Bulgarii au deja probleme cu euro falși, după ce au trecut la moneda unică europeană de la 1 ianuarie

bulgarii-au-deja-probleme-cu-euro-falsi,-dupa-ce-au-trecut-la-moneda-unica-europeana-de-la-1-ianuarie

Bulgaria a înregistrat primul său caz de bancnote euro falisificate. Unele dintre bancnotele false sunt de o calitate relativ ridicată și sunt greu de identificat la prima vedere, avertizează casa de schimb valutar Tavex, conform publicației Novinite. Bulgaria a trecut la moneda unică euro începând cu 1 ianuarie 2026. Folosirea sau punerea în circulație a banilor falși constituie infracțiune în Bulgaria, ca și în România. Legea bulgară prevede ca, dacă o persoană suspectează că o bancnotă euro este falsă, cea mai sigură soluție este să o ducă la cea mai apropiată sucursală bancară sau să o raporteze poliției. Acolo, autoritățile vor examina bancnota și vor întocmi un proces-verbal. Dacă bancnota este autentică, aceasta va fi returnată proprietarului. Dacă se confirmă că este contrafăcută, va fi confiscată, însă nu se aplică sancțiuni atâta timp cât bancnota a fost predată voluntar. Băncile și unii comercianți folosesc echipamente specializate pentru verificarea bancnotelor: lămpi ultraviolete, detectoare magnetice, scanere cu infraroșu, dispozitive pentru măsurarea dimensiunii și grosimii. Ce pedeapsă prevede legea pentru falsificarea de bani Legea din Bulgaria, ca și cea din România, tratează cu maximă seriozitate infracțiunile legate de banii contrafăcuți. Falsificarea sau producerea de bancnote ori monede false, conform articolului 243 din Codul penal, se pedepsește cu închisoare de la 5 la 15 ani. Deținerea, transferul sau punerea în circulație a banilor contrafăcuți, atunci când persoana știe că sunt falși (articolul 244), se sancționează cu închisoare de la 2 la 8 ani. Bulgaria a trecut la euro de la 1 ianuarie 2026 Banca Națională a Bulgariei a raportat că, la data de 9 ianuarie, numerarul aflat în circulație, denominat în leva bulgărești, se ridica la 16,1 miliarde de leva, echivalentul a aproximativ 8,23 miliarde de euro. Potrivit Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), furnizarea de numerar în euro către băncile comerciale decurge conform planurilor operaționale aprobate în prealabil. Până în prezent, bancnote și monede euro cu o valoare totală de peste 3,1 miliarde de euro au fost deja puse în circulație pentru a acoperi cererea din perioada de tranziție. În primele șase luni ale anului 2026, toate băncile vor schimba bancnotele și monedele în leva în euro gratuit și fără limită de sumă, aplicând cursul oficial fix. Pentru sume care depășesc 30.000 de leva, echivalentul a aproximativ 15.340 de euro, clienții trebuie să depună o solicitare cu cel puțin trei zile lucrătoare în avans. De asemenea, depunerea de leva într-un cont bancar și conversia acestora în euro se realizează tot fără comisioane. AUTORUL RECOMANDĂ:

Democratizarea AI, colaborări surprinzătoare și gadgeturi ciudate la CES 2026

democratizarea-ai,-colaborari-surprinzatoare-si-gadgeturi-ciudate-la-ces-2026

CES 2026 nu mai este de mult doar un eveniment al tehnologiei. Este un barometru al direcției în care se îndreaptă industria IT și lumea, un loc unde hype-ul se întâlnește cu realitatea și unde marile companii testează limitele a ceea ce publicul este pregătit să accepte. Privit din postura unui jurnalist aflat la fața locului, CES 2026 a părut mai puțin despre „cel mai puternic” și mai mult despre „cel mai accesibil”. Mai puțin despre viitorul îndepărtat și mai mult despre cum ajunge acel viitor pe biroul, în buzunarul sau… pe fața utilizatorului obișnuit.  CES 2026 a arătat mai clar ca niciodată că granița dintre gadget „ciudat” și tehnologie utilă este din ce în ce mai subțire. Printre cele mai discutate apariții s-au numărat roboți-aspirator capabili să urce scări, roboți de birou cu personalitate AI, companion-AI pentru copii sau dispozitive de bucătărie precum cuțitele ultrasonice. La prima vedere par experimente sau simple atracții de târg, dar toate indică aceeași direcție: robotica și AI-ul coboară din laboratoare direct în viața de zi cu zi, pentru a rezolva probleme mici, repetitive sau pur și simplu pentru a face tehnologia mai „umană”. Robotica nu mai este prezentată doar ca industrie grea sau automatizare industrială, ci ca ajutor domestic și personal. Roboții de curățenie mai inteligenți, companionii AI sau gadgeturile care reacționează la emoții și comportament arată cum tehnologia începe să se adapteze omului, nu invers. În același timp, hardware-ul reinventat (de la jucării inteligente la obiecte aparent absurde) ilustrează democratizarea AI-ului și experimentarea fără filtre: unele produse vor dispărea rapid, altele vor defini următoarea generație de tehnologie personală. CES 2026 confirmă astfel că viitorul nu va fi doar mai inteligent, ci și mai personal, mai robotic și, uneori, surprinzător de bizar. „AI pentru toți” Democratizarea AI este un termen relativ recent, popularizat tot mai intens în ultimii ani de giganții tech în whitepaper-ele și discursurile lor strategice. Conceptul nu aparține unei singure persoane, ci a fost conturat progresiv pe măsură ce inteligența artificială a început să coboare din zona de research și infrastructuri academice către produse comerciale și utilizare de masă. Figuri precum Andrew Ng, informatician și cofondatorul Google Brain, au contribuit la această schimbare de paradigmă, susținând ideea că AI-ul ar trebui să devină o tehnologie fundamentală, accesibilă la fel ca electricitatea sau internetul, nu un privilegiu rezervat câtorva centre de date. În acest context, AMD se poziționează ca unul dintre actorii care au împins constant această narațiune, prin transformarea „democratizării inteligenței artificiale” dintr-un slogan de marketing într-o direcție declarată de dezvoltare. Mesajul a fost clar întărit în keynote-ul susținut de Lisa Su la CES 2026, unde accentul nu a fost pus pe o singură lansare spectaculoasă, ci pe construirea unui ecosistem coerent care mută AI-ul din cloud și data center mai aproape de utilizatorii obișnuiți, dezvoltatori și companii de toate dimensiunile. Concret, AMD a prezentat la CES 2026 o ofensivă amplă pe mai multe segmente: de la procesoarele Ryzen AI 400 și Ryzen AI Max+, cu NPUs capabile de zeci de TOPS pentru rularea locală a aplicațiilor AI, până la platforma Ryzen AI Halo, gândită explicit pentru dezvoltatori și rularea de modele mari direct pe dispozitive compacte. Strategia este susținută de avansurile din zona software, prin ROCm 7.2, suport extins pentru Windows și Linux, integrarea facilă cu PyTorch și ComfyUI, dar și prin pachete care reduc semnificativ complexitatea instalării AI-ului local. În paralel, AMD a continuat expansiunea în data center cu seria MI400 și promisiunile MI500, precum și în zona de edge și „physical AI”, conturând o viziune în care inteligența artificială nu este doar mai performantă, ci și mai accesibilă, mai ușor de adoptat și mai bine integrată în produse reale. Razer intră în această narațiune ca al doilea actor major care susține ideea de „AI pentru toată lumea”, dar o face dintr-o zonă unde puțini se așteptau: gamingul ca poartă de acces către dezvoltare și AI local. La CES 2026, compania a mutat clar accentul de la simple periferice către infrastructură pentru creatori și dezvoltatori, prin lansarea Forge AI Developer Workstation, a platformei open-source AIKit și a acceleratorului AI portabil realizat împreună cu Tenstorrent. Mesajul este greu de ignorat: Razer vrea să devină un furnizor de hardware și tooling pentru dezvoltare AI locală, cu latență redusă, fără dependență de cloud, o direcție care aliniază surprinzător de bine gamingul high-performance cu nevoile reale ale ecosistemului AI.  Abordarea orientată spre dezvoltatori este completată de mișcări mai puțin previzibile, dar extrem de inspirate. Colaborarea cu LG pentru Wolverine V3 Bluetooth — un controller cu latență ultra-redusă, optimizat pentru cloud gaming pe televizoare, este genul de parteneriat neașteptat care funcționează tocmai pentru că sparge granițele tradiționale dintre PC, consolă și living room. Alături de concepte precum Project AVA și Project Motoko, dar și de experiențele multisenzoriale propuse prin Project Madison, Razer arată că viitorul nu se construiește doar prin produse individuale, ci prin ecosisteme și alianțe surprinzătoare, o temă care devine tot mai vizibilă la CES 2026 și care deschide natural discuția despre colaborările neobișnuite dintre giganții tech. Pe langa colaborarea cu Razer, LG a venit la CES 2026 cu un mesaj mai matur și mai calculat decât în anii anteriori, concentrându-se pe consolidarea televizoarelor și a platformei webOS ca hub-uri centrale pentru divertisment, gaming și servicii bazate pe AI. Compania a pus accent pe integrarea inteligenței artificiale direct în experiența de zi cu zi, de la optimizări automate de imagine și sunet, până la extinderea platformei LG Gaming Portal și a serviciilor de cloud gaming pe ecrane mari. Fără a miza pe concepte futuriste extravagante, LG a ales o abordare pragmatică: AI-ul ca infrastructură invizibilă, care face produsele mai inteligente, mai rapide și mai ușor de folosit pentru publicul larg. Această strategie devine și mai relevantă în contextul deschiderii LG către parteneriate externe, un exemplu clar fiind colaborarea cu Razer pentru certificarea controllerelor în cadrul programului „Designed for LG Gaming Portal”. Alte colaborări surprinzătoare ASUS ROG a mizat puternic pe parteneriate cu identitate clară: de la colaborarea cu Kojima Productions,

Un economist celebru explică cum funcționează economia: Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale

un-economist-celebru-explica-cum-functioneaza-economia:-putini-stiu-ca-banii-sunt-creati-de-bancile-comerciale

Radu Georgescu avertizează într-o postare pe rețelele de socializare că în următorii ani, România va fi lovită de o recesiune economică puternică și contrazice afirmațiile reprezentanților Guvernului care declară că „vom avea creștere economică”. Georgescu explică cum funcționează economia și spune că puțini oameni știu că banii sunt creați de băncile comerciale.  Într-o postare amplă publicată pe pagina personală de Facebook, economistul Radu Georgescu spune crede că perspectiva optimistă prezentată de Guvernul Bolojan nu ține cont de modul în care funcționează economia și susține că aceasta nu este condusă de firme sau de state, ci de sistemul bancar. Specialistul subliniază că banii sunt creați de băncile comerciale și crede că aceștia sunt echivalenți cu îndatorarea. „Puțini știu că economia nu mai este condusă de firme. Nici măcar de state. Economia este condusă de bănci. Puțini știu că banii sunt creați de băncile comerciale. Și că Bani = Datorie.” Cum a ajuns sistemul bancar să conducă economia globală Economistul oferă explicații cu privire la modul de funcționare a sistemului bancar, care conduce economia. Georgescu explică că până la începutul anilor 70 banii aveau acoperire în aur, iar dolarul american era legat de cantitatea de aur deținută de Statele Unite. Practic, banii erau limitați iar băncile acordau credite către firmele care generau plus valoare în economie și bunăstarea populației. Sistemul și schimbarea majoră au venit în 1971 când președintele Nixon a dat o lege prin care a decis decuplarea dolarului de aur. Din acel moment banii au devenit bani „FIAT”, care nu mai aveau acoperire fizică și erau creați electronic de bănci atunci când erau acordate creditele, în principal către firme. „Până în 1971 toți banii aveau acoperire în aur. Toți banii erau legați de $. Iar $ era legat de cantitatea de aur deținută de US. Deci nu se puteau printa bani fară numar. Deoarece banii erau limitați, băncile acordau credite în principal către firme. Acestea generau plus valoare în economie și bunastare pentru populație. Dar acest sistem s-a stricat în 1971. În 1971 președintele US Nixon a dat o lege și a decuplat banii de aur. Din 1971 toți banii nu mai au acoperire în nimic. Se numesc bani FIAT ( în latină FIAT înseamnă a face). Din 1971 toți banii sunt creați electronic de bănci atunci când dau credite. Banii sunt generați printr-o notă contabilă în sistemul contabil al băncii Activ = Pasiv.” Creditul ipotecar a devenit „oul de aur al băncilor” În opinia specialistului, mecanismul adoptat a făcut ca băncile să prefere finanțarea unor activități mai puțin productive precum creditele imobiliare, creditele de cosum sau creditele către stat, care sunt mai profitabile pe termen lung. De asemenea, economistul dă exemplul României, unde doar 20% din totalul creditelor sunt acordate către companii. În acest fel, creșterea economică a țării noastre din ultimii 10 ani s-a bazat pe datorie. „Deoarece băncile pot să genereze bani fară număr au realizat că este mult mai rentabil să finanțeze activități care nu sunt productive: credite imobiliare, credite de consum, credite către stat. Oul de aur al băncilor a devenit creditul ipotecar. Cei mai buni clienți al băncilor sunt cei care își iau un credit ipotecar pe 30 de ani. Aceștia vor munci ani de zile pentru a plăti prima dată rata la bancă”. În finalul mesajului său, Radu Georgescu atrage atenția că reducerea datoriei României cu 50 mld. lei va reprezenta un minus de 50 mld. pentru economie. În acest sens, specialistul crede că în 2026 economia țării va intra în recesiune și susține că efectele se observă deja pentru că economia și consumul scad. Un cunoscut analist financiar dă alarma: Creșterea TVA la 24% nu este exclusă în 2026 Un celebru economist face recensământul creșterilor de taxe ale Guvernului Bolojan: „Nu este o avalanșă cu creșteri de taxe. Este o operațiune specială a Guvernului”

Apple va folosi tehnologiile Gemini pentru a echipa următoarea versiune de Siri

apple-va-folosi-tehnologiile-gemini-pentru-a-echipa-urmatoarea-versiune-de-siri

La fel ca Samsung, Apple colaborează cu Google pentru a integra chatbotul Gemini pe funcțiile sale de inteligență artificială, creatorul iPhone urmând să relanseze asistentul Siri într-o versiune mult îmbunătățită. Spre deosebire de colaborările avute până acum cu Google, noul parteneriat vizează integrarea directă a tehnologiilor Gemini pe dispozitivele Apple. Adică, în loc să paseze întrebarea mai departe ori de câte ori nu reușește să ajungă la un rezultat, Siri se va baza pe modelele Gemini și tehnologia cloud de la Google pentru a oferit în mod direct răspunsul așteptat de utilizatorii iPhone. Apple dă asigurări că își va pune în continuare propria amprentă asupra modelelor LLM care acompaniază dispozitivele și serviciile din portofoliu, chiar la nivel fundamental tehnologiile respective provin de la partenerul Google: ”După o evaluare atentă, am stabilit că tehnologia Google oferă cea mai capabilă bază pentru modelele Apple Foundation și suntem încântați de noile experiențe inovatoare pe care le va oferi utilizatorii noștri”. Acceptat cu reticență din pricina costurilor mari și dependența creată față de Google, acordul semnat vine după eșecul companiei americane în a dezvolta propria alternativă Apple Intelligence, amânările fără sfârșit erodând serios încrederea consumatorilor, dar și reputația companiei de lider în inovație. Cumva la aceeași concluzie au ajuns și cei de la Samsung, costurile exorbitante împingând producătorul sud-coreean să abandoneze dezvoltarea propriilor modele AI pentru platforma Galaxy AI, compania „abonându-se” în schimb la tehnologiile Google. Cert este că 2025 a fost cel mai bun an pentru Google din 2009 și până acum, compania depășind Apple în capitalizarea de piață, săptămâna trecută, pentru prima dată din 2019. Acțiunile Alphabet au crescut cu 65% anul trecut, vestea colaborării cu Apple adăugând în doar câteva ore încă 1% la valoarea de piață a companiei. Merită amintit că Apple colabora deja cu OpenAI pentru integrarea parțială a tehnologiilor ChatGPT la nivelul Siri și Apple Intelligence. Momentan nu se știe dacă acest parteneriat va mai continua, dar putem anticipa că următoarea versiune de iOS va aduce pe dispozitivele utilizatorilor un aport consistent de tehnologii Google.

La ce cifre s-a uitat Ilie Bolojan și viceprim-miniștrii la ședința de astăzi, pentru bugetul României.

la-ce-cifre-s-a-uitat-ilie-bolojan-si-viceprim-ministrii-la-sedinta-de-astazi,-pentru-bugetul-romaniei.

Premierul Ilie Bolojan a avut astăzi o întâlnire cu vicepremierii pe tema bugetului de stat. Bugetul pe 2026 este în întârziere, deși ar fi trebuit să fie gata încă din luna noiembrie a anului trecut, astfel încât România să înceapă noul an cu un buget aprobat de Parlament. Coordonatele pe care este construit bugetul țin de evoluția economiei, a salariilor și a inflației dar, la construcția bugetului de anul acesta, Guvernul Bolojan a luat în calcul și creșterile de taxe, un factor extrem de important pentru influențarea veniturilor.  Anul 2025 s-a încheiat fără buget aprobat pentru noul an și cu reforme amânate din cauza discuțiilor aprinse în coaliție. Pentru că totul trebuia pus la punct de urgență, Ilie Bolojan s-a întâlnit cu cei 5 viceprim-miniștri la Palatul Victoria pentru a discuta principalele priorități guvernamentale. Proiectul bugetului de stat este marea prioritate la început de an, mai ales că Guvernul nu a reușit să respecte Legea privind finanțele publice, care prevede că bugetul național trebuia aprobat de Parlament până pe 15 noiembrie. Așadar, România a trecut în noul an fără un buget, dar cu noi majorări de taxe și impozite locale care au stârnit reacții negative în rândul românilor. Pe lângă discuțiile legate de bugetul României, Bolojan și cei 5 viceprim-miniștrii au vorbit despre ce se întâmplă cu reforma administrației și cu reforma companiilor de stat. Guvernul urmează să decidă în următoarele săptămâni ce se va întâmpla cu cele mai problematice firme, câte vor fi dizolvate, comasate sau restructurate. Dacă vor fi. Situația nu e roz la alte companii mari, cum sunt Metrorex, Tarom sau CFR, unde pierderile au fost foarte mari în ultimii ani. Bugetul pe 2026 ar urma să fie construit pe linia nominală a PIB-ului, care e semnificativ mai mare decât anul trecut. În prognoza publicată de Comisia Națională de Strategie și Prognoză, instituția de profil a guvernului, PIB-ul României ar urma să treacă de 2.000 de miliarde de lei. Astfel, diferența dintre PIB-ul din 2025 de 1.909 mld. lei și cel de 2.045 mld. lei ar urma să fie de 7%, la care se mai adaugă aproximativ 3% marjă de eroare, ceea ce ar duce la o posibilă majorare totală de 10% a veniturilor bugetare în 2026, față de 2025. Bugetul public este construit atât pe coordonatele macroeconomice, inflație, creșterea economică, salariul mediu net, cât și pe eventualele manevre ale guvernului pentru a aduce mai mulți bani la buget sau pentru a reduce cheltuielile. Din cifrele publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză reiese că PIB-ul României ar urma să crească până la 2.045 miliarde de lei, iar creșterea economică reală va fi de numai 1%. Inflația, principala provocare a economiei românești, ar urma să scadă până la 6,5%, în timp ce cursul mediu de schimb va fi de 5,11 lei/euro. Rata șomajului înregistrată la finalul lui 2026 ar urma să rămână neschimbată față de 2025, la nivelul de 3,4%, în timp ce numărul de salariați ar urma să scadă de la 5.468 milioane, la 5.466 milioane. Salariul mediu net lunar ar urma să crească de la 5.263 lei în 2025, la 5.555 lei. De asemenea, Executivul a venit cu explicații după ce contribuabilii, dar și o parte din autorităție locale, și-au exprimat nemulțumirea odată cu creșterea taxelor și impozitelor de la 1 ianuarie. Guvernul spune că se așteaptă la venituri mai mari cu 30% decât anul trecut după majorarea impozitelor pe locuințe, terenuri și mijloace de transport. Suma colectată în plus la bugetul de stat ar urma să fie, potrivit estimărilor, de 3,7 mld. lei. „Aplicarea noilor cuantumuri ale impozitelor pe proprietate conduce la o creştere estimată a veniturilor din această sursă cu aproximativ 3,7 miliarde lei în anul 2026, respectiv peste 30% faţă de anul 2025 (Clădiri: +1,42 mld lei, Terenuri: +1,09 mld lei, Autoturisme / mijloace de transport: +1,18 mld lei)”, a transmis Guvernul Bolojan. RECOMANDAREA AUTORULUI: Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026 Guvernul Bolojan anunță vremuri bune. PIB-ul României sparge borna de 2.000 de miliarde de lei în 2026

România e azi cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga UE, susține ministrul Energiei

romania-e-azi-cel-mai-mare-producator-de-gaze-naturale-din-intreaga-ue,-sustine-ministrul-energiei

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, spune că România are suficiente rezerve de gaze naturale pentru a face față perioadelor cu temperaturi scăzute și susține că țara nu este afectată de ajutorul oferit Republicii Molodva și Ucrainei. Ivan a transmis că „România este astăzi cel mai mare producător de gaze naturale din UE” și a subliniat că depozitele țării sunt piline.  Bogdan Ivan a infirmat speculațiile care au apărut în ultima perioadă, conform cărora țara noastră nu are suficientă energie și gaze, pentru că trebuie să ajute Republica Moldova și Ucraina. Ministrul Energiei a transmis că România și-a umplut depozitele de gaze și s-a asigurat că, indiferent de condițiile meteorologice, va avea suficiente gaze pentru a nu fi sub presiunile Rusiei sau a altor state. De asemenea, oficialul a spus că suntem singura țară care a avut „100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană”. „E o teză falsă. România astăzi este cel mai mare producător de gaze naturale din întreaga Uniune Europeană. În momentul de față, noi extragem zilnic între 21 și 23 de milioane de m³ de gaze în 24 de ore și avem depozitele de 3 miliarde de m³ de gaze umplute în proporție de aproximativ 68% astăzi. Suntem la aproximativ 15 procente peste media Uniunii Europene, iar la 1 noiembrie, la începutul sezonului rece, România este singura țară care a avut 100% depozitele de gaze umplute din toată Uniunea Europeană.” Ministrul Energiei a precizat că au existat întâlniri în care a cerut operatorilor economici din distrbuția de gaze naturale „să facă achiziții încă din vară, când sunt prețuri foarte mici”. În acest fel, autoritățile s-au asigurat că stocarea rezervelor de gaz a fost făcută din timp pentru a nu exista nicio presiune în privința consumului intern „indferent de condițiile din această iarnă”. De asemenea, oficialul a precizat că România se coportă ca un potențial jucător regional și a spus că țara noastră nu mai importă gaz din Rusia din 2023. „Noi nu mai importăm gaz din Federaţia Rusă din 2023, aşa că suntem în afara acestui şantaj energetic pe care ei l-au făcut faţă de noi. În acelaşi timp, România se comportă astăzi ca un potenţial jucător regional pentru că pe de o parte importăm, revindem către Republica Moldova, tranzităm şi gaze către Ucraina, acest lucru într-o formă în are noi producem venituri. Nu degrevăm România de această resursă importantă, ci, din contră, folosim gazul natural al altor state pentru a ajuta şi pe vecinii noştri, făcând profituri prin companiile româneşti”, a transmis Bogdan Ivan.  RECOMANDAREA AUTORULUI: Prognoza meteo anunţă frig cumplit. Ministrul Energiei convoacă un nou Comandament Energetic Naţional Scăderea prețului la energia electrică nu a fost introdusă în ședința CSAT pentru că Ilie Bolojan nu a dat „un aviz formal”/ Ministrul Energiei: Propunerea a ajuns și la Nicușor Dan

Guvernul anunță trecerea la impozitarea clădirilor și terenurilor la valoarea de piață pentru persoanele fizice, de la 1 ianuarie 2027

guvernul-anunta-trecerea-la-impozitarea-cladirilor-si-terenurilor-la-valoarea-de-piata-pentru-persoanele-fizice,-de-la-1-ianuarie-2027

Guvernul a anunțat o modificare importantă pentru toți proprietarii de case, apartamente sau terenuri din România. Începând cu 1 ianuarie 2027, impozitul pe clădiri și terenuri pentru persoanele fizice va fi calculat în funcție de valoarea de piață reală a proprietății, nu după criteriile vechi de acum. Practic, dacă ai o casă sau un teren, statul nu va mai folosi valorile „pe hârtie” din anii trecuți. În schimb, baza de calcul va reflecta prețul real pe care îl are proprietatea pe piață în acel moment. Asta înseamnă că impozitul tău poate fi diferit față de ceea ce plăteai până acum, în multe cazuri mai mare, dacă piața imobiliară este scumpă. De ce se schimbă sistemul de impozitare? Guvernul spune că actualul sistem nu mai funcționează corect, din următoarele considerente: Valorile folosite pentru impozite nu țineau pasul cu realitatea economică. În multe orașe și comune, impozitele erau mult mai mici decât prețul real al proprietăților. Diferențele între localități erau mari și inechitabile: un proprietar plătea mult mai puțin sau mult mai mult doar pentru că sistemul de evaluare era învechit. România era printre țările cu cele mai scăzute venituri din impozitarea proprietății din UE, iar autoritățile locale pierdeau venituri importante. Doar 0,55 % din PIB, față de 1,85 % media UE. Schimbarea este parte din reformele asumate și în planurile cu Uniunea Europeană. Ce înseamnă acest lucru pentru buzunarul tău? Până la 1 ianuarie 2027, autoritățile vor pregăti un sistem automat prin care să fie evaluate proprietățile la valoarea lor reală de piață. În perioada tranzitorie, inclusiv 2026, se folosesc valori actualizate mai aproape de realitate, ca o etapă de pregătire. Impactul va fi diferit de la o localitate la alta. În orașele unde prețurile imobiliare sunt mari, ca București, Cluj sau Constanța, impozitul poate crește mai semnificativ. În zonele rurale sau în orașele cu piață imobiliară mai slabă, diferența poate fi mai mică sau chiar poate scădea. Guvernul nu a spus cât va plăti fiecare proprietar în parte din 2027, dar estimările arată că impozitele vor fi mai aproape de valoarea reală a proprietății. În ce privește valoarea impozitelor, Guvernul transmite că în unele cazuri majorarea poate fi mult mai mare decât media estimată, de 70-80%. „Majorarea medie estimată a impozitelor pe proprietate este de 70%-80%, însă în situaţii punctuale pot apărea diferenţe. Creşterea impozitului poate depăşi nivelul mediu de aproximativ 70% (de majorare a bazei impozabile) ca urmare a efectului cumulativ dintre eliminarea reducerilor pentru vechime şi tipul clădirii, actualizarea bazei de impozitare şi majorarea cotei de impozitare de către UAT, în special acolo unde cota era anterior stabilită la nivel minim”, precizează Guvernul. Executivul estimează că majorarea impozitelor pe proprietate va aduce cu 30% mai multe venituri la buget din această sursă decât anul trecut. Vorbim despre 3,7 miliarde de lei în plus. Guvernul spune că banii vor rămâne la primării și, în acest fel, autoritățile locale nu vor mai primi sume la fel de mari de la bugetul național ca în trecut. Ce va fi în 2026? Pentru 2026, autoritățile au actualizat deja baza de calcul a impozitului, ca o etapă pregătitoare până la trecerea completă la valoarea de piață. Aceasta a dus, în unele cazuri, la creșteri semnificative ale impozitului plătit deja în 2026. Se elimină utilizarea unor valori istorice sau depășite care nu mai reflectau realitatea economică. Baza de impozitare pentru clădiri și terenuri este recalibrată, ca etapă intermediară, în perspectiva trecerii la impozitarea la valoarea de piață începând cu 1 ianuarie 2027. Creșterea bazei de impozitare cu aproximativ 70% – la 2.677 lei/mp valoare impozabilă, respectiv aproximativ 535 euro/mp, un cost mediu național realist de construire, corespunzător unei locuințe cu finisaje standard, fără a include terenul, TVA sau marja dezvoltatorului, fiind utilizată ca referință tehnică prudentă și uniformă în etapa tranzitorie, până la trecerea la impozitarea la valoarea de piață. se urmărește lărgirea bazei de impozitare și reducerea distorsiunilor dintre contribuabili; – facilitățile ce se pot stabili la competența UAT rămân posibile doar în cazuri țintite, stabilite prin decizie locală, dar în limita unui procent de 5% din veniturile colectate în anul anterior. RECOMANDAREA AUTORULUI Bolojan a discutat cu vicepremierii bugetul pe 2026. Executivul vrea angajarea răspunderii pe pachetul fiscal numărul 3 până la finele lunii Haosul impozitării lui Bolojan se generalizează. Un bucureștean are de plătit un impozit de 300 ori mai mare, altul de 170 ori mai mare. Revolte la ghișeu Guvernul Bolojan explică creșterile de taxe locale: Erau cele mai mici din Europa. Speră să adune 4 mld. lei în plus la buget în 2026

Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026

ce-a-mai-lansat-interesant-samsung-la-ces-2026

O să încep din start prin a spune că intenționat am mers pe răspunsul la întrebarea „Ce a mai lansat interesant Samsung la CES 2026” și nu „Ce a mai lansat Samsung la CES 2026”. Pentru că dacă punem accentul pe absolut tot ce era în zona gigantică dedicată produselor noi Samsung ei bine… vă povesteam până mâine și cred că tot nu terminam cu toate. Vom face însă o trecere în revistă rapidă a produselor interesante și vom petrece ceva mai mult timp alături de cele care ne-au răpit cele mai multe priviri și ridicări de sprânceană. Iar pentru imagini exclusive direct de la sursă, l-am împachetat pe Alex și l-am trimis la Las Vegas, Nevada pentru a se lupta cot la cot cu marea de participanți pentru a obține secunde prețioase cu fiecare dispozitiv. Cei care știu, știu ce vreau să zic, pentru cei care nu, imaginați-vă cea mai plină zi a comic con-ului și voi încercați să filmați dispozitive în același timp cu mii alții. Revenind la ale noastre: Să începem cu cel mai mare și mai tare din parcare, care ne aștepta center stage, fix cum intrai în zona de demo și cel care, datorită dimensiunilor sale făcea imposibilă filmarea fără minim un alt om în cadru: un televizor MicroRGB-ul de nici mai mult, nici mai puțin de 130 de inch în diagonală, adică 3.3 metri, Samsung R95H. Aș spune că abia aștept la review acest model, dar nu am cum să-l aduc în studio. Decât poate cu macaraua, direct pe geam. Da, am ajuns în punctul în care-ți construiești casa în jurul televizorului, pe care-l aduci cu macaraua. Ar fi dificil de explicat dar mai ales arătat în filmare cât de impresionant este acest model și cât de bine se vede. Ca să recapitulăm câteva caracteristici principale, modelul R95H are în mod evident la bază cele mai noi inovații Samsung în materie de Micro RGB. Este susținut de Micro RGB AI Engine Pro, Micro RGB Color Booster Pro pentru cele mai bune culori redate dar și Micro RGB HDR Pro care, după cum presupuneți deja, cu ajutorul AI-ului rafinează contrastul și diferitele nuanțe de culori prea fade. Apropo de culori, acest display acoperă complet segmentul de culori BT.2020 cu un deltaE minim, totul cât mai puțin distorsionat de diferite reflexii pentru că are stratul Glare Free proprietar Samsung. Specificațiile exacte nu au fost date, dar vor veni ulterior. Deci, nu știm 100% ce luminozitate maximă are, câte dimming zones sau altfel de detalii pur tehnice. Dar cum le aflăm noi fiți siguri că le veți primi și voi. Samsung R95H suportă HDR10+ Advanced și Eclipsa Audio și este burdușit de funcții AI accesibile prin conversație naturală, ecosistem numit Vision AI Companion. Mai țineți minte bula aia AI despre care toată lumea zice că se va sparge la un moment dat? Ei bine anul acesta la CES 2026, cam toate firmele mari au mers efectiv All-In pe Inteligența Artificială, iar Samsung nu face excepție. AI-ul este la ordinea zilei, este focusul central pentru cam tot ce are nou de oferit Samsung în 2026 și vom dezbate câteva dintre funcțiile noi introduse odată cu seria de televizoare MicroRGB. Dacă vă este străin termenul de MicroRGB, l-am mai discutat în trecut în acest video… dar pe scurt: Televizoarele tradiționale pe care le știm cu toții, cele non-OLED, Folosesc LED-uri albastre sau albe, a căror lumină trece prin filtre pentru a crea culori. MicroRGB-urile în schimb înlocuiesc sursa de lumină fie ea albă sau albastră cu Trio-uri de micro-LED-uri (Roșu, Verde, Albastru) direct în panoul de iluminare. Acest lucru elimină nevoia de filtre de culoare care blochează din lumină și sunt ineficiente, rezultând o puritate a culorii mult mai mare. Dimensiunile acestor blocuri RGB sunt considerabil mai mici, la sub 100 de micrometri. Revenind la AI și la demo-uri pentru funcțiile noi, menționăm că toate demo-urile s-au făcut pe modelul de 85 inch, numit sec 85 inch MicroRGB. Deci putem presupune că fac parte tot din seria R95H. Ca și la cel de 130 de inch, vom afla ulterior date exacte cu privire la luminozitate și alte caracteristici. Focusul este pe AI. Bun, să trecem în revistă cele mai interesante funcții, chiar dacă cu unele din ele nu suntem neapărat de acord. Prima pe listă este posibilitatea de a te conversa direct cu agentul tău AI, Vision AI Companion și să-l întrebi detalii de exemplu despre serialul sau documentarul la care te uiți. Fix ca prietenul sau prietena care în loc să fie atent la show te asaltează cu 100 de întrebări la care ar primi răspuns dacă ar urmări până la final respectivul film sau serial. Mi se pare că poate să-ți strice toată distracția și singurul mod în care l-aș folosi ar fi să-i cer recomandări similare. A doua pe listă în materie de funcții AI introduse este Upscaling-ul dar și Micro RGB Color Booster Pro funcție care-ți poate aduce fix flerul necesar scenei la care te uitai înainte. Pe exemplele afișate la CES rezultatele sunt chiar bune cu foarte mici momente în care parcă a explodat culorile verzi. AI Sound Controller Pro este o adiție chiar fascinantă, una pe care o văd folosită. Acesta îți poate separa muzica de voci sau de background chiar eficient. De exemplu, cu ajutorul comenzilor vocale în limbaj natural, poți da efectiv mute fundalului ca să asculți doar vocea artistului preferat. Sau invers, în cazuil în care beatul ți se pare prea fin să fie perturbat de voci. AI Soccer Mode Pro Și nu puteau să lipsească din ecuație sporturile, cu primul implementat bineînțeles… fotbalul, dar vor urma și alte sporturi ulterior. AI Soccer Mode Pro este activabil tot prin comenzi vocale adresate lui Vision AI Companion. Acesta îți va transforma experiența vizuală dar și auditivă pentru că pe lângă faptul că stadionul va arăta considerabil mai bine, se va și auzi mai bine. Sound Controller Pro poate interveni și aici și-ți permite să elimini sau să boost-ezi anumite layere

Consilierul lui Isrărescu de la BNR: Reducerea de 10% în administrație nu e suficientă

consilierul-lui-israrescu-de-la-bnr:-reducerea-de-10%-in-administratie-nu-e-suficienta

Eugen Rădulescu, consilier în cadrul Băncii Naționale a României, crede că reducerea de 10% a cheltuielilor din administrație nu va fi suficientă și susține că ar trebui renunțat la modelul ceaușist de împărțire a teritoriului. Consilierul lui Isărescu a comparat situația actuală a României cu cea din anii ’60 și a transmis că nu există dorință de modernizare.  Întrebat dacă procentul de 10% pentru reducerea cheltuielilor în administrație este suficientă, consilierul BNR a explicat că nu, pentru că cheltuielile bugetare și cheltuielile administrației publice sunt foarte mari. Rădulescu a menționat că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale este ignorat și contribuie la risipa resurselor. Mai mult, acesta a transmis că suntem în continuare în România anilor 60 a lui Ceaușescu și spune că nu vrem „sub nicio formă” să ne modernizăm. „Nu e suficient pentru că cheltuielile bugetare, cheltuielile administrației publice, sunt foarte mari. Partea care mă îngrijorează cel mai tare în această privință este că subiectul reorganizării administrativ-teritoriale pare să fie înmormântat. Avem 41 de județe și 3.200 de localități, ceea ce pentru o țară de dimensiunea României este o risipă colosală. Suntem în continuare în România anilor ’60 a lui Ceaușescu și nu vrem sub nicio formă să ne modernizăm. Aici e marea problemă”, a explicat Eugen Rădulescu.  Rădulescu a explicat că după ce guvernul a ajuns la un deficit bugetar de 9,3% în 2024, românii nu au avut de ales decât să facă sacrificii și să strângă cureaua. Acesta crede că în 2026 cei mai afectați vor fi tot români cu venituri mici. De asemenea, consilierul spune că în lipsa unor reforme reale guvernul va fi nevoit să recurgă din nou la împrumuturi. „Guvernul a promis că în 2024 îl va scădea de la 7 la 5% și l-a scăzut de la șapte la 9,3. Într-un an de pace, fără crize, fără probleme serioase.. să ajungi la un deficit bugetar de 9 și ceva la sută este extraordinar de serios și extraordinar de periculos. Practic, trăiești pe datorie, iar 9% este un deficit absolut uluitor de mare. Înseamnă că o lună din tot anul am trăit pe bani împrumutați. Nu se poate să trăim la nesfârșit în felul acesta.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Consilierul lui Mugur Isărescu avertizează: În 2026, România ar putea ajunge în situația Greciei. Rămânem fără BANI pentru pensii și salarii BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut. Care sunt cauzele pentru care s-au prăbușit

Ce a lansat și ce nu a lansat NVIDIA la CES 2026

ce-a-lansat-si-ce-nu-a-lansat-nvidia-la-ces-2026

Continuăm seria lucrurilor interesante lansate la CES 2026 cu cea mai mare companie din lume, NVIDIA. Toată planeta aștepta cu mare interes prezentarea de la CES a CEO-ului NVIDIA Jensen Huang, pentru că gamerii de pretutindeni tânjesc după mult râvnitul RTX 5080 Super, probabil cea mai cerută placă video de când s-a anunțat seria 5000. Bineînțeles pe lângă toate celelalte Super-uri posibile. Dar de ce fix 5080 Super? Păi destul de simplu, pentru că RTX 5080 basic, aproape cel mai puternic model din seria 5000, are cam puțină memorie RAM pentru zona de performanță în care vrea să se plaseze. Totuși 16GB pentru gaming în 4K devine insuficient destul de repede în jocurile cele mai solicitante, mai ales dacă introducem și tehnologia Path Tracing în ecuație. Super-ul Nvidia, zvonit peste tot, ar veni fix cu bandajul potrivit pentru această problemă, adică 8GB extra de VRAM, pentru un total nou de 24GB de memorie ultra rapidă GDDR7. Dar ce să vezi, VRAM-ul s-a scumpit, iar lansarea mult așteptată poate că nu e chiar atât de rațională în momentul de față, din punct de vedere al strategiei de business, de partea Nvidia și/sau a partenerilor OEM care ar trebui să obțină profit fabricând și vânzând aceste acceleratoare grafice la prețuri accesibile pentru consumatorii de rând. Ei bine, nu mai trag de timp și vă anunț cu tristețe că nu am primit nimic de acest gen, nici o placă video nouă și nimic palpabil în materie de produse fizice dedicate consumatorilor, vorb-aia, dacă tot suntem la Consumer Electronics Show. Alex a fost plin de entuziasm în același amfiteatru cu geaca de piele a lui Jensen Huang și a fost martor la o prezentare de mai bine de o oră jumătate în care nu s-a prezentat aproape nimic dedicat consumatorilor. Totul a fost dedicat AI-ului, modelelor noi implementate, a aplicațiilor acestora dar și hardware-ul nou, cap de serie noul server Vera Rubin, dedicat centrelor AI, desigur, a noilor aplicații și implementări dar și a scenariilor de utilizare care mai de care mai înspăimântătoare, pentru niște pragmatici în materie de AI care suntem noi. După cum ziceam și ieri, la acest CES toată lumea s-a aruncat cu capul înainte în zona de AI, iar NVIDIA prezintă noul pas în toată ecuația ca fiind atât AI-ul agentic dar și AI-ul fizic. Înainte de toate să vă dau un exemplu prezentat chiar de Jensen care mi-a ridicat puțin părul de pe ceafă. Deci cu toții știm cât de reliable sau nu un AI în a-ți oferi răspunsuri cât mai aproape de realitate sau cât de des se întâmplă ca un model să halucineze. Ei bine, exemplul folosit de Jensen a fost următorul: Pentru a ajunge la mașini self driving care se conduc perfect este extrem de dificil să antrenezi AI-ul responsabil cu condusul și reacțiile la diverse situații cu filmări și scenarii reale din trafic sau simulări în condiții controlate. Așa că ce facem? Păi folosim un alt model de AI cu care generăm aceste scenarii și situații pe care le folosim ulterior ca al doilea AI să aibă de unde să învețe. Freaky. Păi și dacă primul halucinează și face niște scenarii demne de Tarrantino sau ne aduce nu știu… extratereștri și oameni cu 5 picioare… atunci cum reacționează al doilea AI? Pe mine personal mă sperie dependența de AI spre care pare că se îndreaptă. Cred că cel mai tare mă sperie aplicațiile din domeniul medical care au fost desigur menționate și ele ca fiind absolut necesare pe viitor. Mi se pare că dacă ajungem să ne bazăm pe diagnoză prin AI mergem în direcția greșită. OK, nu e la fel de rău ca atunci când căutai de ce te doare genunchiul și găseai prin WC-ul Internetului tot felul de site-uri care deja te condamnau și cereau măsuri pentru sicriul ce va fi livrat alor tăi, dar văd cum ar genera panică și astfel de implementări. Nu zic că doctorii umani sunt perfecți, departe de mine acest gând, dar totuși. AI-ul Fizic spre care pare că ne îndreptăm a fost dat ca exemplu atât prin cei 2 roboței simpatici care l-au acompaniat pe Jensen pe scenă dar și sub forma diferiților alți roboți deja dezvoltați de diferitele firme de pe tot globul, roboți care vor ajuta în o multitudine de sectoare și domenii. În mod evident aceștia au fost antrenați în ecosisteme virtuale generate complet cu alte AI-uri cu mult înainte ca ei să ia formă fizică. Astfel au învățat echilibrul, mersul și toate mișcările într-o lume complet virtuală, generată cu AI. Văd cum ar putea avea aplicații interesante dar în același timp văd și cum toată treaba asta ar fi neprecisă. Și toate aceste avansuri în materie de AI trebuie susținute și de o putere de procesare mult mai capabilă nu? Aici intră în ecuație noile servere Vera Rubin, numite după astronomul american care a descoperit Dark Matter, printre altele…. Păi și după toată polologhia asta despre AI fizic, AI agentic și viitorul AI-ului, și pentru noi ăștia mai mici, consumatorii, gamerii, a lansat NVIDIA ceva la CES? Răspunsul este DA, dar nu în cadrul Keynote-ului. Pă șestache așa, în același timp. Ce avem nou? Nu multe, dar sunt măcar interesante, iar majoritatea update-urilor se învârt în jurul DLSS-ului, care a ajuns la versiunea 4.5. Nucleul DLSS 4.5 este trecerea la versiunea a 2-a a modelului Transformer, care de fapt sunt 2 versiuni separate, un Transformer 2 dedicat Performanței maxime și unul Calității. Schimbarea majoră în DLSS 4.5 este că Upscaling-ul are loc acum în tandem cu denoise-ul, permițând AI-ului să vadă datele brute de lumină sau ,radiance, înainte ca acestea să fie „curățate” greșit de filtrele vechi. Transformer 2 a fost antrenat cu până la 5 ori mai multă putere de calcul pentru a duce modelul la următorul nivel în materie de eficiență dar și calitate a imaginilor produse. Mai mult de atât, s-au folosit mult mai multe cazuri în care modelul precedent greșea sau producea artefacte vizuale pentru a duce noul