Bolojan a vorbit cu OMV Petrom de proiectul Neptune Deep. Premierul vrea extinderea explorării în zona offshore
Premierul Ilie Bolojan a avut marți o întrevedere cu reprezentanții OMV Petrom, cu care a vorbit despre proiectul Neptune Deep, din Marea Neagră. Discuțiile s-au axat pe securitatea energetică a României și planurile de investiții ale companiei, anunță Guvernul. ″Reprezentanții OMV Petrom au prezentat stadiul actual al proiectului, subliniind că lucrările avansează conform calendarului și în coordonare cu Romgaz. Compania a confirmat, de asemenea, că își menține angajamentul de a investi în România, inclusiv în proiecte de energie regenerabilă și dezvoltarea capacităților pentru biocombustibili, contribuind astfel la stabilitatea aprovizionării cu energie″, se arată în comunicatul de presă. Prim-ministrul vrea să avanseze proiectul și în zona de offshore mai adâncă a Mării Negre. Aici s-a discutat despre execuția forajului Anaconda-1. ″Totodată, premierul României a subliniat interesul Guvernului de a consolida parteneriatul cu compania și a propus ca responsabilitățile de mediu să fie asumate de operator, în conformitate cu principiile europene″, scrie în comunicat. Referitor la cadrul fiscal şi de reglementare, conducerea OMV Petrom a reiterat nevoia de predictibilitate pentru investiţii pe termen lung. ”Premierul a subliniat că Guvernul urmăreşte un echilibru corect: stabilitate pentru mediul de afaceri, dar şi decizii care să protejeze interesul cetăţenilor, inclusiv accesul la energie la costuri suportabile”, transmite Guvernul. OMV Petrom a fost reprezentată de CEO-ul Cristina Verchere, directoarea financiară Alina Popa și șeful de Afaceri Corporative și de Reglementare Alexandru Maximescu. La discuțiile de astăzi au mai participat Mihai Jurca, șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Radu Burnete, consilier prezindențial și Adriana Petcu, președintele Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon. RECOMANDAREA AUTORULUI Criza apei din Prahova și Dâmbovița lovește în producția României: Centrala electrică Petrom de la Brazi s-a oprit. Asigură 10% din energia țării Premierul Ilie Bolojan și-a angajat din nou răspunderea în Parlament pe pensiile magistraților
Dacă economia Germaniei strănută, România face gripă, dar motorul economic german este în cădere liberă
Economia germană se confruntă cu ”cea mai profundă criză” de la război, cel puțin așa susțin liderii industriașilor. Aceștia acuză guvernul federal că nu ia măsurile necesare pentru a stabiliza economia, care, susțin ei, este ”în cădere liberă”. Economia Germaniei este cea mai mare economie europeană și, pentru România, cea mai importantă piață. Un sfert din produsele exportate de România și un sfert din importuri sunt legate de Germania. Economia germană traversează „cea mai profundă criză” de după război Industruiașii avertizează că economia germană se confruntă cu ”cea mai profundă criză” de la război. „Economia germană este în cădere liberă și totuși guvernul nu reacționează cu determinarea necesară”, a transmis Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), potrivit Le Figaro. Acest avcerisment a venit prin intermediul unui comunicat de presă, de la cea mai mare federație industrială a țării. Din cauza faptului că Germania se confruntă cu al patruylea an consecutiv de scădere a produceției industrial, industriașii au criticat guvernul, pe motiv de ”inacțiune”. „Industria germană se va confrunta cu o scădere dramatică până la sfârșitul anului 2025”, au mai transmis industriașii. O posibilă criză a economiei germane, cea mai mare din UE, alături de cea franceză, ar putea prodoce efecte în toată Europa. ”Producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv” „Ne așteptăm ca în acest an producția să scadă cu 2%, ceea ce înseamnă că producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv. Nu este vorba de o criză economică temporară, ci de o scădere structurală”, subliniază BDI, care solicită autorităților o „schimbare de direcție în politica economică, cu priorități clare pentru competitivitate și creștere”. „În al treilea trimestru, producția a scăzut din nou cu 0,9% față de trimestrul anterior și cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut”, a remarcat această federație. În anii 2010, Germania s-a bucurat de o sănătate economică insolventă, datorită unui model economic care se baza pe exportul de produse cu valoare adăugată ridicată, provenite din fabrici care funcționau la capacitate maximă. Totuși, în pandemie, atât creșterea costurilor energiei electrice de după invazia rusă din Ucraina, cât și lipsa inovării, au erodat fundamentele industriei germane. Sursă foto: Profimedia Recomandprile autorului: Bătaie în Germania între susținătorii AfD și contestatari lângă un eveniment organizat de Alice Weidel. Au fost atacați jurnaliști și politicieni Merz rostește un discurs de Ziua Unității Germane/ Cancelarul îndeamnă statele europene să depună eforturi pentru a contracara polul „autocratic” Scădere peste așteptări a economiei Germaniei în trimestrul doi. Bundesbank se așteaptă la o stagnare în trimestrul trei
Samsung arată de ce Galaxy Z TriFold este un telefon pliabil de lux
Lansat oficial, Galaxy Z TriFold chiar arată un telefon de 2500 dolari, începând finisajele din fibră de carbon ce amintesc de modele supercar, până la feeling-ul general al telefonului care nu se simte deloc ca un dispozitiv de primă generație. Chiar dacă Galaxy Z TriFold este primul telefon Samsung trifold, acesta nu arată deloc ca un prototip și nici nu încearcă să impresioneze doar de dragul de a impresiona. Samsung dezvăluie că a depus eforturi considerabile pentru a asigura durabilitatea noului dispozitiv, alegând un design care să protejeze până la capăt toate elementele vulnerabile. Spre exemplu, delicatul ecran cu două zone de pliere este complet acoperit și protejat în carcasa telefonului atunci când nu îl folosești în mod activ. Iar ecranul secundar beneficiază de protecție Corning Gorilla Glass Ceramic 2, pentru rezistență sporită la contactul cu suprafețe abrazive, cum ar fi cheile din buzunar. Sigur, cei de la Huawei ne-au arătat că se poate și fără ecran secundar, rivalul Mate XT folosind un aranjament unde ecranul principal este lăsat parțial descoperit pe una dintre laturi, chiar și atunci când este complet pliat. Dar fără acest element vulnerabil, putem spune că Galaxy Z TriFold este primul telefon tri-fold cu adevărat practic. Însă toate acestea vin cu compromisul unei construcții mai voluminoase, Galaxy Z TriFold fiind sesizabil mai gros și mai greu decât rivalul Huawei. Pentru ameliorarea acestor limitări Samsung a recurs la bune metode de fabricație și materiale foarte avansate, substituind capacele din sticlă cu panouri din fibră de carbon. În plus, majoritatea elementelor structurale sunt realizate din titan. Ramele telefonului sunt îmbinate folosind două balamale Armor FlexHinges, utilizând un proces automat extrem de sofisticat. Apoi, se utilizează un nou proces de lipire pentru a uniformiza suprafața ramei, iar uniformitatea acesteia este verificată prin scanare laser. Ecranul OLED pliabil de 10 inch este fixat de ramă și presat pentru o perioadă de timp stabilită pentru a face întreaga structură mai subțire și mai rezistentă. Din păcate, de aici putem deduce și că eventualele reparații pentru înlocuirea ecranului probabil nu vor putea fi realizate fără ajutorul Samsung, procedura complicată și consumatoare de timp reflectându-se în costul intervenției. Aceeași metodă de presare este folosită și pentru atașarea capacelor din fibră de carbon, respectiv a ecranului secundar. Din nou, metoda de asamblare prin presare îmbunătățește durabilitatea generală a dispozitivului. Apoi, în etapa de validare a calității produsului sunt folosite instrumente de scanare laser 3D și CT pentru a verifica dacă toate componentele telefonului au fost montate perfect. În caz că nu era deja evident, Galaxy Z TriFold estr produs folosind linii de asamblare complet automatizate. Spre exemplu, tot roboții verifică dacă telefonul se deschide la un unghi perfect de 180 de grade, un proces de scanare CT validând performanța balamalelor și planeitatea ecranului pliabil. Un alt set de brațe robotice pliază și desface telefonul, asigurând că mecanismul balamalei funcționează în parametri prestabiliți. Samsung susține că Galaxy Z TriFold poate rezista la cel puțin 200.000 de plieri și deplieri, ceea ce este echivalent cu plierea și deplierea dispozitivului de 100 de ori pe zi, timp de cinci ani. Merită amintit că afirmația a fost deja probată pentru modelul Galaxy Z Fold 7 și este în principiu adevărată, în sens că nici balamaua și nici ecranul pliabil nu se vor defecta în mod catastrofal. Dar același lucru nu poate fi spus și despre uzura părții mecanice, mecanismul balamalei pierzând în timp acel „reglaj” fin care face mai plăcută senzația de pliere a telefonului. Similar cu Galaxy Z Fold 7, Galaxy Z TriFold oferă un grad de protecție IP48 pentru praf și apă. Poate fi scufundat în apă până la o adâncime de 1,5 metri și până la 30 de minute fără a se deteriora. Având în vedere toate aceste aspecte, se pare că Galaxy Z TriFold este la fel de durabil ca Galaxy Z Fold 7 și alte telefoane pliabile de pe piață.
Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului: „Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut”
Claudiu Năsui, parlamentar USR și fost ministrul al Economiei, a demonstrat că declarațiile premierului Ilie Bolojan, potrivit cărora încasările din TVA au crescut, ascund, de fapt, un mare neadevăr. Acesta a argumentat că suma TVA-ul colectat nu a înregistrat creșterea cu care se laudă premierul. Claudiu Năsui a desființat afirmațiile lui Ilie Bolojan, referitoare la suma colectată din TVA. „Au apărut cifrele pe luna octombrie. Situația nu e așa roz cum ar vrea unii să o facă să pară. „Prețurile nu sunt mari, doar vi se pare.” „Veniturile n-au scăzut, doar vi se pare.” „Viața nu s-a scumpit, doar vi se pare.” Toate astea sună ca atunci când a explodat centrala de la Cernobîl și toți mușamalizau cât puteau, deși realitatea era evidentă. Haideți să demontă câteva neadevăruri despre cifrele pe luna octombrie”, a menționat Năsui. „A crescut taxele și a chinuit mai mult populația” Claudiu Năsui a argumentat că suma rezultată de pe urma colectării taxelor ar fi trebuit să fie de 109 miliarde de lei. Fostul ministru a argumentat că, în comparație cu anul trecut, este vorba doar de o creștere minoră. „Nu este un motiv de laudă” a subliniat Năsui. „1) „Cresc încasările din TVA.” Adevărul e că nu cresc decât nominal. Adică dacă nu ținem cont de inflație. Dacă corectăm cu inflația suntem tot pe acolo, ba chiar sub anul trecut. Să ne uităm pe cifre. Încasări din TVA în octombrie 2024 au ajuns la 99 miliarde. Anul acesta, la aceeași lună, au ajuns la 108 miliarde (108.4). Inflația în aceeași perioadă a fost de 9.76%. Deci doar din inflație, ar fi trebuit anul acesta să vedem încasări de ~109 miliarde. Nu sunt acolo, ci sunt mai mici. Dacă mai ținem cont și de creșterea cotelor de TVA și de creșterea accizelor, care ar trebui să crească încasările (pentru că TVA se aplică și la accize pe principiu taxă la taxă), atunci încasările ar fi trebuit să fie mult mai mari ca anul trecut. Nu sunt. Și oricum nu e un motiv de laudă pentru guvern. Una e să crească încasările pentru că a mers bine economia sau că au combătut ei cumva evaziunea, alta e să crească pentru că același guvern a crescut taxele și a chinuit mai mult populația. Primul e un motiv de laudă, al doilea nu.”, a explicat Năsui. Claudiu Năsui a atras atenția că și anul trecut, TVA-ul colectat pe luna octombrie a indicat o creștere față de media anuală. Fostul ministru de Economie a explicat că este vorba de un „efect sezonier”. Claudiu Năsui demontează bilanțul lui Bolojan despre colectarea TVA-ului FOTO: Facebook „Nu s-a lăudat Ciolacu, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan” „2) „Încasările din TVA sunt în luna octombrie mai mari decât media din tot anul!” Este genul de informație care pare extraordinară până când ne dăm seama că în fiecare an încasările în luna octombrie sunt mai mari decât media din tot anul, nu doar anul acesta. Se numește „sezonalitate”. Unele luni aduc mai mulți bani, altele mai puțini. Și anul trecut, de pildă, încasările din TVA pe luna octombrie au fost mai mari decât media din tot anul. De ce? Ce s-a întâmplat? A combătut guvernul Ciolacu evaziunea din TVA în luna octombrie după care s-a oprit? Evident că nu. Nici măcar nu s-a lăudat cu asta pentru că ar fi fost ridicol să se laude cu un efect sezonier. Dar așa cum nu s-a lăudat el, n-ar trebui să se laude nici guvernul Bolojan”, a argumentat Claudiu Năsui. Năsui: „Jumătate din tăieri sunt de la educație” „3) „Scad salariile la stat cu jumătate de miliard!” Asta este adevărat. Dar aici diavolul stă în detalii. De unde au scăzut exact? Vă zic eu ca să nu căutați. Jumătate din tăieri sunt de la educație. Acolo, într-adevăr guvernul Bolojan a tăiat. Iarăși nu cred că e un motiv de laudă. Nu mai intru în altele, dar mai sunt. Guvernul, orice guvern, ar trebui să se laude atunci când cresc încasările din creșterea economiei sau din reducerea evaziunii. Guvernul Bolojan se laudă că-i cresc încasările atunci când cresc taxele”, a conchis Năsui. FOTO: Mediafax Recomandarea autorului: Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește Austeritatea marca Bolojan continuă și în 2026, în administrație: „Trebuie pusă presiune pe cheltuieli”
Seria Huawei Mate 80 s-a lansat în China. Ecran de 8000 niți și sistem dual periscop pe Pro Max
Huawei a lansat oficial în China seria Huawei Mate 80, care aduce specificații tehnice solide, dar și câteva premiere pentru industria smartphone-urilor. Noua serie e formată din Mate 80, Mate 80 Pro, Mate 80 Pro Max și Mate 80 RS Ultimate Design. Potrivit Huawei Central, lansarea este un succes, telefoanele fiind de interes inclusiv pentru vedetele locale, nu doar pentru oamenii obișnuiți. Deocamdată, telefoanele sunt disponibile exclusiv pe piața chineză, dar am putea vedea o lansare globală în perioada următoare. Desigur, cu limitările de rigoare, fără servicii Google și fără 5G în afara Chinei. Toată seria este „motorizată” cu procesoare Kirin, proprietare Huawei. Mate 80 este echipat cu un cip Kirin 9020, versiunea de 12 GB a lui Mate 80 Pro aduce un cip 9030, iar versiunea de 16 GB oferă Kirin 9030 Pro. Mate 80 RS Ultimate Design are tot Kirin 9030 Pro. Deși nu există informații oficiale, modelul de vârf Kirin 9030 Pro ar fi fabricat de SMIC prin procesul N+3 și ar oferi o performanță echivalentă cu procesoarele de 5nm, potrivit PhoneArena. Alte surse spun că echivalența este mai degrabă cu 6nm, oricum un progres de la 7nm. Huawei Mate 80 Pro Max, luminozitate și camere periscop Cel mai excentric model, Huawei Mate 80 Pro Max, aduce unul dintre cele mai luminoase ecrane create vreodată. Conform DYPhotography, panoul OLED pe două straturi, așa-numita structură Tandem OLED, poate atinge o valoare de până la 8000 niți. Asta nu înseamnă că vei avea permanent o lanternă în buzunar, ci că o porțiune mică din ecran poate atinge acest nivel în anumite condiții. Totuși, tehnologia folosită ar trebui să aducă un avantaj evident în lumina directă a soarelui față de ceea ce găsești în acest moment pe piață. De asemenea, designul cu două straturi împarte sarcina electrică și termică, crescând eficiența și contrastul. Sistemul foto al Huawei Mate 80 Pro Max e format din patru camere, dintre care două sunt teleobiective periscop, o premieră în industrie. Camera principală de 50MP beneficiază de o diafragmă variabilă f/1.4-f/4.0, camera ultra-wide oferă 40MP (f/2.2), iar cele două camere periscop au câte 50MP fiecare. Una cu zoom optic 4x (f/2.1) și a doua cu zoom optic 6.2x (f/3.2). A nu se confunda cu telefoanele cu două teleobiective, din care doar unul includea periscop. Camera de selfie are un senzor de 13 MP, un obiectiv ultrawide de 18mm cu f/2.0 și autofocus. Tot sistemul de camere e construit sub titulatura XMAGE. Seria Huawei Mate 80 aduce baterii mai mari și încărcare rapidă. Valorile următoare au ca sursă informațiile GSMArena. Pe Pro Max avem o baterie de 6000 mAh, încărcare la 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe Mate 80 RS Ultimate Design avem aceleași specificații ca la Pro Max. Pe modelul Pro, bateria e mai mica, de 5750mAh, dar încărcarea se păstrează de la Pro Max: 100 W pe fir și 80 W wireless. Pe modelul de bază Mate 80 bateria e de 5750mAh și încărcarea la 66 W pe fir și 50W wireless. Deși la prima vedere cifrele nu sunt impresionante pentru piața din China, în practică combinația dintre panoul OLED mai eficient și procesorul Kirin ar trebui să ofere o autonomie mai mare. Tot din informațiile HuaweiCentral, aflăm că modelele includ tehnologia de conectivitate 5A care asigură streaming video mai fluid și performanțe îmbunătățite în jocurile online multiplayer (MMO). Toate modelele au încărcare inversă wireless, dar și încărcare inversă pe fir, ceea ce e nu e o premieră pentru HUAWEI, dar e util ca telefonul să fie și baterie externă atunci când ai nevoie. Prețurile seriei Huawei Mate 80 în China pornesc de la aproximativ 570 euro pentru modelul de bază, 730 euro pentru Pro, 980 euro pentru Pro Max și 1.470 euro pentru RS Ultimate Design, potrivit GSMArena. Acoperă toată plaja de prețuri de la upper-midrange, la ultrapremium.
Șeful ANAF recunoaște: Raportul încasărilor de la marii contribuabili nu ne face cinste. Nu pot să spun cifrele
Într-un interviu acordat Antena 3, șeful ANAF, Adrian Nica, a recunoscut că instituția pe care o conduce are „restanțe” în ceea ce privește colectarea banilor de la marii contribuabili. Concret, el a precizat că raportul privind încasările de la marii contribuabili „nu face cinste” Fiscului românesc. Tocmai din acest motiv datele nu pot fi făcute publice, spune Adrian Nica. „Am cerut, dar nu ne face cinste” Solicitat de Nica imediat după preluarea mandatului, raportul privind banii colectați de la marii contribuabili arată o realitate cruntă a României anului 2025. „Doamnă, am cerut, dar nu ne face cinste, nu pot să spun cifrele”, a răspuns Adrian Nica la întrebarea care i-a fost pusă. Mai departe, el a fost chestionat dacă instituția pe care o conduce a descoperit vreun „pește cu adevărat mare”. „Nu m-am gândit la ce înseamnă peşte mare, în primul rând. Pot să vă spun că, în perioada de când eu sunt preşedinte ANAF, pe acţiunile pe care le-au întreprins colegii mei, eu am fost mulţumit de rezultate. Nu ţintim neapărat un peşte mare” – Adrian Nica În altă ordine de idei, șeful ANAF dă asigurări că nu există nicio listă de societăți comerciale pe care inspectorii să nu le verifice. „Pentru a întări faptul că nu există o listă, vă spun că astăzi ANAF are în lucru controale la 510 companii, toate mari contribuabili, şi pentru a avea un control echidistant, acest control este făcut de structurile teritoriale, deoarece structura de mari contribuabili are insuficienţi oameni pentru a duce o astfel de acţiune. Eu vă promit că la finalul acestei acţiuni o să vă publicăm rezultatele”, a transmis şeful ANAF. RECOMANDAREA AUTORULUI: ANAF îl execută pe Marian Vanghelie. Fostului primar îi vor fi confiscate aproape 14 milioane de lei şi i-au fost sechestrate bunuri Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Funcționalitatea Wi-Fi hotspot primește îmbunătățiri majore pe Android: mai multă viteză și compatibilitate extinsă
Google este pe cale să îmbunătățească funcționalitatea Wi-Fi hotspot adăugând opțiune pentru conexiuni dual-band în benzile de 2,4Ghz și 6 GHz. Merită amintit că există deja și opțiunea 5GHz, însă bifarea diferitelor opțiuni de frecvență are drept efect crearea unor rețele Wi-Fi separate. Identificată în cea mai recentă versiune Android Canary, opțiunea “2.4 and 6 GHz” pentru hotspoturi Wi-Fi permite maximizarea lățimii de bandă, totodată păstrând compatibilitatea cu dispozitive compatibile doar cu banda de 2.4GHz, ar fi accesorii din categoria internet of things (mașina de spălat, aparatul de aer condiționat) larg răspândite în casele oamenilor. În formula actuală, Android creează un hotspot folosind frecvențele de 2,4 și 5 GHz, omițând frecvența de 6 GHz care acceptată de standardele Wi-Fi 6E și Wi-Fi 7 mai noi . Acest lucru este de înțeles, deoarece majoritatea dispozitivelor oricum nu se pot conecta la rețele Wi-Fi de 6 GHz. Ba mai mult, în unele regiuni reglementările chiar interziceau smartphone-urilor să creeze hotspot-uri Wi-Fi de 6 GHz. Dar aceste obstacole au fost eliminate, iar acum multe dispozitive acceptă conexiuni Wi-Fi de 6 GHz, deblocarea acestei frecvențe în modul hotspot devenind o simplă formalitate. Google a lansat recent o actualizare pentru telefoanele Pixel care a deblocat frecvența de 6 GHz pentru hotspot-urile Wi-Fi. Utilizatorii Pixel pot crea acum un hotspot Wi-Fi de 6 GHz accesând meniul Settings > Network & internet > Hotspot & tethering > Wi-Fi hotspot > Speed & compatibility, unde au de bifat opțiunea „6 GHz” din meniul „Preferred frequency”. Bine de știut, deși banda de 6 GHz poate oferi viteze mai mari decât benzile de 2,4 GHz și 5 GHz acoperirea oferită este în general mai mică, undele radio de înaltă frecvență fiind mai ușor blocate de pereții groși și alte obstacole. În plus, multe dispozitive vechi nu oferă suport complet pentru rețele Wi-Fi de 6 GHz, aceste incompatibilități putând cauza probleme de stabilitate a conexiunii sau chiar împiedica conectarea la hotspot-ul creat. Soluția Google la această problemă este dezvoltarea unei opțiuni hotspot Wi-Fi care păstrează și canalul de 2,4 GHz, banda de 6 GHz fiind comutată automat dacă dispozitivul respectiv este compatibil cu aceasta. Acest nou mod dual-band promite „cele mai rapide viteze” fără a sacrifica compatibilitatea cu celelalte dispozitive nu chiar atât de sofisticate, de care ai putea avea încă nevoie.
The Economist: băncile clandestine chineze spală cei mai mulți bani din lume.
Firmele Chinei au dominat aproape fiecare industrie legală în care au început să activeze, de la oțel, la ambarcațiuni, de la baterii sau la vehicule electrice. Datorită costurilor de producție reduse și a prețurilor mai mici, business-urile din China reprezintă o competiție serioasă pentru țările bogate, care își văd propria producție în scădere, notează The Economist. Acum, organizațiile infracționale chineze preiau una dintre cele mai mari industrii ilicite din lume – rețelele internaționale de spălare a banilor, care facilitează infracțiuni, de la contrabanda cu droguri la furtul de criptomonede de către hackerii nord-coreeni. Cei implicați în spălarea banilor nu publică rapoarte trimestriale, de aceea este dificil de știut cât de extinsă este industria lor. Departamentul Trezoreriei americane a estimat că aproximativ 154 de miliarde de dolari din venituri ilicite – în principal din vânzarea de droguri ilegale în SUA de către carteluri cu sediul în Mexic – trec prin China în fiecare an. Acest lucru sugerează că rețelele chineze spală în Statele Unite, cea mai mare parte a banilor obținuți din vânzarea drogurilor, o sumă estimată la 153 de miliarde de dolari în 2017 de către Biroul de Analiză Economică. „Rețelele chineze de spălare a banilor sunt globale și omniprezente”, a scris Andrea Gacki, directoarea Rețelei de Combatere a Infracțiunilor Financiare din cadrul Trezoreriei, într-o notă din august, îndemnând băncile să fie vigilente. Ascensiunea noilor rețele de spălare de bani: „Au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge” Asemenea multor altor industrii chineze care intră pe piețe noi, rețelele specializate în spălarea banilor au eliminat concurenții prin reducerea costurilor și inovare. Infractorii care obișnuiau să se ocupe de spălarea banilor nu au putut concura cu eficiența, raza de acoperire și comisioanele mici ale acestor noi rețele chineze. În trecut, traficanții de droguri mexicani foloseau adesea bursele de pesos de pe piața neagră, care spălau dolari prin plata unor bunuri exportate din SUA în Mexic, care apoi erau vândute cu pesos. Întrucât aceste rețele erau legate de carteluri, oricine era implicat se confrunta cu „un risc constant de violență, furt și intervenție a forțelor de ordine”, potrivit lui Chris Urben, un fost agent al Administrației SUA pentru Controlul Drogurilor. Anterior, rețele de spălare de bani percepeau un comision de 7-10%, dar noile rețele percep doar 1-2%, ceea ce înseamnă „practic au preluat controlul printr-o lovitură de stat fără vărsare de sânge”, spune dl Urben. Cum a reușit o bandă de hackeri să organizeze cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie Cum au devenit băncile clandestine chineze cele mai mari spălătoare de bani din lume Ei conectează chinezi bogați, carteluri de droguri și hackeri nord-coreeni – fără ca nimeni să se întâlnească. De asemenea, pot opera la scară largă. În februarie, hackerii din Coreea de Nord au furat aproape 1,5 miliarde de dolari în cel mai mare jaf cu criptomonede din istorie. Aceștia au reușit să spele aproape 100 de milioane de dolari pe zi, potrivit TRM, o firmă de investigații, probabil cu ajutorul bancherilor clandestini chinezi care au împărțit banii murdari în mai multe tranzacții mai mici, amestecându-i cu bani curați și diferite criptomonede. Succesul rețelelor chineze de spălare de bani se datorează unui amestec de inovație tehnică, surplusuri comerciale ale Chinei și, cel mai important, controale stricte ale capitalului, în cadrul cărora oamenii pot scoate din țară maximum 50.000 de dolari pe an. Această combinație a creat oportunitatea unui comerț tripartit care permite traficanților de droguri să scoată dolari iliciți din SUA (sau lire sterline din Marea Britanie), chinezilor să scoată yuani din China și schimbă veniturile în pesos sau aproape orice altă monedă dorită de cartelurile de droguri. Tranzacția în oglindă, cea mai comună metodă de spălare a banilor Cea mai comună metodă folosită de aceste rețele pentru spălarea banilor este tranzacția în oglindă. Metoda este simplă. Primul pas este ca un cartel de droguri să transporte cocaină sau alt narcotic în SUA, unde „marfa” e vândută pe dolari. Acum imaginați-vă o mamă bogată din Shanghai care vrea să cumpere un apartament pentru fiul ei care studiază la New York. Ea contactează online un broker care o pune în legătură cu cineva care vinde dolari americani. Mama transferă yuani într-un cont bancar din China controlat de broker. Aproape simultan, brokerul aranjează ca echivalentul în dolari americani (minus un mic comision) să apară într-un cont american la care are acces această mamă. Depozitul pentru apartament este gata. Niciun ban nu traversează vreodată granițele internaționale în acest al doilea pas. În a treia etapă, brokerul, care ar putea opera aproape oriunde în lume unde există o diaspora chineză, trebuie să ramburseze traficanții de droguri în moneda dorită de aceștia. O parte din yuanul din China ar putea fi folosit pentru a cumpăra substanțe chimice pentru producerea în Mexic a fentanilului. O parte a banilor proveniți din China ar putea fi folosiți pentru a cumpăra bunuri chinezești legitime care sunt exportate în Mexic sau în orice altă țară a cărei monedă este obligatorie. Autoritățile din SUA se declară depășite: „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră” Metodă nu lasă nicio urmă, nu leagă diferitele tranzacții în oglindă. Singurele dovezi se află în aplicații de mesagerie precum WhatsApp și Telegram. Însă autoritățile americane nu au acces deoarece aplicațiile sunt criptate end-to-end: poliția nu le poate intercepta așa cum obișnuia să intercepteze liniile telefonice. „Funcționăm ca și cum ne-am întoarce în epoca de piatră”, spune dl Urben. În trecut, rețelele de spălare de bani, cum ar fi cele înființate în anii 1980 de cartelurile columbiene, au fost destructurate prin extrădări, confiscări de active și cooperare între SUA și Columbia. Rețelele chineze s-ar putea dovedi, însă, mult mai greu de desființat. Deși sunt, în general, conduse de persoane cu legături cu China, acestea operează în mult mai multe jurisdicții, deservesc clienți bogați și infractori și există în breșele dintre sisteme financiare incompatibile. Mai mult, deoarece deservesc și mai multe industrii subterane, sumele implicate sunt uriașe. Escrocheriile online conduse de bande de origine chineză numai în Asia de
Google joacă șah, în timp ce restul joacă poker?
Scriam mai demult un articol despre parteneriatul dintre Google și Anthropic, care implică accesul companiei AI la infrastructura cloud, inclusiv la 1 milion de TPU-uri (Tensor Processing Units). Google spune despre aceste TPU-uri că sunt acceleratoare AI personalizate, optimizate pentru antrenarea și inferența (operarea) modelelor AI. Combinând aceste informații cu ceea ce știam deja despre procesoarele Tensor din telefoanele Pixel am descoperit, să-i zicem, un model și un motiv pentru care Google ține Pixel aparent „underpowered”. E o teorie mai exact și ca orice teorie are părți care o susțin și probabil argumente care o contrazic. În primul rând mă voi întoarce la originile Pixel, telefoanele Nexus. Acestea n-au fost niciodată telefoane pentru publicul obișnuit, ci pentru dezvoltatorii de aplicații și entuziaști. Terminale pe care aceștia aveau libertatea să-și testeze aplicațiile la care lucrau, iar entuziaștii să le rooteze, să instaleze custom-ROM-uri și / sau aplicații care nu existau în piața oficială. Nexus nu erau fabricate de Google, ci de parteneri precum HTC, Samsung, LG, Motorola și Huawei. Pixel a apărut abia în 2016 și avea alt scop decât Nexus. Era și este și în prezent un telefon premium pentru publicul general, dar gândit de companie ca o experiență hardware și software complet integrată. Adică Google nu mai pune doar softul într-un telefon făcut de alții, ci a gândit și hardware-ul. Telefonul e fabricat în continuare de alte companii precum Foxconn și Dixon Technologies, dar după modelul Apple, în care designul e produs intern. Pe scurt, Google proiectează tot, de la procesor până la cum e poziționată camera, iar fabricile doar asamblează piesele după specificațiile lor exacte. După această paranteză ne întoarcem la ideea de bază. Tensor nu e doar un procesor mai slab pe care Google l-a băgat în Pixel ca să economisească bani. Are același tip de arhitectură pe care Google o folosește în serverele lor pentru AI. TPU-urile alea care antrenează modelele de inteligență artificială și Tensor-ul din telefon „vorbesc aceeași limbă”. De asta merge Pixel-ul atât de bine (deși nu ar trebui) În teste sintetice, Pixel-ul pierde. Snapdragon de la Qualcomm e mai rapid. A-urile din iPhone sunt poate și mai rapide, e o întreagă dezbatere pe acest subiect dar n-o să ne concentrăm pe asta. Dar când folosești un Pixel, chestia este că merge… fluid. Răspunde instant la orice faci pe el, de la simpla navigare, la poze și AI. De ce? Pentru că totul e construit să lucreze împreună. Când Pixel-ul procesează o poză, nu face calcule generice pe un procesor generic. Face exact tipul de calcule pentru care Tensor a fost construit. Același tip de calcule pe care Google le face în cloud de ani de zile. Să zicem că au copiat infrastructura din servere și au adaptat-o pentru telefon. Și aici e partea interesantă: Google ȘTIE că Tensor e mai lent în jocuri sau în teste sintetice. Și nu îi pasă. De ce? Pentru că altfel ar depinde de Qualcomm. Iar Qualcomm face procesoare pentru toată lumea: Samsung, Xiaomi, OnePlus etc. E ca și cum ai folosi unelte universale dintr-un magazin în loc să îți faci propriile unelte personalizate pentru treaba ta. Parcă Google ar fi zis: „Prefer să am un procesor cu 30%-50% mai lent dar pe care îl controlez 100%, decât unul super rapid pe care-l are toată lumea.” Schema sistemului Google Dar cred că e mai mult decât simplul control. Am gândit-o în termenii de hardware și software pe orizontală. Hardware în stânga, software în dreapta cu terminalul la mijloc. TPU (în servere) > Tensor (în telefon) > Pixel (terminalul) > Android (sistemul de operare și aplicațiile) > Google Cloud + AI Toate vorbesc aceeași limbă la nivel de hardware. Un model AI antrenat pe TPU-uri merge direct pe Tensor fără conversii. Echipa care dezvoltă Android lucrează direct cu echipa care face designul cipului, așa că sistemul de operare știe exact ce poate face hardware-ul și asta le permite optimizări pe care nimeni altcineva nu le poate face. Să comparăm asta cu un Samsung care are: procesor de la Qualcomm, propria interfață (OneUI), servicii de la Google, plus propriile aplicații Samsung (Store, Knox, SmartThings etc). E un Frankenstein tehnologic care funcționează în ciuda stratificărilor, nu datorită lor. Dar ceea ce nu vezi în schema Google e verticala, but it’s there, chiar în mjloc. Pixel nu e scopul, e testul acestui sistem. Odată ce ai demonstrat că integrarea pe orizontală funcționează pentru un smartphone, schema devine un model aplicabil oricărui dispozitiv. În fiecare scenariu de dispozitiv consumer, avantajul nu vine din superioritatea unei singure componente, ci din coerența întregului sistem. Un robot cu Tensor nu va fi mai puternic decât unul cu un accelerator NVIDIA, dar va fi perfect integrat cu infrastructura cloud a Google, va primi updates rapid, va putea rula modele AI optimizate specific pentru arhitectura sa. Cineva care se uită la verticală ar putea să obiecteze că un automobil sau chiar un laptop au nevoie de mult mai multă putere decât un telefon, dar, deși adevărat, aceasta e doar o problemă de scalare. Google poate face Tensor „mai mare”, cu mai multe nuclee, mai puternic, adaptat pentru fiecare categorie de dispozitiv. Arhitectura de bază rămâne aceeași, doar o scalezi up sau down după nevoi. A demonstrat asta de curând chiar Qualcomm cu cipurile pentru inteligență artificială, AI200 și AI250. Aceste gânduri traduse în schema de mai sus ridică o altă întrebare / alegere interesantă pentru viitorul tehnologiei: contează mai mult performanța componentelor sau coerența sistemului? Unii ar putea să spună că Apple a răspuns deja la această întrebare când au renunțat la Intel și acum când renunță treptat la modemurile Qualcomm, tot pentru unele dezvoltate in house. Dar aceeași Apple folosește AI de la OpenAI și discută cu Google pentru Gemini. Asta înseamnă că nici măcar Apple nu e perfect integrată. Va reuși Google asta? Nu știu, vom vedea.
România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus
România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă. Bugetul României pe 2026 este inexistent Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei). Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României. Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026 Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022. Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale. „Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc” Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget