Aliații G7 ai Ucrainei vor face presiuni asupra lui Donald Trump în discuțiile critice de la Davos
Guvernele europene au emoții mari: președintele american Donald Trump va participa la discuțiile Forumului Economic Mondial de la Davos. Este de reamintit că este prima întrunire de când Larry Fink, directorul executiv al companiei americane BlackRock, este la conducerea Forumului Economic după retragerea din funcție a fondatorului Klaus Schwab. Discuțiile vor fi prezidate de Borge Brende, politician norvegian. Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei, Regatului Unit și a Comisiei Europene vor încerca să-l preseze pe Trump să sprijinie Ucraina și după încheierea unui posibil acord de pace cu Rusia. Ei vor să se asigure că prin implicarea SUA pe termen lung, Rusia nu va mai ataca Ucraina în viitor. La întrunirea anuală va veni și Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, informează Financial Times. De altfel, în urma evoluțiilor ulterioare, este foarte posibil să fie adusă în discuție intenția administrației Trump pentru anexarea Groenlandei de către SUA. Guvernul Danemarcei condus de Mette Frederiksen a anunțat că va trimite trupe în Groenlanda pentru a-și apăra teritoriul. Guvernele Franței, Germaniei, Suediei, Norvegiei, Finlandei și al Țărilor de Jos, exprimându-și solidaritatea față de Danemarca, au anunțat că vor trimite trupe pentru misiuni de recunoaștere. Groenlanda și Ucraina, principalele teme de discuții Trump a amenințat că va crește taxele vamale cu 10% pentru toate țările europene care îi vor sta în cale în Groenlanda. Emmanuel Macron a răspuns că nu se lasă intimidat sau amenințat. De aceea, este de așteptat ca discuțiile dintre liderii europeni și liderul american să fie foarte tensionate. Steve Witkoof, emisarul special, Jared Kushner, negociatorul cu Rusia și ginerele lui Trump, precum și secretarul de Stat Marco Rubio vor fi parte a delegației SUA la Forumul Economic Mondial. „Fără SUA, nimic nu se va întâmpla”, a spus un oficial european implicat în negocieri, făcând referire și la promisiunile Marii Britanii și Franței că vor staționa trupe în Ucraina de după armistițiul cu Rusia. „Nu este clar cum se simte cu adevărat Trump”. Cine vor fi participanții Șase lideri europeni, plus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, vor lua parte la discuțiile de la Davos. Premierul britanic Keir Starmer spune că ar putea veni dacă Trump va organiza o discuție pe tema Ucrainei. Pe lângă tensiunile geopolitice, vor fi discuții și despre inteligența artificială. La discuțiile de la Davos vor veni președintele egiptean Abdel Fattah al-Sisi, ministrul iranian de Externe Abbas Araghchi, președintele Argentinei Javier Milei și președintele Columbiei Gustavo Petro. Borge Brende, cel care va găzdui evenimentul, a spus că vor veni peste 400 de invitați, în special oameni de afaceri, șefi de stat și oficiali guvernamentali din întreaga lume. Sursa Foto: Forumul Economic Mondial Autorul recomandă: Nicușor Dan nu va merge la Forumul de la Davos, unde participă și Donald Trump. Cine reprezintă România – SURSE
Cristian Socol: Avem cea mai mare rată a șomajului în rândul tinerilor din ultimii 10 ani. Tinerii sunt cei mai afectați de programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat
Se spune că viitorul unei țări este dat de bunăstarea tinerilor care locuiesc și muncesc în acea țară, postează Cristian Socol, într-o analiză succintă. Observația profesorului universitar pleacă de la ultimele date oficiale publicate de Institutul Național de Statistică care relevă că șomajul în rândul tinerilor din România a ajuns la un nivel aproape catastrofal. Dacă rata șomajului pe toate categoriile de vârstă se menține la un nivel rezonabil, 6%, în segmentul 15-24 ani, aceasta se situează la 27,3%, cea mai mare din Uniunea Europeană. Cu 27,3%, România are cea mai ridicată rată a șomajului în rândul tinerilor din UE (date trimestriale din România, Slovenia, Belgia, Croatia, Cipru și date lunare restul țărilor UE. În România mai mult de unul din patru tineri este șomer, conform statisticilor Eurostat, remarcă Cristian Socol, adică cea mai mare rată a șomajului din ultimii 10 ani. Având în vedere programul de consolidare fiscal-bugetară incorect fundamentat, tinerii reprezintă una dintre cele mai afectate categorii sociale din România. Șomaj, probleme cu plata ratelor bancare, creșterea costului vieții, tăieri de venituri și dificultăți majore în accesarea unei locuințe sau a altor bunuri durabile, subliniază profesorul.
Cât de bună e noua funcționalitate Privacy Display, rezervată Galaxy S26 Ultra
Dacă finisajul antireflexie neașteptat de bun a fost marele atu pentru alegerea unui exemplar S24 Ultra sau S25 Ultra, noua funcționalitate Privacy Display ar putea fi motivul care te va convinge să faci upgrade la Galaxy S26 Ultra. Subiect de zvonuri încă de la jumătatea anului trecut funcția Privacy Display integrată cu ecranul S26 Ultra s-ar putea dovedi indispensabilă acelor utilizatori care doresc să butoneze telefonul în confidențialitate deplină fără să apeleze la folii de protecție privacy care afectează în mod permanent aspectul imaginii (unghiuri de vizibilitate diminuate, luminozitate redusă, contrast și culori alterate). Bifezi o setare sau, mai bine, definești o listă cu aplicațiile „sensibile” pe care vrei să le folosești fără grija privirilor indiscrete și ai rezolvat. Cu mai puțin de două luni până la startul campanei de precomendă, Galaxy S26 Ultra se află cu siguranță în producția de serie, fiind probabil doar o chestiune de timp până ce vom vedea imagini reale cu acesta și alte picanterii. Dar între timp putem doar să ne încredem în experiențele povestite de insideri cu reputație dovedită, un anume Ahmed Qwaider susținând că a folosit deja Galaxy S26 Ultra, fiind îndeosebi impresionat de noua opțiune pentru protejarea confidențialității. Implementată la nivel de hardware, opțiunea Privacy Display funcționează extrem de bine și ar putea fi cel mai important argument de vânzare al telefonului. Când este activată, opțiunea ascunde conținutul ecranului asigurând că imaginea rămâne clar vizibilă doar pentru utilizatorul telefonului. Și se pare că nu există nicio reducere perceptibilă a luminozității sau a culorilor. Cel puțin, nu dacă privești imaginea direct din față, așa cum e intenționat. Esențial este că persoanele din afara câmpului vizual extrem de îngust nu pot vedea aproape deloc ce este pe ecran, nici măcar dacă luminozitatea afișajului este setată la nivelul maxim posibil. Se pare că, atunci când modul Privacy Display este activat, afișajul pare aproape negru pentru persoanele care privesc telefonul din lateral, făcând imposibilă citirea mesajelor text sau observarea detaliilor din imagini și clipuri video. Suportată nativ în firmware-ul One UI 8.5, funcția Privacy Display va putea fi setată astfel încât să se activeze automat la folosirea unei anumite aplicații, și/sau de fiecare dată când folosești telefonul în spații publice. Funcționalitatea are legătură directă cu tehnologia Magic Flex Pixel, demonstrată de Samsung cu ocazia expoziției MWC 2024. De atunci, mecanismul a fost integrat cu cea mai nouă generație de ecrane OLED dezvoltate în fabricile Samsung Display. Și în timp ce funcționalitatea va fi probabil anunțată ca o exclusivitate pentru cumpărătorii Galaxy S26 Ultra, unele zvonuri susțin că ar putea fi disponibilă și pe modelele Galaxy S26 și Galaxy S26+, afirmația urmând să fie probată la momentul lansării pregătită pentru finalul lunii februarie 2026.
Țara care taxează conacele și avioanele private ale bogaților ca să-și protejeze săracii, în timp ce Trump dă peste cap cea mai celebră băutură a lumii
Guvernul scoțian a anunțat că intenționează să introducă o „taxă pe conace” pentru locuințele evaluate la peste 1 milion de lire sterline și va impune și o taxă pe avioanele private începând cu aprilie 2028, în contextul pregătirilor pentru alegerile din Holyrood din mai, transmite Financial Times. SNP este cel mai mare partid politic din Scoția în ceea ce privește ambele locuri din parlamentele Westminster și Holyrood. Secretarul de finanțe Shona Robison a declarat în această săptămână că administrația Partidului Național Scoțian le va cere celor mai bogați să „contribuie cu puțin mai mult” în timp ce a prezentat parlamentului descentralizat proiectul de lege privind bugetul pentru 2026-27. Echitate în sistemul de taxare Vor fi două noi tranșe de impozit pentru proprietățile în valoare de peste 1 milion de lire sterline ar strânge mai mulți bani la buget și ar aborda sistemul actual – considerat inechitabil – având în vedere că proprietarii de locuințe scumpe plătesc sume similare cu cei care dețin proprietăți mai modeste. Actuala limită a impozitului era stabilită în 1991, pentru proprietăți evaluate la peste 212.000 de lire sterline. Între timp, o taxă de plecare de pe aeroport va intra în vigoare din aprilie 2027, existând planuri de a introduce un supliment pentru avioanele private în 2028-2029, deoarece acestea produc mai multe emisii decât zborurile comerciale. Noile tranșe de taxe locale „vor aduce o mai mare echitate și venituri sporite consiliilor”, a declarat Robison deputaților. Ea a adăugat: „Le spun celor care aleg să călătorească cu avionul privat: în Scoția veți plăti și veți plăti o parte echitabilă pentru acest privilegiu”. Robison a declarat că distribuirea sumei de bani pe care o vor strânge aceste politici va fi stabilită înainte de implementare. Scutiri pentru pub-uri, restaurante și comerțul cu amănuntul 17 December 2025, United Kingdom, London: A European Union flag flies opposite Parliament during weekly pro-European Union and anti-Brexit protests in Parliament Square. Photo: Vuk Valcic/ZUMA Press Wire/dpa Bugetul din această săptămână a fost ultimul buget al SNP înainte de alegerile din Holyrood din mai, în care John Swinney va încerca să profite de eforturile sale de a aborda presiunile legate de costul vieții și de a stimula creșterea economică de când a devenit prim-ministru în mai 2024. Partidul pro-independență aflat la guvernare a condus Scoția timp de aproape două decenii și se bucură de un avans confortabil în sondaje înainte de votul din 7 mai, care va avea loc în același timp cu alegerile pentru Senedd-ul descentralizat din Țara Galilor și consiliile engleze. Robison a dezvăluit, de asemenea, un pachet de scutiri de 864 de milioane de lire sterline pentru taxele de afaceri pentru pub-uri, restaurante și comercianți cu amănuntul, în timp ce cancelarul britanic Rachel Reeves se pregătește să anunțe un pachet limitat de scutiri care se va aplica doar pub-urilor, după reacția negativă a proprietarilor la bugetul său din noiembrie. Sprijin pentru oamenii cu venituri mici. Impozite mai mici decât în restul Regatului Unit 07 December 2025, United Kingdom, Edinburgh: Dogs in festive outfits and their owners take part in the ‘Santa Paws’ Christmas event in Princes Street Gardens, to raise funds and awareness for the Edinburgh Dog and Cat Home charity. Photo: Jane Barlow/PA Wire/dpa Colegiile din Scoția se vor bucura de o creștere combinată de 70 de milioane de lire sterline a finanțării resurselor și capitalului, echivalentul unei majorări de 10% față de bugetul de anul trecut. Deși Reeves a prelungit înghețarea pragurilor impozitului pe venit în cadrul evenimentului său fiscal din noiembrie, Robison a declarat că va sprijini persoanele cu venituri mici prin creșterea pragurilor impozitelor de bază și intermediare cu 7,4%, mai mult decât inflația. Această măsură, a spus Robison, ar menține angajamentul guvernului scoțian conform căruia peste jumătate dintre contribuabili ar trebui să plătească un impozit pe venit mai mic decât ar plăti în restul Regatului Unit. Analiza guvernului scoțian a arătat că 55% dintre contribuabili vor plăti mai puține impozite decât cetățenii din restul Regatului Unit în 2026-2027. Oamenii de afaceri au criticat lipsa de concentrare a Bugetului pe stimularea creșterii economice, argumentând că acesta a pus mai multă presiune asupra persoanelor cu venituri medii și a creatorilor de avere. „Divergența continuă în materie de impozitare față de restul Regatului Unit — în special pentru persoanele cu venituri medii și mai mari — împiedică firmele să recruteze angajați cu înaltă calificare din Regatul Unit și din afara acestuia și riscă să împingă și mai multe talente spre sud”, a declarat Michelle Ferguson, directoarea CBI Scotland. În paralel, Scoția se mai confruntă cu o problemă: whisky din belșug FILED – 17 March 2025, Bavaria, Munich: Whiskey bottles stand on a shelf in a whiskey store in Munich. The European Union decided to refrain from imposing additional duties on American whiskey when voting on a list of countermeasures to US tariffs on steel and aluminum imports. Photo: Peter Kneffel/dpa Tarifele impuse de Donald Trump și presiunile asupra costului vieții au generat o supra abundență de whisky scoțian. Distileriile au rămas cu un surplus și unele au fost forțate să întrerupă sau să reducă producția. Războiul comercial al lui Donald Trump a dus la o ofertă excesivă a acestei băuturi, care amintește de criza „whisky loch” din anii 1980, sporind riscul de concedieri de locuri de muncă și închideri de distilerii în Scoția, spun specialiștii. După tarifele lui Trump, vânzările globale de whisky au scăzut cu 2,5% în prima jumătate a anului 2025, al treilea an consecutiv de scăderi după decenii de creștere constantă, lăsând distilerii cu un surplus care a forțat unele să întrerupă sau să reducă producția, iar altele să își extindă capacitatea depozitelor. Până când se vor înregistra progrese în negocierile pentru un acord comercial între Marea Britanie și SUA , produsele britanice, inclusiv whisky-ul, rămân supuse tarifului „de bază” de 10% impus de Trump asupra importurilor din aprilie. În noiembrie, unele produse agricole, precum carnea de vită și cafeaua, au fost exceptate de la programul tarifar , dar aceasta nu includea băuturile alcoolice. Vânzările de scotch au scăzut. Oamenii economisesc banii
Bulgaria devine destinația de top pentru pensionarii europeni. Ce beneficii au seniorii în țara de la Mara Neagră
Bulgaria devine una dintre cele mai atractive destinații europene pentru pensionari, în special pentru cei din Europa de Vest, care caută un trai liniștit, sigur și accesibil din punct de vedere financiar. Presa bulgară și publicații internaționale arată că țara de la Marea Neagră intră în topul preferințelor seniorilor care vor să-și petreacă anii de pensie într-un mediu plăcut, fără costurile ridicate din statele occidentale. Potrivit 24 Ceasa, Bulgaria este apreciată în special pentru raportul foarte bun dintre calitatea vieții și cheltuielile lunare. Cu o pensie medie occidentală, un cuplu poate duce un trai confortabil, beneficiind de locuințe accesibile, mâncare de calitate și servicii medicale la prețuri mult mai mici decât în Germania, Franța sau Marea Britanie. Viață bună cu buget moderat Experții în relocare și publicațiile economice arată că, în orașe precum Varna, Burgas sau Plovdiv, un pensionar poate trăi decent cu 900–1.200 de euro pe lună. Aici sunt incluse chiria, utilitățile, mâncarea și transportul. În localitățile mai mici sau în zonele rurale, costurile pot fi chiar mai mici. Burgas, Bulgaria Burgas, Bulgaria Prețurile la locuințe sunt și ele avantajoase. Apartamentele de pe litoralul Mării Negre sau din orașele istorice sunt considerabil mai ieftine decât în Spania, Italia sau Portugalia, țări tradițional alese de pensionari. Climă: și mare și munte Bulgaria oferă un climat echilibrat, cu veri calde și ierni blânde pe litoral, dar și cu stațiuni montane unde aerul curat și peisajele atrag iubitorii de natură. Orașe ca Varna și Burgas combină avantajele mării cu infrastructură medicală bună și comunități internaționale în creștere. Varna, Bulgaria Varna, Bulgaria Plovdiv, unul dintre cele mai vechi orașe locuite din Europa, atrage pensionarii care sunt interesați de cultură, istorie și un ritm de viață mai calm. Plodiv, Bulgaria Plodiv, Bulgaria Sănătate și siguranță Un alt argument important este accesul la servicii medicale. Deși sistemul public are limitările sale, clinicile private oferă consultații și tratamente la costuri mult sub media occidentală. Pentru pensionarii străini, asigurările medicale sunt relativ accesibile, iar personalul medical vorbește frecvent limbi străine. Integrare europeană Intrarea Bulgariei în spațiul Schengen și adoptarea monedei euro sporesc atractivitatea țării pentru cetățenii UE. Mobilitatea este mai ușoară, iar barierele administrative scad, ceea ce face mutarea definitivă mai simplă pentru seniorii din alte state. Specialiștii în migrație și turism rezidențial susțin că Bulgaria devine o alternativă serioasă la destinații clasice precum Spania, Grecia sau Portugalia. Costurile mai mici, aglomerația redusă și stilul de viață relaxat sunt argumente tot mai convingătoare. RECOMANDAREA AUTORULUI Stațiunile din Bulgaria, în topul european al celor mai ieftine destinații, pentru vacanța de iarnă. România are de tarife cu peste 20% mai mari De ce fuge capitalul străin din România? Odată cu trecerea la euro, Bulgaria ne poate „sufla” investițiile străine, după modelul Ungariei. Economist: Investitorii se retrag din România cum nu am mai văzut de 15 ani Primele pensii în euro în Bulgaria. Seniorii au luat cu asalt oficiile poștale
Paradoxul agriculturii României în 2026: suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană
Deși resursele primare sunt considerabile, agricultura românească trăiește de mai multă vreme un adevărat paradox, sesizat de orice român care face piața. România este țara agricolă care domină piața europeană a cerealelor, dar care continuă să depindă de importuri la produsele de bază destinate consumului zilnic, legume și fructe care ne ajung în farfurie. Datele recente arată că suntem cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, dar exportăm la prețuri mici și importăm produse procesate la prețuri uriașe. În primele 25 de săptămâni ale anului comercial 2025-2026, România a încheiat anul 2025 fiind cel mai mare exportator de cereale din Uniunea Europeană, conform datelor publicate de Comisia Europeană. Ne aflăm în fruntea clasamentului și când vine vorba de exporturile de grâu cu 3,5 milioane de tone și am depășit Franța care a exportat 3,4 milioane de tone. Pe lângă grâu, România ocupă primul loc și la exporturile de porumb și orz, iar fermierii români au reușit performanța de a exporta peste 6,4 milioane de tone de cereale, care reprezintă aproximativ 33% din totalul livrărilor către statele membre UE. Mai mult, Comisia Europeană estimează că producția totală de cereale a României pentru perioada 2025-2026 va depăși 23 mil. de tone, în creștere cu aproximativ 17% față de anul precedent. Problema este că importăm mai mult de jumătate din necesarul de produse la prețuri mult mai mari decât exportăm. Analizele de specialitate arată că România continuă să importe produse procesate cu valoare adăugată mare. Aproximativ 60% din legumele consumate de români sunt încă importate din țări precum Turcia și Polonia. Un alt factor care determină România să apeleze la importurile masive îl constituie seceta și fenomenele meteorologice extreme. Presa internațională spune că, deși România are a cincea cea mai mare suprafață agricolă din UE, randamentul agriculturii rămâne vulnerabil din cauza lipsei de sisteme de irigații complet funcționale. Mai mult, producția primară este puternic afectată de fragmentarea excesivă a terenurilor, vârsta ridicată a fermierilor și infrastructura deficitară. Ce spun prognozele economice pentru agricultura românească în 2026 Specialiștii cred că agricultura din România va înregistra creșteri constante, iar estimările arată că PIB-ul pentru acest sector ar putea ajunge la aproximativ 8 mld. euro în 2026, cu o producție estimată la peste 18 mld. euro. De asemenea, se așteaptă ca cererea de îngrășăminte să crească și să ajungă la 345.000 de tone, un semn al profesionalizării culturilor. În plus, sunt așteptate noi fonduri europene acordate prin Planul Strategic PAC care vor susține investiții în infrastructura rurală, procesarea și modernizarea depozitelor și a centrelor de colectare. Chiar dacă prognozele sunt optimiste, România se confruntă în continuare cu pierderi mari de valoare pe lanțul intern chiar dacă are resurse și e a cincea suprafață agricolă din Uniunea Europeană. Sectorul producției agricole primare este afectat în primul rând de fragmentarea excesivă a terenurilor pentru că 90% dintre exploatații au sub 5 hectare. Vârsta ridicată a fermierilor este de asemenea un impediment, 44% din fermierii români au peste 65 de ani și e cel mai ridicat nivel din UE. Nu în ultimul rând, infrastructura deficitară marcată de irigațiile insuficiente, tehnologia învechită și pierderile mari din horticultură și lapte care nu ajung în procesare limitează România să-și valorifice resursele. Sectorul de procesare alimentară este de asemenea insuficient utilizat, deși are un potențial uriaș. De asemenea, fenomenele meteorologice extreme și deficitul de apă rămân cele mai mari amenințări pentru agricultura românească. Chiar dacă 2026 urmează să fie un an bun pentru agricultură, perspectivele pe termen lung arată că în regiunile de câmpie din sud va exista un deficit de apă. „Procesarea rămâne segmentul unde România pierde cea mai mare parte a valorii adăugate. Productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, unele unități de procesare funcționează la doar 10-20% din capacitate, în special în sectorul cărnii, modernizarea tehnologică este insuficientă, există dificultăți de acces la finanțare, în special pentru IMM-uri, iar lanțurile valorice sunt incomplete”, arată o analiză realizată de Deloitte România. Importăm 60% din legumele care ajung în farfuriile noastre O altă problemă de care se lovește agricultura românească este importul masiv de legume, în special de roșii, castraveți și ardei. Produsele domină piața românească, mai ales în sezonul de vară și, chiar dacă are un potențial agricol imens, România a ajuns să importe 60% din legume din țări precum Turcia, Polonia, Spania sau Grecia, în timp ce legumele românești sunt rare sau pleacă direct în export. În 2025, dependența de importuri a crescut în ultimul deceniu iar importurile au atins aproape 1 milion de tone anual, în valoare de peste 1 miliard de euro. De asemenea, lanțurile de magazine preferă să importe, în special din cauza costurilor reduse și a disponibilității constante de legume. Problema ține de strategia insuficientă care favorizează importurile și vulnerabilizează securitatea alimentară. Cum îi influențează acordul UE-Mercosur pe agricultorii români Acordul UE-Mercosur a provocat reacții din partea agricultorilor români, care susțin că decizia a fost luată fără consultarea lor și spun că efectele pot fi devastatoare pentru agricultura locală. Nemulțumirea acestora a pornit de la faptul că produsele importate din statele Mercosur sunt obținute în condiții cu reguli mai permisive și costuri mult mai mici, în timp ce agricultura europeană funcționează într-un cadru normativ extrem de exigent, construit în jurul unor standarde ridicate de mediu, siguranță alimentară, bunăstarea animalelor și utilizarea produselor de protecție a plantelor. Situația este cu atât mai tensionată deoarece Ministerul de Externe a luat decizia de a susține acordul, dar ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a respins memorandumul cu privire la acord și a spus că „România utilizează sub un kilogram pe hectar pesticide, iar în zonele Mercosur se folosesc între 12 și 15 kilograme pe hectar”. „Pentru România, impactul acordului este deosebit de relevant. Ţara noastră este unul dintre principalii producători de cereale din Uniunea Europeană, cu un rol important în securitatea alimentară regională. Importurile suplimentare pot genera presiune descendentă asupra preţurilor interne, pot accentua volatilitatea pieţei şi pot reduce capacitatea fermierilor de a investi în tehnologizare şi sustenabilitate, într-un sector deja afectat de creşterea costurilor
Când ar intra în circulație noile metrouri Alstom Metropolis
Surse Metrorex au precizat în exclusivitate pentru Gândul că reprezentanții Alstom fac teste în fiecare noapte cu noile trenuri produse în Brazilia. Noile garnituri ar putea intra în circulație la 1 iulie 2026, potrivit ultimului termen avansat de cei de la Alstom, spun sursele Gândul. În aprilie 2026 se împlinesc doi ani de când a fost livrat primul tren Alstom la București. Cu toate acestea, compania de origine franceză încă desfășoară teste cu trenurile care au fost aduse în Capitală. „Fac teste noaptea cu 2-3 garnituri, pe aproape toate magistralele. Testează îndeosebi frânele. Cei de la Alstom spun că vor să le introducă în circulație la 1 iulie 2026”, precizează surse Metrorex, în exclusivitate pentru Gândul. Alstom trebuie să efectueze un rodaj obligatoriu de 10 mii de kilometri Pentru a le introduce în circulație, Alstom trebuie să efectueze un rodaj obligatoriu de 10 mii de kilometri pe Magistrala 5 cu prima garnitură adusă în România. Gândul a dezvăluit că mecanicii români trebuie să facă 500 de ture pentru rodajul metroului adus din Brazilia. Magistrala 5 de metrou are 20 de kilometri dus-întors. Asta înseamnă cam 500 de ture pentru rodajul de 10.000 de kilometri. După ce că nu au intrat în circulație, noile trenuri au ajuns să fie vandalizate. Una dintre garnituri a fost deja deteriorată. Este vorba de trenul Brașov, care este mâzgălit cu vopsea de graffiti, așa cum Gândul a dezvăluit în exclusivitate AICI. Metrorex și Alstom au semnat în 2020 contractul pentru cele 13 trenuri de metrou. Acestea ar fi trebuit livrate din vara lui 2022. Valoarea contractului pentru cele 13 trenuri este de peste 100 de milioane de euro. Nici Alstom, nici Metrorex, nu au comunicat oficial până în prezent motivul pentru care noile garnituri nu sunt introduse în circulație Caracteristicile noilor trenuri: au caroserie din oţel inoxidabil; 114 metri lungime şi 3 metri lăţime; asigură o capacitate totală de 1.200 de pasageri per tren; fiecare tren cu 6 vagoane are 216 locuri într-o dispunere longitudinală; asigură două zone speciale de acces destinate pasagerilor cu dizabilităţi; au aer condiționat. RECOMANDAREA AUTORULUI Noul metrou Alstom, incident pe Magistrala 2. I-au sărit captatorii la 80 de km pe oră, între Aviatorilor și Aurel Vlaicu, când se afla în test
Unde se află cel mai ieftin cartier din România și cât costă metrul pătrat util în zona respectivă
Mulți români vor să devină proprietari de apartamente, chiar dacă actualul context economic le-a cam schimbat prioritățile. Unii sunt dispuși să-și investească toate economiile, alții să facă sacrificii pe termen lung și să se împrumute pe zeci de ani, doar pentru a avea propria lor casă. Totuși, anul 2025 a adus un adevărat blocaj pe piața imobiliară, mai ales după majorarea TVA din luna iunie, iar în acest context 2026 este privit cu multă prudență de cei care vor să cumpere o locuință. Piața imobiliară, împărțită în două etape distincte Dacă prima parte din 2025 a fost foarte activă, cu multe tranzacții și cumpărători dornici să semneze contracte înainte de schimbările fiscale, după luna iunie, odată cu creșterea TVA, atmosfera s-a schimbat în mod clar. Cumpărătorii au devenit mai rezervați, deciziile s-au amânat, iar piața a intrat într-o zonă de așteptare, potrivit potrivit observatornews.ro. Pentru acest an, mesajele din piață sunt contradictorii: unii analiști anticipează o reluare a achizițiilor chiar și în contextul unor prețuri ridicate, în timp ce alții avertizează asupra riscului unei bule imobiliare. Conform cifrelor oficiale, Cluj-Napoca rămâne, pentru al zecelea an consecutiv, cel mai scump oraș din România pentru achiziția de apartamente, cu un preț mediu de peste 3.200 de euro pe metrul pătrat util. Dar Bucureștiul domină de departe acest capitol, la nivel de cartiere. Aici se află cele mai exclusiviste zone din țară, iar prețurile ating recorduri greu de imaginat pentru majoritatea românilor: aproape 5.000 de euro/mp în Aviatorilor, peste 4.600 de euro/mp în Primăverii și 4.491 de euro/mp în Kiseleff. În schimb, Ferentari este în acest moment cel mai ieftin cartier din țară pentru achiziția unui imobil, cu un preț de puțin peste 1.000 de euro pe metrul pătrat util. Bloc din cartierul Ferentari – FOTO: Caracter ilustrativ Diferența față de zonele de lux din nordul Bucureștiului este de aproape cinci ori, iar acest contrast evidențiază cât de fragmentată este piața imobiliară din Capitală. Astfel, pentru cumpărătorii cu bugete limitate, cartierul Ferentari din sectorul 5 reprezintă una dintre puținele opțiuni accesibile din marile orașe, chiar dacă zona vine cu diverse provocări. Piața chiriilor În ceea ce privește chiriile, Bucureștiul domină autoritar. De exemplu, în zona Dorobanți, pe străzile cu nume de capitale, chiriile pot ajunge și la 2.100 de euro pe lună, rivalizând astfel cu mari orașe europene. Totuși, Cluj-Napoca nu mai figurează în TOP 3 la acest capitol, fiind depășit de Drumul Poienii din Brașov, unde chiria ajunge la aproximativ 1.100 de euro, și de Faleza Nord din Constanța, cu 1.000 de euro lunar. La polul opus, cele mai mici chirii din marile orașe se găsesc în Timișoara, în zona UMT, unde media este de doar 220 de euro pe lună. Autorul mai recomandă: Cel mai ieftin oraș din România în ianuarie 2026. O garsonieră costă doar 4.000 € Viața la -40 de grade Celsius. Cum trăiesc oamenii în cel mai geros oraș din lume Cartierele din România în care se află cele mai scumpe locuințe, la începutul lui 2026. Zonele în care plătești aproape 5.000 de euro/m² util Localitatea din România unde o casă se vinde cu 7.900 de euro. Terenul are 600 de metri pătrați
Vine furtuna economică? Norii negri s-au adunat deja: se închid fabrici, mii de oameni rămân fără loc de muncă și consumul scade.
Deși guvernul Bolojan a anunțat vremuri bune pentru economia românească și relansare, specialiștii văd exact contrariul. Economiștii au avertizat încă de la momentul în care au fost anunțate măsurile de austeritate că acestea vor încetini economia sau că vor adânci o răcire deja existentă. Creșterea economică din România în 2025 a fost de circa 1%, motiv pentru care specialiștii vorbesc despre o posibilă recesiune, iar analiștii prevăd o criză economică de proporții în 2026. De altfel, anul 2025 a pus pe butuci industria românească, fabrici emblematice au pus lacătul, iar numărul șomerilor a crescut. Problema e că și în 2026 economia românească pare că va merge cu frâna de mână trasă. Or, dacă măsuri concrete care să susțină companiile nu există, înseamnă că șomajul va fi în creștere, deci consumul românilor va continua să scadă. Economia românească dă tot mai multe semne de oboseală, deși premierul Bolojan a transmis că în 2026 „vor fi o scădere a inflației și condiții pentru relansare în a doua parte a anului viitor”. Totuși, de la consumul românilor și până la construcții și activitea din industrie, indicatorii economici arată că România se va lupta în coninuare cu aceleași presiuni din 2025. Datele publicate de Institutul Național de Statistică (INS) conturează o imagine a României în care fabricile emblematice se închid, șomajul crește, iar consumul populației scade dramatic. Așa cum spune și manualul de economie, o criză economică se referă la scăderea consumului concomitent cu creșterea șomajului. Practic, oamenii își pierd locul de muncă și nu mai au bani să cumpere bunuri și servicii. Acest lucru se întâmplă deja în țara noastră, deși Executivul anunță o creștere economică. De exemplu, consumul în România a scăzut în noiembrie 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Datele publicate de Institutul Național de Statistică arată clar că cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul, barometru pentru consum, a scăzut cu 4,8%. Sursa: Institutul Național de Statistică Singura creștere înregistrată a fost în cazul cifrei de afaceri din comerțul cu ridicata. Potrivit datelor INS, aceasta a crescut în octombrie 2025, față de aceeași lună din 2024, dar numai cu 1,2%. Totuși, sectorul a înregistrat scăderi la comerțul cu ridicata al produselor agricole brute și al animalelor vii, comerțul cu ridicata specializat al altor produse și comerțul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor și al tutunului. Sursa: Institutul Național de Statistică Mai departe, volumul cifrei de afeceri din servicii a scăzut în octombrie 2025 față de octombrie 2024, atât ca serie brută, cu 7,3%, cât și ca serie ajustată cu 6,9%, ca urmare a scăderilor din hoteluri și restaurante, servicii de coafură și înfrumusețare, spălare și curățare textile, agenții de turism și jocuri de noroc, conform datelor INS. Practic, volumul cifrei de afaceri din servicii se referă la cât „se vând” serviciile într-o anumită perioadă de timp. Indicatorul economic arată ce venituri au obținut firmele din diverse domenii fără să fie inclus TVA-ul sau alte venituri care nu țin direct de prestarea serviciilor. Sursa: Institutul Național de Statistică Producția industrială a scăzut în primele 11 luni din 2025 Industria, un alt sector important pentru economia românească, a scăzut ca serie brută cu 1,1%, în primele 11 luni, faţă de aceeaşi perioadă din 2024, conform Intitutului Naţional de Statistică. Industria este cea mai importantă ramură economică din România și înseamnă circa 20% din PIB. În luna noiembrie 2025, producția industrială a scăzut față de luna precedentă cu 6,1% din cauza industriei prelucrătoare și industriei extractive. Spre deosebire de luna corespunzătoare din 2024, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 2,8%, ca efect al scăderilor înregistrate de industra prelucrătoare și industria extractivă. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 1%. Industria prelucrătoare a scăzut cu 1%, iar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat și industria extractivă a crescut cu 1,4%, respectiv cu 0,4%. Construcțiile rămân cel mai dinamic sector al economiei românești Pe tabloul general al sectoarelor care participă la formarea PIB-ului, construcțiile au ocupat un loc fruntaș în lunile anului trecut. Au avut cea mai semnificativă contribuție la creșterea PIB, 0,5%, urmată de agricultură, 0,2%. La polul opus s-a aflat industria care a avut o contribuție negativă, -0,1%. Deși au scăzut în octombire 2025 față de septembrie cu 2%, construcțiile s-au menținut pe o creștere solidă în primele 10 luni din an. Mai mult decât atât, față de octombrie 2024, volumul lucrărilor de construcții a crescut ca serie brută cu 13,8%, iar ca serie ajustată sezonier cu 13,3%, arată datele INS. Șomajul crește pe fondul măsurilor de austeritate și al închiderii fabricilor România traversează o perioadă critică, dar creșterea șomajului este cu siguranță o consecință a măsurilor fiscale extreme, inflației ridicate și contextului global tot mai incert. Anul trecut a fost marcat de concedierile masive în urma închiderii unor unități de producție, care au avut un impact major asupra economiei, inclusiv asupra PIB-ului. De asemenea, impactul social al concedierilor este unul destul de dur. De pildă, în noiembrie 2024, rata șomajului în România era de 5,7%, în timp ce în noiembrie 2025, șomajul a crescut la 6%. Chiar dacă creșterea nu este uriașă, indicatorii economici arată că perioada pe care o traversează România nu este printre cele mai bune, Mai mult decât atât, Banca Mondială a revizuit în scădere previziunile economiei românești. Economia românească a înregistrat anul trecut o creștere de 0,8%, față de un avans de 1,3% prognozat în luna iunie a anului trecut și unul de 2,1% estimat la începutul anului trecut. RECOMANDAREA AUTORULUI: Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului Nicușor Dan spune că 2025 a fost un succes, dar semnele de criză se adună. „Am reușit să încheiem anul cu o reducere consistentă a deficitului bugetar și o ușoară creștere economică”. Bate criza la ușă în 2026? Care sunt indiciile
Procesoarele AMD Ryzen cu 3D V-cache ar putea deveni și mai rapide
AMD a brevetat o nouă modalitate de a crește și mai mult performanțele procesoarelor Ryzen folosind tehnologia 3D V-cache. Concret, inginerii AMD caută să extindă folosirea cip-urilor 3D V-cache pentru a suplimenta și memoria cache L2, păstrând latențele ( și costurile de fabricație) în limite rezonabile. Dacă prima versiune 3D V-cache a permis dublarea memorie cache L3 prin „lipirea” unui cip suplimentar cu memorie dedicată peste cip-ul procesului propriu-zis, a doua versiune a acestei tehnologii a îmbunătățit răcirea procesoarelor mutând respectivul cip de memorie sub pastila procesorului. Iar dacă ne luăm după cel mai recent brevet atribuit companii americane, ce-a de-a treia generație 3D V-cache va plusa masiv nivelul de performanță al procesoarelor incluzând încă un nivel de memorie cache, esențială pentru funcționarea eficientă a procesoarelor moderne dar foarte costisitoare atunci când e implementată direct în pastila procesorului. Dacă memoria L3 este, în esență, memoria cache de ultim nivel (LLC), care face legătura între procesor și memoria RAM, memoria L2 este chiar mai importantă. Dacă în L3 sunt păstrate acele informații frecvent accesate pentru îndeplinirea sarcinilor de procesare în lucru, în L2 sunt păstrate informațiile pe care procesorul le utilizează în mod activ, viteza și latențele cât mai mici fiind cruciale pentru performanțele obținute. Dar memoria cache L2 (nivelul 2) este și mai restrictivă din punct de vedere al spațiului disponibil, suplimentarea capacității instalate aducând beneficii majore pentru acele aplicații complexe și foarte sensibile când vine vorba de latențele arhitecturii de memorie. Vizând tocmai limitarea descrisă mai sus, AMD a depus un brevet pentru ceea ce numește „Balanced Latency Stacked Cache”, un design menit să reducă întârzierile de acces la memoria cache și să îmbunătățească și mai mult eficiența energetică a viitoarelor procesoare Ryzen X3D. Comparativ cu procesoarele 3D V-cache, procesoarele convenționale cu cache planar (în aceeași pastilă de siliciu), au latențe și costuri energetice mai mari. Aceasta se traduce în performanțe și eficiență mai scăzute. Având în vedere aceste avantaje, noul design al memoriei cache 3D L2 de la AMD pretinde că reduce numărul de cicluri necesare pentru accesarea unei memorii cache L2 tipice de 1 MB de la 14 cicluri la doar 12 cicluri. Deși poate părea puțin, în proiectarea arhitecturii procesorului, este destul de interesant, deoarece chiar și eliminarea unor astfel de biți înseamnă mult pentru performanța și eficiența generală. Pentru context, o memorie cache L2 tipică are 10-50 de cicluri, deci aceasta este cu siguranță una dintre cele mai bune. Pentru implementarea noului tip de memorie (3D L2), brevetul menționează că matrițele suprapuse comunică prin trasee din cupru (TSV) care traversează spațiul dintre cele două pastile de siliciu, resepctiv fire de conectare bond pad (BPV) pentru comunicare verticală siliciu-siliciu. Iar aceste trasee sunt rutate prin centrul domeniului de memorie L2, reducând la minimul posibil distanțele fizice de comunicare. De asemenea, prin rutarea conexiunilor via prin centrul matrițelor suprapuse, AMD creează o structură simetrică sau echilibrată care ar trebui să ajute la optimizarea timpilor de acces, asigurând că informațiile transmise ajung practic simultan la destinație. Acesta este și motivul pentru care brevetul se numește „Balanced Latency Stacked Cache”. Bine de știut, cele prezentate sunt deocamdată doar concepte descrise într-un brevet aflat în curs de aprobare. Așa că nu putem spune exact când și dacă AMD va include aceste inovații în procesoare pentru PC disponibile la scară comercială.