Ai făcut prea multă salata Boeuf de Revelion? Câte zile poate fi ținută în frigider
Salata de boeuf este unul dintre preparatele tradiționale care nu lipsește de pe mesele românilor la zile de sărbătoare, însă foarte perisabilă din cauza maionezei pe care o conține. Acest preparat trebuie consumat în câteva zile și păstrat în condiții optime pentru a nu ne afecta sănătatea. Este recomandat să nu o prepari în cantități mari, deoarece maioneza își schimbă rapid culoarea. Salata de boeuf trebuie păstratată la frigider pentru cel mult trei zile, la o temperatură de cel mult 3-4 grade Celsius. Salata de boeuf este una dintre cele mai delicioase preparate pentru Sărbătorile de iarnă, dar și una dintre cele mai perisabile. Salata de boeuf nu poate fi păstrată prea multă vreme, chiar dacă este ținută la frigider. De reținut faptul că salata de boeuf nu poate fi congelată, deoarece, după decongelare, maioneza se taie și se formează o zeamă fără gust, care îi dă un gust neplăcut. Este recomandat să depozitezi platourile cu salata de boeuf pe raftul de jos al frigiderului, unde este cel mai rece. În ceea ce privește celelalte preparate tradiționale, trebuie să știi că sarmalele rezistă până la 5 zile în frigider, cârnații prăjiți aproximativ 7 zile, iar toba, caltaboșul și lebărul cel mult 3 zile. Secrete și ingrediente În momentul în care apare zeama în salata de boeuf nu mai este cazul să o consumi. De asemenea, dacă maioneza capătă o crustă, salata nu mai este sigură pentru consum pentru că se dezvoltă bacterii și riști să te îmbolnăvești. Este important să pui condimente în salata de boeuf nu numai pentru un plus de savoare, ci și pentru a păstra ingredientele în stare bună mai mult timp. Tocmai din acest motiv este indicat să adaugi în maioneză zeamă de lămâie, piper, sare și muștar. Toate acestea prelungesc perioada de consum a salatei de boeuf.
Intrarea Bulgariei în zona euro a venit cu provocări pentru comercianți și oameni: E o nebunie, nu avem euro pentru rest
Bulgaria a devenit oficial, de la 1 ianuarie 2026, al 21-lea stat care a intrat în zona euro. Aderarea în „clubul comun” a venit cu provocări pentru comercianții nepregătiți de noua schimbare dar și pentru clienții care au vrut să-și achite cumpărăturile cu noua monedă. Deși trecerea la moneda comună a fost anunțată din timp, intrarea în vigoare de la 1 ianuarie, i-a luat prin surprindere pe comercianții care nu s-au pregătit pentru schimbare, dar și pe cetățenii de rând. Celor care au vrut să plătească în euro fie li s-a spus să achite în leva, fie au primit restul în moneda bulgară. De asemenea, oamenii s-au plâns de faptul că adoptarea noii monezi a venit și cu schimbări de preț la raft. O pâine care costa 1 leva a ajuns la 2, apoi la 3 leva, iar acum se vinde cu 1,5 euro. Un bărbat care a vrut să cumpere pere de la singura tarabă deschisă pe 1 ianuarie, în piața de pe strada Mladezhka din Plodiv, a fost refuzat de vânzătoarea care i-a spus că nu are euro ca să-i ofere rest. „Nu-mi da euro-ul ăla, n-am ce să-ți dau rest! Lucrez cu leva!”. Și casierițele dintr-un supermarket din Plovdiv se plâng de faptul că nu au suficiente bancnote disponibile pentru a le oferi clienților rest. Acestea spun că primele săptămâni sau chiar luni vor fi extrem de dificile deși bancomatele distribuie deja bancnote euro în întreaga țară, „E o nebunie. Nu avem bancnote euro disponibile și suntem nevoite să lucrăm cu leva”, relatează 24Chasa. Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. Bulgarii se tem acum că prețurile la toate alimentele vor crește, dar că nu se va întâmpla același lucru și cu salariile. RECOMANDAREA AUTORULUI: Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările Cât va costa un sejur de 7 zile în Bulgaria, după trecerea la moneda euro, din 2026. Cât plătesc turiștii pentru cazarea la un hotel de 3 stele
Țările din Europa în care ești plătit să te muți dacă te-ai săturat de costurile vieții din România
Economia din 2025 a fost dură pentru majoritatea europenilor. Valul de scumpiri care a dus la creșterea costurilor vieții și la problema accesibilității i-a determinat pe mulți să-și facă planuri pentru emigrare. Există soluții din fericire, iar unele țări europene chiar îi plătesc pe imigranți pentru a-i încuraja să-și cumpere locuințe și să se stabilească permanent. Radincondoli și Sardinia (Italia): subvenții de 15.000 – 20.000 euro Aflat la sud de Florența, la o oră de mers, Radicondoli, un orășel medieval, oferă un pachet de stimulente pentru chiriași și cumpărători de locuințe. Orășelul din provincia Siena cu numai 937 de locuitori speră la creșterea populației.Potrivit CNN Travel, primarul local Francesco Guarguaglini oferă 400.000 euro anul acesta noilor rezidenți. Oferă inclusiv subvenții pentru cumpărarea locuinței și subsidii pentru prosumatori și studenți. Primăria se oferă să plătească jumătate din chirie pentru noii rezidenți care aplică din decembrie 2025 până în prima parte a anului 2026. Dar pentru a fi eligibili, cumpărătorii de locuințe trebuie să garanteze că vor locui cel puțin 10 ani, iar chiriașii 4 ani.De la introducerea stimulentelor, orășelul a primit 60 de noi rezidenți. În secolul trecut, populația orășelului era de 3.000 de locuitori și a scăzut dramatic din cauza fenomenului de „îmbătrânirea populației”. În așezări precum Ollolai și Nulvi din insula Sardiniei, autoritățile sunt dispuse să ofere locuințe la fel de ieftine ca un espresso. Programul sardinian vizează numai satele cu populații sub 3.000 de locuitori, iar rezidenții primesc stimulente dacă cumpără și renovează o locuință și dovedesc că sunt dispuși să rămână acolo între 3 și 5 ani. Subvențiile sunt până la 15.000 de euro. Persoanele interesate pot primi ajutoare sociale de 600 de euro pentru primul copil, plus 400 euro lunar pentru fiecare copil care are sub 5 ani.De asemenea, pot primi până la 20.000 de euro pentru deschiderea unei afaceri în sate cu populații mai mici de 3.000 de locuitori. Ponga (Spania) În Spania, primăriile multor sate oferă stimulente pentru relocare, inclusiv Ponga în Asturia și altele din regiunea Extremadura, scrie Euronews. Însă, sunt cu greu de accesat prin consiliile locale. Sunt derulate totuși două proiecte majore menite să atragă oameni interesați să locuiască în regiunile rurale ale Spaniei. Holapueblo tocmai a început cel de-al șaselea program de relocare, fiind deschis pentru întreprinzătorii care vor să deschisă o afacere în comunități mici. Organizația caută noi locuitori în afara municipalităților și oferă locuințe confortabile, sprijin financiar și servicii. Pentru a fi eligibil, aplicantul trebuie să aibă o idee de afacere solidă și să aibă dreptul legal de a trăi și de a munci în Spania. O altă platformă similară este Volver al Pueblo care caută să atragă persoane interesate să muncească, să facă afaceri și să locuiască în zonele rurale ale Spaniei. Satele din Irlanda: Subvenții de 50.000 – 70.000 euro Irlanda a lansat din 2023 un program de stimulente generoase pentru oamenii interesați să locuiască în case vacante sau să închirieze proprietăți în comunitățile de pe coastă. Inițiativa se numește „Our Living Islands”, prin care guvernul irlandez încearcă să crească populația insulelor irlandeze prin comunități sustenabile. Guvernul irlandez este dispus să ofere subvenții standarde de 50.000 euro și chiar de 70.000 de euro în numerar dacă bugetul este depășit, însă numai pentru persoanele care sunt dispuse să salveze și să restaureze proprietățile abandonate de pe insulele irlandeze. Sunt însă două condiții – rezidenții trebuie să dețină sau să cumpere o proprietate pe una dintre insule, și în plus, trebuie să fie clădiri construite dinainte de 2007 sau abandonate de mai bine de 2 ani. Banii trebuie cheltuiți doar pentru redecorare, renovare și termoficare. Handa (Scoția) – 5.000 euro lunar Există și o opțiune pentru cei care nu vor să cumpere proprietăți sau să-și schimbe rezidența. Pe insula scoțiană Handa de lângă coasta Sutherland, inițiativa Scottish Wildlife Trust asigură un salariu în valoare de 5.000 de euro pe lună celor dispuși să aplice pentru postul de pădurar. Programul le asigură celor interesați cazarea gratuită într-o cameră confortabilă. Tot ce trebuie să facă este să supravegheze rezervația naturală de pe Handa, un paradis cu zeci de mii de păsări marine, să monitorizeze populațiile de păsări, să înregistreze natalitatea, să raporteze orice formă de perturbare sau amenințare. În plus, pentru proviziile de bază, spălătorie și aprovizionarea cu gaz, pădurarul trebuie să facă o deplasare cu barca spre Scoția continentală. Numai dacă vremea permite. Postul nu e pentru oricine, dar admirarea peisajelor cu plaje pustii, stânci și Oceanul Atlantic este la fel de satisfăcătoare ca salariul. Sursa Foto: Envato/Site-urile programelor de relocare Autorul recomandă: Tărâmul de BASM din Europa unde primești 28.000 de euro pentru a te muta. Ce condiții trebuie să îndeplinești pentru a primi banii
Schimbare majoră pe piața muncii de la 1 ianuarie 2026. Revisal a fost eliminat, Reges Online devine unic registru obligatoriu
Începând cu 1 ianuarie 2026, evidența contractelor individuale de muncă din România se realizează exclusiv prin Reges Online, noul sistem digital pus în funcțiune de autorități. Platforma a înlocuit complet vechiul Revisal, care a fost dezactivat. Potrivit informațiilor transmise de Inspecția Muncii, toate operațiunile privind înregistrarea, modificarea și încetarea contractelor de muncă trebuie efectuate, de acum înainte, doar prin Reges Online. Sistemul Revisal nu mai este funcțional, iar utilizarea acestuia nu mai este acceptată sub nicio formă. Digitalizarea relațiilor de muncă devine obligatorie Introducerea Reges Online este un pas important în procesul de digitalizare a relațiilor de muncă și urmărește creșterea transparenței și simplificarea raportărilor dintre angajatori și autoritățile statului. Toți angajatorii sunt obligați să își creeze conturi în noua platformă. Aceștia trebuie să verifice și să introducă datele contractelor individuale de muncă active, în special în situațiile în care informațiile nu se regăsesc integral în baza de date a fostului sistem Revisal. Raportare în timp real și sancțiuni pentru nerespectarea regulilor Prin Reges Online, toate angajările, modificările contractuale și încetările raporturilor de muncă se gestionează exclusiv în format digital, cu posibilitatea raportării în timp real. Inspecția Muncii a transmis că noul sistem aduce beneficii atât angajatorilor, cât și salariaților, prin acces securizat, protecție sporită a datelor și o evidență clară a istoricului contractual. Un element de noutate îl reprezintă posibilitatea salariaților de a verifica direct datele din contractele lor de muncă. Autoritățile avertizează că neînscrierea în Reges Online sau raportarea eronată a datelor poate atrage amenzi cuprinse între 15.000 și 20.000 de lei. Foto: Social-media. AUTORUL RECOMANDĂ
Euro, dar la vecini. Cum îi afectează pe români intrarea Bulgariei în zona euro. Pentru Gândul, economistul Cristian Socol explică schimbările
Bulgaria devine astăzi, în mod oficial, al 21-lea stat care intră în zona euro, o etapă istorică pentru țară, dar și pentru Uniunea Europeană. Paradoxal, o economie care rămâne pe ultimele locuri în UE la numeroși indicatori structurali reușește să intre în clubul monedei unice înaintea unor state mai mari și mai dezvoltate, precum Cehia, Polonia sau Ungaria și nu pentru că le-ar depăși economic, ci pentru că a bifat criteriile nominale cerute de tratatele europene. Pentru vecinii noștri, mai săraci și cu o populație mai mică, miza nu se rezumă doar la schimbarea bancnotelor și a monedelor, ci accesul la masa deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene. Asta înseamnă participarea la stabilirea ratelor dobânzilor, a politicilor de lichiditate și a regulilor de stabilitate financiară care guvernează întreaga zonă euro. Odată cu dispariția leva, România rămâne singurul stat din regiune cu o economie relevantă care nu face parte nici din zona euro, nici din mecanismul decizional al acesteia. Practic, țara noastră rămâne cu o poziție mai slabă decât vecinii bulgari în competiția pentru investiții și ar putea resimți mai adânc șocurile externe și eventualele costuri de finanțare. Trecerea Bulgariei la euro a fost marcată de proteste și instabilitate politică Intrarea Bulgariei în „clubul comun” a venit cu provocări importante, mai ales după protestele anticorupție care au răsturnat guvernul conservator de coaliție aflat la putere de mai puțin de un an. Mii de oameni au ieșit în stradă în Sofia și în alte orașe pentru a-și exprima nemulțumirile față de corupție, față de propunerile de majorare a taxelor și contribuțiilor sociale incluse în proiectul de buget pe 2026, dar și de teama scumpirilor pe care le-ar suporta odată cu trecerea la moneda europeană. În consecință, premierul Rosen Zhelyazkov și guvernul său au demisionat cu doar 3 săptămâni înainte de intrarea Bulgariei în zona euro. Lagarde: Bulgaria își reafirmă statutul de națiune mândră, suverană și europeană Deși Bulgaria intră în zona euro într-un context marcat de tensiuni politice interne și de dezinformare, câștigurile legate de această adoptare vor fi „substanțiale”, a asigurat Christine Lagarde, președinta BCE. Aceasta a spus că „schimburile vor fi mai fluide, costurile de finanțare mai mici și prețurile mai stabile”. Acum, decidenții de la Bruxelles și Sofia speră că acest pas istoric va impulsiona economia celei mai sărace țări din Uniunea Europeană și va consolida traiectoria sa pro-occidentală. Totuși, există voci sceptice care avertizează cu privire la riscurile economice și sociale ale tranziției la moneda europeană. Cristian Socol: „Tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro” Întrebat de Gândul dacă vor exista schimbări în ceea ce privește prețurile din Bulgaria, economistul Cristian Socol a explicat că, pentru românii care obișnuiesc să-și facă cumpărăturile în magazinele bulgărești sau aleg să-și petreacă vacanțele pe litoralul bulgăresc, lucrurile vor rămâne în mare parte neschimbate. Pe termen scurt, românii nu vor simții diferențe mari, dar pe termen lung, Bulgaria ar putea să devină mai scumpă decât în prezent dacă țara se aliniază la nivelul prețurilor din Zona Euro. „Din perspectiva românilor care alegeau să meargă în concedii sau la shopping în Bulgaria, lucrurile vor rămâne relativ la fel. Pe termen scurt, prețurile în Bulgaria foarte probabil vor crește, dar marginal, având în vedere experiența istorică a țărilor care au aderat la Zona Euro. Teoretic, pe termen mediu și lung, tendința va fi de convergență către nivelul prețurilor din Zona Euro”, a transmis economistul pentru Gândul. Vacanțele continuă să fie mai ieftine pe litoralul bulgăresc Cele mai recente date arată că Bulgaria rămâne destinația mai atractivă pentru românii care vor să-și petreacă concediul la mare, chiar și după trecerea la euro. Cazarea pe litoralul bulgăresc, într-un hotel de 3-4 stele pentru 7 nopți, ar urma să fie între 170 și 700 de euro, în timp ce în România, un sejur similar costă între 250 și 900 de euro. Și costurile cu transportul sunt mai mici: pentru un drum dus-întors din București până la litoralul bulgăresc, turiștii vor plăti între 80 și 100 de euro pentru combustibil, în timp ce pentru un traseu similar în România, costul crește cu 10-20%. De asemenea, turiștii care vor vizita Bulgaria nu vor mai fi nevoiți să treacă pe la schimbul valutar și vor putea compara prețurile direct cu alte țări din zona euro. Această schimbare face ca experiența străinilor să fie mai simplă și mai fluentă, încurajând practic vizitele mai dese și cheltuielile mai mari. Bulgaria rămâne „supermarketul” mai ieftin al românilor Un alt punct de interes pentru românii care aleg să treacă granița este shopping-ul. Vecinii noștri continuă să aibă prețuri la alimente și bunuri de bază mai mici decât în România chiar și după adoptarea euro. De exemplu, 1 kg de piept de pui costă cu 2 euro mai puțin în Bulgaria, iar o sticlă de bere costă 0,90 de euro, în timp ce în România prețul ajunge la 2 euro. De asemenea, prețul țigărilor rămâne semnificativ mai mic decât la noi. Un pachet de țigări costă între 3,5 și 4 euro în Bulgaria, în timp ce în România prețurile sunt între 4,3 și 6 euro. În plus, cumpărăturile făcute de români în Bulgaria devin mai simple și rămân atractive pentru că românii vor continua să economisească. Trecerea Bulgariei la moneda europeană vine însă și cu dezavantaje pentru România, în special din punct de vedere economic și fiscal. O parte din investițiile care ar fi putut să vină în țara noastră ar urma să fie direcționate acum spre vecinii noștri datorită costurilor de finanțare mai mici și a stabilității oferite de mecanismele Băncii Centrale Europene. Firmele românești profită pe seama avantajelor fiscale pentru că în Bulgaria, impozitul pe profit este de 10%, mai mic cu 6% decât în România, iar cel pe dividende este de 5%, față de 10-15% la noi. În prezent, aproximativ 7.400 de firme cu capital românesc sunt înregistrate în Bulgaria, dintre care aproape 200 cu cifre de afaceri de peste 5 milioane de euro anual și trendul continuă să fie ascendent. În primele 7 luni
Ce nu trebuie să lipsească din salata de boeuf. Ingredientul secret al gospodinelor
Un ingredient anume nu trebuie să lipsească din celebra salată de boeuf, nelipsită de pe masa de Revelion. Salata de boeuf reprezintă un preparat ușor de pregătit, dar impune anumite ingrediente, pentru a ieși perfectă, scrie click.ro. Nu este vorba de vreun ingredient minune, ci doar de banala zeamă de lămâie. Pe de altă parte, pentru o salată de boeuf ca la mama acasă, aveți nevoie de rasol de vită, un kilogram de cartofi, cam jumătate de kilogram de morcovi, castraveți și gogoșari murați, 250 de grame de maioneză, o lingură de muștar, sare, piper, zeamă de lămâie. Mazărea, vedeta din salata de boeuf Multe gospodine ignoră însă ingredientul-minune: mazărea, care oferă o textură foarte fină salatei de boeuf. Undeva la 200 de grame sunt suficiente. Cum preparați cea mai bună salată de boeuf Fierbeți carnea cât mai bine, apoi o mărunțiți cât mai mică, după ce ați scos-o din apă și ați răcit-o. Mai departe, fierbeți morcovii și cartofii, iar după ce s-au pus la fiert, tăiați-i în cubulețe mici. Ulterior, tăiați la fel și castraveții murați. Minunatele ingrediente se amestecă bine cu maioneză, muștar, iar apoi se adaugă și sare, piper, mazăre și zeama de lămâie. La final, salata de boeuf se decorează după voie cu maioneză, gogoșari, măsline și alte murături delicioase. Sursa foto – caracter ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă:
Sarmale revoluționare. Cu ce poate fi înlocuită varza pentru a prepara un fel de mâncare delicios de iarnă
Iarna, când temperaturile scad, iar activitățile care pot fi făcute afară sunt din ce în ce mai puține, este anotimpul perfect pentru a încerca rețete noi. Ceapa umplută cu carne și orez este unul dintre preparatele inedite, pe care cel mai probabil nu l-ai încercat, și de care te vei îndrăgosti de la prima îmbucătură, propune B1. De ce ingrediente ai nevoie pentru a prepara ceapa umplută cu carne și orez 4 cepe mari; 200 g orez cu bob rotund; 200 g carne tocată (amestec vită și porc); 1 ardei roșu; 1 legătură de pătrunjel; 1 ceapă; 3 căței de usturoi; 1 morcov; 2 linguri pastă de tomate; 500 ml sos de roșii; sare și piper după gust. Cum se prepară Primul pas este curățarea cepelor de coajă și crestarea lor bază, astfel încât foile să se poată desprinde ulterior. Cepele se pun la fiert în apă cu sare. Acest proces ar trebui să dureze în jur de 20 de minute sau până când straturile se înmoaie și devin ușor de manevrat. În paralel, se pregătește umplutura. Într-un bol încăpător se pun carnea tocată, orezul spălat, ardeiul roșu tăiat cubulețe, ceapa mărunțită, usturoiul zdrobit, morcovul dat pe răzătoare și pătrunjelul tocat. Se adaugă pasta de tomate, sare și piper, apoi se amestecă bine toate ingredientele până la omogenizare. După ce cepele au fiert, foile se desprind cu atenție. Compoziția se adaugă pe fiecare foaie care, ulterior, se rulează. Fiecare rulou se va așeza pe o tavă tapetată cu hârtie de copt, apoi se va unge cu puțin ulei. Deasupra se toarnă sosul de roșii amestecat cu puțină apă. Rulourile se acoperă cu o hârtie de copt umezită, iar tava este gata de băgat la cuptor, timp de aproximativ 60-70 de minute. Înainte ca tava să fie introdusă, cuptorul trebuie preîncălzit la 180°C. Preparatul a făcut furori pe TikTok, nu doar pentru ingeniozitate sa și ușurința cu care se prepară, dar și pentru combinația de arome și texturi. Dulceața naturală a cepei se îmbină perfect cu gustul orezului și al cărnii, rezultând într-un fel de mâncare inconfundabil care, atenție, poate crea dependență. Recomandarea autorului: Cum dai lovitura la masa de Anul Nou. Ce ingredient secret adaugă Gabriela Cristea în sarmale
Siria schimbă bancnotele cu chipul fostului președinte Bashar al-Assad
Președintele interimar al Siriei, Ahmed al-Sharaa a dezvăluit noile bancnote ale țării, care vor intra în circulație de la 1 ianuarie, în cadrul unei ceremonii organizate la Damasc. Imaginile cu fostul lider Bashar al-Assad și cu tatăl său, Hafez al-Assad au fost înlocuite cu simboluri agricole, fructe și flori. De pe noile bancnote au fost eliminate două zerouri și au valori nominale de 10, 25, 50, 100, 200 și 500 de lire siriene. Președintele interimar al Siriei a declarat că noua monedă marchează „sfârșitul unei ere vechi și începutul uneia noi la care aspiră poporul sirian”. De asemenea, al-Sharaa a menționat că schimbarea zerourilor de la vechea monedă nu reprezintă o îmbunătățire a economiei, ci o modalitate mai simplă de utilizare. Acesta a mai subliniat în cadrul evenimentului de prezentare că tranziția la noua monedă este „sensibilă” și „delicată” și i-a îndemnat pe oameni să rămână calmi și să evite graba de a schimba bancnotele vechi. Cum s-a prăbușit moneda Siriei Lira siriană a căzut de la începutul războiului civil din 2011 iar prăbușirea s-a accelerat în anii următori atunci când 7.500 de lire siriene se tranzacționau în schimbul unui dolar. În timpul ofensivei opoziției siriene din 2024, care a răsturnat regimul al-Assad, cursul a scăzut la un minim record de 25.000 de lire siriene pentru un dolar. Acum, moneda se tranzacționează cu aproximativ 11.000 de lire pentru un dolar, motiv pentru care oamenii trebuie să aibă sume mari de numerar pentru achizițiile de bază. În trecut, bancnotele de 2.000 de lire siriene aveau portretul dictatorului Bashar al-Assad, care a condus Siria timp de aproape 25 de ani înainte de a fi înlăturat de la putere în decembrie 2024, în timp ce bancnotele de 1.000 de lire siriene îl reprezentau pe tatăl său, Hafez al-Assad, care a condus țara din 1971 până la moartea sa, în 2000. Procesul de redenominare care elimină două zerouri nu modifică valoarea de bază a monedei și, conform planului, fiecare 100 de lire siriene vechi vor fi schimbare cu o liră nouă. De asemenea, atât bancnotele vechi, cât și cele noi vor circula simultan pe piață într-o perioadă de tranziție de 90 de zile. RECOMANDAREA AUTORULUI: După fuga din Siria, familia Assad trăieşte în lux, dar izolată în Rusia. Fostul dictator „îşi perfecţionează cunoştinţele de oftalmologie” În prima vizită la Moscova, Ahmad al-Sharaa îi va cere lui Putin să îl PREDEA pe fostul președinte al Siriei Bashar al-Assad
Când vor fi plătite pensiile pentru prima lună a anului 2026. Poșta Română a făcut anunțul
Pensiile sunt plătite, la începutul unui an, după un calendar influențat de sărbătorile legale, dar și de procedurile administrative ale Ministerului Finanțelor și ale Caselor Județene de Pensii. Poșta Română a anunțat că pensiile vor fi virate în conturile companiei pe 5 ianuarie, urmând ca distribuirea către beneficiari să înceapă de joi, 8 ianuarie. „La început de an, situația diferă față de restul perioadei, în principal din cauza limitărilor bugetare și a procedurilor Ministerului Finanțelor. În mod obișnuit, banii destinați pensiilor sunt virați către Poșta Română cu câteva zile înainte de sfârșitul lunii (de obicei pe 27 – 28 ale lunii), ceea ce permite planificarea și organizarea distribuției, precum și stabilirea nivelului administrativ necesar pentru plata pensiilor, în mod normal, la începutul lunii. În schimb, la început de an, Guvernul, prin Ministerul Muncii, Ministerul Finanțelor și Casele Județene de Pensii, nu pot vira aceste sume înainte de 1 ianuarie, ceea ce explică decalajul în programul de plată față de restul lunilor. Dacă sumele nu ajung în conturile Poștei Române din partea Caselor Județene de Pensii pe 5 ianuarie, procesul de distribuire se complică. În mod obișnuit, odată ce banii sunt virați, Poșta Română emite ordine către băncile comerciale pentru procurarea numerarului, iar fondurile sunt apoi transportate de o companie privată de la casieriile băncilor către unitățile poștale. Întregul proces necesită cel puțin o zi lucrătoare, ceea ce poate întârzia livrarea pensiilor către beneficiari”, a precizat Ștefan Valentin, director general al Poștei Române pentru Digi24.ro Pensionarii pot încasa pensia fie în numerar, la domiciliu, fie prin cont bancar sau card, iar termenele de plată diferă în funcție de metoda aleasă. Dacă banii sunt încasați pe card, atunci suma va fi distribuită în data de 12 a fiecărei luni. În schimb, dacă beneficiarul încasează pensia în numerar, bani sunt distribuiți în intervalul 1-15 ale lunii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Singurele 3 categorii de pensionari din România care vor primi pensii mai mari în 2026. Decizia este finală Țara cu peste un milion de români care renunță definitiv la pensionarea anticipată. Schimbări majore în sistemul de pensii, din 2026
Perspectivele de creștere ale Europei depind de cheltuielile excesive ale Germaniei. Pe ce se bazează România în 2026?
Perspectivele Europei de a se redresa economic în anul ce are să vină depind în cea mai mare măsură de deciziile fiscale ale Germaniei, cea mai puternică economie de pe continent. După mai bine de doi ani de stagnare economică, guvernul de la Berlin a lansat un program uriaș de cheltuieli publice finanțate prin datorii, estimat la 1 trilion de euro. Banii ar urma să fie investiți în infrastructură și apărare și ar urma să stimuleze cererea internă și să susțină investițiile. În contrast, România se luptă cu provocările fiscale, deficitul bugetar și datoria publică care crește alarmant. În cazul nostru, creșterea economică rămâne modestă, iar perspectivele de viitor depind de evoluția economiei europene. Măsurile Germaniei ar putea crește economia europeană Conform datelor unui sondaj realizat de Financial Times, economiștii cred că aceste cheltuieli excesive ale Germaniei ar putea să devină principalul motor al creșterii economiei europene, în contextul în care politica monetară a Băncii Centrale Europene și-a atins limitele și nu mai poate stimula suficient economia. Creștere modestă și presiuni externe asupra economiei europene Prognozele pentru zona euro indică o creștere economică de doar 1,2% în 2026, în timp ce noua creștere de 0,2% ar urma să se producă abia din 2027. Estimările analiștilor sunt asemănătoare cu cele ale Comisiei Europene și ale Băncii Centrale Europene. De asemenea, cheltuielile nemților ar putea stimula exporturile și investițiile altor state membre, dar specialiștii rămân încă rezervați. O parte dintre fonduri ar putea fi direcționată către cheltuielile curente, cu impact limitat asupra creșterii pe termen lung. FOTO – Caracter ilustrativ Economia europeană se confruntă și cu mai multe provocări externe precum tarifele comerciale impuse de Statele Unite, concurența intensă a Chinei dar și tensiunile geopolitice care afectează atât industria, cât și încrederea consumatorilor. Un alt risc venit tot din partea SUA se referă la corecția severă pe piețele financiare globale, inclusiv în sectorul tehnologic american care ar putea duce la creșterea costurilor de finanțare în Europa. România e prinsă între creșterea modestă și dezastrul bugetar Când vine vorba de țara noastră, România reușește să înregistreze o creștere economică peste media Uniunii Europene, dar într-un ritm greoi. De altfel, deficitul bugetar rămâne o problemă majoră. România continuă să fie campioana Europei la deficitul bugetar, iar datoria publică a țării a ajuns la 57,3% din PIB în trimestrul II din 2025 și tot mai aproape de 60% din PIB în 2026. Pe lângă ritmul moderat al creșterii, România se confruntă cu provocări semnificative la nivel fiscal pentru 2026. Comisia Europeană a avertizat în mai multe rânduri că deficitul bugetar al României va rămâne peste 6% din PIB, în ciuda măsurilor de austeritate care încearcă să reducă deficitul. Țara noastră ar putea să devină unul dintre statele membre UE în care o mare parte din venituri va fi alocată pentru plata dobânzilor și va limita spațiul fiscal pentru investițiile productive. Perspectivele economice ale României se află sub semnul incertitudinii După primele 11 luni din 2025, România a încheiat cu un deficit bugetar de 6,40% din PIB, mult peste pragul impus de UE. Dar, în cazul nostru, 2026 va începe cu perspective dificile din toate punctele de vedere, mai ales din perspectiva locurilor de muncă. Companiile importante din diverse sectoare au anunțat concedieri masive sau chiar închiderea unităților de producție. Această tendință de restructurare începută în 2025 ar putea să frâneze dinamica consumului intern și va afecta creșterea economică a României în 2026. O eventuală relansare a economiei germane din 2026 ar putea să stimuleze și România, dar diferența majoră dintre cele două state e aceea că Germania are capacitatea să transforme cheltuielile publice într-o creștere economică sustenabilă. România ar trebui să combine investițiile cu ajustările fiscale și pachetele de reforme dat fiind faptul că deciziile guvernului de la Berlin influențează dinamica Europei. Însă, până atunci, rămâne să ne luptăm în continuare cu deficitul ridicat, inflația uriașă și multă incertitudine. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia României încetinește și este marcată de inflație, Europa se blochează într-un sistem de reglementare greoi. De ce stagnarea a devenit amenințarea principală pentru stabilitatea financiară România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus. Bolojan anunță că ne vom lungi cu bugetul actual până în ianuarie 2026