Sondaj Avangarde. Peste jumătate dintre români vor relații economice mai apropiate cu Federația Rusă
Un nou sondaj Avangarde arată o Românie divizată când vine vorba de relațiile economice cu Federația Rusă. Întrebarea a fost directă: „Ținând cont de modul în care arată astăzi Federația Rusă, economic vorbind, credeți că România ar trebui să aibă relații mai apropiate, economice, cu aceasta?”. În urban, 55% dintre respondenți spun „da”, în timp ce doar 37% se opun. În rural, situația se inversează: 55% spun „nu”, iar doar 36% văd utilă o apropiere economică. Procentul celor care nu știu sau nu răspund rămâne redus și relativ constant, în jur de 8–9%. Diferența spune multe despre percepțiile publice. În orașe, discursul pragmatic pare mai prezent. Economia, prețurile la energie, exporturile și stabilitatea piețelor cântăresc mai mult. În mediul rural, reticența domină, probabil pe fondul unei neîncrederi mai mari față de Rusia și al unui atașament mai clar față de pozițiile euroatlantice ale României. Un trecut economic complicat Relațiile economice dintre România și Rusia au fost importante înainte de 2022, mai ales în sectorul energetic. Rusia a fost un furnizor major de gaze naturale pentru Europa, iar România, deși mai puțin dependentă decât alte state, a făcut parte din acest ecosistem. Comerțul bilateral a existat, dar nu a atins niciodată niveluri pe care putem să le comparăm cu relațiile României cu statele din Uniunea Europeană. SURSA: Ambasada Federaţiei Ruse în România Totul s-a schimbat după invazia Rusiei în Ucraina. Războiul a dus la sancțiuni dure impuse de UE, la prăbușirea schimburilor comerciale și la o repoziționare clară a României. Bucureștiul a ales linia occidentală fără echivoc, cu sprijin politic, militar și umanitar pentru Kiev. Relațiile economice dintre România și Rusia s-au deteriorat de dinainte de război, în timp ce în raport cu Ucraina acestea au devenit din ce în ce mai strânse, arată o analiză KeysFin. Rusia de-abia a intrat în top 20 investitori străini în România și a fost al 18-lea partener comercial al nostru în 2020. În acest context, orice discuție despre o apropiere economică de Moscova devine sensibilă. Nu ține doar de cifre, ci și de valori, securitate și poziționare strategică. România este stat NATO și UE, iar direcția oficială este clară. RECOMANDAREA AUTORULUI Sondaj Avangarde, despre securitatea regională: Jumătate dintre români vor reintroducerea serviciului militar obligatoriu 72% din români cred că țara merge într-o direcție greșită. Contestă anularea alegerilor și nu au încredere în reformele lui Bolojan
Corsair lansează SABRE v2 PRO CF, varianta din fibră de carbon a popularului Sabre v2 PRO Ultralight
SABRE v2 PRO CF completează oferta de accesorii Corsair cu o variantă din fibră de carbon a mouse-ului Sabre v2 PRO Ultralight, adresată gamerilor competitivi. Oferit într-o carcasă unibody din fibră de carbon, mouse-ul de gaming CORSAIR SABRE v2 PRO Wireless CF cântărește doar 55 de grame și este proiectat pentru maximizarea vitezei de reacție în acele momente care fac diferența între un gamer bun și un jucător cu adevărat de elită. Modelul oferă tehnologie hyper-polling de 8 kHz și un senzor de 33 K DPI pentru precizie de nivel profesional. Lansat pe 6 ianuarie 2026, SABRE v2 PRO CF îmbunătățește caracteristicile de rigiditate și rezistență deja apreciate la modelul Sabre v2 PRO Ultralight, oferind jucătorilor agilitate și precizie excepționale. Hyper-polling-ul de 8.000 Hz și senzorul CORSAIR MARKSMAN S de 33.000 DPI oferă o reacție care sfidează latența și un control perfect la nivel de pixel. Greutatea redusă și cele până la 120 de ore de autonomie în modul wireless (utilizând banda de 2,4 GHz cu o rată de interogare de 1 kHz) oferă confort și anduranța necesară pentru a trece prin sesiuni competitive. În plus, mouse-ul poate fi personalizat cu banda de prindere suplimentară inclusă, patine de schimb și hub-ul web CORSAIR, bazat pe web. Modelul suportă conectivitate tri-mod versatilă: în banda de 2,4 GHz, Bluetooth sau USB-C pentru conectarea directă. Back to top button
Statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Domeniile cu cea mai mare cerere de angajați
Norvegia este statul european în care lucrează circa 27.000 de cetățeni ucraineni refugiați, la începutul lui 2026. Cererea de angajați încă există, iar numărul cetățenilor refugiați este în creștere. Până la momentul actual, peste 100.000 de ucraineni beneficiază de protecție temporară sau colectivă pe teritoriul statului norvegian. Datele făcute publice de postul NRK arată că peste o sută de mii de cetățeni ucraineni beneficiază, actualmente, fie de protecție temporară, fie de protecție colectivă pe teritoriul Norvegiei. Există câteva sectoare în care forța de muncă se află într-un real deficit cronic. O parte dintre cetățenii ucraineni reușesc, în schimb, să se angajeze în astfel de sectoare. Spre deosebire de ultimii doi ani, ritmul de integrare a cetățenilor ucraineni pe piața muncii a crescut considerabil. Tot mai mulți cetățeni ucraineni se angajează în Norvegia În toamna anului 2025, îndeosebi în lunile septembrie și octombrie, Norvegia a primit un nou val de refugiați ucraineni. Există o serie de domenii care au o cerere mare de angajați. În primul rând, sectorul hotelier și cel al restaurantelor necesită un flux mare de angați. Apoi, pe listă se adaugă: logistica și depozitele, sectorul construcțiilor, dar și domeniul îngrijirii persoanelor și sistemul de sănătate, în special personalul medical auxiliar. Mai ales în cazul cetățenilor ucraineni care beneficiază de cursuri de limbă norvegiană, adaptabilitatea la cerințele pieței este mai rapidă. Vă reamintim că în 2025 statul norvegian a renunțat la cazarea în masă a ucrainenilor în hoteluri, cetățenii fiind redirecționați către centrele de primire. Anul 2026 ar putea aduce un flux de aproape 13.000 de refugiați. Autorul recomandă: Ce salariu încasează o tânără din Spania care lucrează în minele din Australia. Se află la 14.000 km de casă Jobul fără facultate plătit cu 15.000 de lei pe lună. Meseriile cu cele mai mari salarii din România TABEL | Ce probabilitate există să fii concediat în 2026, în funcție de meseria ta. Job-ul din România cu 85% șanse de concediere Un angajat IT a fost dat afară după ce s-a mutat la șase ore distanță de locul de muncă. Ce despăgubiri uriașe a solicitat nedreptățitul Experiența unui muncitor român care s-a angajat la un fast-food, în Germania. „Suntem sclavii Europei” Sursă foto: colaj Gândul/Shutterstock
Orașul celebru din România în care o casă se vinde cu doar 3.500, acum, la început de 2026
Într-unul dintre cele mai cunoscute orașe turistice din nordul României, o casă tradițională din lemn este scoasă la vânzare pentru doar 3.500 de euro. Anunțul, publicat la început de 2026, atrage atenția prin prețul extrem de redus, dar și printr-o condiție esențială pentru noul proprietar. Anul 2026 vine cu o ofertă de nerefuzat pentru cei care sunt în cautarea unei locuințe, sau pentru cei care vor să scape de agitația de la bloc. Un anunț postat la început de an pe platforma OLX a devenit viral pe rețelele de socializare mai ales printre vânătorii de chilipiruri în imobiliare. Este vorba despre o casă bătrânească din lemn, construită în anul 1940, situată în Câmpulung Moldovenesc, județul Suceava. Locuința a fost realizată în stil tradițional, „în coadă de rândunică”, o tehnică veche de îmbinare a bârnelor, specifică zonei Bucovinei. Proprietarul solicită suma de 3.500 de euro pentru întreaga construcție, destinată demontării și reconstruirii pe un alt teren. Prețul extrem de accesibil transformă oferta într-o oportunitate rară pentru cei care visează la o casă tradițională din lemn, fie pentru locuire, fie pentru un proiect turistic sau de vacanță. „Vând casa bătrânească din lemn (an construcție 1940) construită în coadă de randunică în vederea demontarii și reconstrucției. Atentie! Nu se vinde terenul!”, se arată în anunțul publicat pe platforma OLX. Foto: OLX Totuși, anunțul precizează clar că vânzarea vizează exclusiv construcția, nu și terenul pe care se află aceasta în prezent. Astfel, eventualii cumpărători vor trebui să negocieze separat fie achiziția terenului, fie mutarea și reconstruirea casei într-o altă locație. Câmpulung Moldovenesc este una dintre cele mai cunoscute stațiuni montane din România, apreciată pentru peisajele naturale, tradițiile autentice și arhitectura specifică Bucovinei.
Autostrada care leagă România de Ungaria, denumită miracol de presa maghiară: S-a întâmplat ceea ce era așteptat de la Trianon încoace
Un proiect de infrastructură din România a stârnit reacții neașteptate în presa din Ungaria. Jurnaliștii maghiari au descris deschiderea unei noi secțiuni de autostradă care ajunge până la granița dintre România și Ungaria ca pe un „miracol”. Tronsonul de autostradă A3, care face legătura între Târgu Mureș și Borș, a fost extins cu 68 de kilometri. În total, aproximativ 200 de kilometri de drum rapid conectează acum Transilvania de granița cu Ungaria. Ce a atras atenția vecinilor? Într-un comentariu plin de entuziasm, presa de la Budapesta spune că această legătură rutieră a fost greu de imaginat cu doar câțiva ani în urmă și că realizarea este aproape istorică, comparată simbolic cu evenimente din trecutul secolului XX. Conform publicației maghiare Mandiner, bucata de autostradă care acum leagă efectiv Transilvania de granița cu Ungaria este văzută ca un fel de… miracol rutier. România inaugurează noi kilometri de autostradă Oficialii români citați de presa maghiară spun că România își propune să deschidă aproximativ 250 de kilometri de autostrăzi în 2026. Această evoluție uriașă în infrastructură este văzută de unii jurnaliști ca un pas mare înainte pentru legăturile dintre cele două țări. INEDIT România în Cartea Recordurilor 2026. Cine sunt inegalabilii 11:05 EXTERNE „Fabrica” de spioni. O universitate din Franța îi pregătește pe studenți pentru serviciile secrete. Cât costă programul 10:56 Presa vecină nu se concentrează doar pe utilitatea pentru trafic. Articolul subliniază și faptul că drumul are o încărcătură simbolică, sugerând că el reflectă o conectare mai profundă între comunități și o deschidere a granițelor între România și Ungaria. RECOMANDAREA AUTORULUI Comisia Europeană a virat banii pentru autostrăzile româneşti. În conturile BNR au intrat aproape 600 de miloane de euro Ministrul Transporturilor anunță că în 2025 s-a stabilit un nou record în materie de absorbție de fonduri europene pentru proiectele de infrastructură
Noul an a venit cu impozite duble sau chiar triple pentru locuințe
De la 1 ianuarie 2026, impozitele locale pe locuințe au crescut semnificativ în majoritatea orașelor mari din România, atât pentru persoanele fizice, cât și penru firme. Unele impozite au fost majorate și cu 150% în București astfel că, un locuitor care anul trecut plătea aproximativ 200 de lei pentru impozitul pe locuință, acum va fi nevoit să scoată din buzunar aproximativ 500 de lei. Primăriile au început să genereze noile obligații de plată pentru 2026 iar sumele pe care oamenii trebuie să le plătească pentru un apartament vechi din Capitală au crescut și cu 150% față de anul trecut. Guvernanții, inclusiv premierul Ilie Bolojan au anunțat anterior o modificare a grilei de valori impozabile introduse prin Pachetul 2 de măsuri fiscale, ceea ce a dus în multe cazuri, la majorări de 70-80% față de anul trecut, iar în unele zone ale țării chiar mai mult. Odată cu această creștere s-au cumulat și alte decizii ale Executivului, inclusiv eliminarea unor scutiri de taxe pentru locuințele vechi. Ce impozit trebuie să plătească un locuitor din București în 2026 Pentru un apartament de două camere din Sectorul 2, impozitul a crescut de la 147 de lei la 338 de lei, iar pentru același tip de imobil din Sectorul 3, impozitul a crescut de la 143 de lei la 380 de lei. În sectorul 4, impoitul unui apartament cu două camere ajunge la 299 de lei, de la 160 de lei, cât era în 2025. Impozitele diferă în funcție de suprafața imobilului și de anul în care a fost construit blocul, iar cei care aleg să își plătească impozitele până în ultima zi din martie, vor beneficia de o reducere de 10%. În cazul unui apartament nou din București, impozitul a urcat de la 290 de lei la aproximativ 590 de lei, adică o majorare de 100%. Apartamentele noi nu au beneficiat de reducerile speciale acordate celor cu vechime de peste 30 sau 50 de ani, reduceri care de anul acesta au fost eliminate de către Guvern. Impozitul pe clădirile rezidențiale deținute de persoane fizice se calculează prin aplicarea unei cote cuprinse într 0,08% și 0,2%, asupra valorii impozabile a clădirii. Procentajul este stabilit de către autoritățile locale, dar este aproape de nivelul minim în toată țara. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bucureștenii au început să primească impozitele pentru 2026. Cât are de plătit un proprietar din sectorul 6 pentru un apartament cu trei camere Val de majorări la impozitele locale în 2026. Cât ajung să plătească românii în marile orașe
BNR anunță că rezervele de valută ale României au scăzut la sfârșitul anului trecut, dar sunt mai mari decât la finalul lui 2024
Banca Națională a României (BNR) a anunțat că rezervele valutare ale instituției erau de 64,8 miliarde de euro, la 31 decembrie 2025. Acestea erau în scădere față de 65,4 miliarde de euro la finalul lunii noiembrie anul trecut, dar în creștere față de 62,1 miliarde de euro la 31 decembrie 2024. BNR a cheltuit în primăvara trecută peste 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a ține sub control deprecierea leului. În cursul lunii decembrie, inistuția a înregistrat intrări de 3,268 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit de la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și altele. De asemenea, au fost înregistrate ieșiri de 3,876 de milioane de euro care reprezintă modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, plăți de rate și dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută și plăți din contul Comisiei Europene. Rezervele internaționale ale României la finalul anului trecut au fost de 77,01 miliarde de euro, față de 77,4 miliarde de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 70,4 miliarde de euro la sfârșitul anului 2024. De asemenea, nivelul rezervei de aur s-a menținut la 103,6 tone și, în condițiile evoluțiilor prețurilor internaționale, valoarea ei s-a situat la 12,2 miliarde de euro, față de 12,011 milioane de euro la 30 noiembrie 2025 și față de 8,356 miliarde de euro la finalul anului 2024. De asemenea, plățile scadente în ianuarie 2026 în contul datoriei publice denominate în valută, directe sau garantate de Ministerul Finanțelor au o valoare de aproximativ 389 milioane de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: După scăderile monedei naționale, Isărescu sare în apărarea leului. Rezerva de valută a BNR crescut cu 330 milioane de euro ROBOR scade ușor la început de an. Predicțiile specialiștilor: ce șanse sunt ca ratele la credite ipotecare să scadă în 2026
Cine a făcut bani din capturarea lui Maduro. Câstigatorii bursei au încasat miliarde
Acțiunile bursiere europene se află pe un teritoriu pozitiv după capturarea de către armata Statelor Unite a președintelui venezuelean Nicolas Maduro. Bursele europene au înregistrat unele dintre cele mai mari creșteri din ultima perioadă, acțiunile companiilor europene din sectorul apărării au explodat iar investitorii au încasat miliarde. Pe baza evoluțiilor din Venezuela și a capturării liderului venezuelean Nicolas Maduro de către armata SUA, investitorii s-au orientat imediat către acțiunile din sectorul apărării. Astfel, acțiunile gigantului german de apărare Rheinmetall au crescut cu 7,5%, iar acțiunile Renk Group, lider mondial în tehnologia de propulsie, transmisii și componente pentru apărare, au urcat cu 7,1%. De asemenea, acțiunile producătorului italian Leonardo au crescut cu peste 6%. Cel mai mare câștigător a fost însă Hensoldt AG, ale cărei acțiuni au crescut cu aproape 7,8%, și conduc în clasamentul Stoxx 600. Evoluții pozitive au înregistrat și alte sectoare din industrie. Producătorul elvețian de valve industriale VAT Group a înregistrat o creștere de 7,7% iar Johnson Matthey, producător britanic de produse chimice specializate, ingrediente farmaceutice active și tehnologii pentru baterii, a avut o creștere de 5,1%. Cum a reacționat piața petrolieră după evenimentele din Venezuela În paralel, prețurile petrolului au crescut ușor după ce investitorii au evaluat dacă înlăturarea de la putere a lui Maduro ar putea afecta livrările de petrol din Venezuela. Deși producția de petrol a țării a atins un vârf maxim de 3,5 milioane de barili pe zi în 1977, a cunoscut scăderi dramatice iar acum producția a scăzut până la un nivel de 950.000 de barili pe zi. Specialiștii din industria petrolieră avertizează că o eventuală schimbare de regim ar putea perturba lanțul comercial care permite exportul petrolului venezuelean. Pe piața din Statele Unite, acțiunile companiilor petroliere au crescut puternic după intervenția armată din Venezuela. Chevron, singura mare companie petrolieră americană, care opera deja în Venezuela, a urcat cu aproximativ 9%. Halliburton a crescut cu aproape 10%, ConocoPhillips cu aproximativ 8%, iar ExxonMobil a câștigat aproximativ 4%. Acum, investitorii cred într-o posibilă redeschidere a accesului companiilor americane la resursele petroliere ale Venezuelei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Venezuela, arbitrul unor interese bombă pe harta mondială. De la bogătașa Americii de Sud la țara campioană a sărăciei. Ce rol joacă China în războiul Trump – Maduro Pariuri suspecte înainte de operațiunea americană din Venezuela: câștig de 400.000 de dolari pentru capturarea lui Maduro
Bursa de la București a rămas rece la arestarea lui Maduro. Cât a fost creșterea la finalul zilei de tranzacționare
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a închis în creştere pe toţi indicii şedinţa de tranzacţionare de luni, cu tranzacții totale de 87,69 milioane de lei (17,22 milioane de euro). Principalul indice al Bursei de Valori Bucureşti, BET, care include cele mai tranzacţionate 20 de companii listate pe Piaţa Reglementată, s-a apreciat cu 1,85%, până la 24.890,35 puncte, în timp ce BET-Plus, care arată evoluţia celor mai lichide 43 de acţiuni de la Bursă, a închis cu o creştere de 1,78%. Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii, a închis pe plus cu 2,21%, în timp ce BET-NG, care măsoară evoluţia celor zece companii energetice şi de utilităţi, a înregistrat o apreciere de 2,02%. Indicele blue-chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de titluri, a consemnat o creştere de 1,77%, iar indicele SIF-urilor, BET-FI, a urcat cu 0,83%. Indicele BET AeRO, care include 20 de companii reprezentative de pe piaţa AeRO, a închis în creştere cu 1,63%. Cele mai lichide titluri au fost cele ale Băncii Transilvania, cu tranzacţii de 12,83 milioane de lei, urmate de acţiunile OMV Petrom – 10,67 milioane lei, şi de cele ale Fondului Deschis de Investiţii ETF BET Patria -Tradeville – 7,2 milioane de lei. Cele mai bune evoluţii au fost înregistrate de acţiunile UAMT (+13,94%), Comelf (+12,56%) şi Premier Energy (+7,86%). Cele mai semnificative scăderi au fost înregistrate de acţiunile Prebet (-4,83%), Roca Industry HoldingRock1 (-3,94%) şi Armătura (-3,85%). RECOMANDAREA AUTORULUI: Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori. Aeroporturi București începe discuțiile pentru listarea la bursă Bursa de Valori București a închis pe PLUS, după ce a deschis cu aproape toți indicii pe roșu. La ce capitalizare a ajuns
Cum e Linux pentru un utilizator de Windows. Care sunt diferențele dintre cele două OS-uri (hands-on review)
La final de noiembrie 2025, am instalat pe laptopul de la muncă Fedora, o distribuție de Linux. Plănuiam de vreo două luni să fac asta și oricum mă bătea gândul trecerii la Linux de multă vreme, doar că nu se ivise ocazia. Mai folosisem Fedora anterior, într-o mașină virtuală pe Windows, și eram cât de cât familiarizat cu el. De ce acum? Dintr-un motiv cât se poate de simplu. Deși nu folosesc un număr mare de aplicații, cei 16 GB de RAM ai laptopului au început să fie insuficienți pentru utilizarea cu Windows 11. Sistemul se mișcă greu, iar utilizarea memoriei sare adesea peste 80%, chiar și în scenarii de lucru obișnuite. În câteva situații, mai rare ce-i drept, laptopul s-a și restartat fără nici o explicație. Vorbim despre un laptop de 14 inch, subțire și ușor, exact genul de dispozitiv pe care îți iei notițe când mergi la evenimente, în țară și străinătate. Un laptop în care RAM-ul este lipit pe placa de bază, așa că nu se pune problema de înlocuire sau extindere. În aceste condiții, schimbarea sistemului de operare a devenit o soluție mai logică decât să mă împac cu problemele constante de performanță. RAM-ul a fost motivul principal, la care se adaugă problemele constante cu actualizările de Windows și erorile driverelor, dar și ideea, promovată de Microsoft, că Windows va deveni un sistem de operare agentic. Nu resping inteligența artificială ca unealtă tehnologică, dar o prefer ca aplicație sau ca pe un serviciu accesibil prin browser. Integrarea ei la nivelul sistemului de operare, cu procese care rulează constant în fundal, mi se pare prea mult pentru ce am eu nevoie, ca să nu mai deschid discuția despre confidențialitate. Fedora Workstation, instalare și utilizare Inițial am vrut să șterg complet Windowsul pe laptopul de la muncă, dar după o evaluare sumară a posibilelor scenarii am decis să instalez Fedora în paralel, în regim dual boot (boot care îmi permite să accesez ambele sisteme de operare pe aceeași mașină). Am micșorat partiția existentă de pe SSD, am obținut un spațiu nealocat și acolo am instalat noul sistem de operare. Instalarea a fost destul de intuitivă și m-am trezit că merge. Probabil unul dintre primele lucruri pe care le-am făcut în noul sistem de operare a fost să readuc în Firefox butoanele clasice de minimize, maximize și close, absente în configurația implicită a interfeței GNOME. Operațiunea a durat aproximativ o oră. A urmat configurarea barei de aplicații, stabilizarea ei și adăugarea aplicațiilor folosite frecvent sub formă de shortcut-uri, un proces care a mai consumat în jur de două ore. Mai târziu am muncit și la Chromium, vreo oră, ca să adaug aceleași banale minimise, maximize și close. De ce mai trebuia alt browser? Pentru că în Fedora nu ai aplicație nativă de Whatsapp și trebuie folosit în browser. Așa că am pus Whatsapp și Facebook, aplicațiile Meta, într-un browser separat. O altă aplicație pe care o folosesc ocazional s-a încăpățânat să funcționeze doar în Google Chrome, așa că am instalat și acest browser. După o primă încercare eșuată, nu am mai avut răbdare să repet procesul de configurare a interfeței, cu butoanele de minimize, maximize și close. Am ales o soluție mai rapidă și am folosit meniul accesibil prin click dreapta pe fereastra browserului, de unde am acces la aceste funcții. Când am ajuns cu laptopul la birou, conectarea la rețeaua Wi-Fi s-a dovedit mai complicată decât mă așteptam. Deși parola era corectă, sistemul refuza să se conecteze din prima, iar fereastra de autentificare reapărea constant. Inițial am crezut că problema este la router, dar am exclus rapid această variantă. În cele din urmă, am șters rețeaua wireless din setări, am repornit laptopul și, după ce am introdus din nou parola, conexiunea a funcționat fără alte probleme. Bluetooth-ul, în schimb, a mers din prima și nu mi-a creat niciun fel de bătăi de cap. Imprimantele din rețea au apărut imediat la căutare și m-am conectat ușor la cea din redacție. Tastatura în limba română mi-a creat și ea câteva probleme, nu adăugarea în sine, ci mai degrabă din cauza variantelor disponibile. Există două sau trei layout-uri diferite, iar până am realizat că trebuie să folosesc varianta „Standard” a fost nevoie de puțină documentare și câteva încercări. Și combinațiile de taste trebuie reînvățate. Shortcut-ul cu care eram obișnuit pentru schimbarea limbii, Alt + Shift, nu funcționa, așa că a trebuit să mă adaptez la Windows + Space. La fel s-a întâmplat și cu capturile de ecran. Combinația clasică din Windows nu există aici (Windows+Shift+S), iar în Fedora merge Fn+ PrintScreen (doar PrintScreen pe Ubuntu). Teoretic e chiar mai simplu, dar schimbarea automatismelor cere puțin timp. Un alt lucru de care a trebuit să mă ocup a fost managementul monitoarelor. Pe lângă ecranul laptopului, folosesc constant două monitoare externe, iar atunci când primesc ceva la test se adaugă, temporar, și un al treilea. Configurarea acestora a fost relativ simplă și, din punct de vedere funcțional, foarte apropiată de ce știam din Windows, chiar dacă „arhitectura” meniurilor și modul de organizare a setărilor sunt diferite. Am instalat Steam pe laptop și jucat decent CSGO2, ținând cont că e un model office. Au apărut ocazional blocaje sau scăderi de performanță, dar, per ansamblu, a fost ok. Am observat însă că jocul refuză uneori să pornească atunci când îl setez să ruleze direct pe un monitor extern, diferit de ecranul laptopului. Cel mai probabil din cauza rezoluției sau a ratei de refresh mari ale monitorului extern, care depășesc hardware-ul laptopului. Odată depășită etapa de configurare, sistemul a devenit stabil și nu am avut deloc probleme cu el. Pentru un workflow axat în principal pe scris, doar ocazional editare foto și video, Linux s-a integrat natural. Singura zonă în care încă simt lipsuri este editarea video, unde alternativa încă nu s-a conturat. Am încercat cu Kdenlive și Shotcut, dar nu mă convinge nici unul momentan. Linux, căsătorie cu repetiție La aproximativ trei săptămâni distanță am instalat Fedora Workstation și pe al doilea laptop. A