lui David Koch, clasamentul celor mai bogați 10 oameni nu s-a schimbat prea mult, ba chiar le-au crescut averile. Iată clasamentul din 2026: Elon Musk – 681 miliarde $ (X, Space X, Tesla) Larry Page – 282 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Sergey Brin – 263 miliarde $ (Google/Alphabet Inc.) Jeff Bezos – 261 miliarde $ (Amazon, Blue Origin) Larry Ellison – 244 miliarde $ (Oracle) Mark Zuckerberg – 220 miliarde $ (Meta) Bernard Arnault – 196 miliarde $ (LVMH) Steve Ballmer – 161 miliarde $ (Microsoft/Ballmer Group) Jensen Huang – 154 miliarde $ (Nvidia) Warren Buffet – 149 miliarde $ (Berkshire Hathaway) Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: 2026 începe cu un mare faliment în SUA: colapsurile corporative arată aceleași greșeli, repetate de zeci de ani
Apar primele voci franceze împotriva pozției României pe Mercosur. O eurodeputată din Franța reproșează voalat votul României
Dosarul acordului UE-Mercosur capătă o dimensiune politică tot mai sensibilă pe fondul diferențelor de poziție dintre statele membre. Primele reproșuri au venit din partea Franței direct din Parlamentul European. Deși autoritățile franceze au spus că nu există tensiuni în relația dintre România și Franța, eurodeputata franceză, Cecile Imart, și-a exprimat public opinia cu privire la poziția țării noastre pe Mercosur. Declarațiile de nemulțumire ale eurodeputatei PPE sunt în contrast cu comunicarea publică a Ambasadei Franței la București, solicitată de USR, potrivit căreia nu ar exista niciun risc pentru relația bilaterală sau pentru cooperarea strategică româno-franceză. Cecile Imart crede că acordul UE-Mercosur pune povara pe fermieri și industrie, fără să ofere mecanisme reale de protecție. De asemenea, aceasta subliniază că pritenia dintre România și Franța este reală și istorică și susține că vocile celor două țări sunt mai puternice atunci când acționează împreună. Mai mult decât atât, eurodeputata a transmis că prioritățile comune precum protejarea oamenilor, a teritoriilor și viitorului trebui să primeze în fața acordului. „Aceasta nu este politică comercială (Mercosur – n. red). Aceasta este naivitate politică. Franța și România au lucrat întotdeauna umăr la umăr aici, în Parlamentul European. Împărtășim același angajament față de fermieri, față de industrie, față de suveranitate. Destinele noastre sunt strâns legate. Prietenia noastră profundă este reală și istorică. Iar vocea noastră este mai puternică atunci când acționăm împreună. În privința Mercosur, alegerea este simplă. Fie acceptăm sacrificarea fermierilor noștri și a suveranității, fie stăm împreună și spunem nu. Împreună cu partenerii noștri români, alegem să rămânem uniți pentru o Europă care își protejează oamenii, teritoriile și viitorul. Am reușit întotdeauna să lucrăm împreună și sunt sigur că vom continua să o facem și că vom reuși împreună”, a spus eurodeputata Cecile Imart. Franța și România au votat diferit pentru acord Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Acordul a fost întâmpinat cu critici atât în interiorul Uniunii Europene, cât și din partea unor parteneri externi. Franța, Austria, Iralnda și Ungaria se numără printre țările care s-au opus acordului, în timp ce România s-a pozițioat favorabil. Susținătorii tratatului cred că acesta va stimula exporturile europene de mașini, vinuri sau brânzeturi și va consolida relațiile comerciale externe. Pe de altă partă există nemulțumiri care au pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent. Deși au apărut voci franceze împotriva poziției României, Ambasada Franței în România a transmis un mesaj în care dezminte informațiile. „Ambasada Franței în România dezminte categoric informațiile apărute recent în spațiul public potrivit cărora Franța ar fi „extrem de nemulțumită” de poziția României privind acordul comercial UE-Mercosur sau că ar exista vreo legătură între acest dosar și prezența militară franceză pe teritoriul României”, a transmis Ambasada Franței. RECOMANDAREA AUTORULUI: Sindicaliștii avertizează asupra riscurilor grave ale acordului Mercosur: „O amenințare directă la adresa siguranței alimentare” Ursula von der Leyen a semnat acordul UE-Mercosur, care a înfuriat toți fermierii. Șefa CE l-a atacat pe Trump: „UE alege comerțul, nu tarifele”
În timp ce premierul Bolojan lasă orașele să înghețe, primarul Bolojan era campionul ajutoarelor pentru termoficarea Oradei: 200 de milioane de lei din Fondul de Rezervă, dublu față de celelalte municipii
Premierul Ilie Bolojan dă semne că ar vrea să reducă inclusiv ajutoarele pentru serviciile de termoficare. Paradoxal, un document consultat în exclusivitate de Gândul arată că actualul premier a fost „campionul” ajutoarelor primite din Fondul de Rezervă cât a fost primar la Oradea. Documentul arată situația alocărilor de sume de la bugetul de stat către bugetele locale pentru susținerea serviciului public de termoficare, în perioada 2005 -2025, și relevă faptul că Oradea a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor pentru plata facturilor restante. Pe de altă parte, alte orașe, de nivelul Oradei, au primit în aceeași perioadă, chiar și jumătate din suma de care a beneficiat capitala Bihorului. Ilie Bolojan a fost ales primar al Oradei în 2008, anul în care orașul bihorean a primit un ajutor de 16,9 milioane de lei, potrivit documentelor consultate în exclusivitate de Gândul. Apoi, în anul următor, Oradea a primit de la Guvern un ajutor de peste 15 milioane de lei, urmând ca în 2010 să beneficieze de o sumă aproape dublă, de fix 30 de milioane de lei. De asemenea, între 2011 și 2013, Guvernul României a alocat din Fondul de Rezervă peste 40 de milioane de lei pentru susținerea serviciului de termoficare din orașul de la granița de vest a României. De menționat faptul că între 2008 și 2012, premierul României a fost actualul liberal Emil Boc. Ulterior, din 2016 și până în prezent, Oradea a beneficiat de un ajutor total de peste 90 de milioane de lei. Bolojan, câștigător indiferent de guvernare În total, între anii 2005 și 2025, Capitala Bihorului a primit aproape 200 de milioane de lei ajutor de la stat pentru plata facturilor în vederea funcționării sistemului de termoficare. Practic, actualul premier, atât în calitate de primar al Oradei, cât și de președinte al Consiliului Județean Bihor, a beneficiat de ajutoare de la stat indiferent de ce partid a fost la guvernare. Prin comparație cu alte orașe, în funcție de nivelul de locuitori, Oradea este în topul municipiilor care au beneficiat de cei mai mulți bani pe mandatul lui Ilie Bolojan. Craiova a primit mai puțin de jumătate față de Oradea, deși are cu aproape 50.000 de locuitori mai mult Iată ce ajutoare au primit orașe asemănătoare: Ploiești: 99 de milioane de lei; Galați: 169 de milioane de lei; Pitești: 89 de milioane de lei; Craiova: aproape 80 de milioane de lei. Între timp, Ilie Bolojan este acuzat că nu vrea să aloce bani pentru modernizarea Centralei de la Craiova, care este în paragină. Premierul ar refuza să aloce bani la Craiova, unde a cedat sistemul „Această centrală aparţine Guvernului României, şi nu Primăriei Craiova. În această centrală nu poate să investească decât Guvernul României. În urmă cu câteva luni, ministrul Energiei a solicitat, prin memorandum, Guvernului României suma de 350 de milioane de lei pentru a face reparaţii la grupurile energetice. Domnul Ilie Bolojan a considerat că nu este importantă această societate, a considerat că este o gaură neagră în care nu mai trebuie să investească, deşi această societate introduce în bandă 100 de Megawaţi în fiecare an, această societate asigură încălzirea oraşului Craiova. Această societate asigură de asemenea energia necesară pentru producătorul Ford, care este al doilea producător din România şi al doilea plătitor de taxe din România”, a declarat, în weekend, Olguţa Vasilescu. Lia Olguța Vasilescu a cerut, prin intermediul ministerului Energiei, o nouă sumă de 50 de milioane lei, pentru montarea a trei cazane: „Acestea ar urma să asigure încălzirea Craiovei şi de asemenea producţia pentru Ford pentru o perioadă de cel puţin trei ani de acum înainte fără niciun fel de avarii. Sperăm să plătească aceşti bani domnul Ilie Bolojan, pentru că Primăria Craiova nu poate să investească într-o societate care-i aparţine”. AUTORUL RECOMANDĂ: Oamenii din Craiova, lăsaţi fără căldură de 48 de ore, îi strigă premierului: „Bolojane, dă-ne banii! Venim peste tine, la Bucureşti” Ciprian Ciucu spune că se concentrează pe salvarea sistemului de termoficare: „Voi cere conducerii ELCEN și Termoenergetica să vină cu explicații clare, dacă soluții nu au”
Google Chrome primește opțiune pentru afișarea listei de tab-uri pe verticală
Curând vei putea folosi monitorul tău ultrawide după bunul plac, setând lista de tab-uri Chrome pentru afișare pe verticală, crescând astfel în mod considerabil numărul de tab-uri pe care le poți ține deschise fără ca lista să devină mult prea înghesuită. Dacă în versiunea Chrome pentru Android am primit opțiunea pentru mutarea barei de adrese la partea de jos, în versiunea Chrome pentru Windows vom putea repoziționa după bunul plac lista de tab-uri. Disponibilă de mult timp în unele browsere competitoare, opțiunea pentru gruparea listei de tab-uri pe verticală a lipsit din browser-ul Chrome, aparent din dorința celor de la Google de a păstra lucrurile cât mai simple. Cum ar fi, o listă orizontală integrată cu rama ferestrei Windows arată mai bine și e destul de eficientă în privința folosirii spațiului de afișare. Dar dacă ești unul dintre power-users, care deschid zeci de tab-uri în Chrome și uită se le mai închidă, noul mod de afișare te-ar putea avantaja în mod direct. Testată mai întâi cu versiunea Chrome Canary, funcționalitatea pe care o poți activa prin bifarea unui parametru ascuns la secțiunea chrome://flags va avea opțiune dedicată în meniul versiunii stabile de Google Chrome, rămân unul dintre atuurile pentru care o parte dintre utilizatorii mai experimentați s-au îndreptat către soluții precum Microsoft Edge, Firefox sau Brave. Odată activată, lista de tab-uri verticală apare într-un panou lateral pe care îl poți redimensiona după bunul plac. Cu acest ajutor experiența de navigare ar trebui să devină mai ușor de organizat și mai fluidă, în acele situații când ai de gestionat un număr foarte mare de tab-uri cu pagini web. De folosit atunci când spațiul de afișare pe orizontală este suficient, opțiunea pentru lista verticală de tab-uri va putea pornită în meniul chrome://flags/#vertical-tabs, bifând pe Enabled parametrul Vertical Tabs. După repornirea aplicației noua opțiune Vertical Tabs ar trebui să fie disponibilă în meniul afișat la click-dreapta pe bara de Tab-uri. Back to top button
Davos 2026: ultima șansă de a salva vechea ordine mondială? Care sunt principalele teme dezbătute de Trump și liderii lumii
18:07 UPDATE: Începe cea de-a 56-a întâlnire anuală de la Davos Scott Bessent se adresează presei la deschiderea Forumului Economic Mondial de la Davos. Donald Trump va conduce cea mai mare delegație a SUA care a participat vreodată la Forumul Economic Mondial. Președintele american are planuri „mărețe” pentru a-și instaura Noua Ordine Mondială după viziunea sa: „America Prima”. Forumul Economic Mondial, aflat la cea de-a 56-a întâlnire anuală programată pentru 19-23 ianuarie 2026, a propus „Spiritul Dialogului” ca temă principală pentru întrunirea din acest an. Liderii europeni încă mai speră că pot salva parteneriatul euroatlantic care durează de 80 de ani, precum și Ordinea Mondială formată de după „Căderea Zidului Berlinului”. Președintele va veni însoțit inclusiv de secretarul de Stat Marco Rubio, seful Trezoreriei SUA Scott Bessent, secretarul Comerțului Howard Lutnick și emisarul special Steve Witkoff. Din partea taberei europene vor veni Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, Mark Rutte, secretarul general al NATO, președintele Franței Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz, premierul spaniol Pedro Sanchez, președintele finlandez Alexander Stubb, președintele polonez Karol Nawrocki, președintele sârb Aleksandar Vucic, președintele ucrainean Volodimir Zelenski și alți lideri europeni. Vor fi prezenți și premierul canadian Mark Carney, vicepremierul chinez He Lifeng, președintele argentinian Javier Milei, președintele elvețian Guy Parmelin, președintele columbian Gustavo Petro, președintele azer Ilham Aliyev, premierul pakistanez Mian Muhammad Shehbaz Sharif, premierul qatarez Mohammed Bin Abdulrahman AL Thani, premierul palestinian Mohammed Mustafa, președintele israelian Isaac Herzog și președintele sirian Ahmad Al Sharaa. Triple Bubble: AI, cripo și criza datoriilor; Economiile rezistente sau flexibile la șocurile geopolitice; Economia cuantică: impactul tehnologiilor cuantice asupra industriilor și telecomunicațiilor; Diversitate, incluziune și accesibilitate în epoca AI; SuperTech; Blue Davos – 2026: Anul Apei – efectele crizei apei potabile; Cooperare într-o lume divizată; Deblocarea noilor surse de creștere economică; Investițiile și locurile de muncă în viitor; Inovația în epoca AI; Energiile verzi în 2030; Răspunsul Comunității Globale la conflicte, precum cele din Fâșia Gaza și Ucraina. „Președintele păcii” vine la Davos Trump a decis în al doilea mandat prezidențial să utilizeze taxele vamale ca principala armă cu care să negocieze și să preseze după „ziua eliberării” din 2 aprilie 2025. Și cu toate că se pretinde a fi un „președinte al păcii”, liderul american a utilizat și forța militară când a considerat (bombardarea centralelor nucleare din Iran în iunie 2025, capturarea lui Nicolas Maduro în ianuarie 2026 și confiscarea vaselor ce transportau petrol din Venezuela aflată sub embargou). Cu toate că a fost văzut de presa din vest ca „izolaționist”, SUA a continuat să-și joace rolul de „jandarmul mondial” când a bombardat baze teroriste din Nigeria și Siria. Liderul de la Casa Albă pretinde că a încheiat „opt războaie” și a primit cadou medalia de aur a Mariei Machado, laureata Premiului Nobel pentru Pace. A refuzat să mai ajute Ucraina în războiul împotriva Rusiei, dar a continuat să aibă o relație strânsă cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și a încercat să reabiliteze relațiile Americii cu Rusia lui Vladimir Putin. Cei doi „prietenii ai lui Trump” au mandat de arestare de la Haga pentru crime de război. Pe de altă parte, Trump a scos America din Acordul Climatic de la Paris și din alte organizații internaționale pentru drepturile omului. Pe 22 ianuarie 2026, SUA vor ieși oficial din Organizația Mondială a Sănătății. Trump a luat în considerate să pună mai presus anexarea Groenlandei decât parteneriatul cu statele europene membre NATO. El a solicitat ca toate statele membre NATO să crească cheltuielile pentru apărare. Europa traversează cele mai tensionate momente de la 1938 încoace La 80 de ani de la Doilea Război Mondial, Europa riscă să intre în cel de-al Treilea Război Mondial din cauza amenințării ruse în creștere, dar și din cauza presiunilor lui Trump pentru anexarea Groenlandei. Danemarca și alte țări membre NATO (Franța, Regatul Unit, Germania, Canada, Norvegia, Țările de Jos, Suedia, Finlanda) au decis să trimită trupe pentru misiuni de „recunoaștere”. Guvernul de la Copenhaga condus de Mette Frederiksen însă ia foarte în serios suveranitatea sa teritorială, Groenlanda fiind teritoriu autonom, dar sub autoritatea coroanei daneze. Trump susține că dorește să anexeze Groenlanda pentru a preveni avansul Rusiei și al Chinei în regiunea arctică. Liderii europeni au fost amenințați de Trump cu taxe vamale crescute cu 10% (adăugat la tarifele de 15% stabilite pe exporturile UE după înțelegerea cu Ursula de anul trecut) dacă vor sprijini Danemarca în a opune rezistență anexării insulei arctice de către SUA. Primul summit fără „tăticul Davosului” În total, 1.300 de politicieni, oameni de afaceri (Jensen Huang, directorul Nvidia, Satya Nadella, directorul Microsoft, Dario Amodei, directorul Anthropic) și academicieni vor veni la Davos să discute despre principalele probleme și riscuri geopolitice care pot avea repercursiuni care vor influența cursul anilor 2030. Forumul Economic Mondial a fost înființat în 1971 de către Klaus Schwab. Va fi primul summit fără „tăticul Davosului” după ce economistul german în vârstă de 87 de ani a demisionat anul trecut în urma unor acuzații pentru cheltuieli neautorizate. La șefia Forumului Economic Mondial este acum Larry Fink, directorul companiei BlackRock și bun prieten cu Donald Trump. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Orange, cea mai bună rețea de internet din România, potrivit datelor SpeedGeo. Cum se prezintă Vodafone și Digi Mobil
SpeedGeo a publicat clasamentul anual cu operatorii de internet Broadband din România, realizat pe baza a 64.234 de măsurători individuale obținute în rețele de internet fixe și mobile, acoperind majoritatea regiunilor țării și scenarii de utilizare. În cazul rețelelor fixe au fost luate în considerare puncte de acces wireless și rețele cu fir, iar pentru rețele mobile au fost incluse dispozitive prevăzute cu conectivitate 3G, 4G LTE și 5G, inclusiv modem-uri USB. Potrivit clasamentului întocmit pe baza vitezelor medii obținute în sarcini de download, Orange este furnizorul de internet cel mai bine cotat (viteză merie 193 Mbbs la download și 151,9 Mbps în upload). Probabil, dezavantajat de vitezele medii ceva mai mici oferite utilizatorilor de internet mobil, operatorul DIGI se clasează pe locul doi cu viteze medii de 149 Mbps, perspectiv 135,8 Mbps. De remarcat, numărul de măsurători raportate este considerabil mai mare, reflectând popularitatea acestui furnizor în preferințele românilor (de unde și vitezele ceva mai mici, probabil o consecință pentru congestionarea rețelei în zonele mai aglomerate). Obținute pe baza unui număr de raportări de peste cinci ori mai mic, vitezele medii oferitele utilizatorilor Vodafone, de 118,9 și 36 Mbps, au rămas mult în urma competitorului Orange, dar și a rețelei DIGI. Dincolo de vitezele medii obținute în diverse situații, un bun indicator pentru calitatea rețelei poate și timpul de răspuns (Ping). Exprimat în milisecunde, acesta este mai mare (mai rău) în cazul rețelei Orange și considerabil mai mic în rețeaua DIGI. Din nou, trebuie avută în vedere și ponderea conexiunilor la rețele fixe vs mobile, care probabil avantajează operatorul DIGI la acest capitol. Chiar dacă se poziționează pe locul 3 din punct de vedere al vitezelor medii, rețeaua Vodafone are însă atuul congestionării reduse, fiind probabil opțiunea mai bună pentru conexiuni stabile în spații aglomerate. Dacă luăm în considerare doar vitezele prin conexiuni de internet mobil, Orange își păstrează poziția fruntașă cu viteze medii de 81.6 Mbps și 20 Mbps, urmat de Digi Mobil cu 64.5 și 21,3 Mbps. Din nou, timpul mediu de răspuns este sugestiv pentru o rețea mai congestionată în cazul Digi, respectiv Orange, dar mai stabilă pentru utilizatorii Vodafone.
În prima decizie din 2026 Isărescu vine cu vești proaste pentru români.
Deși România are cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, Banca Națională a României (BNR) a decis în prima ședință de politică monetară din acest an să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Anul trecut, dobânda-cheie a rămas neschimbată în condițiile în care inflația a fost aproape de 10%, în urma transferării integrale a majorării TVA în prețuri. Inflația din România rămâne aproape de 10% iar dobânzile nu pot fi reduse spre nemulțumirea românilor care resimt din ce în ce mai mult presiunile. Conform datelor publicate de Banca Națională a României, rata anuală a inflației a scăzut ușor în ultimele trei luni ale anului 2025, de la 9,88% în septembrie la 6,96%. Totuși, inflația a fost peste prognoza BNR de 9,6%, realizată în luna noiembrie a anului trecut, motiv pentru care instituția a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5%. Inflația a urcat mai ales în a doua parte a anului trecut din cauza creșterii prețurilor la facturile de energie și a majorărilor de TVA și accize. Economiștii se așteapă acum ca BNR să taie dobânzile abia din luna mai, înainte ca inflația să înceapă să scadă în a doua parte a anului. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 19 ianuarie 2026, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. Consumul continuă să scadă și în 2026 Cum inflația continuă să rămână la un nivel ridicat, consumul populației continuă să scadă, ca efect direct al costului mare al creditelor și al puterii de cumpărare reduse. Datele publicate de Banca Națională arată că activitatea economică din trimestrul III al anului trecut a scăzut cu 0,2% deși crescuse cu 1,1% în trimestrul precedent. De asemenea, scumpirile puternice ale energiei și serviciilor din 2025 au influențat comportamentul de consum al românilor care cheltuiesc mai prudent. De exemplu, consumul României a scăzut în 2025, față de acceași perioadă din 2024 cu 4,8%, conform datelor Institutul Național de Statistică. „Activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”, se arată în comunicatul transmis de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade. Ce arată principalii indicatori economici: industria, construcțiile, consumul BNR vine cu vești proaste la început de an: Datoria externă totală a României a crescut cu 24 mld. euro în perioada ianuarie-noiembrie 2025. Povara totală a ajuns la 227 mld. euro
ASUS nu va lansa noi modele ROG Phone și Zenfone, anul acesta. Care sunt noile priorități
Dacă anul trecut cei de la ASUS au încercat să „optimizeze” portofoliul de produse lansând doar modelul Zenfone 12 Ultra, transformat într-un flagship AI-focused, s-ar părea că anul acesta vom vedea doar proverbiala „batistă pe țambal”, directorul ASUS Jonney Shih informând despre o schimbare fundamentală în prioritățile companiei. Șanse mari să fi văzut deja ultimele lansări ROG Phone și Zenfone Fără a lăsa prea mult loc de interpretări, reprezentanții companiei informează despre realocarea resurselor de cercetare și dezvoltare de la divizia de smartphone-uri către o un alt business aflat în plină expansiune, specializat în dezvoltarea de hardware cu inteligență artificială, inclusiv PC-uri cu inteligență artificială și ochelari inteligenți. Chiar dacă președintele ASUS evite să declare în mod explicit exit-ul companiei din industria smartphone, forbind doar despre ”oprirea temporară a lansărilor de noi telefoane” limbajul folosit și amploarea schimbării de direcție lasă cel mult opțiunea licențierii brandurilor ROG Phone și Zenfone către alți producători OEM, la fel cum s-a întâmplat odinioară și cu alte branduri cunoscute de telefoane inteligente. Singurul angajament asumat de Jonney Shih este acela că ASUS va continua să aibă grijă de utilizatorii de telefoane existenți, asigurând suportul necesar la partea hardware și software. Între timp, ASUS pariază puternic pe PC-uri comerciale bazate pe inteligență artificială și pe „inteligența artificială fizică”, inclusiv robotică și ochelari inteligenți, alăturându-se trendului observat la majoritatea companiilor care au participat la CES 2026. Compania consideră, se pare, că piața smartphone-urilor nu mai oferă potențialul de creștere de care are nevoie, mai ales în comparație cu ceea ce ar putea oferi piața dispozitivelor AI, prin dezvoltarea și comercializarea de hardware specializat. Back to top button