Ucraina este în pragul falimentului. FMI estimează că va avea nevoie de 160 miliarde $ pentru a supraviețui în următorii doi ani
Ucraina este în pragul falimentului după patru ani de război cu Federația Rusă. Fondul Monetar Internațional estimează că țara condusă de Volodimir Zelenski va avea nevoie de 137 de miliarde de euro (160 de miliarde de dolari) între anii 2026 și 2027. Kievul trebuie să primească banii până în primăvară, iar Uniunea Europeană s-a angajat să furnizeze fonduri, într-un fel sau altul, scrie Associated Press. Liderii UE au luat în considerare să-i furnizeze Ucrainei chiar activele înghețate ale Rusiei. Ucraina are nevoie de bani pentru a supraviețui ca stat până în 2028 Săptămâna aceasta se anunță a fi decisivă – nu doar pentru viitorul Ucrainei, ci și pentru întregul bloc european. La summitul programat pentru joi, liderii UE vor pune presiune pe finanțarea necesităților economice și militare ale Ucrainei pentru următorii doi ani. „Un lucru este foarte clar. Vom lua o decizie pentru a finanța Ucraina în următorii doi ani în cadrul acestui Consiliu European”, a spus Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene. Președintele Consiliului European Antonio Costa a declarat că ar putea dura câteva zile până când liderii UE vor negocia până vor ajunge la un acord. Planul A: Împrumut de „mare risc” Comisia Europeană a propus Planul A: toate activele înghețate ale Rusiei, în valoare de 210 miliarde de euro, să fie împrumutate Ucrainei. În prima fază, Ucraina ar primi 90 miliarde de euro pentru reparații. Chiar dacă ar însemna să treacă peste dreptul de veto al Ungariei, Slovaciei, și mai nou, al Republicii Cehe. Nici Donald Trump, președintele SUA, s-ar putea să nu fie de acord. Este dur contestat de multe state membre, deși Comisia Europeană se apără că planul are baze legale. Pe de altă parte, Banca Centrală Europeană a avertizat că încrederea internațională în moneda euro ar putea fi afectată, în cazul în care liderii UE vor fi suspectați că vor confisca activele rusești, care aparțin Băncii Centrale Ruse și sunt depozitate în depozitele bancare ale grupului Euroclear din Bruxelles. Guvernul Belgiei se teme, de asemenea, de posibile represalii din partea Rusiei. Săptămâna trecută, Banca Centrală Rusă a anunțat că va da în judecată Euroclear. Grupul Euroclear se teme pentru reputația sa și susține că ideea Comisiei Europene este „dubioasă”. În plus, reprezentanții grupului cred că investitorii internaționali ar putea evita Euroclear din această cauză. Planul B: „Împrumuturi pentru reparații”, rambursate de Kiev numai cu o condiție Planul B ar presupune ca toți liderii UE să fie de acord. Ceea ce ar fi imposibil pentru că premierul ungar Viktor Orban, autoproclamat „pacificator” și cel mai apropiat aliat european al dictatorului de la Kremlin, s-ar opune. În contrast cu Planul A, împrumutul pentru reparații ar necesita aprobarea a 2/3 din țările membre UE. Ungaria, Slovacia, Belgia, Bulgaria, Italia și Malta s-ar opune. Pe de altă parte, împrumutul va fi rambursat de către guvernul de la Kiev numai dacă Rusia încetează ostilitățile și este de acord să-i plătească Ucrainei „reparațiile de război”. Mulți europeni se îndoiesc că Putin va face asta. Dacă inițiativa Comisiei Europene eșuează, întregul proiect european ar putea fi periclitat. Pe viitor ar putea deveni tot mai dificilă stabilirea unei majorități de vot pe alte probleme din viitor. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: UE vrea să-l scoată pe Viktor Orban din ecuație și pregătește o lege specială privind activele înghețate ale Rusiei care să ocolească vetoul Ungariei
După succesul moțiunii simple, Diana Buzoianu încearcă să-și salveze scaunul
Ministerul Mediului a supus Executivului spre aprobare obiectivul de investiții „Reabilitarea Bazinului de Apă Curată și a lucrărilor anexe pe râul Doftana, județul Prahova”. Este vorba de Bazinul de Apă Curată de la Voila, complex din care face parte și Barajul Paltinu, a cărui defecțiune a lăsat fără apă curentă 130.000 de oameni. Gândul a intrat în posesia acestui document. Diana Buzoianu a fost sancționată simbolic pentru gestionarea defectuoasă a crizei care a lăsat 100.000 de oameni din două județe, iar moțiunea simplă de luni inițiată de AUR a trecut, cu ajutorul PSD. Deși moțiunea nu a dus la demiterea efectivă a ministrei Mediului, ea constituie un puternic vot de blam în cadrul coaliției. Bazinul de Apă Curată (B.A.C) și lucrările conexe fac parte din Sistemul Hidrotehnic Voila (S.H. Voila), care asigură apa curată în caz de turbiditate crescută. Acestea sunt în administrarea Administrației Naționale Apele Române București și operate de S.C. Exploatare Sistem Zonal Prahova S.A. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și pus în funcțiune în 1988 Potrivit notei de fundamentare, Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare au drept scop mărirea gradului de siguranță a Sistemului Hidrotehnic Prahova Teleajen ( S.H.P.T.), care asigură sursa de apă potabilă în Ploieşti și platforma industrială Brazi în perioadele critice de ape cu debite mărite și turbidități ridicate pe râul Doftana. Priza Brebu și Bazinul de Apă Curată Lunca Mare sunt lucrări pentru menținerea turbidității apei brute la valori optime în vederea tratării apei, până la depășirea perioadei de viitură. Bazinul de Apă Curată a fost construit între anii 1982 – 1986 și a fost pus în funcțiune din anul 1988. La scurt timp după darea în exploatare a bazinului, s-au înregistrat unele deficienţe de comportare, materializate prin deformaţii ale pereului de dale şi exfiltraţii. 9 img doc Potrivit documentului înaintat de Diana Buzoianu spre aprobarea premierului Bolojan, finanțarea obiectivului de investiții se realizează din fonduri de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, din veniturile proprii ale Administrației Naționale ”Apele Române“, precum și din alte surse legal constituite. Bazinul de la Voila e în pericol de pierdere totală a capacității de stocare Reparaţiile repetate nu au rezolvat deficiențele de comportare, deformaţii şi exfiltraţii fiind înregistrate în continuare, în ultimii ani cu intensitate chiar mai mare. Situația existentă a impus ca din anul 2008 și până în prezent bazinul de apă curată să funcționeze cu restricții și anume: nivelul maxim al apei în bazin 479,00 mdM (față de cel proiectat – 480,20 mdM). Barajul de la Voila riscă să devină nefuncțional în viitorul apropiat. Foto: Salutfagaras.ro Expertizele din anii trecuți au evidențiat că deteriorările constatate pun în pericol integritatea structurală a bazinului și pot duce la pierderea integrală a capacității de stocare, se mai arată în document. În cadrul documentației de avizare a lucrărilor de intervenții, proiectul propune o serie de măsuri complexe. În final, oportunitatea investiției vizează: stoparea circulației apelor mineralizate cu săruri sulfatice din versantul drept către albia râului Doftana pe culoarul care subtraversează Bazinul de Apă Curată; refacerea etanșării pereului de pe taluzurile interioare și de pe radier; stoparea avariilor repetate ale conductei de aducțiune dintre la Bazinul de Apă Curată și Sistemul Hidrotehnic Voila; urmărirea tasărilor digurilor de contur prin executarea unui sistem de piezometre amplasate în zona cu deformații. Proiectul va genera noi locuri de muncă, se mai laudă Buzoianu Scopul lucrărilor de intervenție este de aducere a Bazinului de Apă Curată Lunca Mare la starea de siguranță normală. Nu în ultimul rând, impactul prognozat pe durata dezvoltării proiectului asupra mediului socioeconomic va fi pozitiv, căci vor fi create noi locuri de muncă pentru comunităţile locale în zona în care vor fi efectuate lucrările, se mai arată în document. În vederea adoptării de către Guvern a acestui proiect de act normativ s-a obținut avizul Consiliului Interministerial de Avizare Lucrări Publice de Interes Național și Locuințe nr. 55 din 9.12.2025 și al ministerelor interesate, se mai arată în documentul semnat de Ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor. Inflație de politruci USR în funcțiile cheie din domeniul hidrografic, inclusiv la stația din Voila Mai mulți politicieni cu legături cu USR ocupă funcții publice direct responsabile de situația de la Paltinu. Astfel, 4 persoane apropiate de USR au funcții direct responsabile de problema care a lăsat 100.000 de oameni fără apă potabilă. Este vorba de secretara de stat pe probleme cu apa, directorul Apelor Române, de directorul tehnic ESZ Prahova și șeful stației de apă de lângă Paltinu. Sursa foto: Mediafax Foarte recent, ministrul Mediului, a declarat în exclusivitate pentru Cotidianul că ia în calcul chiar desființarea operatorului de apă ESZ din județul Prahova. Buzoianu acuză faptul că în județ sunt practicate printre cele mai mari prețuri la apă din întreaga țară, prețuri care ar fi influențate inclusiv de organizarea operatorului de apă. Însă, directorul tehnic al operatorului a fost propus chiar de USR. Totodată, șeful sistemului hidrotehnic din Voila este userist, scrie Cotidianul. „Specialiștii” USR provin din pepiniera de cadre. Deși partidul pledează pentru transparență, șefii Apelor au averile la secret Mihai-Cristinel Cheșcă este prezentat pe site-ul ESZ Prahova drept șef sistem hidrotehnic în cadrul companiei. Mai multe documente ale asociației confirmă faptul că acesta este șef al stației din Voila, numită inițial Paltinu. Stația din Voila este chiar stația de tratare de lacul Paltinu, locul unde s-a produs criza care a lăsat oameni din județele Prahova și Dâmbovița fără apă potabilă. Conform declarației de interese depusă de Cheșcă în 11 noiembrie 2024, la numirea în funcție, acesta este șeful USR Băicoi. El este și membru al biroului județean al USR Prahova. Directorul tehnic al ESZ Prahova a fost propus de USR București. Conform surselor Cotidianul, Răzvan Radu a fost propus în funcția de director tehnic al ESZ Prahova de USR București. Acesta nu are declarația de avere și nici declarația de interese publice pe site-ul eszph. Directorul Apelor Române, Florin Ghiță, a fost numit chiar de Diana Buzoianu. Deși USR a pledat mereu pentru transparență, acesta nu
Fermierii francezi protestează la Strasbourg. Au adus zeci de utilaje agricole în fața Parlamentului European. Care sunt mesajele și nemulțumirile
Protestele fermierilor francezi iau amploare. Astăzi, aceștia au blocat intrarea în fața Parlamentului European de la Strasbourg cu utilaje agricole și au afișat bannere cu mesaje tendențioase prin care își exprimă nemulțumirile. Protestele fermierilor francezi iau amploare. Ce mesaje au transmis astăzi În ultimele zile, fermierii din Franța au blocat autostrăzile și au aruncat gunoi de grajd lângă sediile instituțiilor publice pentru a protesta față de decizia autorităților de a sacrifica bovinele în urma unor focare de dermatoză nodulară. Astăzi, aceștia au blocat intrarea în fața Parlamentului European de la Strasbourg și au afișat multe bannere prin care și-au exprimat nemulțumirile. ”Ne îndreptăm direct spre dezastru cu acest guvern”, scrie pe unul dintre bannerele afișate. În replică, autoritățile franceze au anunțat că vor vaccina un milion de bovine împotriva dermatozei nodulare contagioase, încercând să oprească sacrificarea în masă a animalelor. Mai multe focare au determinat autoritățile franceze să ordone sacrificarea pe scară largă a animalelor, provocând demonstraţii ale fermierilor, care consideră măsura excesivă. Vaccinarea, menită să limiteze sacrificarea în masă Anunțul privind vaccinarea a fost făcut sâmbătă de ministrul Agriculturii, Annie Genevard, după ce protestele acestora s-au extins în mai multe regiuni ale țării. „Vom vaccina aproape un milion de animale în următoarele săptămâni și îi vom proteja pe fermieri”, a declarat Genevard. RECOMANDAREA AUTORULUI
Bolojan deschide șampania. Românii au împrumutat guvernul cu 21 de miliarde de lei în 2025. Ce dobânzi oferă statul: sunt mai mari decât ce oferă băncile
Românii au împrumutat guvernul cu 21 mld. lei în 2025, conform datelor de la Ministerul de Finanțe. Practic, dintr-un deficit bugetar de circa 150 mld. lei, persoanele fizice din România au acoperit 13%. Restul finanțării a fost obținută de guvernul Bolojan fie de la băncile locale, fie de pe piețele financiare internaționale. „Programul FIDELIS a înregistrat în 2025 cea mai bună performanță din istoria sa. Cumulând rezultatele celor 11 ediții, inclusiv cea din decembrie, valoarea totală a subscrierilor din acest an se ridică la peste 21,1 miliarde lei, fiind cea mai mare sumă atrasă într-un singur an de la debutul programului”, transmite Ministerul de Finanțe. Numai la ultima emisiune de titluri de stat Fidelis, persoanele fizice din România au subscris o sumă totală de 1,5 mld. lei și au fost depuse, în total, 12.724 de oferte. „Încheiem anul 2025 cu un record absolut de la lansarea programului și a parteneriatului cu Rock FM. Suma totală investită de români în cele 11 ediții din acest an depășește 21,1 miliarde lei, un rezultat care dovedește maturitatea pieței locale. Ceea ce ne bucură în mod special la această ediție este apetitul record pentru scadența de 10 ani în euro. Faptul că românii aleg să își plaseze economiile pe un orizont de timp atât de îndelungat este cel mai puternic vot de încredere acordat instrumentelor de economisire ale Ministerului Finanțelor”, a transmis ministrul de Finanțe Alexandru Nazare. Împrumuturile de la populație au devenit o practică recurentă în ultimii ani, pe măsură ce guvernele au avut nevoie de bani din ce în ce mai mulți pentru a acoperi deficitul bugetar. Dobânzi mai bune decât la depozitele bancare Tranșa specială dedicată donatorilor de sânge, cu scadența de 2 ani, a avut o dobândă de 7,55%. Spre comparație, un depozit la termen la o bancă din România are o dobândă care variază între 2% și 5%, în funcție de perioada pe care se face plasamentul. Concurența pe care o face guvernul Bolojan este copleșitoare: „În ceea ce privește emisiunile standard în lei, investitorii au avut la dispoziție trei scadențe. Pentru scadența de 2 ani (dobândă 6,55%) s-au înregistrat subscrieri în valoare de 167,66 milioane lei, realizate prin 2.040 de ordine. Scadența de 4 ani (dobândă 7,10%) a totalizat 37,99 milioane lei, fiind accesată prin 588 de ordine, în timp ce titlurile cu scadența de 6 ani (dobândă 7,50%) au atras 188,91 milioane lei prin intermediul a 1.279 de ordine”, a mai transmis ministerul de Finanțe. AUTORUL RECOMANDĂ:
Poziția economică externă a României este din ce în ce mai slabă. Presiunea pe leu, la cote maxime
Deficitul de cont curent al României, care înseamnă diferența dintre valuta care intră în țară și valuta care iese, a ajuns anul trecut la peste 8% din PIB. Este un semnal de alarmă, pentru că înseamnă că presiunea pe moneda națională este din ce în ce mai mare, iar, fără intervenția Băncii Naționale a României, leul se devalorizează. Banca Națională a României (BNR) a publicat raportul anual privind balanța de plăți și poziția investițională internațională a țării și arată declinul țării pe plan extern. Conform raportului, deficitul de cont curent a ajuns la 28,9 miliarde de euro – echivalentul a 8,2% din PIB, față de 6,7% în anul precedent. Drept urmare, acest nivel se situează printre cele mai înalte din Uniunea Europeană și indică o gravă problemă structurală: economia României importă mai mult decât exportă către piețele externe. Sursa: BNR Dar este vorba de exportul și importul de bunuri, mai degrabă decât de servicii. Este deja o poveste veche faptul că România exportă porumb și importă mălai, sau exportă grâu și importă aluat congelat. Astfel s-a ajuns la un deficit comercial la bunuri de câteva zeci de miliarde de lei. Pe de altă parte, România exportă în materie de servicii mai mult deâct importă. Spre exemplu, serviciile IT înregistrează excedent, la fel și serviciile de transport. În ceea ce privește turismul, românii în continuare cheltuiesc mult mai mulți bani în străinătate decât banii pe care îi lasă turiștii străini în România. Deficitul extern, un semnal de alarmă pentru poziția economică externă României Teoretic, contul curent evidențiază relațiile economice ale României cu restul lumii, incluzând tranzacțiile comerciale, prestarea de servicii, fluxurile de venituri și transferurile internaționale. Raportul BNR evidențiază că principalii parteneri economici ai României sunt Germania, Italia, Franța, Ungaria și Bulgaria. Având în vedere că România importă un procent mare de bunuri de la partenerii săi economici, se poate afirma că economia românească actuală se bazează pe finanțare externă pentru a funcționa. Acest aspect poate genera o presiune asupra „leului” în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute. Cererea crescută pentru valută străină, comparativ cu cererea scăzută pentru monedă națională poate cauza, mai departe, deprecierea cursului de schimb al monedei naționale. „Totuși, acest impact negativ a fost limitat de influența favorabilă adusă de majorarea exportului net de servicii de telecomunicații, informatice și informaționale și de ușoara reducere a deficitului balanței turismului”, a raportat BNR. Cum am ajuns aici? Raportul BNR a indicat următoarele cauze principale ale deficitului extern: Creșterea importurilor și stagnarea exporturilor; Deficitul balanței bunurilor a ajuns la aproape 33 de miliarde de euro, reflectând o competitivitate slabă a producției interne și cererea internă ridicată; Serviciile au adus un surplus mai mic decât în anul anterior, în special pe fondul scăderii veniturilor din transporturi și servicii pentru afaceri; Intrările de fonduri europene cu caracter curent au scăzut, diminuând o sursă importantă de echilibrare a contului curent. De asemenea, datele BNR ne arată că principalul contribuitor la această deteriorare este sectorul public. În ceea ce privește sectorul privat, se poate remarca un relativ echilibru din punct de vedere extern. Va reuși România să remedieze acest deficit în timp util? Reducerea deficitului de cont curent depinde de creșterea producției locale pentru a acoperi cererea internă și de dezvoltarea exporturilor unde există avantaje competitive, astfel încât să susținem importurile. „Din punctul meu de vedere, am făcut câțiva pași mici în direcția bună, de a echilibra bugetul, de a reduce deficitul bugetar. Dar nu am făcut încă reforme”, a afirmat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la Digi24. Potrivit unor experți, pe termen scurt situația poate fi controlată. Totuși, pe termen mediu, costurile de finanțare cresc, capacitatea de reacție la șocuri scade, iar cheltuielile trebuie inevitabil ajustate. De menționat este că pericolul principal al deficitului extern îl reprezintă vulnerabilitatea națională. În acest sens, statele cu deficite persistente și datorii externe mari sunt mai vulnerabile la schimbările neprevăzute ale pieței. În plus, dacă investitorii străini își pierd încrederea și decid să retragă capitalul, acest fenomen poate genera o „oprire bruscă” a fluxurilor de capital, având potențialul de a provoca o criză valutară sau o recesiune economică profundă. Opinia finală a BNR Încheierea raportului Băncii Naționale pare încurajatoare, în ciuda carențelor naționale: „Deși raporturile față de PIB și exporturi semnalează o dependență mai accentuată de finanțarea externă, profilul extern rămâne, conform evaluărilor Comisiei Europene, într-o zonă de risc moderat, cu vulnerabilități monitorizate care nu depășesc nivelurile de alertă și cu un nivel adecvat al rezervelor care sprijină soliditatea poziției externe.” AUTORUL RECOMANDĂ:
SUA raportează o rată a șomajului de 4,6% în urma închiderii federale din noiembrie și a politicilor tarifare agresive ale lui Trump
Creșterea numărului de locuri de muncă în SUA în luna noiembrie a fost lentă. Însă, peste așteptări după reducerile de cheltuieli guvernamentale în urma „închiderii federale”. Pe de altă parte, rata șomajului este în creștere. În octombrie s-a raportat cea mai mare scădere a numărului de angajați din sectorul non-agricol din ultimii 5 ani, sugerând o deteriorare a afacerilor americane după politica tarifară agresivă a președintelui Donald Trump. Popularitatea președintelui Trump este în scădere, rata șomajului este în creștere Rata de aprobare a președintelui Trump a scăzut la 39%, transmite un sondaj citat de Reuters. Scăderea popularității președintelui are loc pe fondul ultimului raport deloc nefericit al Departamentului de Muncă al SUA: rata șomajului a crescut la 4,6% în ultima lună, ajungând la cel mai ridicat nivel din ultimii 4 ani, scrie Financial Times. Biroul de Statistică a Muncii și-a schimbat metodologia după „închiderea federală” care a durat 43 de zile, împiedicând colectarea de date de la gospodării. Creștere lentă a numărului de joburi Economiștii spun că s-au concentrat pe creșterile numărului de locuri de muncă în sectorul privat pentru a înțelege mai bine situația pieței muncii. Numărului locurilor de muncă din mediul privat au crescut cu 75.000 la fiecare lună în ultimele 3 luni. Numărul locurilor de muncă din sectoarele non-agricole a crescut cu 65.000 în ultima lună, scrie Reuters. Însă, economia SUA a pierdut 105.000 de locuri de muncă în octombrie 2025, fiind asociată cu eliminarea a 162.000 de posturi din rândul instituțiilor federale. Este cea mai mare scădere din anul 2020 încoace. JD Vance: S-au creat 60.000 de noi joburi Vicepreședintele american JD Vance spune că s-au investit 100 miliarde de dolari în Keystone, Pennsylvania. „Înseamnă 60.000 de locuri de muncă noi pe care președintele Tump le oferă. Construim o reală oportunitate aici în America”, a declarat vicepreședintele. Vicepreședintele i-a rugat pe americani să aibă totuși „răbdare” în privința creșterii costurilor de trai. „Chiar am făcut un progres incredibil, dar înțelegem că avem multă muncă de făcut și cer fiecărui american să aibă puțină răbdare. Vă promit, nu e nicio persoană mai nerăbdătoare să rezolve problema costurilor de trai decât Donald J. Trump”, a spus vicepreședintele. Trump a câștigat alegerile prezidențiale de anul trecut după ce a promis că va redresa economia SUA, care a încasat lovituri dure după inflația ridicată sub președinția democratului Joe Biden. Inflația s-a menținut aproape de 3% de la revenirea lui Trump la Casa Albă. „Familia americană medie a pierdut 3.000 de dolari din salariul net din cauza inflației teribile a administrației Biden. În doar 10 luni de administrație Trump, familia americană medie a câștigat aproximativ 1.000 de dolari din salariul net.”, a reamintit JD Vance. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Economia SUA a generat peste 177.000 de locuri de muncă în APRILIE, peste așteptările specialiștilor
Ministrul Transporturilor: Drumul de mare viteză care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț la Autostrada Moldovei A7 are constructor
Drumul de mare viteză care va asigura legătura municipiului Piatra Neamț la Autostrada Moldovei A7 are constructor, anunță Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor și Infrastructurii. Compania Națională de Investiții Rutiere a atribuit, astăzi – unei asocieri româno-bulgare – contractul pentru proiectarea și construirea Drumului Expres Bacău-Piatra Neamț. „Oferta Asocierii Danlin XXL (Leader)-Groma Hold (Bulgaria)-Intertranscom Impex S.R.L.-Evropeiski Patisha-Antrepriza de Construcții Drumuri și Autostrăzi a fost declarată câștigătoare cu o valoare de 5,17 miliarde lei (fără TVA), iar contractul poate fi semnat dacă nu se depun contestații. Drumul Expres Bacău-Piatra Neamț are o lungime de 51 kilometri și va asigura condiții moderne de transport între cele două municipii, reducerea traficului greu și de tranzit în interiorul celor două orașe. Durata de realizare este de 48 de luni (12 luni proiectare și 36 luni pentru execuție), garanția lucrărilor fiind de cinci ani”, a precizat ministrul Ciprian Șerban pe pagina sa de Facebook. Punctaj suplimentar acordat constructorului care angajează șomeri din cele două județe Potrivit ministrului Ciprian Șerban, pe traseu vor fi construite: 30 structuri (poduri, pasaje, viaducte) cu o lungime totală de aprox. 16 kilometri. Din cele 30 de lucrări de artă, două structuri au peste 1000 de metri, cel mai lung fiind viaductul de 1072 metri la nodul rutier de conexiune cu Autostrada Moldovei A 7, secțiunea Bacău-Pașcani; 5 noduri rutiere : nod rutier tip ,,trompetă” -conexiune A7 la km 0, nod rutier Racova pentru conexiunea cu DN 15, nod rutier Podoleni, nod Săvinești și nod rutier Piatra Neamț; Spațiu de servicii tip S 3 (stânga-dreapta); Centru de Întreținere și Coordonare (CIC). „Acest Drum Expres va fi construit în cadrul unui singur contract și reprezintă un nou pas important pentru dezvoltarea rețelei naționale de transport, atragerea investițiilor și siguranță în trafic. Un alt aspect important, cu impact pozitiv pentru județele Bacău și Neamț, este punctajul suplimentar acordat constructorului care angajează șomeri din cele două județe. Iată cum infrastructura de transport reprezintă un adevărat motor al dezvoltării economiei naționale”, a mai precizat ministrul Ciprian Șerban. Cristian Pistol (CNAIR): „UMB forțează finalul de an: Încă 50 de km pe Autostrada Moldovei înainte de Revelion!” La rândul său, Cristian Pistol, director CNAIR, a scris pe pagina sa de Facebook că „UMB forțează finalul de an” și însă 50 de km pe Autostrada Moldovei vor fi terminați înainte de Revelion. „UMB forțează finalul de an: Încă 50 de km pe Autostrada Moldovei înainte de Revelion! Este o cursă contracronometru pe șantierul dintre Focșani și Adjud. Constructorul român (UMB) trage tare, profitând de fiecare moment prielnic, pentru a deschide circulația până la sfârșitul anului. Aștept rezultatele testelor de calitate, iar dacă acestea vor fi conforme, voi putea să programez recepția lucrărilor în perioada 23-24 decembrie. Dacă totul corespunde standardelor de calitate și siguranță, românii vor primi un cadou binemeritat de sărbători. Odată cu acest lot, adăugăm încă 50 de km Autostrăzii Moldovei. Asta înseamnă că, de la finalul acestui an, se va circula continuu pe aproximativ 250 km, direct de la București până la Adjud! Eforturile constante din 2025, atât ale antreprenorilor căt și ale colegilor din CNAIR, au făcut ca anul acesta să adăugăm 146 km la rețeaua de drumuri de mare viteză a României”, a precizat Cristian Pistol. Un alt proiect la final – Varianta Ocolitoare Zalău Cristian Pistol a a mai anunțat că un alt proiect a ajuns la final. Este vorba despre Varianta Ocolitoare Zalău, iar comisia de recepție este pe teren pentru a verifica lucrările. „Un proiect mult așteptat ajunge, în sfârșit, la final: Varianta Ocolitoare (VO) Zalău! Astăzi și mâine (16-17 decembrie), Comisia de Recepție este în teren pentru a verifica lucrările. Dacă raportul va fi conform, mâine, la ora 13:00, deschidem circulația pe cei 5,35 km ai acestui obiectiv de infrastructură rutieră. A fost un proiect cu multe provocări și de aceea, prioritatea mea a fost să mă asigur că se recuperează întârzierile, pentru ca VO Zalău să fie deschisă anul acesta. Le mulțumesc locuitorilor din zonă pentru răbdarea de care au dat dovadă în acești ani. De mâine, traficul greu nu mai tranzitează orașul, iar comunitatea va avea parte de liniștea și siguranța meritate”, a scris Cristian Pistol, directorul CNAIR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful unei firme de ride-sharing, sub control judiciar pentru evaziune fiscală în formă continuată. Alți doi complici sunt anchetați Preț de infarct. Cât costă un sfert de porc într-un supermarket din România, cu 9 zile înainte de Crăciun Raportul CSAT privind anularea alegerilor este pe masa parlamentarilor. Nicușor Dan spune că va desecretiza ședința CSAT „în două-trei luni” Misterele din ancheta privind decesul Rodicăi Stănoiu. Posibila existență a unui grup organizat să prăduiască averile femeilor singure și bogate! Coaliția, în impas. Schimbă votul PSD împotriva Dianei Buzoianu dinamica în Guvern? Miercuri, coaliția discută mișcarea social-democraților
Ford suferă pierderi de 19,5 miliarde de dolari după ce a anunțat retragerea planurilor pentru vehicule electrice
Compania americană Ford Motor a anunțat luni că își retrage planurile de a mai produce automobile electrice, încasând o pierdere de 19,5 miliarde de dolari din profit pentru a acoperi costurile schimbării strategiei. Anterior, directorul executiv Jim Farley insistase că Ford putea să concureze cu producătorii de mașini electrice din China care au început să domine piețele din Asia, Europa și America de Sud. Acum, compania Ford recunoaște că a supraestimat cererea de automobile alimentate de baterii și a subestimat cererea încă crescută de automobile pe bază de benzină și motorină. Ford nu va mai produce automobile electrice O fabrică nouă din Tennessee urma să producă camionete electrice Ford. Însă, din cauza ultimei decizii, Ford a decis că va produce un model care va funcționa cu gaz. De asemenea, compania va anula planurile pentru fabricarea dubelor electrice la fabrica din Iowa. Vor fi fabricate doar modele pe bază de gaz și cele hibride, a anunțat compania. Nici viitoarele exemplare ale noului model F-150 Lightning fabricat în Michigan nu vor mai fi electrice. Acestea vor fi dotate cu generatoare auxiliare alimentat cu benzină pentru a reîncărca bateriile descărcate. Administrația Trump a redus stimulentele pentru vehiculele electrice Ultima decizie a companiei Ford cu un venit anual de 185 de miliarde de dolari este un alt rezultat al politicilor conservatoare ale președintelui Donald Trump de a crește producția de petrol și gaz în SUA. Administrația Trump a redus drastic stimulentele guvernamentale pentru vehiculele electrice și a intensificat promovarea fabricării automobilelor pe bază de combustibili fosili. Sursa Foto: Ford Autorul recomandă: Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Scăderea investițiilor în China duce la cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Reacția furioasă a lui Xi Jinping
Economia chineză continuă să încetinească și în acest trimestru fiscal după ce s-a bazat pe decenii pe investiții în infrastructură și imobiliare, precum și în producția de înaltă calitate. Ascensiunea „Dragonului de Jad” mai are de așteptat după ce s-a raportat scăderi semnificative de investiții, rezultând cele mai slabe vânzări cu amănuntul din ultimii trei ani. Este o adevărate provocare pentru regimul comunist de la Beijing de a reduce risipa și a stimual cererea internă. Președintele Xi Jinping a lansat un atac neobișnuit de direct asupra cheltuielilor guvernamentale „nepăsătoare”. Beijingul consideră că acestea limitează creșterea celei de-a doua economii a lumii. Investițiile chineze au scăzut și mai mult luna trecută. Vânzările cu amănuntul au slăbit brusc, raportează Financial Times . Comparativ cu 2024, investițiile în active fixe au scăzut cu 2,6% între lunile ianuarie-noiembrie 2025, a raportat Biroul Național de Statistică. Vânzările cu amănuntul sunt slabe Vânzările cu amănuntul au crescut cu doar 1,3% în noiembrie 2025, înregistrând un ritm lent comparativ cu decembrie 2022. Vânzările cu amănuntul sunt considerate un indicator al cererii gospodăriilor chineze. Datele economice slabe au fost raportate după ce Partidul Comunist Chinez a făcut apel săptămâna trecută privind creșterea consumului și stabilizarea investițiilor. Reacția furioasă a lui Xi Jinping la „cifrele umflate” La conferința economică, liderul chinez Xi Jinping a criticat furios investițiile irosite pe zonele de dezvoltare supradimensionate și a respins „cifrele umflate” și așa zisele „starturi false de construcții” care dau o impresie falsă privind performanța economică a Chinei. Partenerii comerciali au acuzat China pentru că a raportat un surplus comercial record de peste 1 trilion de dolari de la începutul anului. Aceștia spun că nu este suficient pentru a stimula consumul intern și susțin că economia chineză încă se bazează pe exportarea de produse ieftine. „Unele locuri ignoră realitatea și urmăresc orbește tendințele”, a declarat Xi Jinping, potrivit Cotidianul Poporului, ziarul oficial al Partidului Comunist Chinez. Liderul chinez cere o creștere economică „autentică” Liderul le-a cerut oficialilor să urmărească o creștere economică autentică, fără exagerări. El a subliniat și investițiile inutile ale administrațiilor locale în tehnologii avansate, precum semiconductorii. „Cei care sunt nerealiști, nesăbuiți și haotici în eforturile lor vor fi trași la răspundere”, a amenințat Xi Jinping. „Creșterea cererii interne este legată de stabilitatea economică, cât și de securitatea economică; nu este o măsură oportună, ci o mișcare strategică”, a spus Xi, potrivit revistei Quishi. China se visează o putere high-tech până în 2031, dar încă este afectată de „deflație” Din martie 2026 urmează să fie implementat noul plan cincinal al Partidului Comunist Chinez pentru anii 2026-2031. Acesta va acorda prioritate investițiilor în producția tehnologiilor avansate. Săptămâna trecută, FMI a cerut Beijingului să ia măsuri mai ferme în stimularea cererii și relansării economiei. Economia chineză experimentează o deflație persistentă pe fondul unei încetiniri a sectorului imobiliar care durează de câțiva ani. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Anul în care CHINA ar putea să devină cea mai mare putere a lumii. Ștefan Popescu, analist de politică externă: „Are capacitatea de a depăși SUA”
Producătorii auto din UE vor continua să fabrice mașini pe benzină și după anul 2035. Tranziția la mașinile electrice se amână pe termen nedeterminat
Într-o decizie istorică luată din 2023, Parlamentul European a aprobat o lege care impunea ca toate autoturismele noi vândute în Uniunea Europeană începând cu anul 2035 să fie vehicule cu zero emisii de dioxid de carbon. Această măsură făcea parte dintr-o serie de inițiative menite să combată schimbările climatice și să atingă obiectivele de neutralitate climatică ale UE până în 2050. Acum, atingerea obiectivului de zero emisii se amână pe termen nedeterminat. La doi ani după decizia de a le impune tuturor producătorilor europeni să fabrice numai mașini electrice, Bruxelles-ul intenționează acum să nu mai aplice interzicerea mașinilor cu motoare cu ardere internă din 2035. Producătorii de automobile vor avea voie să fabrice un număr limitat de mașini pe benzină și motorină după anul 2035. Vor putea să producă mașini care emit 10% din nivelurile de emisii din 2021, atâta timp cât îndeplinesc anumite condiții. Schimbarea vine acum, chiar dacă vânzările de vehicule electrice în UE au crescut cu 26% din ianuarie până în octombrie anul acesta. Inclusiv mașinile electrice vor avea mici motoare cu combustibil de rezervă Potrivit declarațiilor a doi oficiali care s-au implicat în discuții, producătorii vor putea utiliza oțel nepoluant pentru a fabrica mașini. De asemenea, li se vor permite să producă conducă mașini electrice cu extensii de gamă mai largă, inclusiv mici motoare cu combustibil pe post de rezervă. Acestea urmau să fie interzise din 2035. Condițiile vor fi discutate de legislatori într-o prezentare a propunerii și orice schimbare va fi sprijinită de guvernele europene și Parlamentul European înainte de adoptarea legii. Comisia urma să revizuiască regulile anul viitor. Producătorii auto s-au opus interzicerii motoarelor cu ardere internă De ce această decizie dintr-o dată, acum când președintele Donald Trump a semnat ordin executiv în SUA pentru a crește producția de petrol și gaz? Interzicerea motorului cu ardere internă de către UE era văzut ca o parte totemică a legislației climatice a Pactului Verde European, scrie Financial Times. S-ar părea că producătorii auto au făcut lobby intens împotriva interzicerii mașinilor pe combustibil fosili. Ei și-au argumentat contestația pe motiv că le-ar fi imposibil să îndeplinească obiectivele impuse de UE până în 2035 din cauza tranziției lente la vehiculele electrice. În plus, nu există încă suficientă infrastructură în Europa pentru ca milioane de șoferi să-și alimenteze mașinile electrice. Regatul Unit, Franța și Spania insistă: „Viitorul industriei auto este electric” Țări membre UE precum Spania și Franța au susținut aplicarea interzicerii mașinilor cu motoare cu ardere internă în blocul comunitar. Cele două țări care și-au exprimat o poziție puternică în privința energiilor verzi, susțineau că măsura propusă „nu trebuie pusă sub semnul întrebării”. Atât Parisul și Madridul insistă că „viitorul industriei auto europene este electric”. Pentru a combate concurența cu vehiculele electrice chinezești ieftine și problema prețurilor ridicate la energie, cele două țări au pledat însă pentru o anumită flexibilitate: „super-creditele” pentru mașinile fabricate cu materiale europene. Și guvernul laburist din Marea Britanie a declarat că nu va renunța la propriile planuri de a realiza tranziția deplină la vehicule electrice începând cu 2035. Germania s-a opus. Merz: Vor exista milioane de mașini cu benzină și în 2050 Guvernele din Germania, Ungaria și Italia au fost, de asemenea, foarte critice față de interdicție. Însuși cancelarul german Friedrich Merz a susținut relaxarea politicilor climatice. „Realitatea este că vor exista în continuare milioane de mașini cu motor cu ardere internă în întreaga lume în 2035, 2040 și 2050”, a spus el. Producătorii auto, de la BMW și Renault la Stellantis, au susținut că ritmul tranziției către producția de mașini electrice în proporție de 100% este mai lentă contrar așteptărilor. Industria auto europeană este presată deoarece vehiculele electrice generează un profit mai mic decât modelele tradiționale cu motor cu ardere internă. Grupurile de mediu denunță anularea interzicerii mașinilor pe benzină Grupurile de mediu au avertizat că eliminarea interdicției din 2035 ar putea mări prăpastia dintre Occident și China. Beijinul pare să fie fruntaș la tranziția către vehicule electrice. „Eliminarea interdicției ar fi o greșeală majoră pentru Europa. Ar ajuta prea puțin producătorii de automobile, deoarece electrificarea este viitorul industriei și ar submina serios ceea ce a mai rămas din reputația Europei ca lider global în domeniul climei.”, a declarat Simone Tagliapietra, cercetător senior la grupul de experți Bruegel, cu sediul la Bruxelles. Poziția României Europarlamentarul PNL Virgil Popescu anunță că, împreună cu colegii din Partidul Popularilor Europeni, solicită oficial eliminarea interdicției privind motoarele cu ardere internă. În practică, măsura ar fi însemnat scoaterea de pe piață a vehiculelor noi pe benzină și diesel. Însă, pe fondul presiunilor venite din partea mai multor state membre și a industriei auto, planul este acum abandonat sau supus unei revizuiri majore, potrivit informațiilor recente. Parlamentul European: 71% din emisiile de CO2 provin din transportul rutier Parlamentul European a susținut de la începutul acestui deceniu că transporturile au fost responsabile pentru sfert din totalul emisiilor de CO2 ale UE în 2019, din care 71,7% au provenit din transportul rutier, potrivit unui raport al Agenției Europene de Mediu. UE își propunea să realizeze o reducere cu 90% a emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din transporturi până în 2050, în comparație cu nivelul din anul 1990. În 2019, majoritatea mașinilor din transportul rutier din Europa foloseau motorină (67%), urmată de benzină (25%). Cu toate acestea, mașinile electrice au câștigat treptat teren, reprezentând 17,8% din totalul vehiculelor noi de pasageri înmatriculate în 2021, o creștere semnificativă față de 10,7% în 2020. Vânzările de vehicule electric au crescut brusc din 2017 și s-au triplat în 2020. Furgonetele electrice au reprezentat 3,1% din cota de piață pentru furgonetele noi înmatriculate în 2021. Statistici privind poluarea în UE Potrivit statisticilor ACEA, Finlanda are cele mai mici emisii medii de CO2 provenite de la mașinile noi din UE (60,9 g CO2/km), urmată de Suedia (61 g CO2/km) și Danemarca (73,3 g CO2/km). European Environment Agency a avertizat că peste 180.000 de decese din Uniunea Europeană au fost atribuite expunerii la poluarea atmosferică – peste nivelurile recomandate de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) în 2023.