Yellow Grid, cum funcționează un furnizor digitalizat de energie electrică pe piața din România
La început de decembrie am fost în nord-vestul țării ca să descoperim o poveste românească despre tehnologie. Nu e chiar genul de material pe care-l facem în mod obișnuit pe ZONA, dar e poveste, mai bine zis o realitate tehnologică ce ne privește direct pe noi toți, că suntem cu toții consumatori de energie electrică, chiar dacă nu avem toți panouri fotovoltaice. Și abordarea e poate puțin diferită pentru că am stat de vorbă cu oamenii care au creat produsul, nu doar am văzut un produs și l-am testat. De fapt, nici n-am testat produsul, pentru că nu aveam cum și o să înțelegeți pe parcurs și de ce. Dezavantajul e că oamenii te pot influența fără să vrei, iar când povestea chiar e bună, interesantă și spusă cu pasiune… poate fi greu să rămâi 100% rece, detașat. Adică suntem cumva mândri că niște români fac asta și cred că și ei sunt, chiar dacă n-o spun direct. Ne-am urcat frumușel în avion și, într-o „răcoroasă” zi de luni, 8 decembrie, am zburat la Cluj. Dimineață devreme, înainte ca orașul să prindă ritm, noi deja eram în drum spre birourile Yellow Grid. Pe la 9.00 urcam la etajul 7 în clădirea Cluj Business Campus, locul în care începe povestea și unde urma să înțelegem de ce o cutie mică și o idee „mare” pot schimba felul în care consumăm energie. Am fost întâmpinați de Cătălin Stâncel, CEO-ul companiei Yellow Grid, dar la masa discuțiilor s-au alăturat Sergiu Mureșan (CTO) și Andrei Antochie (CFO). Și când am plecat de la ei, aveam în cap mai multe întrebări decât răspunsuri despre cum funcționează de fapt piața de energie din România. Aveam o tonă de informații noi care trebuiau rumegate pe îndelete. Cine sunt Yellow Grid și ce fac? Yellow Grid e o companie software autohtonă care, pe scurt, încearcă să digitalizeze piața de energie electrică. A fost înființată în septembrie 2024 de Cătălin Stâncel și Traian Rus și face parte din grupul Ddroidd, care are birouri în Cluj, Iași și Leeds (UK). Ddroidd este compania-mamă, o firmă de inginerie software cu birouri în România și Marea Britanie, specializată în transformare digitală și dezvoltarea de platforme complexe. Cătălin Stâncel ne-a explicat că au început să lucreze în Marea Britanie cu 6-7 (six-seven) ani înainte, timp în care au dezvoltat software pentru producători de echipamente smart: invertoare, baterii inteligente și încărcătoare pentru mașini electrice. Au lucrat la partea de comunicare, de predicție și la aplicațiile mobile și web care transformă echipamente obișnuite în sisteme inteligente. Practic, înainte să vină cu ideea Yellow Grid, echipa a acumulat experiență în exact zona în care piața românească este în urmă: digitalizarea fluxurilor de energie și transformarea invertoarelor tradiționale în dispozitive inteligente. În România au decis să meargă mai departe decât să-și asume rolul de furnizor de tehnologie. Piața de energie de aici este foarte puțin competitivă, furnizorii existenți sunt mari și greu de mișcat, iar procesul tehnic de integrare cu ei ar fi durat ani. De aceea, au ales să devină ei înșiși furnizor de energie, ca să poată implementa direct modelul tehnologic pe care îl stăpânesc deja din Marea Britanie. Puterea de decizie la Yellow Grid e integral în România. Doar 10% din companie aparține unor investitori, în mare parte români, care au intrat la prima rundă de finanțare din iulie 2025. Vorbim de o companie cu cifră de afaceri de aproximativ 1 milion de euro pe an. Da, știu, sunt la început, au un buget de 100.000 euro pe lună, din care recuperează cam 30-40% în prezent. Planul e să ajungă pe zero la jumătatea lui 2026. Dar hai să vedem ce fac Yellow Grid cu banii! O explicație pentru piața de energie din România Înainte să vorbim mai concret despre cum funcționează Yellow Box, trebuie să înțelegeți o un lucru: piața de energie din România e un pic… să zic eu, „dominată”. Avem vreo câțiva furnizori mari: Electrica, Hidroelectrica, PPC, EON care controlează cea mai mare parte din piață. Trebuie să înțelegem și lanțul tehnic: energia trece mai întâi prin Transelectrica, operatorul național de transport, apoi ajunge la distribuitori, care taxează fiecare MWh transmis. În rețea apar pierderi de 20–25% și costul ăsta ajunge în factură, tot consumatorii îl plătesc. Apoi intră în scenă furnizorii. Furnizorul nu produce energie și nu o transportă, el cumpără energie de pe piețele de energie și o vinde consumatorilor, asumându-și riscurile de preț și de dezechilibru. Unii furnizori mari au și capacități de producție (Hidroelectrica, de exemplu), dar din punct de vedere legal și operațional, activitățile sunt separate. Și poate te întrebi: „Bine, dar de ce plătesc atât de mult la curent?” Pentru că furnizorii tradiționali nu sunt digitalizați, nu folosesc algoritmi care să prezică în timp real consumul și, pe scurt, ghicesc. Se uită la statistici din trecut și presupun cât o să consume lumea mâine. Iar când ghicești prost pe piața de energie, te costă. Mult. Diferența asta se numește dezechilibru și e serios penalizată. Acum, să vă explic cum funcționează piața și începem cu Piața pentru Ziua Următoare, PZU, piața pe care operează Yellow Grid atunci când cumpără și vinde energie. PZU este administrată de OPCOM, operatorul pieței de energie, care potrivește cererea cu oferta pentru fiecare interval din zi. Ca să fie clar, OPCOM nu stabilește prețul, ci doar administrează mecanismul prin care se formează acesta. O zi în piața de energie are 96 de intervale a câte 15 minute, iar fiecare interval are propriul preț. Variațiile sunt substanțiale, într-o singură zi poți vedea intervale la 145 RON/MWh și altele la 900 RON/MWh, o diferență de peste șase ori în doar câteva ore. A doua piață este Piața Intraday. Dacă PZU este planul făcut cu o zi înainte, Intraday e locul unde repari ce nu ai putut prezice: un nor care acoperă panourile, o fabrică ce pornește mai devreme, un parc eolian care produce mai puțin decât era estimat. Aici poți să mai cumperi sau să mai vinzi energie în ziua respectivă, de
Lovitură de grație de la Uniunea Europeană pentru Shein, Temu și AliExpress
Miniștrii de Finanțe din Uniunea Europeană au căzut de acord vineri cu impunerea unei taxe vamale de 3 euro pentru coletele cu valoarea sub 150 de euro. Măsura ar urma să intre în vigoare din luna iulie a anului următor. România are deja o taxă suplimentară de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din China, care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2026. Taxa convenită de miniștrii de Finanțe din UE este o măsură temporară care va rămâne valabilă până în 2028, atunci când vor fi impuse taxe vamale tuturor mărufilor importate în blocul comunitar, indiferent de valoarea lor. Noua taxă îi va afecta cel mai tare pe retailerii online care trimit produse din China, cum ar fi Shein, Temu sau AliExpress în condițiile în care anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de colete cu valoarea de sub 150 de euro au intrat pe piața din Uniunea Europeană. Cifra este de două ori mai mare decât în 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022. „Această măsură temporară vine ca urmare a faptului că astfel de colete intră în UE fără taxe vamale, ducând la o concurență incorectă pentru vânzătorii din blocul comunitar, riscuri de sănătate și de siguranță pentru consumatori, nivel ridicată de fraudă și temeri privind mediul”, se arată în comunicatul Consiliului European. Noile reglementări ar urma să combată fraudele și să evite importurile care sunt declarate cu valoare subestimată în declarațiile vamale pentru a evita plata taxelor. De asemenea, exceptarea coletelor mici de la plata taxelor vamale îi determină pe importatori să împartă comenzile mai mari în colete mai mici atunci când sunt trimise în Uniunea Europeană. Deși planul inițial al UE era să introducă taxa abia din 2028, miliardele de colete provenite din China au declanșat reacții din partea companiilor și au pus presiuni pe politicieni de a acționa mai rapid. Taxa pe coletele din China intră în vigoare în România de la 1 ianuarie Veștile mai puțin bune pentru românii iubitori de shopping online pe platformele din China a venit ceva mai devreme. Taxa fixă de 25 de lei pentru toate coletele sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene face parte din pachetul 2 de măsuri al Guvernului Bolojan, care a fost aprobat. Legea a fost atacată de AUR la CCR, dar Curtea Constituțională a decis să respingă obiecția de neconstituționalitate iar legea va merge la promulgare. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce TAXE noi vor plăti românii de la 1 ianuarie 2026. CCR a aprobat pachetul 2 de măsuri fiscale al Guvernului Bolojan „Taxa Temu” a trecut de CCR. Cât se plătește, de la 1 ianuarie 2026, pentru coletele din afara UE
România e codașa Uniunii Europene la încasarea de TVA
Comisia Europeană a publicat raportul privind deficitul de încasare al TVA în perioada 2019 – 2024, care indică un gap de conformare de 30% la nivelul anului 2023, similar celui din 2019. ANAF spune că pentru 2024, raportul CE estimează o scădere de 0,5% față de anul trecut, până la nivelul de 29,5%. Procentul e unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană deși raportul arată că România a reușit să evite creșteri semnificative ale gap-ului. Estimările cu privire la gap-ul de TVA pornesc de la datele statistice cu privire la consum, pe baza cărora se calculează valoarea TVA care ar trebui să ajungă efectiv în buzunarul statului. Această sumă este stimată apoi comparată cu valoarea efectivă încasată de stat. Raportul Comisiei Europene arată că 2023 a fost un an marcat de inflația ridicată și de creșterea accentuată a prețurilor la energie electrică, care a impus intervenții ale statului, inclusiv mecanisme de plafonare. Evoluțiile au influențat nivelul consumului și comportamentul economic, având efecte directe asupra colectării TVA-ului. Președintele ANAF, Adrian Nica, spune că raportul publicat de CE e un semnal că țara trebuie să depună eforturi suplimentare pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Acesta susține că măsurile fiscal-bugetare încep să producă efecte și crede că digitalizarea ar putea fi strategia câștigătoare pentru România. „Raportul Comisiei Europene indică nevoia unor eforturi susținute pentru a reduce deficitul de încasare din TVA. Strategia noastră este de a muta lupta cu evaziunea în zona digitală. Faptul că am reușit să creștem veniturile din TVA în trimestrul al treilea și în luna octombrie și să menținem stabilitatea colectării, într-un context dificil inclusiv la nivel european, arată că măsurile implementate încep să producă efecte. Obiectivul nostru nu este doar să echilibrăm balanța colectării, ci să asigurãm o piață corectă. Digitalizarea elimină concurența neloială și protejează mediul de afaceri onest, asigurând totodată finanțarea necesară pentru investițiile publice majore”, spune Adrian Nica, președintele ANAF. Cifrele ANAF arată că încasările din TVA au crescut în 2025 Datele ANAF arată că în primele 10 luni din 2025 încasările din TVA au fost de 94,31 mld.lei, respectiv cu 9,20 mld lei mai mari faţă de încasările din aceeaşi perioadă a anului 2024, când au fost încasate 85,11 mld. lei. Instrumentele digitale precum e-Factura, RO e-Transport și raportarea SAF-T au schimbat modul în care ANAF monitorizează tranzacțiile și a redus posibilitatea de a ascunde activitățile economice din zona gri. Raportul Comisiei Europene arată că România, împreună cu alte state membre depun eforturi pentru a reduce gap-ul de TVA la nivelul întregii Uniuni Europene. De asemenea, Ministerul Finanțelor a negociat cu succes în noiembrie modificarea jalonului din PNRR privind reducerea gap-ului de TVA și a evitat o pierdere de aproximativ 1 miliard de euro din granturi, în 2026. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful ANAF recunoaște: „Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele” Bolojan se laudă cu un eșec: „Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2%” / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine”. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat de creșterile de prețuri
Cu 100.000 de oameni fără apă și cu sistemul energetic în pericol, Diana Buzoianu dă vinapefakenews
Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, spune că săptămână aceasta au existat mai multe campanii de fake news, care au creat panică în rândul oamenilor. Buzoianu a anunţat că se lucrează în minister la o analiză privind aceste dezinformări, iar raportul va fi trimis autorităţilor. Ministra caută vinovați în contextul în care 100.000 de oameni au rămas fără apă, iar sistemul energetic este în pericol. Diana Buzoianu a declarat într-un interviu pentru Europa FM că incidentul de la Paltinu le-a demonstrat instituțiilor statului cât de vulnerabile sunt în fața fake news-ului. Aceasta a precizat că mai multe campanii de săptămâna aceasta, inclusiv una în care AUR a promovat ideea că barajele vor fi dărâmate, au avut ca scop destabilizarea instituțiilor. Reamintim că peste 100.000 de oameni din Prahova și Dâmbovița au rămas fără apă potabilă. Întreruperea a avut loc după ce lacul de acumulare Paltinu a fost golit pentru lucrări, iar ploile torențiale au făcut imposibilă tratarea apei rămase. „În această săptămână au fost multiple campanii de fake news, care au creat panică în rândul populaţiei. Noi suntem acum la Ministerul Mediului într-o analiză a unui raport, care au fost ştirile care au fost generate, care au fost conexiunile între canalele care au promovat aceste fake news-uri şi vom da aceste rapoarte autorităţilor competente, pentru că, din punctul meu de vedere, este inclusiv un risc de securitate naţională, în momentul în care ai un incident de acest fel, să fie suprapus cu nişte informaţii false, cum a promovat de exemplu AUR, că urmează să fie dărâmate barajele. Crearea unei panici atât de mari pe acest subiect, într-un moment de criză, este clar o destabilizare a instituţiilor şi în mod evident este şi o încălcare a siguranţei naţionale”, a spus Diana Buzoianu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Diana Buzoianu anunță demiteri și demisii în Scandalul Apei. Nu și pe a ei Diana Buzoianu, minciuni peste minciuni. Ministrul știa de situația de la Paltinu. ESZ Prahova publică documentele și o amenință cu procese pe reprezentanta USR din Guvern
Câte imobile și-au cumpărat românii în luna noiembrie. Unde s-au vândut cele mai multe proprietăți
Potrivit comunicatului publicat, joi, de ANCPI, numărul caselor, terenurilor și apartamentelor pe care românii le-au cumpărat în luna noiembrie, este mai mic cu 8.356 de proprietăți decât numărul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Românii au cumpărat în luna noiembrie 50.059 de imobile, cu 8.443 mai puține față de luna precedentă, informează, joi, Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI). Sursa citată menționează că în luna noiembrie cele mai multe proprietăți s-au vândut în București – 7.983, în județul Ilfov – 4.029, dar și în Timiș – 2.804. La polul opus, cu cele mai puține imobile vândute pe județele: Teleorman – 26, Călărași – 236 și Covasna – 324. Statisticile ANCPI. Câte imobile și-au cumpărat românii în luna noiembrie În ceea ce privește reședințele de județ, cele mai multe imobile s-au vândut în Cluj-Napoca, 1.248, Brașov – 980 și Iași – 830. Cele mai puține s-au vândut în Alexandria -12, Călărași – 29 și Giurgiu – 52. Potrivit ANCPI, numărul ipotecilor, la nivel național, a scăzut față de anul trecut. Au fost înregistrate 33.833 de credite ipotecare, un număr mai cu 714 credite mai mic decât față de aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai multe credite ipotecare au fost luate de cetățenii din București – 4.522, Ilfov – 3.282 și Călărași – 1.707. La polul opus se află județele Gorj – 90, Harghita – 112 și Sălaj – 122, cu cel mai mic număr de astfel de operațiuni. Bucureștiul, luminat de sărbători: peste 7 milioane de LED-uri au fost aprinse în Capitală Potrivit ANCPI, cele mai multe terenuri agricole au fost cumpărate în noiembrie în preponderent în vestul țării, fruntașe fiind Timiș cu 1.009, Arad, unde au fost cumpărate 644 de terenuri. Pe această listă se mai află și județul Dolj, acolo unde au fost cumpărate 571 de terenuri. RECOMANDAREA AUTORULUI
Vânăm creiere de 1,2 miliarde de dolari. Cine vrea cumpere talentele academice ale americanilor
Relațiile bilaterale dintre Canada și SUA s-au înrăutățit de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă. Președintele american a amenințat de la începutul anului cu anexarea Canadei și transformarea țării în cel de-al 51-lea stat american. Canada a lansat între timp un fond de 1,2 miliarde de dolari pentru a „cumpăra” tinere talente academice din SUA, asta după ce administraia Trump a redus fondurile pentru învățământul universitar. În SUA, pentru a urma o facultate la o universitate prestigioasă și recunoscută, un tânăr ajunge să se îndatoreze la bănci chiar și pentru câteva decenii. Doar un număr mic de studenți emigrează în Canada. Ce este „Canada Global Impact + Research Talent Initiative În Canada. americanii cu potențial pot urma studiile la Universitatea din Toronto – gratuit, chiar plătiți cu bursă. Canada va investi 1,2 miliarde de dolari într-un program de 12 ani, căutând să atragă 1.000 de cercetători expatriaț, precum și tineri talentați care își doresc să profeseze în domeniu. Programul se numește „Canada Global Impact + Research Talent Initiative. Aproximati 134 milioane de dolari canadieni vor fi alocați studenților internaționali care urmează studii universitare de doctorat și cercetători care caută să se mute în Canada. 120 milioane de dolari canadieni este suma investită pentru cercetătorii aflați la început de carieră. Ministrul Industriei din Canada, Melanie Joly, a declarat: „În timp ce alte țări constrâng libertatea academică și reduc fondurile pentru cercetare, Canada investește și dublează fondurile pentru știință, prin a atrage minți strălucite din întreaga lume care să lucreze cu cercetători canadieni excepționali”. Administrația Trump a înghețat fondurile pemtru cercetare, a con strâns universitățile americane să-și reducă costurile și numărul locurilor de muncă pentru angajarea absolvenților de doctorat. Alan Bernstein, președintele emerit al Institutului canadian pentru Cercetări Avansate, l-a sfătuit pe prim-ministrul Mark Carney să lanseze programul, declarând potrivit Financial Times: „Nu este doar despre oportunitatea de a profita de situația din SUA. Ar putea clădi o Canada mai puternică care are la bază știința și inovația”. Sursa Foto Ilustrativ: Shutterstock Autorul recomandă: Canadienii, speriați de planul lui Trump de anexare. Justin Trudeau va discuta cu regele Charles despre amenințarea SUA: „Ne apăram SUVERANITATEA”
Scandalul salariului minim. Guvernul Bolojan nu vrea să-l crească, deși este cel mai mare beneficiar. Sindicatele cer o majorare de 300 de lei, patronatele se opun. Cine câștigă și cine pierde din creșterea salariului minim
România trăiește o adevărată saga a salariului minim. Deși directiva europeană spune clar că salariul minim trebuie majorat de la 1 ianuarie 2026 ca să le permită angajaților un trai decent, antreprenorii vor înghețarea salariilor la valoare din prezent, iar sindicatele se opun și cer o creștere cu 300 de lei. Bolojan vrea să facă excepție de la această directivă, iar Guvernul pregătește două Ordonanțe de Urgență prin care să înghețe salariile pe anul 2026. Șeful executivului nu vrea să crească salariul minim, cel care ar putea să aducă un plus semnificativ și la bugetul de stat. Și un plus de consum. Pe de altă parte, sindicatele cer o majorare de 300 de lei brut a salariului minim. În aceeași vreme, patronatele se opun și spun că este deja o presiune mare pe mediul de afaceri. Majorarea salariului minim aduce la buget, conform calculelor Gândul, peste 3 mld. lei. Mai mult, guvernul încasează și TVA mai mult, pentru că majorarea salariului s-ar duce în consum. În celălalt colț al ringului, patronatele au un punct de vedere: deja este o presiune mare pe mediul de afaceri, iar peste toate, majorarea a 2 milioane de salarii dintr-un foc ar aprinde și mai mult o inflație deja inflamată. De asemenea, mai spun patronatele, povara suplimentară pe mediul de business ar însemna, în termeni practici, o încetinire a investițiilor pentru că, în mod cert, majorarea salariilor înseamnă creșterea costurilor. Spiritele sunt încinse în coaliție, de data aceasta din cauza creșterii salariului minim pe economie. PSD cere creșterea salariului minim, în schimb, PNL, USR și UDMR se opun acestei măsuri. De asmenea, sindicaliștii cer creșterea salariului minim la 4.500 lei, dar patronatele solicită înghețarea la valoarea actuală. De la 1 ianuarie 2025, salariul minim brut a crescut cu 9,4%, iar salariul net, pe care îl primesc „în mână” aproximativ 2 milioane de angajați români s-a majorat cu aproape 9%, inclusiv în firmele private. Cât ar încasa Guvernul la bugetul de stat dacă ar majora salariul minim Din calculele Gândul, o creștere cu 300 de lei a salariului minim pe economie ar înseamnă un venit de 48 de lei în visteria guvernului din impozitele și taxele aferente (25% contribuțiile sociale la pensie, 10% la CAS, CASS, 10% impozitul pe venit și 3% pentru alte viramente la buget). Astfel, dacă salariul minim ar crește conform cerințelor sindicatelor, Guvernul lui Bolojan ar încasa aproximativ 3,3 miliarde de lei la bugetul de stat. Totuși, România rămâne blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale, motiv pentru care apelează la soluții temporare în loc să facă o reformă salarială clară. Premierul spune că „nu are spații” pentru creșterea salariului minim Pe 23 octombrie, premierul Bolojan anunța „un acord de principiu” în coaliție pentru ca salariul minim actual să fie menținut și pe parcursul anului 2026. De asemenea, președintele IMM România, Florin Jianu, spune că în ultimii trei ani, salariul minim brut a crescut în mod constant și peste rata inflației. „Așa cum v-am spus, din punctul meu de vedere, și pentru salariul minim nu avem spații foarte mari de creștere, datorită realităților economice și bugetare pe care le avem”, a spus premierul Ilie Bolojan. Surse guvernamentale: „Salariul minim va fi înghețat anul viitor.” Ce pregătește Guvernul Bolojan pentru 2026 „Să ai oamenii care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil” De cealaltă parte a baricadei, ministrul Muncii, Florin Manole, a spus că legea trebuie respectată și salariul minim trebuie să crească. „Este puțin. Iar numărul este foarte mare. Faptul de a avea oameni care muncesc și trăiesc în risc de sărăcie mi se pare inacceptabil. (…) Este o linie roșie (dacă nu va fi de acord coaliția cu creșterea salariului minim – n.r.) raportată la puterea de cumpărare a celor care muncesc. Și eu sper să nu încalce linia”, a transmis Florin Manole. Bolojan amână decizia pe care Germania a luat-o deja În tot acest timp, Guvernul lui Friedrich Merz a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. Conform estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan discută cu patronatele și sindicatele salariul minim pe 2026. Premierul vrea înghețarea lui:„Pentru salariul minim nu avem spații de creștere” Salariul minim pe economie de la 1 ianuarie 2026, discutat la reuniunea Consiliului Tripartit
Germania vrea să pună mâna pe șefia celei mai importante bănci europene. Jocul pentru influențarea politicii monetare a UE
Berlinul este pregătit să-și asume sprijinul pentru un candidat german care să fie succesor al președintei Christinei Lagarde. Însă, șansele sunt puține ca un german să obțină o funcție pe care nu a deținut-o niciodată, susțin persoane informate despre această chestiune. Mandatul lui Lagarde ca președinte la Banca Centrală expiră în 2027. Guvernatorul Bundesbank, Joachim Nagel, și membrul consiliului de administrație al BCE, Isabel Schnabel, au semnalat amândoi că ar fi pregătiți să o succeadă. Niciun german n-a ocupat funcția de președinte al BCE De la crearea autorității monetare europene în 1998, nu a existat niciodată un președinte al BCE cu pașaport german. Orice potențial succesor al lui Lagarde, care deține cea mai bine plătită funcție din orice instituție a UE, are nevoie de sprijinul puternic al guvernului național ca parte a unei negocieri politice cu miză mare între capitalele europene. Cine sunt potențialii candidați ai Germaniei Joachim Nagel, un social-democrat care este la conducerea băncii centrale a Germaniei din 2022, face lobby de luni de zile pe lângă Berlin pentru susținere politică a președinției BCE, au declarat unele dintre surse pentru Financial Times. Întrebat luna trecută de publicația germană Der Spiegel dacă este interesat de acest rol, Nagel a spus că „fiecare bancher central din consiliul de guvernare al BCE ar trebui să aibă competența” de a îndeplini funcția de conducere. Nagel a subliniat, de asemenea, că sub conducerea sa, Bundesbank și-a abandonat poziția monetară istorică agresivă, care uneori i-a izolat pe germani de majoritatea celorlalți membri ai zonei euro. Isabel Schnabel, una dintre cele mai vocale din consiliul de guvernare al BCE, a declarat pentru Bloomberg săptămâna aceasta că „ar fi pregătită” să o succeadă pe Lagarde „dacă i se va cere”. Dar va trebui să depășească regula conform căreia mandatele de opt ani ale membrilor consiliului executiv al BCE nu pot fi reînnoite. Președintele Băncii Centrale are un salariu anual de 466.000 euro Președinția, care vine cu un salariu de bază de 466.000 de euro pe an, plus beneficii, este unul dintre cele patru posturi din consiliul executiv format din șase persoane care vor fi disponibile înainte de sfârșitul acelui an. „Marea Înțelegere” din 2019: Macon și Merkel au stabilit ca un german să fie la Comisia Europeană și un francez la Banca Centrală Guvernul german consideră că o încercare de a o succeda pe Lagarde ar fi puțin probabil să aibă succes, deoarece președinția Comisiei Europene va fi în continuare deținută de Ursula von der Leyen, o cetățeană germană, până în 2029, mai spun sursele anonime. Lagarde și von der Leyen și-au asigurat locurile în timpul unei așa-numite mari înțelegeri din 2019 între președintele francez Emmanuel Macron și cancelarul german de atunci, Angela Merkel. Posibilitatea ca Lagarde să fie succedată de un german este un subiect pe care cancelarul Friedrich Merz nu l-a luat în considerare. Sursa Foto: Profimedia Autorul recomandă: Bundesbank: 2025 se prefigurează ca al treilea an fără CREȘTERE economică în Germania
Exportul de gaze către Republica Moldova atinge azi capacitatea maximă
Cantitatea de gaze exportată în dimineața de miercuri, 10 decembrie, se apropie de capacitatea maximă a conductei către Republica Moldova (Iași-Ungheni), care este de 6 milioane mc/zi. La ora 11:00, cifra pe conducta (Iași-Ungheni) era de 5,8 mil. mc/zi, dar acesta ar fi atins chiar valoarea maximă de 6 milioane, potrivit Economedia. Situația națională a gazelor la ora 11:00 (mil. m³/zi) Total producție internă prin SNT: 24,1 mil. m³/zi Total extras din depozite: 16,1 mil. m³/zi Total import: 13,6 mil. m³/zi În doar câțiva ani, Republica Moldova a trecut de la o dependență aproape totală de gazul rusesc la o dependență tot mai mare de gazele importate din România. Fără rezerve proprii de gaze naturale și cu o producție internă de energie extrem de redusă, Chișinăul își asigură întregul consum de gaze din import. Până în 2022, aproape tot gazul consumat de Republica Moldova venea de la Gazprom, prin conductele care traversează Ucraina. Criza energetică declanșată de invazia Rusiei în Ucraina și tăierile de livrări către Chișinău au forțat însă autoritățile să caute rapid alternative. Conectarea la gazoductul Iași–Ungheni, extins ulterior până la Chișinău, a devenit esențială. Prin această infrastructură, Moldova a putut accesa pentru prima dată direct piața europeană și, în special, gazul românesc. Oficialii de la Chișinău au recunoscut că această conductă a fost „un colac de salvare” în timpul crizei și a prezis diversificarea surselor după reducerea unilaterală a livrărilor rusești. România a ajuns să joace un rol-cheie în securitatea energetică a Republicii Moldova. Reţeaua de gazoducte de pe teritoriul Republicii Moldova este operată de Transgazul românesc, din 2023, care i-a luat locul unei firme controlate de Gazprom. Consumul total intern este favorizat de vremea bună din acest început de decembrie. România are un consum ce variază între 50 și 55 de milioane metri. România, pe o vreme geroasă prelungită pe mai multe zile, poate ajunge la un consum de 65-70 de milioane metri cubi. RECOMANDAREA AUTORULUI
Brother TD-4D este imprimanta de birou la care apelează meseriașii (review)
Știu că din afară nu pare, dar banala etichetă este personaj principal în filmul logisticii moderne, iar în acest context, dispozitivul de azi, acest Brother TD-4D este ca un actor care știe exact ce are de făcut și nu greșește niciodată replicile. Dacă imprimantele portabile sunt echipa de intervenție rapidă, TD-4D este scula menită să transforme în ordine haosul dintr-un depozit, etichetă cu etichetă. Ca aspect, TD-4D nu strigă după atenție, este o imprimantă desktop pentru etichete de 4 inch, gândită pentru ritm industrial și medii de lucru în care viteza este esențială. Folosește tehnologie termică directă, ceea ce înseamnă că nu are cerneală, toner sau ceva „cartușe magice”, care se termină exact când stiva de comenzi e mai mare. Pui hârtia, apeși pe buton și ea își vede de treabă ca de fiecare dată. Ce te lovește din prima este viteza de lucru, și faptul că în ciuda ritmului alert, etichetele ies clare și cu un contrast care nu presupune ochelari speciali pentru coduri de bare. Și, pentru că lumea modernă e conectată, vine evident cu USB si Ethernet. Dacă nu reușești să o integrezi în ecosistemul tău, probabil ecosistemul este cel care are nevoie de o re-evaluare. În plus, TD-4D nu e mofturoasă nici cu mediile de lucru. Suportă o gamă largă de consumabile, de la etichete simple până la materiale mai speciale, pentru industrii precum retail, sănătate, logistică sau producție. Este fix genul de echipament care nu te întreabă „de ce?”, ci doar „câte?” etichete vrei. Și le scoate pe toate identice si curate, de parcă nu ar opera într-un depozit în care un motostivuitor trece la câțiva centimetri de cablul sau de alimentare. Sigur, nu e perfectă. E o imprimantă de birou, nu portabilă, iar dacă o pui să lucreze continuu, ore întregi, o să-ți sugereze subtil că și mașinile au nevoie de pauză. Iar accesoriile extra – standuri, opțiuni de decupare automată etc, pot ridica un pic costul total, dar asta e valabil pentru orice echipament profesional. Dar, în ciuda acestor mici slăbiciuni, TD-4D rămâne o imprimanta stabilă, predictibilă, exactă cel mai important, fără bătăi de cap. Dacă ai nevoie de etichete pentru fluxuri logistice, rafturi, produse, mostre medicale sau orice altceva ce trebuie organizat, ea este acolo, pregătită, si fără faze de genul „instalează acest update înainte de a conțină”. Brother TD-4D nu e un gadget, o jucărie, ci o unealtă care face doar ceea ce trebuie sa facă: să imprime bine, constant și rapid. Și uneori, asta este tot îți trebuie, fără funcții complexe care merg… din când in când. Clar nu este un dispozitiv pentru toata lumea, până la urmă este o unealtă dedicată pentru o nișă profesională clar delimitată, dar dacă ai nevoie de un „organizator” într-un astfel de mediu, TD-4D s-ar putea sa exact ce-ti trebuie. Și am considerat ca merita punctată, chiar dacă nu este un device consumer, pentru că și comunitatea de aici din Zona este una foarte diversă. Cu siguranță cineva, undeva, caută așa ceva!