Autor: Ilias Gabriel

Ce Primă de Crăciun s-a dat angajaților de la metrou în 2025. O fi bine?

Angajații Metrorex au primit marți, pe 30 decembrie, primă de sărbători, la 5 zile după Crăciun. Inițial, conducerea metroului a transmis că nu sunt bani de bonusuri, însă, la presiunea sindicaliștilor, prima a fost furnizată, mai ales că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. O bonificație de sărbători s-a oferit și la Termoenergetica (fostă Radet). Ce companie mare a Municipalității nu a oferit primă anul acesta. Chiar dacă a intrat la aproape o săptămână după Crăciun, angajații de la metrou se pot bucura înainte de Revelion de o primă. Este vorba de un bonus de 300 de lei de fiecare angajat. Față de anul trecut, în 2025 nu s-au mai oferit bani și pentru copiii angajaților, respectiv de 300 de lei pentru fiecare copil. „Inițial, conducerea ar fi transmis că nu sunt bani de primă însă și-au dat seama că este ilegal să nu o acorde, pentru că era prevăzută în Contractul Colectiv de Muncă. Au fost tensiuni destul de mari la negocierile de dinainte de Crăciun”, au transmis surse Metrorex în exclusivitate pentru Gândul. Primă de Crăciun s-a acordat și la Termoenergetica În ceea ce privește marile companii deținute de Municipalitate, prin Consiliul General al Municipiului București, Termoenergetica este cea care a acordat primă de Sărbători, tot de 300 de lei, și aceasta prevăzută în CCM. Pe de altă parte, anul acesta nu s-a acordat primă angajaților Societății de Transport București (STB). „Anul acesta nu s-au acordat prime sau alte bonusuri cu ocazia Sărbătorilor”, au transmis reprezentanții STB, pentru Gândul. De asemenea, o primă de 300 de lei s-a acordat și angajaților CFR. „Lozul” cel mare l-a dat Loteria Română Pe de altă parte, sunt companii de stat care acordă bonusuri mult mai generoase, potrivit Economedia: Loteria Română: Angajații au primit o primă de 460 lei brut, la care se adaugă un bonus din fondul social de 900 lei brut (ajutor pentru sărbători) și 50 lei pentru vestimentație. Copiii salariaților au primit și ei câte 200 lei. CONPET: Salariații au primit o primă medie de 987 lei net, plus sume cadou de 300 lei net. Pentru copiii acestora se acordă încă 150 lei net. Valoarea totală a pachetului pentru angajați depășește 1,7 milioane de lei. Romgaz: Compania acordă un adaos de 800 lei/salariat și câte 700 lei pentru fiecare copil minor al angajaților. RECOMANDAREA AUTORULUI: Primele de Crăciun 2025. 90% dintre angajatori vor oferi bonusuri în bani sau vouchere cadou

De la faliment, la masa deciziilor: cum a ajuns Grecia lider al Eurogrupului, în timp ce România rămâne blocată în inflație și austeritate

Grecia, țara considerată cândva „veriga slabă” a Europei, a revenit spectaculos în zona euro după ce a trecut de la faliment la rolul de lider, după alegerea ministrului grec de finanțe, Kyriakos Pierrakakis, în funcția de președinte al Eurogrupului. În timp ce Grecia a reușit să se redreseze, România nici măcar nu poate să viseze la blocul monetar european. Economia noastră se confruntă cu încetiniri, măsuri de austeritate și cu cea mai mare inflație din Europa.  În urmă cu puțin peste un deceniu, Grecia intrase în faliment și a fost salvată prin intermediul unor programe internaționale dure, iar scenariul ieșrii din zona euro („Grexit”) părea a fi inevitabil. Totuși, aceeași țară este astăzi stabilă economic și i-a oferit Uniunii Europene președintele Eurogrupului, organism ce coordonează politica economică a celor 20 de state din zona euro. România, desi nu a trecut printr-un faliment, se confruntă cu inflația uriașă și dezechilibre fiscal, iar evoluția Greciei ar trebui să fie un semnal de alarmă. Cum a ajuns Grecia de la faliment la un exemplu pentru țările Europene Redresarea economică a Greciei a avut la bază un element-cheie, reforma statului. Digitalizarea administrației a redus corupția, a eficientizat relația între oameni și stat și le-a demonstrat investitorilor străini că țara nu mai este blocată în hârtii și cozi nesfârșite. Nu doar digitalizarea a readus Grecia pe linia de plutire ci și o combinație de reforme nepopulare și disciplină fiscală. Statul a reușit să-și redreseze datoria publică uriașă pe o traiectorie descendentă și, în paralel, guvernele elene au menținut linia fiscal dură, chiar și în condițiile politice dificile. Excedentele primare au devenit o regulă de bază, iar reducerea datoriei a fost tratată ca prioritate națională. Revenirea Greciei în fruntea miniștrilor de finanțe din zona euro este un semn clar că politicile fiscale coerente pot să relanseze o țară și poate corecta soarta acesteia. Dacă în trecut, Grecia mergea la reuniunile Eurogrup-ului cu teama că ar putea să ajungă la colaps financiar, acum un oficial grec conduce discuțiile despre viitorul euro, reducerea datoriilor și stabilitatea financiară a întreg blocului european. Alegerea ministrului grec de finanțe Kyriakos Pierrakakis ca președinte al Eurogrupului arată că țările membre apreciază progresele economice și credibilitatea Greciei. Συνεδρίαση του Eurogroup, στις Βρυξέλλες, Πέμπτη 11 Δεκεμβρίου 2025. *ΠΡΟΣΟΧΗ ΜΟΝΟ EDITORIAL USE * (POOL PHOTO/ΕΥΡΩΠΑΪΚΗ ΕΝΩΣΗ/EUROKINISSI) „Grecia a trecut de la aproape excluderea din zona euro la un rol de lider, iar acest lucru este prezentat ca dovadă că reformele și politicile coerente pot schimba radical soarta unei țări.” Problema României? Nu are direcții clare de viitor Când vine vorba despre România, perspectivele rămân marcate de aceleași probleme deja cunoscute. Măsurile fiscale adoptate sau anunțate sunt așteptate să se resimtă și mai puternic în economie, cu impact direct asupra consumului. De asemenea, inflația României continuă să fie cea mai mare din întreaga Uniune Europeană, iar deficitul bugetar continuă să rămână peste limitele europene. Această situație plasează România în zona de risc fiscal permanent, cu presiuni tot mai mari din partea Comisiei Europene și cu un spațiu de manevră din ce în ce mai redus. În paralel, Grecia discută despre reducerea datoriei și consolidarea sa fiscală iar țara noastră plătește dobânzi din ce în ce mai mari la împrumuturile scumpe pe care le-a făcut. Spre deosebire de Grecia, unde austeritatea a fost susținută de reformele strucutrale, în România sunt aplicate unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, dar fără să existe rezultate clare. Deși Guvernul Bolojan se aștepta ca TVA-ul mărit și celelalte măsuri să majorareze consistent bugetul de stat, ei bine, măsurile au inhibat consumul și investițiile și au dus la încetinirea economiei. România poate învăța din experiența Greciei Grecia își împarte expertiza administrativă și câștigă poziții de influență, în timp ce România rămâne pasivă în marile decizii economice ale Uniunii Europene. Practic, țara noastră se îndreaptă spre scenariul în care va plăti cele mai mari dobânzi din UE raportat la venituri în timp ce datoria publică va crește alarmant. Scenariul a fost trăit pe propria piele de Grecia care a acționat în consecință și a reușit să revină spectaculos pe scena europeană. RECOMANDAREA AUTORULUI: Măsurile guvernului Bolojan nu au avut niciun efect pozitiv. Dimpotrivă. Au îngenuncheat economia, au inhibat consumul și au oprit investițiile. Creșterea de TVA nu a crescut încasările În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească

BNR avertizează că inflația scăpată de sub control a României nu va duce la scăderea dobânzilor

Inflația, controversa economiei românești, rămâne un pericol major pentru nivelul de trai al românilor. Rata anuală a inflației a fost de 9,76% în luna octombrie, ușor sub nivelul din septembrie, dar de aproape patru ori peste ținta BNR.  Inflația din țara noastră rămâne aproape de 10%, dobânzile nu pot fi reduse, iar românii sunt din ce în ce mai atenți la cehltuielile lor, arată datele Băncii Naționale a României. Totuși, inflația a scăzut ușor față de luna octombrie pe fondul ieftinirii temporare a unor produse alimentare și a carburanților. Producția agricolă bună din 2025 și reducerea prețului la petrol au temperat inflația pe termen scurt. Cum afectează scumpirile economia României Energia electrică și gazele naturale continuă să scumpească viața de zi cu zi a românilor. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025. De asemenea, creșterea TVA și a accizelor a alimentat scumpirile în lanț. Pe fondul măsurilor de austeritate și a scumpirilor, românii amână achizițiile mari și reduc cheltuielile pe toate segmentele, nu doar pe cele considerate neesențiale. Inflația ar putea să scădă ușor în 2026 Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană iar BNR a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor asupra presiunilor pe care le pune inflația. Oficialii BNR spun că reducerea dobânzilor ar putea reaprinde inflația, mai ales într-un moment în care aceasta este alimentată de factori externi și fiscali. O scădere a inflației este estimată abia din a doua jumătate a anului umrător, după ce se vor diminua efectele scumpirilor din energie și ale majorărilor de taxe. „Efectele inflaționiste directe exercitate de șocurile pe partea ofertei au un caracter tranzitoriu, urmând să antreneze, odată cu epuizarea lor, în trimestrul III 2026, o corecție descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflației”, transmit oficialii BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot

Agenția de rating Moodys retrogradează capitala Ungariei la junk

Agenția de rating Moody’s a retrogradat luni seară ragtingul de credit al Budapestei la nivelul „junk”. Lichiditatea slabă a orșului și creșterea riscului de neplată pe fondul conflictului deschis dintre guvernul naționalist condus de premierul Viktor Orban și primarul opoziției din capitala Ungariei, Gregely Karacsony sunt cauzele retrogradării.  Moody’s a coborât ratingul de credit al capitalei Ungariei de la Baa3 la Ba1, o categorie considerată cu risc ridicat, frecvent denumită „speculativă” sau „junk”. Mai mult decât atât, în comunicatul transmis de agenția de rating, punctul central îl constituie lichiditatea. Aceștia spun că informațiile despre poziția de cash a Budapestei ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea de a-și plăti toate obligațiile. „Acțiunea vine în urma dezvăluirii poziției lichidității Budapestei, care evidențiază îngrijorări cu privire la capacitatea orașului de a-și rambursa toate obligațiile, așa cum este necesar, până la 31 decembrie 2025”, a transmis Moody’s. Guvernarea lui Orban e presată de retrogradarea Budapestei Retrogradarea capitalei vine într-un moment extrem de sensibil pentru că Ungaria se pregătește de alegeri parlamentare în primăvară, iar partidul de opoziție TISZA ar conduce în sondajele independente și pune presiune pe guvernarea lui Orban. Primarul Budapestei, Gergely Karacsony avertizează că orașul riscă insolvența și acuză guvernul lui Orban că „stoarce” financiar marile municipalități, că a crescut semnificativ taxele pentru capitală și că a reținut fondurile promise. De partea cealaltă, partidul lui Viktor Orban susține că problemele vin din „cheltuielile iresponsabile” ale lui Karacsony. Acum Budapestea trebuie să plătească contribuțiile de solidaritate către guvernul central. Aceste contribuții ar fi crescut de aproape 9 ori din 2019, de când Gergely Karacsony este primar, și au ajuns în 2025 la o cincime din veniturile capitalei. Municipalitatea a deschis mai multe procese și a spus că taxa e neconstituțională, dar guvernul o justifică prin redistribuirea banilor către localitățile mai sărace din Ungaria. Mai mult decât atât, parlamentul Ungariei a adoptat recent o lege care ar putea forța capitala să se împrumute și l-ar face pe primar responsabilul direct pentru eventualele încălcări. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungaria și România, datornicii Europei cu strategii opuse. Țara vecină are o datorie publică de 76,2 din PIB, România de 58,9%. În vreme ce ungurii au averi personale mai mari decât PIB-ul Ungariei, Guvernul Bolojan se împrumută masiv de la români pentru a evita recesiunea Orban: Banii maghiarilor sunt pentru țara lor, nu pentru „băile de aur ale oligarhilor ucraineni”

Zăpadă sau palmieri? Unde aleg românii să petreacă noaptea dintre ani. Cât costă un sejur de Revelion

Românii și-au făcut planuri pentru Revelion încă de anul trecut. Fie că aleg stațiunile de la munte din țară, orașe mari din Europa sau destinații exotice, preferințele variază în funcție de buget și stil de viață. Pe lângă opțiunile locale, din ce în ce mai mulți români aleg să își petreacă noaptea dintre ani în străinătate. Circuitele turistice pentru Anul Nou sunt extrem de căutate, iar multe dintre ele sunt epuizate cu luni înainte. Printre cele mai populare destinații sunt orașele mari din Europa, dar și Zanzibar, Mauritius, Seychelles, zone din Mexic, America de Sud. Răzvan Pascu, consultant în marketing turistic, a spus pentru Gândul, care sunt cele mai căutate destinații turistice pentru noaptea dintre ani, 2025-2026. „Pentru Revelion cunosc foarte bine piața destinațiilor exotice și o să vă dau câteva exemple. Se călătorește în Mexic, în special în zone de plajă, dar și în Mexicul colonial, deci se merge în special pe Riviera Maya, la Marea Caraibilor, pentru că e cât de cât mai aproape, dar unii dintre ei călătoresc și în partea de Mexic colonial, orașe precum Mexico City, Guadalajara și altele. Se călătorește foarte mult în Asia, dat fiind și prețurile. Sunt companii aeriene multe care zboară în Asia și prețurile în unele destinații sunt încă mai jos decât prin America, prin America de Sud sau prin Europa. Aici aș aminti Vietnam, aș aminti Filipine. Este o destinație care începe să crească foarte mult. Insulele din Filipine sunt absolut senzaționale. Sunt mii de insule în Filipine, foarte multe dintre ele nu sunt locuite și atunci dacă mergi de exemplu în Boracay sau în Palauan. Din punctul meu de vedere, Palauan este cea mai frumoasă dintre insulele din Filipine. De acolo poți să faci foarte multe excursii zilnice, dacă nu vrei să fie o excursie statică, deci poți sta doar la plajă, la un vizor pe malul mării, dar poți de asemenea să faci foarte multe excursii și peisajele sunt efectiv de vis. Sunt paradisiace”, a explicat Răzvan Pascu. Destinații exotice pentru Revelion Mulți români preferă destinațiile exotice în care să aibă parte de temperaturi ridicate, chiar dacă prețurile sunt mai mari. „Se călătorește inclusiv în Zanzibar ca destinație din Africa și în Africa aș mai aminti și Mauritius și Seychelles. Ele sunt, la fel, destinații foarte solicitate în special de Revelion, iar pentru cei care vor cumva vacanțe mai active aș aminti America de Sud. În Zanzibar, dacă vrem ceva foarte ieftin, dar cu condiții semi-decente, am putea să vorbim de un preț de la un 2.000-2.200 euro, iar dacă vorbim de ceva de calitate de la 3.000-3.500 euro deja, ca să fie un hotel bun în care să nu ai probleme”, a spus consultantul în marketing turistic. Sursa FOTO: pxhere.com Pentru destinațiile exotice, Răzvan Pascu spune că cel mai important aspect este acela de a-ți rezerva vacanța cu mult timp înainte. „Pentru destinații exotice, în primul rând, ce trebuie să reținem este că trebuie să le rezervăm cu foarte mult timp în avans. Dacă intrăm acum să rezervăm, de exemplu, în Filipine, o să vedem că numai biletul de avion este 2.000-3.000 euro, pentru că toată lumea vrea să călătorească de Revelion și avioanele sunt deja pline. S-ar putea chiar nu doar să fie prețul mare, dar să nu mai găsim locuri. Așa că, dacă am fi rezervat această vacanță, să spunem de Revelion cu nouă luni în avans sau măcar cu șase luni în avans, atunci prețul ar fi putut să fie undeva între 4.000 și 5.000 euro. Dar vorbim de o vacanță premium, asta însemnând zborul cu avionul, cazări foarte bune, la cinci stele, cu mic dejun și multe dintre trasee incluse. Și nu doar un singur loc, ci măcar două sau trei”, a precizat acesta. Goana după focurile de artificii Chiar dacă sunt mulți români care călătoresc pe alte continente, majoritatea dintre ei preferă orașele mari din Europa. „Cred că mi-ar fi greu să fac un top al destinațiilor pe care românii le preferă, să spun care este ordinea exactă, dar aș spune că principalele destinații în care călătoresc românii de Revelion sunt cele din Europa. Asta în mod evident, în special marile orașe. De ce? Pentru că preferă să vadă focurile de artificii în marile orașe, cum sunt Roma, Milano, Paris și așa mai departe. Dar dincolo de asta există o piață care începe să crească foarte mult de români care vor să iasă în afara marilor orașe, fiind sătui de aglomerație și atunci se duc în orașele mici, în special în zona Mediteranei. Aș spune că Spania și Portugalia sunt destinații pe val în jurul Mediteranei. Vremea este plăcută, evident, nu este vreme de plajă, dar este o vreme plăcută pentru a petrece în aer liber”, a precizat Răzvan Pascu pentru Gândul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Obiceiuri, superstiții și tradiții de Anul Nou. Ce este obligatoriu să faci și ce este neapărat de evitat în noaptea dintre ani Prețul plătit de turiști pentru 3 nopți de cazare în Delta Dunării, de Revelion. Ce facilități oferă hotelierii Oferte de revelion 2026. Cât costă un pachet de 3 nopți, la Sinaia, cu cină festivă și acces la piscină

Cum a reușit Bolojan să scadă deficitul bugetar: a tăiat investițiile. Dobânzile au explodat. Veniturile viitoare au fost amanetate pentru plata datoriilor curente

Deficitul bugetar a scăzut, la 11 luni din 2025, față de aceeași perioadă din 2024. Că trebuia să scadă mult mai mult conform bugetului făcut la început de an, asta e altă discuție. Cert este că este mai mic cu 0,7% din PIB, deci, iată, se întâmplă și minuni de Crăciun. Dincolo de faptul că s-a întâmplat, este mai important CUM s-a întâmplat. Gândul a analizat cifrele din execuția bugetară și prezintă povestea acestora așa cum o redau ele: necosmetizată de declarații politice. Or, concluziile sunt clare: singurele cheltuieli care au scăzut sunt cele cu investițiile, în vreme ce cheltuiala cu dobânzile a explodat. Deficitul bugetar nu poate scădea decât prin trei feluri, care pot coexista: creșterea încasărilor la buget (creșteri de taxe, încasări mai bune), scăderea cheltuielilor sau creșterea Produsului Intern Brut: prin faptul că PIB crește, chiar și un deficit similar cu cel din 2024 va fi mai mic în 2025, raportat la PIB. Așadar, cum a scăzut deficitul bugetar? Primul instinct este să spui că datorită creșterilor de taxe. Deci a scăzut deficitul ca urmare a creșterii TVA? Răspuns: NU. Încasările de TVA au crescut cu numai 11% în primele 11 luni din an, cu o inflație spre 10%, care generează automat o creștere de încasări de TVA similară. Mai mult, anul trecut, pe aceeași vreme, cu TVA de 19%, încasările la buget din această taxă creșteau cu 15%. A scăzut deficitul prin creșterea taxelor în general? NU. Veniturile fiscale ale guvernului, adică cele care provin din taxe și impozite, au crescut cu 10%. De ce răspunsul este în mod cert NU? Pentru că aceleași venituri, fără toate creșterile de taxe ale lui Bolojan, au crescut cu 16% în aceeași perioadă din 2024, față de 2023. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de venituri (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) Toate cifrele sunt publicate de Ministerul de Finanțe, lunar. În regulă, dacă deficitul nu a scăzut prin creștere veniturilor la buget, poate a scăzut prin scăderea cheltuielilor. Să vedem. Cheltuielile cu salariile au crescut cu 4%, deci nu. Cheltuielile cu pensiile au crescut cu 12%, deci nici de aici. Cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 5%, clar nici din aceste cheltuieli. De unde, atunci? De la investiții de la bugetul de stat. Cheltuielile de capital, așa cum sunt evidențiate în execuția bugetară acestea, au scăzut cu 6%, adică de la 54 mld. lei la 51 mld. lei. Au mai scăzut cheltuielile cu subvențiile, dar au scăzut în mod natural, pentru că s-a scos plafonarea energiei, care a costat circa 4 mld. de lei în 2024. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile au explodat. Creșterea, față de anul trecut, este de 38%, care înseamnă, în plus, 14 miliarde de lei (circa 3 miliarde de euro) din buzunarul guvernului Bolojan pentru plata datoriei guvernamentale. Execuția bugetului general consolidat al României, pe partea de cheltuieli (ian.-nov. 2025 vs. ian-nov. 2024) În concluzie, din execuția bugetară la 11 luni din 2025 ies în evidență scăderea cheltuielilor cu investițiile și creșterea cheltuielilor cu dobânzile. La manualul de economie spune simplu: în vremuri de răcire a economiei, guvernele scad taxele și pompează bani în investiții și consum, ca să susțină vremurile grele. Or, guvernul Bolojan procedează exact invers: crește taxele și scade infuziile în consum și investiții. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:

Ucrainenii și-au furat singuri și energia electrică. Ce au descoperit procurorii de la Kiev

În Ucraina, trei funcționari sunt bănuiți că s-au implicat într-un caz de furt foarte grav de energie electrică printr-o schemă frauduloasă. PSJC ”NEC” Ukrenergo a suferit pagube în valoare de 168 de milioane de grivne, a comunicat Biroul Procurorului General. Sunt vizați directorul unei întreprinderi comerciale și fostul director al unui furnizor de energie electrică, acuzați de deturnare de fonduri ale SA „NEC «Ukrenergo»”. Un funcționar responsabil al SA „NEC «Ukrenergo» este acuzat de abuz de serviciu în scopul obținerii de beneficii necuvenite pentru o altă persoană juridică. Conform anchetei, funcționarul a omis în mod deliberat să aplice măsurile prevăzute de lege față de furnizorul de energie electrică. Au acaparat energie electrică cât pentru un oraș mediu, timp de un an Cei trei inculpați au consumat o cantitate de peste 82.000 MWh de energie electrică timp de un an, fără să trezească suspiciuni din partea furnizorilor.  Cantitatea de energie electrică este echivalentă cu cea consumată de un oraș mediu. Polițiștii au efectuat percheziții și au fost confiscate documente, potrivit UNN. „Ancheta a stabilit că oficialii întreprinderii industriale au inițiat încheierea unui acord de furnizare a energiei electrice cu un furnizor controlat, deși, de fapt, nu intenționau să plătească pentru volumul de energie consumat”, a declarat procurorul general luni pe Telegram. „Ca urmare, conform anchetei, peste 82.000 MWh de energie electrică au fost consumați fără motiv, al căror cost total depășește 168 de milioane de grivne, ceea ce a cauzat pagube materiale operatorului Ukrenergo și a dus la consecințe grave”, se arată în mesaj. „Sub îndrumarea procedurală a procurorilor Parchetului General, cei trei funcționari implicați la schema de acaparare a energiei electrice fără plată au fost notificați cu privire la suspiciuni”, se arată în comunicatul Parchetului General. Potrivit investigației, cei trei funcționari au încălcat legislația privind furnizarea de energie electrică.   Într-un caz similar, un fost funcționar de la Ukrenergo a fost condamnat la șase ani de închisoare.  În Zaporojie, un grup de indivizi au furat gaz natural din conducte de țevi. Sursa Foto: Poliția ucraineană Autorul recomandă: Financial Times, dezvăluiri despre scandalul de corupție din jurul președintelui ucrainean: „Saci de bani și o toaletă de aur: criza corupției devorează guvernul lui Zelenski”

Ministerul Finanțelor spune că deficitul bugetar al României a scăzut

România a închieat primele 11 luni ale anului 2025 cu un deficit bugetar ceva mai mic față de aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Deficitul bugetar s-a situat la 121,77 miliarde de lei, echivalentul a 6,40% din PIB, în scădere cu 0,74% față de nivelul înregistrat în 2024, echivalent a 7,15% din PIB. Ministerul Finanțelor spune că datele de la finalul lunii noiembire „confirmă eficiența măsurilor adoptate de Guvernul României”, iar evoluția este susținută de o „creștere consistentă a veniturilor și direcționarea resurselor către investiții și proiecte finanțate din fonduri europene”. Victoria e surprinzătoare mai ales pentru premierul Ilie Bolojan care spunea în luna septembrie că deficitul bugetar nu va putea fi coborât în acest an sub 8% din PIB și că abia în 2026 ar urma să ajungă în jurul valorii de 6%. „În toamna acestui an, practic, suntem cu evaluările că nu vom putea coborî sub 8% până la finalul anului. Acestea sunt datele în momentul de față. Depinde de măsurile care se mai iau, depinde de ceea ce se întâmplă cu eșalonarea unor investiții. Dar timpul, nemaifiind foarte lung la dispoziție, anul acesta impactul măsurilor care au fost adoptate nu este relevant. Anul viitor ar trebui să coborâm cât mai aproape de 6% deficit, în așa fel încât situația în care cheltuielile de funcționare încep să nu crească cu mult mai mult decât veniturile.” Când vine vorba despre venituri, în perioada ianuarie-noiembrie 2025, veniturile totale ale României au însumat 591,91 miliarde de lei, în creștere cu 13% față de aceeași perioadă din 2024. Ca pondere în PIB, veniturile au crescut cu 1,34%, evoluție susținută de veniturile curente și de fondurile europene. De asemenea, încasările din impozitul pe salarii și venit au ajuns la aproximativ 53 miliarde de lei, cu 19,4% mai mult decât anul trecut. Contribuțiile de asigurări sociale au însumat 189,71 miliarde de lei, în creștere cu 10,1% față de 2024 iar încasările din impozitul pe profit au ajuns la 39,30 miliarde de lei, cu 14,2% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. În ceea ce privește taxele pe consum, încasările nete din TVA au ajuns la 120,59 miliarde de lei, o creștere de 11,1%, în condițiile în care rambursările de TVA au fost mai mari cu 7,3% față de 2024. Totodată, veniturile din accize au crescut cu 3,7% și au ajuns la 43,69 miliarde de lei, iar sumele rambursate de Uniunea Europeană au marcat o creștere de 47,5%. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce inflația României scapă de sub control, țările UE caută soluții pentru redresare. Investitorii devin tot mai prudenți iar BNR avertizează că 2026 va fi un an dificil pentru economia românească Duș rece de la Comisia Europeană pentru Guvernul Bolojan: 2026 va fi un an complicat pentru România. Deficitul bugetar va rămâne peste 6% din PIB

SCUT în ZONA pe final de 2025. De la Hackerii n-au sărbători, la CVE-2025-55182

Sărbătorile vin cu luminițe, vacanțe și relaxare, iar pentru atacatorii cibernetici vin cu oportunități. Într-un nou episod al podcastului ZONA, Dan Cadar a stat de vorbă cu Mădălin Dumitru, CEO SCUT, despre motivele care fac din perioada sărbătorilor de iarnă un sezon de vârf pentru fraude online, ce se întâmplă când companiile sunt atacate și de ce securitatea cibernetică nu mai este „just nice-to-have”. SCUT este o companie românească de securitate cibernetică, activă în zona de prevenție și răspuns la incidente, cu experiență în protejarea infrastructurilor critice și a mediilor enterprise. Discuția începe cu o poveste reală: acum, de Crăciun, un amic de-ai lui Dan a primit pe WhatsApp o cerere de plată pentru o cazare pe care deja o achitase. Cum funcționează metoda, potrivit lui Mădălin? Atacatorii compromit sistemele pensiunii sau hotelului unde e făcută rezervarea, pentru că cele ale platformelor mari sunt mai sigure și mai greu de spart, și contactează victimele (clienții) cu mesaje care par legitime, folosind detalii reale despre rezervare. „Hackerii lucrează pe alt fus orar”, explică Mădălin Dumitru. În perioada sărbătorilor, când companiile sunt în vacanță și echipele de securitate funcționează la capacitate redusă, atacatorii profită de vulnerabilități. Presiunea timpului („oferta expiră în 2 ore”), emoția sărbătorilor și dorința de a rezolva rapid problemele transformă oamenii în ținte perfecte. Impactul atacurilor cibernetice, dincolo de cifre Cât costă de fapt un atac cibernetic? CEO-ul SCUT explică prin prisma triadei CIA, care înseamnă confidențialitate, integritate și disponibilitate. Costurile directe (măsurabile) includ răscumpărarea, restaurarea datelor din backup și pierderile din perioada în care afacerea nu funcționează. La acestea se adaugă impactul reputațional, pierderile la bursă și impactul psihologic asupra oamenilor. Mădălin spune că executivii și proprietarii de business sunt profund afectați de aceste incidente. Un singur atac cibernetic reușit ar putea acoperi bugetul de securitate al companiei pentru următorii 15 ani. Chiar și în aceste condiții, oamenii de securitate din departamentele IT ale companiilor se luptă să convingă conducerea de necesitatea bugetelor pentru cybersecurity. 100% pregătit, nu 100% securizat „Niciodată nu poți fi 100% securizat, dar poți să fii 100% pregătit să intervii în cazul unui atac cibernetic”, este unul din mesajele importante ale lui Mădălin Dumitru. Securitatea trebuie să fie proactivă. Comparația cu armata este clară, adică nu trebuie să aștepți să înceapă războiul ca să te pregătești. Cât despre responsabilitate în cazul țepelor din turism, aceasta se împarte între cel care a plătit, compania care a fost hackuită și platforma de rezervări, pentru că fiecare are o parte din vină. Iar pentru ofertele „prea bune ca să fie adevărate” de pe site-uri obscure, modelul de reacție al CEO-ului SCUT e simplu: ascultă-ți instinctul, pune-ți întrebări, folosește AI ca prim filtru. Semnele de alarmă includ prețul suspect de mic, presiunea pe timp, lipsa conexiunii criptate și absența unei adrese fizice a magazinului. 2025, anul „marilor atacuri”. România în vizor Retrospectiva anului 2025 prezentată de Mădălin Dumitru nu e deloc încurajatoare. În ianuarie-februarie, Episource a suferit o breșă care a expus 1,2 milioane de înregistrări ale pacienților, iar Coinbase a fost atacată prin intermediul unui subcontractor, aproape 70.000 de utilizatori fiind afectați. Primăvara a adus atacul asupra Co-op, unde gruparea Scattered Spider a furat datele a 6,5 milioane de utilizatori, recuperarea durând săptămâni. În mai, retailerul M&S a fost atacat cu ransomware DragonForce, tot de Scattered Spider. Iunie a văzut un șir de victime: United Natural Foods, NorthFace, Cartier, WestJet, The Washington Post, toate având date valoroase care puteau fi monetizate pe darkweb. Iulie a adus exploatarea SharePoint atribuită Chinei, care a afectat infrastructuri critice din SUA și Singapore. Perioada august-septembrie a fost marcată de atacuri în lanțul de aprovizionare: Jaguar Land Rover și Stellantis prin furnizori, Bridgestone a întrerupt producția, iar gruparea Shiny Hunters a atacat Kering, afectând Gucci, Balenciaga și Alexander McQueen. În octombrie, SimonMed Imaging a fost ținta unui atac ransomware revendicat de gruparea Medusa, care a cerut o răscumpărare de 1 milion de dolari pentru a nu publica pe darkweb datele a aproximativ 1,2 milioane de pacienți. În aceeași lună, Vietnam Airlines a pierdut datele a 23 de milioane de clienți printr-o vulnerabilitate legată de supply chain. Noiembrie a adus atacul asupra consiliilor londoneze (500.000 de rezidenți fiind afectați), DoorDash a căzut victimă ingineriei sociale, iar Universitatea Pennsylvania a fost și ea atacată. Nici România nu a fost ferită. În noiembrie 2024, cu o săptămână înainte de alegeri, au fost înregistrate 85.000 de atacuri în doar 7 zile, adică circa 507 atacuri pe oră asupra infrastructurilor. Atacatorii au folosit tehnici sofisticate de SQL injection și cross-site scripting, atacurile venind din 33 de țări. CVE-2025-55182, vulnerabilitatea level 10 Dialogul a culminat cu vulnerabilitatea momentului, CVE-2025-55182, numită „react to shell”, clasificată cu scorul CVSS 10.0, adică maximul absolut. React, framework-ul care permite dezvoltatorilor să facă site-urile mai dinamice (tehnic vorbind, React e o bibliotecă pentru UI-uri interactive), avea parametri nesanitizați, adică nu filtra datele primite de la utilizatori. Concret, componentele React Server permit aplicațiilor să ruleze părți din logică pe server, nu în browser. Problema? Când serverul primea un HTTP request malițios, nu valida corect structura acestuia, permițând unui atacator să execute comenzi direct pe server, practic un command injection, fără niciun fel de autentificare. Să „traducem” asta din română în română: completezi un formular într-un site, dar în câmpul nume și email, pui o comandă deghizată care are ca efect ștergerea datelor de pe server sau poate citi fișierul cu utilizatori. Serverul, în loc să verifice ce primește, execută orbește comanda sau comenzile primite. Atacatorul poate astfel să citească fișiere, să instaleze malware sau să preia controlul serverului. Magnitudinea problemei este uriașă. Cercetătorii de la Wiz (o companie israeliană recent achiziționată de Google) au descoperit că 39% din toate site-urile găzduite în cloud au instanțe de React sau Next.js cu versiuni vulnerabile. Soluția? Upgrade de la React 19.0 la 19.2 și de la Next.js 15 la 16. Dar patching-ul într-un ecosistem JavaScript distribuit e un coșmar pentru că multe companii nici nu au un inventar complet al aplicațiilor Next.js. Lecțiile și amenințările din

Oracolele care au văzut criza din 2008 înainte să vină au pus pariurile pentru 2026

Deși Michael Burry este considerat de regulă profetul crizei financiare care a zguduit America în 2008, afectând apoi întreaga economie mondială, mai există câțiva jucători pe bursă care au anticipat colapsul pieței americane. Aceștia au fost consultați de cunoscuta publicație Business Insider în legătură cu evoluțiile macroeconomice cele mai probabile în 2026. Trei traderi care au apărut în filmul hollywoodian ‘The Big Short’, inspirat de marea criză financiară din 2008, își prezintă predicțiile pentru anul 2026, pentru BusinessInsider. Deși sunt exprimate în moduri diferite, toate converg în aceeași direcție. Experții din hitul ‘The Big Short’ își prezintă predicțiile pentru 2026 Printre traderii care au devenit faimoși în timpul crizei creditelor subprime se numără și membrii unei firme mici de investiții,  FrontPoint Partners, respectiv Danny Moses, Vinny Daniel și Porter Collins. Toți trei au părăsit compania, iar în prezent sunt activi pe Substack și colaborează la un podcast intitulat What Are We Doing?, în care discută randamentele investițiilor bursiere de pe poziții opuse. Pe scurt, toți cei 3 traderi au căzut de acord că anul viitor va exista o distanțare la nivel macroeconomic care se va acumula treptat și va pune presiune pe dolarul american. Piața bursieră s-a bucurat timp de un an, de o evoluție care și-a ating punctul maxim în 2025, când a beneficiat în special de tranzacțiile AI, un domeniu față de care Moses și-a exprimat un anumit scepticism. Pariul pe aur. Metalul prețios va cunoaște o explozie anul viitor Însă, cei 3 experți își mențin o privire precaută pentru anul viitor. Moses a declarat că cel mai mare pariu al său pentru 2026 ar fi aurul, o miză crucială pentru strategia sa de invesție ani de zile. În viziunea lui Moses, după explozia aurul din 2025, metalul prețios țintește mai sus, pe măsură ce supremația dolarului ca rezervă valutară mondială se clatină. Expertul a mai punctat că nu vede nimic care ar putea înfrâna ascensiunea aurului pe piețele bursiere. „Între geopolitică și nivelurile datoriilor suverane, cred că aurul va continua să crească. Pentru mine, oamenii ar trebui să privească aurul ca pe un indicator al stabilității economice sau macroeconomice, inclusiv dolarul american.” Moses a mai observat că dolarul american este mai slab, în contextul în care un declin al valutelor americane tinde să coincidă cu prețurile tot mai solide ale aurului. Piețele emergente, în special China și Brazilia, pot fi o investiție câștigătoare Vincent Daniel anticipează o continuare a tranzacțiilor de depreciere monetară în 2026. „Deși trendul a favorizat tranzacții incredibile, cred că acest lucru va continua, deși poate cu un ușor regres”. În opinia lui Daniel, există un potențial de creștere semnificativ în piețele emergente, în special China și Brazilia. Porter Collins a indicat, la fel ca Moses, un declin în derulare al dolarului american, și a adăugat că acesta își va pierde din valoare îm fața metalelor prețioase, mai ales aurul. Expertul crede că prețurile aurului nu vor scădea la începutul lui 2026. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Multimiliardarul Warren Buffett, discuții SECRETE cu oficialii de la Casa Albă pe tema crizei bancare. Zeci de avioane private, la sediul Berkshire Dan Dungaciu: „Avem cel mai anti-business Guvern din istoria modernă a României” Platina, aurul și argintul ating valori record, la final de an. Care este prețul metalelor prețioase și ce a determinat creșterea cotelor