Securitatea energetică a României, pe marginea prăpastiei, după incidentul de la Barajul Paltinu. Specialiștii dezvăluie ce a salvat țara noastră să intre în beznă: „Data viitoare posibil să nu mai avem norocul de acum”
Incidentul de la Barajul Paltinu – în urma căruia peste 100.000 de persoane au rămas fără apă potabilă – ar fi putut să producă repercusiuni grave și în sistemul energetic românesc. Mai exact, în ultimele 24 de ore, hidroenergia a salvat România de la colapsul sistemului energetic, după incidentul de la Barajul Paltinu și oprirea Centralei Electrotermice de la Brazi, exact în momentul în care vântul și soarele au dispărut complet din balanța electroenergetică națională. „Fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă„ Asociația România Inteligentă (ARI) vorbește, potrivit Mediafax.ro, despre realitatea care de la cele mai înalte funcții în stat este ignorată, în timp ce întârzie sau blochează finalizarea hidrocentralelor și repetă obsesiv că „mai bine vom face parcuri fotovoltaice decât să finalizăm hidrocentralele.” „Acest episod este un avertisment dur: fără hidro, țara posibil să fi fost în beznă. Iar dacă proiectele existente rămân blocate, data viitoare e posibil să nu mai avem norocul de acum. Nu mai e vorba de dezbateri. Este vorba de securitatea energetică a României și de siguranța cetățeanului. Cine nu vrea să recunoască asta, va deveni parte din problemă”, spune Dumitru Chiseliță, președintele ARI. Asociația Energia Inteligentă a realizat o analiză a impactului nefinalizării amenajărilor hidrotehnice în perspectiva anilor 2050. Practic, hidrocentralelor nefinalizate înseamnă inundații, secetă, vieți pierdute, insecuritate energetică și prețuri mari. Criza apei de la Barajul Paltinu Criza apei din Prahova și Dâmbovița a lăsat peste 100.000 de oameni fără apă potabilă În tot acest timp, situația unor oameni nevinovați a devenit un adevărat ping-pong între autoritățile statului, responsabile fiecare în parte cu situația extremă din aceste zone. (Materialul integral AICI) Administrația Națională „Apele Române” a anunțat miercuri faptul că tratarea apei în stația VOILA a început. Reamintimtim că în ultimele zile criza apei din Prahova a stârnit adevărate acuzații și controverse, atât în spațiul public, cât și între instituțiile statului implicate în acest scandal. „Administrația Națională Apele Române vor asigura volumul necesar și în parametri optimi în vederea tratării apei pentru potabilizare, turbiditatea apei fiind monitorizată continuu. În momentul de față, deși ANAR nu are astfel de atribuții, Apele Române au găsit soluții alternative pentru perioada imediat următoare în vederea reluării alimentării cu apă a populației și anume prin asigurarea unor volume tampon cu turbiditate mică în BAC-ul (bazinul de apă curată) de la Malu Vânăt.” (Materialul integral AICI) Criza apei din Prahova a devenit un adev[rat ping-pong între autorități Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Toți știau. Cronologia dezastrului de la Paltinu. Primele informații despre Criza Apei au apărut în 17 iunie. Cinci luni mai târziu, 100.000 de oameni nu au apă și securitatea energetică a României este în pericol
Cele mai populare căutări ale românilor pe Google în 2025
Ca de fiecare dată în decembrie, Google prezintă listele cu cele mai populare (trending) căutări ale românilor în anul care tocmai se încheie. Acestea indică subiectele și oamenii care au generat cel mai mare interes în căutări în România, cele mai populare evenimente în 2025 pentru români, ce i-a interesat în materie de filme, seriale și rețete sau ce întrebări și-au pus. Alegerile prezidențiale din primăvară au avut un impact major asupra căutărilor românilor în 2025. Nicușor Dan, președintele ales, dar și contracandidatul său din finala prezidențială, George Simion, precum și prezența la vot sunt în top 10 al căutărilor românilor pe Google în 2025. Trecerea în neființă a unor persoane publice a fost alt declanșator a unor vârfuri de căutări. Moartea lui Ion Iliescu, fost președinte al României și personaj politic important al deceniilor post-comuniste, a fostului Papă Francisc sau asasinarea lui Charlie Kirk, personalitate media și activist politic conservator din Statele Unite, au dus la un interes ridicat în căutările pe Google în țara noastră. Topul celor mai populare căutări ale românilor în 2025 este completat de momente precum meciul dintre FSCB și PAOK Salonic, emisiunea Insula iubirii sau lansarea noului iPhone. Labubu, o jucărie de pluș populară în toată lumea și generatoare de controverse a generat un trend în căutările românilor pe Google în 2025. Nu a fost singura jucărie „trendy” de anul acesta în România: kendama a înregistrat o creștere foarte mare în căutări, chiar dacă nu a intrat în top 10. La categoria „Filme”, Nosferatu este cel mai popular în căutările pe Google în 2025. Singurul film românesc din top 10 de anul acesta este „Cravata galbenă”, pe locul 3. În materie de seriale, „Squid Game” a fost cel mai popular în căutările românilor pe Google. Între târgurile de Crăciun cu cele mai importante creșteri în căutări anul acesta sunt cele din străinătate – Viena și Budapesta, care le depășesc pe cele mai populare din România – București și Craiova. Între rețelele cele mai populare în căutările pe Google în 2025 se remarcă cele legate tradițional de sărbătoarea Paștelui: drob, friptură de miel și pască. „Cum se alege Papa” sau „Cum a votat diaspora” au întrebat românii pe Google, în ton cu evenimentele anului 2025. Controversele și fascinația din jurul păpușii Labubu i-au determinat pe români să întrebe pe Google: „Cum arată Labubu”. În materie de „Idei”, românii au căutat „idei de tatuaje bărbați”, de “ciorbă” sau chiar „idei de afaceri la țară”. Educația în domeniul inteligenței artificiale a fost între preocupările românilor în 2025: a existat un interes ridicat în căutările pe Google pentru „olimpiada de inteligență artificială” și „curs inteligență artificială”. Topurile celor mai populare căutări pe Google în 2025 au fost realizate folosind liste „trending”: căutări care au înregistrat o creștere susținută față de 2024, pe o perioadă semnificativă de timp. Listele „trending” sunt diferite de listele celor mai căutați termeni (expresii/cuvinte ordonate după volume absolute de căutare pe Google și care tind să se schimbe foarte puțin de la an la an). Analiza căutărilor trending permite identificarea intereselor specifice anului 2025. Iată mai jos listele de anul acesta: Nicușor Dan Ion Iliescu George Simion iPhone 17 Charlie Kirk Prezență vot Insula Iubirii 2025 FCSB PAOK Labubu Papa Francisc Filme Nosferatu Anora Cravata galbenă Minecraft Movie Culpa Nuestra The Gorge Babygirl Frankenstein Snow White Thunderbolts Seriale Squid Game Adolescence Ginny and Georgia From Wednesday Season 2 The Summer I Turned Pretty Aziz The Last of Us Season 2 Dexter Resurrection American Primeval Inteligența artificială Olimpiada de inteligență artificială Inteligență artificială gratis Inteligență artificială online Inteligență artificială Google Inteligență artificială China Ce este inteligența artificială Inteligență artificială pe telefon Curs inteligență artificială Inteligență artificială pentru mentenanță echipamente Inteligență artificială poze Oameni Nicușor Dan George Simion Călin Georgescu Bianca Censori Laura Vicol Mihaela Rădulescu Sebastian Stan Melania Trump Ilie Bolojan Crin Antonescu Crăciun Târg de Crăciun Viena 2025 Târg de Crăciun Budapesta 2025 Târg de Crăciun București 2025 Târg de Crăciun Craiova 2025 Vacanță de Crăciun 2025 Crăciun rit vechi 2025 Târg de Crăciun Cluj 2025 Târg de Crăciun Sibiu 2025 Târg de Crăciun Brașov 2025 Renii lui Moș Crăciun Diete Dieta Cerin Dieta Mara Bănică Dieta Metabolică Dieta Hashimoto Dieta Moromete Dieta cu ou fiert Dieta Mayo Dieta Uruguayană Dieta cu banane Dieta de rotație Rețete Drob de miel rețetă tradițională Ciocolată Dubai rețetă Rețetă pască cu brânză Rețetă drob de pui simplă Drob de miel rețetă ardelenească Miel la cuptor rețetă Rețetă pască Jamila Rețeta Mihaelei pască fără aluat Rețetă drob de miel cu prapure Rețetă chiftele de porc Cum…? Cum arată buletinul de vot Cum se vopsesc ouăle Cum a votat diaspora Cum se alege Papa Cum arată Labubu Cum să crești copii puternici mental Cum va fi vremea de Paște Cum se face cozonacul Cum trec la Hidroelectrica Cum se desparte în silabe subiect Idei Idei mărțișoare copii Idei de Valentines Day Idei cină Idei tatuaje bărbați Idei de prânz Idei cină rapidă Idei de ciorbă Idei de afaceri la țară Idei de desen Idei pachețel școală Metodologie: Căutările anului 2025 sunt realizate pe mai multe categorii, urmărind să surprindă trenduri de căutare din România în anul care tocmai se încheie. Listele cuprind căutările „trending”, căutări care au înregistrat o creștere lunară de peste 10 ori în 2025 față de 2024. Perioada de referință este 1 ianuarie 2025 – 3 decembrie 2025. Ierarhizarea în fiecare listă este făcută după volumul căutărilor. Listele „trending” sunt diferite de cele cu cele mai căutate expresii/cuvinte pe Google, care cuprind volume absolute și tind să se schimbe foarte puțin de la an la an. Analiza căutărilor trending permite identificarea intereselor specifice anului 2025.
Ce este de fapt TAXA pe STÂLP și de ce este contestată de mediul de afaceri
Celebra taxa pe stâlp nu este o noutate, ea a fost reintrodusă după ce a mai existat și în trecut. Noua dare este o taxă pe construcțiile speciale, cum ar fi stâlpii de electricitate, turnurile de telecomunicații, conductele, și alte structuri similare deținute de companii. Inițial introdusă în 2014 de Guvernul Ponta și eliminată în 2017, „taxa pe stâlp” este un impozit aplicabil construcțiilor speciale care nu sunt deja supuse altor taxe pe clădiri. Aceasta se aplică unor obiective precum silozuri, antene de telecomunicații, panouri fotovoltaice și alte construcții similare, specifică BZI. Aceste structuri nu sunt folosite drept locuințe sau spații de birouri, motiv pentru care legislația fiscală le tratează diferit față de clădirile obișnuite. Firmele care le dețin trebuie să plătească un impozit separat, calculat în funcție de valoarea lor contabilă. O taxă falimentară Ideea nu este nouă. Taxa a fost introdusă pentru prima dată în 2014, în timpul guvernului Ponta, ca parte a unui efort mai larg de a genera venituri suplimentare la bugetul de stat. La vremea aceea, cota era de 1,5% din valoarea construcțiilor speciale, ceea ce a generat o reacție puternică din partea mediului de afaceri, deoarece numeroase industrii, de la energie și telecomunicații până la agricultură și infrastructură, se bazau pe astfel de active. În 2017, taxa a fost eliminată, considerându-se că nu aduce încasările scontate și că pune presiune nedorită pe mediul privat. Cu toate acestea, spre finalul anului 2024, măsura a reapărut prin așa-numita „ordonanță-trenuleț”, fiind reintrodusă pentru anul fiscal 2025. De această dată, discuțiile din jurul taxei au vizat atât nivelul impozitului, cât și impactul pe care l-ar putea avea asupra investițiilor. În forma vehiculată cel mai des, firmele private sunt obligate să plătească un impozit de 1% din valoarea netă a construcțiilor speciale, în timp ce activele aflate în proprietatea publică, dar administrate de companii, sunt taxate cu o cotă redusă, de 0,5%. Guvernul a introdus și posibilitatea acordării unei bonificații pentru plata anticipată, ceea ce înseamnă că societățile care achită impozitul înainte de termen pot beneficia de o reducere de 10%. De ce este controversată şi ce efecte poate avea Controversele nu au întârziat să apară. Numeroși economiști și reprezentanți ai mediului privat susțin că această taxă riscă să se transforme într-o povară pe termen lung, deoarece firmele tind să transfere costurile suplimentare către consumatori. În lipsa posibilității de a absorbi aceste cheltuieli, prețurile finale la energie, servicii sau produse agricole pot crește, amplificând presiunea inflaționistă. Totodată, companiile din domenii strategice avertizează că reinstituirea taxei poate afecta randamentul investițiilor deja planificate, reducând apetitul pentru proiecte mari precum dezvoltări energetice, modernizarea infrastructurii sau extinderea rețelelor de telecomunicații. Unele estimări arată că, în ciuda reacțiilor publice, veniturile obținute de stat nu vor depăși aproximativ un miliard de lei, o sumă considerată modestă raportată la nevoile bugetare ale țării. Efectul asupra mediului de afaceri este, așadar, ambivalent. Deși statul caută să-și consolideze finanțele prin diversificarea surselor de venit, companiile afectate consideră că taxarea infrastructurilor esențiale poate frâna dezvoltarea economică, reduce competitivitatea și crea incertitudine într-un climat investițional deja sensibil. În practică, doar firmele care dețin construcții speciale plătesc această taxă; societățile fără astfel de active nu sunt vizate de măsura fiscală. Prin urmare, multe persoane se pot întreba ce este taxa pe stâlp, măsura care la finalul anului 2024, prin aşa-numita „ordonanţă-trenuleţ” a fost reintrodusă pentru 2025. Recomandarea autorului: „Taxa pe stâlp”, adoptată. Ciolacu: „Va avea un impact în zona privată de aproximativ 300 mil. lei”/ UPDATE: Precizările ministrului Tánczos Barna Președintele Consiliului Fiscal consideră că veniturile din taxa pe stâlp nu acoperă tăierea CAS
Parolele tale sunt deja pe net. Avertismentele experților SCUT privind securitatea online
În cel de-al 17-le episod al podcastului PlayGround, Dan Cadar a stat de vorbă cu Mădălin Dumitru (CEO SCUT) și Valentin Popa (CTO SCUT), care au demonstrat cât de vulnerabile sunt parolele românilor și au oferit sfaturi concrete pentru protejarea datelor personale. Discuția a acoperit și subiecte avansate precum slăbiciunile blockchain-ului, cursurile de cyberwarfare și tehnicile moderne de atac cibernetic. Folosind date reale dintr-un breach al LinkedIn din 2012, cei doi experți în securitate cibernetică au arătat că marea majoritate a parolelor sunt lipsite de imaginație și pot fi sparte în câteva minute. Experimentul care arată realitatea și cele mai folosite parole în România Contextul este alarmant, în ianuarie 2024 a avut loc „Mother of All Breaches”, cea mai mare breșă din istorie, cu peste 26 miliarde de parole furate din multiple platforme. „Gândiți-vă că suntem opt miliarde de locuitori pe planetă și sunt douăzeci și șase de miliarde de parole”, spune Valentin Popa. Cu o rată de utilizare a internetului de 67%, înseamnă că fiecare utilizator are în medie 4 parole compromise. Pentru demonstrație, Valentin Popa a explicat că echipa SCUT a folosit date din breach-ul LinkedIn din 2012, când peste 6,5 milioane de conturi au fost compromise. „Am luat numai conturile care aveau linkedin.ro ca să vedem conturi din România și sunt în jur de 80.000 de conturi care au fost sparte atunci”, spune Popa. Rezultatele analizei SCUT arată că cea mai folosită parolă pe domeniile ”.ro” din breach-ul LinkedIn a fost „123456”, folosită de circa 900 de utilizatori, circa 1,1% din totalul analizat. Pe doi se află chiar cuvântul „parola”, iar pe trei „alexandru”. O altă parolă des folosită este „cristina”. Analiza statistică a parolelor românești a scos la iveală un model nefericit, mulți utilizatori folosesc „pa$$” sau „a$$” ca bază pentru parolele lor, adăugând apoi variații. De asemenea, o practică des întâlnită este folosirea primei litere cu majusculă, urmată de litere mici. „Am observat că românul ia pattern-ul de la recomandările băncilor și pune prima literă cu majusculă. Asta este un lucru care este destul de ușor de descoperit și acum folosind inteligența artificială poți să generezi astfel de cuvinte pe care să le pui în acel dicționar”, avertizează Dumitru. Valentin Popa a evidențiat că breach-ul LinkedIn a fost ușurat de folosirea unui algoritm de criptare învechit (SHA-1) fără salt (randomizare suplimentară). „Companiile de securitate pe care ne bazăm nu sunt nici ele cele mai sigure. LinkedIn folosea un algoritm de encripție foarte vechi care este foarte ușor de spart”, explică Popa. Prin comparație, un algoritm modern precum SHA-256 sau SHA-512 împreună cu salt ar fi făcut atacul mult mai dificil. Trucul cu adresa de email. Cum știi de unde ți-a fost furată parola Unul dintre cele mai practice sfaturi oferite de Mădălin Dumitru se referă la modul în care poți urmări exact care cont ți-a fost compromis. Trucul constă în adăugarea unui, să-i spunem „identificator”, după adresa ta de email, folosind semnul „+”. „Când îți faci un cont pe Instagram, poți pune [email protected]. Dacă îți faci un cont pe Facebook, pui [email protected]. Tot ce este după user-ul tău, după plus, îți vine tot la [email protected]”, explică Dumitru. Această metodă funcționează cu Gmail, Outlook configurat prin Office 365 și cu domeniile proprii de email, dacă ai o companie cu domeniu propriu. Deci dacă ai [email protected], poți folosi [email protected] sau [email protected] și așa mai departe, toate emailurile vor ajunge în căsuța ta de Gmail. Dar nu funcționează cu Yahoo, spre exemplu. Astfel, dacă primești un email de phishing sau vezi că adresa ta apare într-un breach, vei ști exact care serviciu a fost compromis și vei putea schimba parola respectivă, presupunând că nu refolosești parola. Poți verifica dacă adresa ta apare în vreun breach pe haveibeenpwned.com. Demonstrația video a arătat cum parolele salvate în browserele clasice (Edge, Chrome, Safari) pot fi extrase cu ușurință folosind un tool executabil. „Browserul creează niște fișiere care sunt criptate cu toate parolele, dar aceste fișiere au tool-uri care le pot decripta”, avertizează Popa. Cei de la SCUT au vorbit și despre Mimikatz, un script extrem de popular în lumea hacking-ului, programat să extragă credențiale direct din RAM-ul computerului. „El este configurat să meargă targetat și să ia ce e de interes, credențiale, user, parolă. Este foarte inteligent”, explică Mădălin Dumitru. Problema e că acest tool poate fi modificat să treacă de antivirusurile clasice care se bazează pe semnături. „Până îl detectează primul antivirus și se populează baza de date, malware-ul a plecat demult cu datele tale”, spune Dumitru. Soluția modernă la problema Mimikatz vine din tehnologiile EDR (Endpoint Detection and Response) care nu mai analizează doar semnătura unui fișier, ci comportamentul acestuia. „Dacă ai un document Word care de fapt e un virus, el ar trebui să ruleze procese specifice Word-ului. Dacă începe să facă altceva, să cripteze date sau să acceseze memoria, acela este un comportament malițios și îl taie”, explică Dumitru. Valentin Popa insistă pe importanța monitorizării: „Nu e doar partea de blocare, e și partea de monitorizare. Chiar dacă s-a blocat un pic mai târziu, cineva ar trebui să vadă. Ca la medic când îți ies analizele proaste, un medic ar trebui să se uite de ce.” Un atacator care reușește să execute un malware pe calculatorul tău poate extrage toate parolele salvate în browser și le poate trimite către serverele sale . „Există un trade market, sunt grupări de hackeri care nu fac decât credential harvesting. Prețul la un wallet de bitcoin este zece la sută din valoarea wallet-ului”, spune Popa. Mai mult, există grupări specializate în „mixing”, care se ocupă cu pierderea urmei banilor. „Ai avut zece bitcoin, acum s-au dus către un wallet, iar din wallet-ul atacatorului există grupări care le transformă în Monero, în Ether, ca să-și piardă urma”, detaliază Dumitru. Astfel se evită software-urile specializate care urmăresc tranzacțiile pentru a preveni finanțarea terorismului. Soluțiile recomandate de experții SCUT ca alternativă la parole Mădălin Dumitru recomandă folosirea unui password manager profesional pentru stocarea parolelor. Printre opțiunile menționate se numără: Dashlane, KeePass și LastPass.
Ce mai cumpără americanii pentru sărbătorile de iarnă
După o perioadă anevoioasă economic marcată de tarifele lui Trump și tensiunile politice care au dus la cel mai îndelungat „shutdown federal” din istorie, reducerile de Black Friday și Cyber Monday au fost momente de respiro pentru consumatorul american. Până la urmă, consumatorul american este motorul economiei SUA, indiferent ce zic miliardarii sau politicienii. Analiștii economici se tem că acest „motor” va începe să clacheze pe fondul presiunii tarifelor, al pieței muncii destul de slăbite și al creșterii de prețuri cauzată tot de tarifele vamale ale lui Trump. Dacă „motorul” clachează, „Epoca de Aur” a lui Trump se va încheia subit, la fel și șansele lui JD Vance la alegerile din 2028. Datele preliminare privind comerțul cu amănuntul pentru sărbătorile de iarnă arată bine la suprafață, dar încă sunt fisuri periculoase dedesubt. Cum au decurs vânzările de Black Friday Imaginea de ansamblu: Cifrele preliminare de Black Friday și Cyber Monday arată în esență bine. Vânzările totale (excluzând produsele auto) au crescut cu 4,1% anul acesta, informează Mastercard SpendingPulse care monitorizează vânzările din magazinele retail și de pe site-urle de shopping online, precum și metodele de plată. Bank of America a înregistrat cheltuieli cu cardul de credit cu 0,2% mai multe decât în 2024. Cheltuielile pentru articolele de sărbători a crescut cu 2,6%. Nici Cyber Monday n-a stat rău Vânzările de Cyber Monday au crescut cu 7% față de anul trecut, atingând un nou record, informează Adobe Analytics. Cum ar putea arăta vânzările în primul Crăciun de la revenirea lui Trump Federația Națională de Comerț cu Amănuntul estimează că sezonul sărbătorilor de iarnă 2025-2026 ar putea fi primul din istorie în care valoarea cumpărăturilor ar putea atinge cifra record de 1 trilion de dolari. Ce cumpără americanii de Crăciun, în 2025? Directorul Walmart: Mai multe produse de strictă necesitate John David Rainey, directorul financiar al Walmart, a declarat în cadrul unei conferințe Morgan Stanley, că disparitatea creșterii salariale în rândul consumatorilor cu venituri mici, medii și mari a fost la fel de mare ca cea observată de gigantul retailer în ultimii 10 ani. Acesta crede că disparitatea se va adânci. „Observăm că portofelele au fost mai suprasolicitate și că s-au cheltuit mai mulți bani pe articole de strictă necesitate decât pe articole discreționare”, a spus el, potrivit Axios. Consumatorul american din anul 2025 este mai tensionat așadar, mai ales cel din clasa inferioară. Directorul Procter & Gamble: O slăbiciune a pieței americane Directorul financiar al Procter & Gamble, Andre Schulten, care a vorbit la același eveniment Morgan Stanley, a declarat că conglomeratul care comercializează scutece și detergent a înregistrat o slăbiciune generală a pieței americane în octombrie și noiembrie. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Declinul Bitcoin lovește direct în familia Trump. Averea familiei prezidențiale a scăzut cu 1 miliard de dolari
Cât a ajuns să coste, în 2025, coșul complet de Crăciun. Câți bani trebuie să scoată românii din buzunar pentru alimentele de bază
Alimentele și produsele pentru masa tradițională de Crăciun s-au scumpit considerabil în acest an. Meniul tradițional rămâne cu siguranță una dintre cele mai importante cheltuieli din luna decembrie, însă românii sunt nevoiți să bage adânc mâna în buzunar pentru a pune pe masă chiar și produsele de bază. Un coș complet de sărbători, cu friptură, sarmale, cozonac, salată boeuf și băuturi, ajunge în acest an la o sumă mult mai mare decât în anul 2024, potrivit PlayTech. Alimentele de bază sunt mult mai scumpe decât în anii trecuți, ceea ce îi determină pe români să aleagă cu atenție ce vor să pună pe masă. În această prioadă, toată atenția cumpărătorilor se îndreaptă către prețul cărnii de porc, care în acest an se regăsește la peste 25-30 lei Kg în majoritatea magazinelor, iar costrurile vor crește dacă va fi nevoie de cantități mai mari pentru friptură sau sarmale. Pentru friptură, un kilogram de ceafă trece de 30-35 lei, iar, pentru cei care preferă pulpa dezosată sau cotlet, prețurile ajung chiar și la 40 de lei în prejama sărbătorilor. Pentru preparatele pe bază de carne pentru masa de Crăciun, românii pot ajunge să scoată din buzunar 110-150 de lei. Cât costa cozonacul sau băuturile Unul dintre preparatele preferate de români rămâne salata de boeuf, însă și ingredientele pentru prepararea acesteia s-au scumpit semnificativ în 2025. Cartofi: 4–5 lei/kg Morcovi: 5–7 lei/kg Mazăre congelată: 10–14 lei/pungă Murături: 10–15 lei borcanul Carne de vită: 35–55 lei/kg Maioneză sau ingrediente pentru maioneză: 10–12 lei O salată boeuf pentru 4–6 porții costă în medie 45–70 lei. La desert, românii optează, de obicei, pentru cozonac, iar prețurile acestuia pornesc de la 20-30 de lei, în funcție de producător. La băuturi, creșterea accizelor la alcool ridică prețurile pentru vin, bere și băuturile spirtoase: Vin mediu de calitate: 22–40 lei/sticlă Bere: 3–6 lei/sticla/cutia Băuturi spirtoase: 70–120 lei sticla Cât ajunge să coste o masă de Crăciun în 2025 Dacă ne raportăm la prețurile medii ale magazinelor din România, din noiembrie, un coș complet pentru masa de Crăciun ajunge la aproximtiv 215 – 400 lei, pentru o masă completă dedicată unei familii de 4–6 persoane. Sarmale + friptură: 110–150 lei Salată boeuf: 45–70 lei Cozonac: 20–60 lei Băuturi: 40–120 lei, în funcție de preferințe Desigur, diferențele de preț vin din alegerea produselor, în funcție de preferințe, însă, în mod clar, masa de Crăciun din acest an este considerabil mai scumpă decât anul trecut. Recomandările autorului:
Cresc facturile la gaze naturale din 2026. Care suntscenariile
Facturile la gaze ar putea crește cu 5% de la 1 aprilie 2026, atunci când este așteptată liberalizarea pieței, spune Laurențiu Urlusescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), conform economedia.ro. În acest moment, prețul de piață al gazelor naturale este mai mare decât prețul plafonat cu care vând producătorii gazele pentru clienții casnici. Prețul gazelor pentru români a fost plafonat în 2022 la nivelul de 0,31 lei/MWh, prețul final în factură. Acest plafon trebuia eliminat la 1 aprilie 2025, însă Guvernul Bolojan a decis prelungirea cu un an, până la 1 aprilie 2026. Deoarce există deja o procedură de infringement deschisă de Comisia Europeană împotriva României în acest sector, iar continuarea plafonării prețurilor poate trimite țara în fața Curții de Justiție a UE, Guvernul va liberaliza piața gazelor naturale din aprilie 2026, conform calendarului stabilit. „În acest moment, furnizorii cumpără gaze la preţul plafonat de 120 de lei pe MWh. La acest preţ se adaugă şi partea de înmagazinare, care este de 30 de lei pe MWh aproximativ. Preţul pieţei în acest moment este undeva la 170 de lei”, spune Laurenţiu Urluescu. Președintele AFEER spune că o factură medie pentru un apartament cu centrală este de aproxiativ 400 de lei într-o lună de iarnă. Astfel, dacă crește plafonul prețului la care furnizorii cumpără gazul, iar prețul pieței rămâne același, va urma o creștere de aproximativ 5% pentru facturile consumatorilor casnici. „Acum, noi, ca furnizori, pentru casnic şi termoficare avem un preţ de achiziţie de 120 lei/MWh, la care se adaugă partea de înmagazinare, şi ne aşteptăm ca, de la 1 aprilie, să mergem la preţul pieţei, care e undeva la 170 de lei/MWh. Cu cel puţin 5% ar putea creşte (factura) de la 1 aprilie”, a mai spus Urluescu. Deși românii vor resimți efectele scumpirilor abia de iarna viitoare, pentru că liberalizarea se suprapune cu perioada în care consumul de gaze pentru încălzire începe să scadă, furnizorii s-au gândit la soluții pentru clienți. Aceștia spun că pentru atenuarea efectelor scumpirilor ar putea fi acordate vouchere pentru consumatorii vulnerabili și o creștere a lichidității pe piața angros de gaze naturale. RECOMANDAREA AUTORULUI: O nouă taxă pe facturile de întreținere ale locatarilor din România. Sunt generate scumpiri în lanț la energia electrică și termică Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere
Euro, aproape de un nou record după alegeri. BNR a făcut anunțul astăzi: leului îi slăbește puterea
Moneda naționlă s-a depreciat în raport cu euro, dar s-a apreciat față de dolarul american. Banca Națională a României a publicat cursul valutar de referință pentru miercuri, 3 decembrie 2025. Euro a fost cotat la 5,0910 lei, în creștere ușoară față de ședința de marți, când se situa la 5,0893 lei. Dolarul american a continuat scăderea accentuată și a coborât până la 4,3656 lei, față de 4,3849 lei în ziua precedentă, mai exact un minus de aproape 2 bani. Francul elvețian a fost calculat la 5,4516 lei, o creștere marginală comparativ cu marți (5,4481 lei). Lira sterlină s-a apreciat la 5,7984 lei, după ce în ședința anterioară fusese cotată la 5,7849 lei. Gramul de aur a înregistrat o scădere și a fost evaluat miercuri la 589,2664 lei, în coborâre față de marți (590,0719 lei). Foto: Mediafax RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată Cât trebuie să contribui lunar la Pilonul III ca să obții o pensie cu 500, 1.000 sau 2.000 lei mai mare. Simulări reale pe 20–30 de ani
Declinul Bitcoin lovește direct în familia Trump. Averea familiei prezidențiale a scăzut cu 1 miliard de dolari
Donald Trump a promis că va transforma Statele Unite ale Americii în „Capitala Criptomonedelor a lumii”. Însă, vânzarea Bitcoinului la scară largă îi încetinește câștigurile familiei sale în domeniul criptomonedelor. Valoarea acțiunilor American Bitcoin, compania de minat criptomonede susținută de Donald Trump Jr. și Eric Trump, a scăzut cu 40%, potrivit Financial Times. Președintele s-a lăudată că el și familia sa au investit în criptomonede. Ba chiar soții Trump și-au creat criptomonede proprii pe o piață cam volatilă: $TRUMP și $MELANIA. Scăderea recentă a prețurilor la Bitcoin i-a lovit puternic pe soții Trump. Tocmai au pierdut din averea lor aproximativ de 1 miliard de dolari, care a dispărut în doar câteva săptămâni, informează ABC News. Averea familiei Trump a scăzut de la 7,7 miliarde de dolari la 6,7 miliarde de dolari de la începutul lunii septembrie, raportează Bloomberg. Însă, familia prezidențială nu s-a lăsat descurajată. Fiul mijlociu al lui Donald Trump, Eric, a continuat să-și promoveze companiile de criptomonede pe rețelele de socializare. El a considerat că scăderea prețului la Bitcoin nu este altceva decât o „excelentă oportunitate de cumpărare”. Prețul Bitcoinului a fost în scădere cu 30% Bitcoin a scăzut cu până la 8% în tranzacționare, ajungând la un moment dat sub 85.000 de dolari, ceea ce a dus la o scădere cu 30% față de maximul istoric înregistrat la începutul lunii octombrie. Un singur Bitcoin se putea tranzacționa cu peste 125.000 de dolari pe 7 octombrie 2025. Pe 19 octombrie, a scăzut abrupt la 100.000 de dolari. După o ușoară creștere la 114.000 pe 27 octombrie, Bitcoinul a fost numai în scădere, ajungând la 84.000 de dolari pe 22 noiembrie 2025. La începutul lunii decembrie, când Occidentul a intrat în febra Crăciunului, Bitcoinul a crescut timid la 93.000 de dolari. Cauzele Analiștii de la Deutsche Bank au raportat că o sumă de 1 trilion de dolari a dispărut de pe piața criptomonedelor la nivel global de la începutul lunii octombrie. Aceștia susțin că traderii au renunțat la activele mai riscante din sectorul criptomonedelor pe fondul îndoielilor legate de soliditatea economiei. Blocarea impulsului reglementării activelor digitale ar fi un alt factor. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: Donald Trump promite transformarea Americii în „Capitala Criptomonedelor și a inteligenței artificiale”
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”