Cel mai bogat miliardar ucrainean cumpără energie regenerabilă din România
Rinat Ahmetov, prin compania sa D.Trading, parte din grupul DTEK, a încheiat un contract de achiziție de energie electrică regenerabilă din România. Unitățile din care se vor face achizițiile ucraineanului sunt dezvoltate și operate de Eurowind Energy din Danemarca. Este vorba de parcul eolian Pecineaga II din județul Constanța (50 MW) și de parcul fotovoltaic Teiuș din județul Alba (60 MW), notează Economedia. Gândul a scris recent că Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie pentru ca Ucraina să reziste economic în fața ofensivei de iarnă a Rusiei. ″Acest nou parteneriat consolidează integrarea energiei curate într-una dintre cele mai dinamice piețe de energie electrică din regiune și extinde amprenta D.Trading în domeniul energiei regenerabile în Europa Centrală și de Sud-Est. Acordul de achiziție permite accesul stabil la piață și o comercializare structurată a energiei pentru ambele active de generare, susținând în același timp traiectoria mai amplă de decarbonizare a României″, a transmis D.Trading, conform sursei citate. Ahmetov și afacerile din România Ahmetov este patron la echipa de fotbal Șahtior Donețk și controlează cel mai mare producător ucrainean de oțel, Metinvest. Având aviz de la Comisia Europeană, a depus recent o ofertă pentru preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex din România. DTEK este cel mai mare grup energetic privat din Ucraina. Încă de la începerea invaziei rusești, a sprijinit infrastructura energetică a țării, distrusă de bombardamentele comise de agresorul rus în ultimii 4 ani. În plus, Rinat Ahmetov construiește cele mai mari instalații de stocare de energie din Ucraina pentru ca aceasta să facă față iernii. RECOMANDĂRILE AUTORULUI
În plină criză de memorii, un mare producător de SSD-uri anunță oprirea producției pentru clienții retail
Crucial, celebrul brand pentru soluții de stocare adresat consumatorilor din piața retail, „cultivat” de gigantul Micron timp de aproape 30 de ani, va dispărea începând de anul viitor. Fără a încerca în vreun fel să îndulcească vestea, Micron anunță că renunță la brandul Crucial pentru a se concentra pe aprovizionarea cu soluții de stocare și cipuri RAM a pieței de inteligență artificială, lăsând producătorii de PC-uri și consumatorii din segmentul gaming fără una dintre cele mai apreciate opțiuni de upgrade. Seria de SSD-uri Crucial T700 și alternativele portabile Crucial X10, nenumărate opțiuni pentru upgrade-ul memoriei RAM, accesorii Flash Drive și carduri de memorie până acum apreciate pentru nivelul de calitate oferit, vor dispărea de pe piață. Ademeniți de potențialul unei piețe mult mai profitabile, Micron iese cu totul din segmentul de consum și își mută business ul către clienții din domeniul centrelor de date și mediul de afaceri: „Creșterea bazată pe inteligență artificială în centrele de date a dus la o creștere bruscă a cererii de memorie și stocare. Micron a luat dificila decizie de a se retrage din afacerea cu clienții de larg consum Crucial pentru a îmbunătăți oferta și asistența pentru clienții noștri strategici mai mari din segmentele cu creștere mai rapidă.” Chiar dacă are toate semnalmentele unei bule speculative, cererea crescută și oferta limitată determină creșterea vertiginosă a prețurilor modulelor RAM, exit-ul unor producători cu greutate precum Micron Contribuind doar la accelerarea creșterilor de prețuri prefigurate. Micron a ales opțiunea de a-și transfera întreaga capacitate de producție către clienții din mediul enterprise, urmărind maximizarea profiturilor pe termen scurt, fie și prin ignorarea unei categorii de consumatori a căror încredere ar putea fi cu greu recâștigată mai târziu. Industria inteligenței artificiale generative este reprezentată de un grup restrâns de companii, dar cu amprentă uriașă în spațiul economic global, a căror activitate se bazează pe un model de business mai degrabă vizionar, concentrând investiții uriașe în dezvoltarea unei infrastructuri și tehnologii a căror viabilitate comercială încă nu este demonstrată pe deplin. Și în mod alarmant, nici consumatorii de rând și nici clienții din mediul business nu se arată pe deplin convinși de promisiunea unui viitor în care poți face aproape totul cu ajutorul AI. Dar cu toate acestea, companii mari precum Micron se aruncă cu capul înainte în bula industriei inteligenței artificiale, abandonând pur și simplu modele de business care le-au adus prosperitatea pe termen lung. Cert este că soluțiile de stocare Crucial au oferit competiție sănătoasă la adresa unor branduri mai puțin reputabile, precum SanDisk, dar și Samsung și a altor producători de memorie flash. Din păcate, restrângerea competiției duce aproape de fiecare dată la creșteri de prețuri. Sau în cazul de față, la accelerarea creșterilor de prețuri deja prognozate. Între timp, o parte dintre cei aproximativ 53.000 de angajați Micron sunt pe cale să rămână fără loc de muncă, chiar dacă oficialii Micron dau asigurări că va depune eforturi pentru „redistribuirea angajaților” către ramurile companiei rămase în activitate.
Undă verde pentru extinderea celui mai mare proiect de infrastructură din Capitală, magistrala M4. Daniel Băluță: Investim 3,5 miliarde de euro, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4
Daniel Băluță, primarul sectorului 4, împreună cu Ciprian Șerban, ministrul Trasnporturilor, au semnat împreună începerea construcțiilor pentru extinderea magistralei de metrou M4. Conform declarațiilor oficialilor, proiectul va aduce aproaoe 60 de milioane de călători pe an în plus, după o investiție de peste 17 mld. lei (3,5 mld. euro). Daniel Băluță spune că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, circa 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. „Investim 3,5 miliarde de euro, peste 17 miliarde de lei, fonduri europene nerambursabile, atrase de sectorul 4, pentru a uni Nordul și Sudul orașului printr-o magistrală modernă, continuă și predictibilă. Introducem monitorizare metropolitană în timp real. M4 este doar începutul. Vrem să reducem blocajele. Am făcut în Sector 4: metrou, pasaje, spitale”, a transmis Daniel Băluță la evenimentul de semnare a ordinului pentru începerea lucrărilor la magistrala M4. „Aici am demonstrat că atunci când ai voință, viziune și disciplină, proiectele mari nu sunt un vis, ci se întâmplă. Și tot de aici pornim azi către un proiect de zeci de ori mai mare. Un proiect care schimbă viitorul mobilității în București. (…) Pentru că doar extinderea magistrală M4 va aduce, în 2040, un număr de 58,6 milioane de călători suplimentari pe an. Este poate cel mai clar semn că intrăm într-o etapă nouă pentru Capitală”, a mai spus Băluță. Magistrala M4: Cel mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei Ciprian Șerban, ministrul Transporturilor a declarat despre proiectul M4: „Primăria S4 a semnat ordinul de începe a celui mai mare proiect de infrastructură din istoria Capitalei, magistrala M4 de metrou. 14 stați noi vor fi construite între Gara de Nord și Gara Progresu”, a transmis oficialul. AUTORUL RECOMANDĂ: Daniel Băluță îl acuză pe Ciprian Ciucu de „blat electoral”
Ericsson: România, sub Bulgaria și Grecia la 5G SA. Suedezii recomandă fonduri europene și propun schimbul spectru pentru investiții
Ericsson a organizat miercuri, 3 decembrie, la Ambasada Suediei din București, evenimentul anual de final de an, care în 2025 a avut ca temă principală o analiză comparativă a stării rețelelor 5G la nivel global. Prezentarea a plasat România într-o poziție delicată față de alte state și regiuni, aducând în prim-plan nu doar cifre îngrijorătoare despre decalajul tehnologic european, ci și propuneri concrete pentru redresarea situației. Daniel Tudose, Country Manager Ericsson România și Moldova, a deschis prezentarea pornind de la legăturile istorice ale companiei cu țara noastră. Ericsson este prezent în România din 1994, având 1.831 de angajați (45% femei), birouri în două orașe și o fabrică de antene la Timișoara care produce cele mai noi echipamente pentru piața europeană. Compania va sărbători 150 de ani de existență în 2026, iar investițiile globale în cercetare și dezvoltare depășesc 5 miliarde de euro anual. Europa, cu roșu pe harta 5G Standalone Ivan Rejon, Director Strategy Government and Public Advocacy la Ericsson Europe, a prezentat însă o imagine mai puțin flatantă despre situația bătrânului continent. Hărțile globale arată o Europă în mare parte în roșu, fără 5G Standalone (SA) adevărat, în timp ce China, India, SUA și chiar țări din Orientul Mijlociu strălucesc în verde și albastru. Diferența este evidentă: doar 4% dintre europeni folosesc 5G SA, comparativ cu 65% în India și peste 90% în China. India a reușit această tranziție în doar 18 luni, demonstrând că se poate face rapid cu politici coerente. Analiza Ericsson se bazează pe date Ookla colectate în perioada iunie-august 2025, exclusiv de pe smartphone-uri cu Android conectate la rețele 5G NSA sau SA. România se situează sub media europeană la majoritatea indicatorilor relevanți. Conform datelor MedUX prezentate la eveniment, viteza medie de download 5G în România este de 46,5 Mbps, plasându-ne sub Grecia (67,2 Mbps), Bulgaria (94,7 Mbps) și evident mult sub liderii europeni precum Elveția (183,5 Mbps) sau Danemarca (155,5 Mbps). Într-un test live efectuat în sală, în rețeaua 5G (nu știm operatorul sau aplicația), Ivan Rejon a măsurat pe propriul smartphone doar 12 Mbps și o latență de peste 100 ms, deși rezultatele ar putea fi influențate de roaming și de condițiile de recepție din clădirea ambasadei. 5G Standalone vs Non-Standalone Ericsson face o distincție clară între „basic 5G” și 5G Standalone (SA). Tehnologia 5G Non-Standalone (NSA) folosește în continuare infrastructura 4G pentru core network, fiind doar o îmbunătățire mică. 5G Standalone înseamnă o rețea nativă 5G, cu core network propriu, capabilă să ofere latență extrem de scăzută, diferențiere a serviciilor (network slicing) și securitate sporită, toate esențiale pentru aplicații industriale și AI. Problema pe care o ridică suedezii este că majoritatea operatorilor europeni, inclusiv cei din România, au implementat deocamdată doar varianta NSA, mai ieftină și mai rapid de instalat, dar incapabilă să susțină scenariile de utilizare pentru care 5G a fost conceput. Adică automatizări industriale avansate, vehicule autonome, aplicații AI care necesită procesare de tip edge computing, servicii medicale la distanță, sau controlul dronelor și al infrastructurii critice. Impactul asupra industriei și AI Prezentarea a inclus exemple concrete de utilizare industrială a 5G SA. În fabricile Mercedes-Benz din Germania eficiența a crescut cu 15%, iar eficiența energetică cu 25% folosind roboți colaborativi conectați prin 5G, sau fabrica Ford din Valencia unde roboți autonomi ghidați (AGV) au redus costurile de la 500.000 la 50.000 euro per unitate prin mutarea inteligenței artificiale în edge servers conectate prin 5G. Ericsson argumentează că fără 5G SA, România riscă să piardă competitivitatea în sectoare cheie. Potrivit estimărilor companiei, o implementare completă a 5G mid-band în România ar putea genera până la 7,6 miliarde euro contribuție suplimentară la PIB până în 2040, distribuită între producție și logistică inteligentă, zone urbane smart, zonele rurale și servicii publice. Propunerea Ericsson: spectru pentru infrastructură Soluția propusă de Ericsson este inspirată din experiența spaniolă și franceză: o compensare între costul spectrului și investițiile pe care operatorii trebuie să le facă în rețea. În Franța, guvernul a amânat colectarea taxelor pe spectru în schimbul desfășurării 4G în zonele rurale și de-a lungul liniilor de tren, un program care a costat operatorii aproximativ 3 miliarde euro în investiții de infrastructură, dar a accelerat acoperirea. În Spania, un program similar finanțat cu 672 milioane euro de la UE a adus conectivitate 5G pentru 1,8 milioane de locuitori din zonele rurale, generând efecte concrete precum creșterea veniturilor, reducerea șomajului și creșterea populației în zonele cu acoperire. Ericsson propune României cinci direcții de acțiune: folosirea fondurilor publice și europene pentru infrastructura digitală, strategie care să lege costul spectrului de investițiile în rețea, implicarea statului ca prim client al tehnologiilor 5G avansate, asigurarea securității rețelelor prin furnizori de încredere, și implementarea conectivității diferențiate, pentru valorificarea completă a 5G Standalone.
Numărul firmelor care au depus cereri pentru intrarea în insolvență a crescut
După o perioadă în care firmele au beneficiat de ajutoare de stat și stabilitate, economia românească se lovește acum de o creștere alarmantă a numărului de insolvențe și falimente. Dobânzile mari, inflația și modificările fiscale au dus la o reducere drastică a numărului de companii mici și medii care nu mai fac față împovărării fiscale. Cele mai recente date publicate de RisCo, companie care analizează firmele din România, arată că numărul dosarelor de insolvență a ajuns la 985 în luna noiembrie a acestui an, comparativ cu 670 de dosare în aceeași lună a anului trecut. În București au fost înregistrate 213 dosare de insolvență, mai mult cu 34% față de 2024, când au fost înregistrate 159 de dosare. Deși în anul 2024, numărul companiilor în insolvență a ajuns la 7.274, estimările pentru finalul anului 2025 indică o posibilă depășire a pragului de 8.000 de companii. În luna octombire a acestui an, statisticile Registrului Comerțului arătau că 5.318 firme erau în insolvență. „Creşterea constantă a numărului de insolvenţe în Bucureşti, observată de la o lună la alta, sugerează dificultăţi pentru companii în acoperirea cheltuielilor totale. Această situaţie poate fi cauzată de diminuarea veniturilor, majorarea costurilor operaţionale sau o eventuală administrare financiară ineficientă. Bineînţeles, un alt factor poate fi reducerea consumului cauzat de creşterea presiunii tot mai mari a taxelor, a obligaţiilor fiscale şi a preţului energiei. În acelaşi timp, evoluţia ascendentă a insolvenţelor evidenţiază presiunea amplificată asupra mediului de afaceri, determinată de instabilitatea economică, respectiv inflaţia persistentă – aceste condiţii afectează semnificativ stabilitatea şi rezistenţa companiilor”. Care sunt domeniile afectate de climatul economic dificil Spre deosebire de anii trecuți, fenomenul actual este marcat de creșterea falimentelor directe, în special în rândul microîntreprinderilor și al sectorului HoReCa, unde antreprenorii aleg să pună lacătul afacerilor fără să mai încerce o eventuală reorganizare. În topul sectoarelor cu cele mai multe înregistrări ale dosarelor de insolvență se află restaurantele (o creștere de 208%), lucrările de instalații electrice și tehnico-sanitare și alte lucrări de instalații pentru construcții (un plus de 163%), firmele care desfășoară activități aferente plantelor nepermanente (creștere de 106%) și transporturile rutiere de mărfuri și servicii de mutare (un plus de 136%). În 2026 România va intra într-un context economic încă dificil, marcat de încetinirea creșterii, dezechilibrele externe și tensiunile politice. „Principala cauză o reprezintă scăderea vânzărilor, o problemă care s-a acentuat semnificativ în acest an. Inflația de peste 30% cumulată în ultimii ani a tăiat drastic din puterea de cumpărare a clienților, iar acest fenomen s-a văzut în declinul vânzărilor, în degradarea condițiilor comerciale”, spun analiștii. RECOMANDAREA AUTORULUI: Apocalipsa din privat. Peste 13.000 de firme și-au suspendat activitatea în 2025. 19.000 de români și-au pierdut deja locul de muncă Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul
Seagate promite HDD-uri de 55TB și chiar 69TB, în viitorul apropiat
Cine spune că un HDD de 20TB este prea mare pentru utilizatorii derând? Cum sună 55TB sau 69TB pe un singur HDD cu format 3.5”? Din păcate, Pirate Bay nu mai e ce era, iar serviciile cu abonament pentru streaming de filme și seriale aproape că elimină nevoia pentru un astfel de upgrade. Dar dacă deții un centru de date pentru procesare AI, altfel se pune problema. Fie că din considerente de prețuri prohibitive, sau pur și simplu lipsa criteriului necesitate, se pare că ne apropiem rapid de un moment în care upgrade-urile de hardware extravagante nu mai pot fi justificate prin argumente din sfera „poate că voi avea nevoie mai târziu”. Dar între timp, Seagate a anunțat că a dezvoltat cu succes platane de 6,9 TB pentru HDD-uri cu format 3.5”. Cum ar fi, cel mai simplu HDD-cu putință, din punct de vedere mecanic. Spre comparație, un HDD de 20TB din generația celor ușor de găsit în ofertele magazinelor poate avea chiar și 10 astfel de discuri, înghesuite într-o cutiuță cu dimensiune standard. Testate în laboratoarele companiei, noua soluție ultra-densă promite să securizeze pe termen lung relevanța HDD-urilor mecanice. Seagate susține că aceste discuri experimentale au o capacitate de peste două ori mai mare decât cea a celor utilizate în unitățile comerciale actuale. Spre exemplu, cele mai avansate modele HAMR de 30 TB de la Seagate folosesc zece platouri de 3 TB pentru a atinge capacitatea maximă. Cel puțin deocamdată, această densitate de stocare nu este implementată în produse de consum, însă putem fi siguri că primii beneficiari vor fi clienții din domeniul business, echipând centrele de date cu soluțiile de stocare încă experimentale, dar obținute la prețuri mai mici în schimbul participării active la testarea celor mai avansate soluții de stocare ale momentului. Seagate a indicat că platanele de 6,9 TB nu vor fi utilizate în produsele oficiale până în jurul anului 2030. Back to top button
Toni Neacșu: Scrisoarea trimisă de România către Comisia Europeană sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului
Toni Neacșu, fost membru CSM, susține că, scrisoarea trimisă de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene către Comisia Europene cu privire la neîndeplinierea obligațiilor necesare pentru deblocarea sumei de 869 de milioane de euro din PNRR, suspendată la 28 mai 2025, este „un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni.” Avocatul, explică pe pagina personală de Facebook că scrisoarea trimisă de România care ar fi trebuit să facă dovada îndeplinirii jaloanelor restante din cererea de paltă numărul 3 este un text al unei moțiuni de cenzură care arată „incapacitatea” și „nepriceperea” coaliției de guvernare. Toni Neacșu spune că Guvernul lui Ilie Bolojan a exploatat politic doar un singur jalon, cel care face referire la pensiile speciale și acuză Executivul pentru faptul că a renunțat la banii aferenți a două jaloane, bani care au fost pierduți definitiv de România. „România a trimis vineri, 28.11.2025, către Comisia Europeană un document oficial care sintetizează incapacitatea și nepriceperea administrativă a Guvernului pe ultimele 6 luni. Este vorba despre scrisoarea de informare a Comisiei Europene cu privire la (ne)îndeplinirea obligațiilor în vederea deblocării sumei de 869 milioane euro din PNRR, suspendate în data de 28.05.2025.” „Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan” Neacșu spune că, deși Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut o conferință de presă pe această temă, nu a reușit să atragă atenția nimănui. Practic, fostul judecător CSM susține că scrisoarea trimisă la Bruxelles nu confirmă îndeplinirea jaloanelor, ci surprinde „nepriceperea coaliției de guvernare”. De asemenea, acesta susține că fondurile suspendate erau aferente pentru 6 jaloane PNRR, nu 4, așa cum a fost ransmis către presă. „Ministrul Dragoș Pîslaru a ținut o conferință de presă marți pe tema asta, dar nu a atras atenția nimanui. Scrisoarea, secretă, este o dovadă scrisă a eșecului Guvernului Bolojan și portretizează mai bine decât orice text al unei moțiuni de cenzură amatorismul și nepriceperea coaliției de guvernare. Mai întâi, exact așa cum am spus, fondurile suspendate erau aferente a 6 jaloane PNNR, iar nicidecum numai a 4, cum a fost intoxicata presa să creadă.” Potrivit lui Neacșu, Guvernul Bolojan ar fi recunoscut în scrisoarea trimisă către Comisia Europeană, că România a renunțat deja la 51 de milioane euro, bani aferenți jaloanelor 72 și 86 care au în vedere achizițiile publice pentru metroul din Cluj și București. Un singur jalon ar fi considerat îndeplinit, numirea conducerii AMEPIP, pentru care țara ar putea primi 330 de milioane de euro, iar celelalte sume, până la 809 milioane de euro ar depinde de jaloanele pe care Guvernul „le explică în mod confuz” ca „să păcălească dâmbovițește Comisia Europeană”. „România a renunțat deja la 51 milioane euro, aferenți jaloanelor 72 și 86, achiziții publice pentru metroul din Cluj și București. Aceștia sunt banii pierduți sigur, prin renegocierea PNRR renunțându-se la ei. Pe celelalte jaloane doar unul este îndeplinit, cel puțin formal, numirea conducerii AMEPIP., deși Comisia va trebuie să evalueze dacă asta echivalează cu operaționalizarea reală a acestei autorități. Procedura este contestată în justiție de un fost președinte al AMEPIP.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Toni Neacșu: În alte vremuri, Ilie Bolojan și miniștrii lui ar fi fost arestați și cercetați pentru subminarea economiei naționale Toni Neacșu comentează criza apei din Prahova: „Trăim la Ministerul Mediului o adevărată supremație a idioților”
Google va bloca anumite funcții Android în timpul apelurilor telefonice
Simplu dar eficient, Google distribuie o actualizare Android 16 care dezactivează anumite funcții până la încheierea apelului în desfășurare. Măsura are scopul de a zădărnici cele mai comune scheme de înșelătorie folosite de infractorii care își racolează victimele, de obicei pensionari sau persoane ușor influențabile, folosind apeluri telefonice în care pretind că sunt angajații unei bănci sau o autoritate legitimă. Infractorii care își duc traiul convingând persoane credule să divulge date esențiale în timpul apelurilor telefonice, sau să instaleze aplicații malițioase care apoi colectează informații sensibile vor avea o „muncă” mult mai dificilă de acum înainte, dispozitivele actualizate la versiunea Android 16 descurajând în mod insistent instalarea de aplicații sau chiar accesarea aplicației de home banking, atât timp cât apelul se află în desfășurare. În majoritatea cazurilor, convingerea victimelor atrase în conversație de infractori antrenați în tactici de manipulare este o cursă contra cronometru, unde escrocii încearcă să-și impună punctul de vedere în cât mai scurt timp posibil, fără a da șansa celeilalte persoane să se răzgândească realizând că ar putea fi victima unei înșelătorii. În plus, pentru persoanele cu adevărat vulnerabile îndeplinirea unor instrucțiuni relativ complexe pentru instalarea de software din afara magazinelor oficiale de aplicații s-ar putea dovedi o „misiune imposibilă” în lipsa unui „ajutor” care să o ghideze pas cu pas la telefon. Noul mecanism de securitate este declanșat pe durata apelurilor telefonice și doar în anumite situații. Spre exemplu virgula atunci când încerci să accesezi aplicația de home bank chiar în timp ce un apel telefonic se află în desfășurare, iar numărul respectiv nu se află deja în agenda ta de contacte. Astfel de circumstanțe de regulă nu apar în circumstanțe normale, intervenția Google pentru a te opri din ceea ce ar putea fi o mare greșeală fiind probabil o idee binevenită. De asemenea, în timpul apelurilor suspecte este blocată modificarea unor setări sensibile, frecvent vizate de inițiatorii apelurilor frauduloase. În principal este vorba de setarea care permite instalarea aplicațiilor de Android din afara magazinului Google Play, precum și setările din categoria Accessibility, solicitate de aplicațiile malițioase create pentru a intercepta conținutul afișat pe ecran împreună cu parole și datele introduse în formulare (ex. datele cardului bancar). De obicei, când un escroc găsește o potențială victimă va încerca să convingă fie îi trimită bani (ex. metoda accidentul) sau date personale (pretinzând că este angajatul unei instituții bancare). Adesea, parte esențială din schema de fraudare este instalarea unei aplicații malware și acordarea permisiunilor acces. O persoană în vârstă probabil că nu va ști cum să instaleze aplicații pe Android din afara surselor oficiale și nici cum să acorde permisiuni de acces care necesită ignorarea mai multor ecrane de avertizare, o bună parte din timpul petrecut la telefon reprezentând încercarea infractorului de a ghida victima pas cu pas, până la obținerea rezultatului dorit. Dar dacă potențiala victimă este nevoită să aștepte zeci de secunde citind un mesaj de avertizare în care este descris pericolul-potențial, probabilitatea de a duce la îndeplinire solicitarea primită scade vertiginos. Iar dacă mai e nevoie și de întreruperea apelului pentru realizarea acelor pași fără ajutor extern, atunci șansele de reușită scad și mai mult, tentativa de excrocherie transformându-se într-o experiență extrem de frustrantă pentru autorul care nu mai reușește să ajungă la rezultatul dorit. Noua funcționalitate se regăsește deja în versiunea Android 16 Beta 2 și probabil că va fi disponibilă în versiunea oficială de OS, așteptată pentru lansare în această vară. Mesajul de avertizare explică faptul că inițiatorul apelului s-ar putea da drept cineva ce nu este, descurajând totodată urmarea oricăror instrucțiuni sau efectuarea oricăror plăți. În plus, Google va include un buton care va încheia automat apelul și va anula orice sesiune de screen sharing deja începută. Iar dacă totuși insiști să continui ceea ce ai început, va fi setat un cronometru de 30 de secunde pentru ați da un timp de gândire suplimentar. Acest lucru va permite utilizatorului să își adune gândurile și să se gândească la ce s-ar putea întâmpla în acel moment. Momentan, noua funcționalitate este limitată la doar câteva aplicații de plăți și regiuni, însă ar putea fi extinsă la nivel global în viitorul apropiat.
Cât de mari sunt pierderile generate de Criza apei din Prahova și Dâmbovița. Companie de evaluare: Centrala Brazi pierde 2,8 milioane de euro pe zi
Criza apei din Prahova și Dâmbovița care a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă, a generat pierderi economice care depășesc 3 milioane de euro pe zi. Pierderile sunt generate în special de oprirea centralei electrice Brazi și de perturbarea activităților locale, conform unei analize realizate de compania NAI România. Cea mai mare pondere a pierderii economice, peste 2,8 milioane de euro pe zi, o reprezintă oprirea centralei electrice de la Brazi (deținută de OMV Petrom), cu o capacitate instalată de aproximativ 860 MW și o contribuție de până la 10% din producția națională de electricitate. Conform calculelor realizate de compania de evaluare, dacă capacitatea oprită estimată se situează la aproximativ 800 MV, asta înseamnă un minus de aproximativ 19.200 MWh/zi. La valoarea de piață medie, pierderile se ridică la aproximativ 2,88 milioane de euro pe zi. În funcție de durata de timp în care centrala de la Brazi este oprită, pierderile pot ajunge până la 86 de milioane de euro. România are nevoie de investiții în infrastructura de apă pentru a evita alte crize Pe lângă pierderile cauzate de centrala Brazi, se adaugă un impact de 120.000 de euro pe zi pentru cele aproximativ 40.000 de gospodării afectate, dar și pierderi cauzate de PIB-ul pe capita pentru cele două județe afectate. Astfel, impactul economic se ridică la aproximativ 39,40 de euro/zi/persoană, deci dacă 1% din activitatea economică este întreruptă, pierderea ajunge la 39.400 de euro pe zi, iar într-un scenariu în care 5% din activitatea economică este perturbată, pagubele se ridică la 197.000 de euro pe zi. „Criza apei din județele Prahova și Dâmbovița demonstrează cât de ridicat este gradului de interdependență dintre infrastructura de utilități, industriile locale și sectorul energetic. Impactul financiar estimat depășește 3 milioane de euro pe zi, iar un eveniment aparent local devine rapid un risc național. Este clar că România are nevoie urgentă de investiții în infrastructura de apă, redundanțe tehnologice și planuri de continuitate dedicate consumatorilor industriali critici”, spune Andrei Botiș, CEO-ul NAI Romania & Moldova. RECOMANDAREA AUTORULUI: Criza Apei. Toți Știau. Audierile cu scandal din Parlament s-au terminat cu un mare semnal de alarma din partea specialistilor: “Acest lucru se va întâmpla la toate barajele/ Ne vom confrunta cu aceasta problema la nivel de tara”! Lucrările la Paltinu se reiau în 2026 Criza apei. Avertismentul lui Bolojan: ‘Cei care sunt responsabili trebuie să răspundă şi asta se va întâmpla în zilele următoare
Legion 7 Pro – Ryzen 9 9955HX3D – cel mai puternic procesor disponibil pe un laptop (review)
Anul acesta am fost plăcut impresionați de progresele reale pe care le face Lenovo în materie de sisteme de răcire care să țină sub control cele mai puternice componente. Nici nu a ajutat că a venit NVIDIA cu seria 5000 care este și mai flămândă în consum și implicit generează și mai multă căldură, dar totuși ColdFront: Vapor face o treabă excelentă. De ce vă povestesc acest lucru? Simplu, pentru că astăzi avem un video din sfera tech, mai precis a gamingului, unde vă propunem spre admirație noul procesor Ryzen 9 9955HX3D doar că nu de sine stătător, fiind un model destinat laptopurilor, ci sub capota lui Legion Pro 7. Design/Construcție Aspectul general al lui Pro 7 nu țipă neapărat GAMING dacă-l privești de la distanță dar îndată ce-l pornești vei avea câteva indicii clare că este un dispozitiv puternic dezvoltat. Acestea sunt grosimea lui dar și aerisirea generoasă care este subliniată și de LED-ul RGB care-i face conturul. Nu am inclus aici și logo-ul iluminat Lenovo pentru că sunt destule ultrabook-uri cu un măr iluminat pe spate care nu ai nici o treabă cu gaming-ul. Culoarea primită în teste pentru Legion Pro 7 este Eclipse Black și se potrivește de minune cu estetica generală de gaming dar ușor cumințită să se potrivească și într-un mediu Office. Deși parcă văd că vine Alex acum peste mine că lui i-a plăcut mult mai mult versiunea Glacier White pe care am avut-o la review pentru Legion 7, non Pro, culoare pe care o regăsim și pe unele versiuni ale Pro-ului, dar acum na, fiecare cu ce-i place. Materialele folosite pentru construcția carcasei lui Legion Pro 7 sunt solide și premium. Avem atât plastice dure dar și Aluminiu anodizat care adună cât mai puține urme de grăsime sau amprente. Zic cât mai puține pentru că tot le găsești dacă te uiți atent. Balamalele care țin ecranul sunt foarte solide și, alături de carcasa dură, nu flexează deloc și permit un unghi maxim de utilizare de cam 120 de grade. Îmi place că marginea superioară mai groasă a ecranului, datorită sistemului de webcam-uri și microfoane inclus, poate fi folosită ca punct de ancorare pentru deschiderea ușoară cu un deget a laptopului. Conectivitatea regăsită la bordul lui Pro 7 este suficientă majoritatea utilizatorilor dar nu și pentru cei care intenționează să-l folosească la editare foto-video care vor remarca lipsa slotului de carduri SD. E păcat, la asemenea powerhouse… În rest ai tot ce-ți trebuie, adică 3 USB-A-uri total din care 2 3.2 Gen 1 și un 3.2 Gen 2 de 10Gbps, un USB-C 3.2 simplu și unul cu PowerDelivery de până la 100W, un HDMI 2.1, un combo jack de 3.5mm, un port Ethernet, iar portul de alimentare a fost repoziționat pe stânga pentru a elibera cât mai mult spațiu pentru evacuarea dorsală a aerului cald. Pe partea fără fir, Pro 7 se poate conecta la cele mai noi protocoale, anume Wi-FI 7 dar și Bluetooth 5.4. Și că tot am menționat evacuarea, sistemul de răcire își trage aerul necesar printr-un grilaj generos, amplasat pe zona inferioară a laptopului, iar ieșirea este doar pe marginea dorsală. De menținerea unui flux constant de aer la intrare se ocupă niște piciorușe din cauciuc supradimensionate și cele 3 ventilatoare care fac parte din Legion ColdFront: Vapor. Ca de obicei, nu recomandăm gaming-ul în pat, pentru a nu sufoca laptopul. Suntem în 2025 și în continuare nu mi se pare acceptabil ca un laptop care costă peste 10 mii de lei să aibă webcam HD… hai măcar un Full HD băieți, da-o în colo de treabă, cât poate să coste? Garantat sunt destui studenți care folosesc astfel de dispozitive și intră și ei în interviu pentru job și se vede de parcă e filmat pe un cartof. Exagerez, desigur, dar chiar așa mare economie e de nu ne permitem măcar un Full HD? Greutatea lui Legion Pro 7 este ok pentru un dispozitiv portabil dedicat gamingului. Varianta sa de bază începe la 2.54 KG și crește în funcție de dotări precum ce baterie sau placă video are în componență. Performanță Ecranul lui Legion Pro 7 este un superb PureSight OLED Gaming Display non-touch de 16 inchi protejat cu un tratament glossy. Acesta are un format 16:10, la o rezoluție WQXGA de 2560x1600p, cu 240 Herzi Refresh Rate, totul la sub 0.5ms timp de răspuns și o luminozitate în conținut SDR de 500 nits sau 1100 nits maxim local în conținut HDR. Deși tehnologia OLED a evoluat mult, riscul de burn-in nu a fost complet eliminat din ecuație, așa că există câteva moduri în care poți prelungi durata de viață a panoului tău. Sunt mici ajustări în materie de obiceiuri de utilizare pe care va trebui să le faci, să nu mai lași imagini statice prea mult timp, să mai faci o pauză din când în când în care lași laptopul pe un video full screen cât te întinzi, te duci la baie samd, să ascunzi taskbarul, un punct dureros pentru mulți și mai sunt altele. Pentru a prelungi viața panoului OLED, Lenovo a implementat și niște protecții automate, activabile prin intermediul lui Legion Space sau al lui Lenovo Vantage. Acestea includ Schimbarea mai deasă a fundalului, un Lock Screen dinamic, dar și dimming ușor pe elemente statice și Dark Mode. Recomand activarea tuturor, orice ajutor contează. Are și o sumedenie de certificări, printre care se află și DisplayHDR True Black 1000, Dolby Vision care fac filmele și serialele tale preferate să arate mai bine, TÜV Rheinland Flicker Free, care asigură că ochii tăi sunt protejați, dar și G-Sync pentru o experiență mai fluidă în jocuri. Mă distrează că în continuare sunteți destui în comentarii care întrebați Dar chiar merită efortul și riscul un OLED? nu mai bine stau eu cuminte pe miniLED, QLED sau alte tehnologii mai safe? Cu siguranță puteți face asta, dar tuturor necredincioșilor vă recomand cu căldură să testați unul, mergeți în showroom, stați în fața unui astfel de dispozitiv mai mult de 30 de