România trage frâna, Bulgaria și Ungaria accelerează. Vecinii fac bugete predictibile și vor performanță economică, România este fix la polul opus
România a devenit ținta ironiilor în întreaga Europă. Bulgaria se pregătește să acceseze zona euro de la 1 ianuarie 2026, iar Ungaria încearcă prin toate mijloacele să ajungă la performanțe economice mai bune. La noi, se vorbește despre negocieri pentru bugetul de stat din 2026, pe care premierul „austerității„ spune că-l va închide abia în luna ianuarie. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, vorbește despre un plan de redresare care trebuie gândit astfel încât să nu compromită toate câștigurile pe care România le-a obținut până în prezent, doar că aceste câștiguri sunt mai de grabă inexistente. În timp ce vecinii noștri caută soluții ca să depășească deficitul bugetar, noi rămânem exemplul de „scenariu” acolo unde criza financiară bate la ușă. Bugetul României pe 2026 este inexistent Deși lucrurile nu sunt roz nici în țările vecine, măcar la ei există intenția de a face ceva. În cazul României, Premierul Ilie Bolojan a spus la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Se pare că România lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan mizează în continuare pe măsurile de austeritate și se pregătește de alegeri pentru Primăria Capitalei, cu toate cheltuielile aferente. În cazul nostru, se va rămâne la un deficit de 8,4% din PIB așa cum estima și Bolojan acum câteva săptămâni, iar banii se vor redistribuii între ordonatorii de credite. Cei mai mulți bani vor merge la CNAS (2.45 mld. de lei) iar restul vor merge către Ministerul Transporturilor (0.75 mld. lei) și autoritățile locale (0,17 mld. lei). Prim-ministrul Romaniei, Ilie Bolojan (foto), si prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, sustin declaratii de presa comune la Palatul Victoria, Bucuresti, joi, 13 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a transmis premierul României. Cum vrea Guvernul Orban să construiască bugetul pe 2026 Guvernul lui Viktor Orban intră în contradicție cu propriul buget aprobat în iunie, care prevedea un deficit bugetar de 4,218 mld. forinți (11,06 mld. euro), aproximativ 3,7% din PIB. Guvernul a inițiat procesul de rescriere a legii bugetare pentru 2026, înainte ca aceasta să intre în vigoare. Șeful Executivului a adoptat schimbările prin decret și a ocolit practic procedura parlamentară obișnuită. Măsura centrală a noii legi bugetare are în vedere dublarea impozitului pe profit pentru bănci, ceea ce va aduce la bugetul de stat aproximativ 185 mld. forinți (485 mil. euro). În paralel, guvernul de la Budapesta a decis și relocarea a 860 mld. forinți (2,26 mld. euro) către Rezerva de Apărare, deși în acest fond există în prezent doar 1 mld. forinți (2,62 mil. euro). Decizia executivului lui Orban pare legată de programul european REARM Europe, care le permite statelor membre UE să crească cheltuielile de apărare fără să fie penalizate în cadrul procedurii de deficit excesiv. Prim-ministrul Ungariei, Viktor Orban sustine declaratii de presa alaturi de premierul Marcel Ciolacu (nu este in imagine) la Palatul Victoria din Bucuresti, vineri, 20 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO Orban spune că economia nu crește din cauza războiului ruso-ucrainean De asemenea, Guvernul maghiar pune performanța slabă a economiei pe seama războiului din Ucraina. Datele arată că aproape toate țările din regiune au fost afectate de război, dar nu au ajuns în punctul în care se află acum Ungaria. Mai mult decât atât, economiștii se așteaptă ca scenariul de dinaintea alegerilor din 2022 să se repete. După menținerea artificială a distribuțiilor și relaxarea bugetară vor urma măsuri de austeritate noi din partea executivului maghiar. Rescrierea legii bugetare arată clar că există incertitudini cu privire la sustenabilitatea finanțelor publice și este clar că începând cu noul an, din cauza deficitului mai mare, Ungaria va fi din ce în ce mai dependentă de împrumuturile externe. Ministrul Economiei a anunțat deja că are intenția de a emite obligațiuni în valută străină, mișcare care nu a fost planificată pentru începutul lui 2026. Acesta este unul dintre motivele pentru care economia Ungariei nu a reușit să crească în ultimii trei ani, pentru că încă nu a reușit să-și revină după șocul economic din 2022. Bugetul Bulgariei pe 2026 se lovește de furia opoziției Bulgaria se pregătește pentru o etapă istorică în care va adopta moneda euro de la 1 ianuarie 2026. În acest fel, economia bulgară va depăși țări mult mai dezvoltate precum Cehia, Polonia sau Ungaria. Deși economia bulgară produce cele mai slabe cifre din Uniunea Europeană la mai mulți indicatori economici, țara a devenit recent cea mai dinamică economie în dezvoltare din regiune deoarec ecererea pentru împrumuturi de consum și ipotecare în euro a crescut semnificativ. Guvernul Bulgariei a întocmit un proiect de buget pentru 2026, care prevede o creștere record a cheltuielilor la 46% din PIB. Majorările ar fi urmat să fie finanțate în principal prin impozite mai mari, precum și printr-o creștere bruscă a datoriei publice, 31,3% din PIB. Proiectul de buget avea în vedere și o creștere economică de 2,7% în 2026, o inflație de 3,5%, o creștere a salariului minim, o actualizare a pensiilor și creșteri ale contribuțiilor și impozitelor la asigurări sociale. „Bugetul pentru 2026 este cel mai social buget elaborat până acum în ţară, asigurând o creştere reală a veniturilor şi protecţie pentru familii, angajaţii cu venituri mici şi vârstnici”, a transmis liderul Partidului Socialist Bulgar (BSP), Atanas Zafirov. Premierul bulgar, Rosen Jeliazkov. FOTO: Borislav Troshev / AFP / Profimedia Bulgarii sunt speriați de un „scenariu românesc” Totuși, aderarea la euro și proiectul de buget
Măsurile Guvernului Bolojan nu impresionează Comisia Europeană. Prognoza UE este că PIB-ul României va rămâne scăzut
Majorările de taxe și TVA ale lui Ilie Bolojan nu par să fi dat prea multe roade în ochii Comisiei Europene. Creșterea reală a PIB-ului României este așteptată să rămână scăzută, la 0,7 % în 2025 și 1,1 % în 2026, potrivit C.E. Partea bună? Economia continuă să crească datorită unei redresări treptate a investițiilor private, a accelerării cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri considerabile a exporturilor nete. Prognoza Comisiei Europene pentru 2026-2027 Economia va crește treptat și cu pași mici: PIB-ul va crește cu 1,4% până în 2027, ajungând la 2,1% Inflația va scădea cu 2,9% până în 2027, ajungând la 3,8% Rata șomajului scade cu 0,5% până la 5,6% Motivele principale invocate de Comisia Europeană pentru această prognoză: Înghețarea salariilor și pensiilor. Creșteri ample de taxe (TVA, accize, contribuții, proprietate, mediu). Inflație încă ridicată și șocuri pe energie. Reducerea consumului privat și public. Costuri mai mari ale datoriei și deficite primare ridicate. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Majorarea taxelor și a TVA-ului nu au adus mai mulți bani la bugetul de stat, așa cum își dorea Executivul. Încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei, după ce cotele au fost majorate cu două procente, arată datele Ministerului Finanțelor. Românii au plătit mai mult și au redus cumpărăturile, așa că statul român a încasat cu aproape 3% mai puțin decât luna precedentă, în septembrie 2025, față de august 2025. Premierul Ilie Bolojan a impus o politică de austeritate care ar fi trebuit să recupereze deficitul de aproape 10%. În septembrie 2025, ANAF a încasat din TVA 12,20 mld. lei și în august 2025 a încasat 12,55 mld. lei. Astfel, încasările au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei după ce români și-au schimbat comportamentul de consum. Majorările de TVA s-au transferat în proporție de peste 85% în prețul de la raft, ceea ce a făcut ca produsele de bază să devină considerabil mai scumpe. Românii au reacționat și au redus numărul de cumpărături, iar efectul economic s-a văzut instant. Produsele s-au vândut în număr mai mic, consumul s-a redus iar veniturile bugetare s-au diminuat. Datele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, de la o lună la alta, consumul a scăzut cu peste 7%, un procent ridicat pentru economia României care se bazează pe consumul intern. RECOMANDAREA AUTORULUI Măsurile Guvernului Bolojan au eșuat. Majorarea taxelor și a TVA-ului au adus mai puțini bani la bugetul de stat pentru că a scăzut consumul Comisia Europeană suspendă procedura de deficit excesiv pentru România și nu mai propune suspendarea fondurilor europene
Notificările Gmail vor deveni mai folositoare, pe telefoane Galaxy
Chiar dacă Gmail este o aplicație nativă de Android și dezvoltată de Google, îmbunătățirile cele mai suculente cumva mai mereu ajung întâi la utilizatorii de iOS, arătând unde se află cu adevărat interesul financiar pentru rivalul Apple. Dar uneori se întâmplă și altfel, Google favorizând de data aceasta posesorii de telefoane Samsung, probabil pe motiv că sunt cei mai numeroși utilizatori de Android. Recent, Google a adăugat butonul „Mark As Read” în meniul de notificări, notificările Gmail devenind dintr-o dată mult mai folositoare. În loc să ștergi mesajul din listă, sau să intri pentru a-l vizualiza în aplicație, poși să-l marchezi ca ”Citit” și să lași subiectul respectiv pentru altădată. Iar de acum, dezvoltatorul Gmail a adăugat și opțiune ”Preview” pentru atașamentele adăugate la așa e-mail primite în Inbox. Funcționalitatea, oferită deocamdată ca o exclusivitate pentru posesorii de telefoane Galaxy, s-ar putea dovedi extrem de folositoare în acele situații în care nu urmărești mesajul în sine ci fișierul a adăugat că atașament. Fie că este vorba de o factură așteptată fără mare entuziasm, sau o poză trimisă de noua iubită, îți va fi de ajutor să poți inspecta atașamentul respectiv direct din meniul de notificări al telefonului. În noua formulă, notificările Gmail declanșate pentru mesaje care includ fișier atașat afișează un simbol în formă de agrafă. Când notificarea este extinsă, aceasta afișează imagini și alte atașamente. Pentru fișierele PDF, notificarea afișează un element în formă de pilulă care menționează PDF-ul și numele fișierului respectiv. Este posibil ca în forma finală să fie afișată o miniatură a documentului respectiv, cu condiția ca fișierul să nu fie protejat cu parolă. Cert este că majoritatea aplicațiilor de mesagerie instantant, precum WhatsApp, afișează deja previzualizări pentru atașamentele primite, Gmail fiind de fapt mult în urmă cu inovația. Totuși, această omisiune nu a fost chiar degeaba, atașamentele adăugate la mesaje e-mail reprezentând o modalitate facilă pentru răspândirea de malware, noua funcție pentru previzualizare în lista cu notificări reprezentând de acum o țintă „suculentă” pentru infractorii cibernetici. Să sperăm doar că nimic rău nu se va întâmpla în legătură cu acest subiect. Anterior, Gmail afișa doar numele expeditorului, subiectul e-mailului și un fragment de text din corpul mesajului. În plus unii utilizatori chiar preferă ca în lista de notificări să apară cât mai puțin din corpul mesajului. Așa că putem fi siguri că nu toată lumea va fi mulțumită de miniaturile afișate chiar în lista de notificări, pentru documente și imagini sensibile primite ca atașament.
România este preocupată numai de măsuri de austeritate și creșteri de taxe, în timp ce Bulgaria investește în sectorul care îi aduce un plus de 8,4% la PIB în 2025. România frânează, Bulgaria accelerează: Turismul care ne depășește
România este o țară frumoasă pe care nimeni nu o mai vizitează. Am stabilit și un „record” pe temă: suntem singura țară din Europa care atrage mai puțini turiști internaționali astăzi decât în perioada comunistă. În 1980, țara noastră era vizitată de peste 3,4 milioane de turiști străini, iar în prezent numărul lor este puțin peste 2 milioane, conform datelor transmise de Asociația Națională a Agențiilor de Turism (ANAT). Preocupările decidenților noștri, lipsa de coerență a politicilor publice din ultimii ani și bugetul național de promovare extrem de redus fac ca România să rămână în urma vecinilor bulgari care investesc peste 500 milioane de euro pentru această industrie. În România, sectorul turistic nu este tratat ca o prioritate economică, deși domeniul ar putea contribui cu peste 10% la PIB și ar putea genera investiții străine, locuri de muncă și notorietate. Vecinii investesc, noi privim: Paradoxul turismului românesc Dincolo de numărul redus de turiști, fie ei români sau străini, operatorii turistici din România se scaldă într-un climat în care măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan și creșterea TVA-ului influențează negativ sectorul turistic. De asemenea, reducerea valorii voucherelor de vacanță la jumătate afectează turismul intern pentru că mai mult de jumătate dintre românii care aveau dreptul la acest beneficiu au renunțat să-l folosească. În timp ce restul lumii se reorientează pe segmente bine definite, România încă se bazează pe târguri, broșuri și pixuri. Bugetul de promovare turistică al țării este de doar 2 milioane de euro pe an, cam cât investește Grecia pentru o singură campanie online într-un sezon. ANAT a atras atenția că bugetul României este suficient pentru promovarea într-o singură piață, nu în 195 de țări, dintre care cel puțin 7 sunt absolut prioritare. „Este ridicol! Este un buget de firmă, nu de țară!”. România se află pe ultimul loc în Europa la numărul de turiști străini Conform datelor Eurostat, România se află la coada clasamentului european în ceea ce privește turismul internațional și numărul de nopți de cazare efectuate de străini din totalul cazărilor. În prima jumătate a acestui an, România a atras aproximativ 1,11 milioane de vizitatori internaționali, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, dar o pondere prea mică (sub 20%) din totalul sosirilor înregistrate, majoritatea vizitatorilor fiind români. Nici la durata medie de ședere a turiștilor străini în unitățile de cazare din țara noastră nu stăm mai bine. Turiștii străini au petrecut aproximativ 2,1 zile în România, iar cheltuielile medii de persoană au fost de aproximativ 3.000 de lei. Destinațiile preferate de vizitatorii străini au fost București, Constanța, Brașov, Cluj-Napoca și Sibiu, dar aproape jumătate dintre aceștia au venit în România pentru afaceri, nu pentru vacanțe. 2026 poate fi un an extrem de dificil pentru turismul românesc În loc să încerce să vină cu oferte noi și servicii mai bune, sau măcar similare cu cele din Bulgaria, România primește din partea Guvernului doar palpitații. În luna iulie a acestui an, premierul Ilie Bolojan spunea că actualul sistem cu trei cote de TVA va fi simplificat într-un sistem cu doar două cote, de 11% și 21%. Afirmația oficialului a lăsat de înțeles că dacă nu vor fi încasări suficiente la bugetul de stat, ar putea exista o majorare a TVA la 21% și pentru HoReCa. Patronii de hoteluri și pensiuni din toată România spun că o eventuală creștere a TVA-ului, pe lângă scumpirile din ultimele luni, i-ar putea determina să-și închidă business-urile în 2026. În timp ce Bulgaria investește în sectorul turistic și generează venituri substanțiale care pot ajuta considerabil la creșterea PIB-ului, România este încă sub media Uniunii Europene de 4,5% din PIB pentru turism. Turismul ar urma să genereze anul acesta 8,4% din PIB-ul Bulgariei, conform previziunilor Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (WTTC), organizaţie care reprezintă sectorul privat al industriei călătoriilor, potrivit Novinite. Deși potențialul este cât se poate de mare, lipsa de promovare și de interes împiedică România să atingă o contribuție mai mare la PIB prin turism. „O oarecare consultare are loc sporadic în întâlniri la minister, în cadrul consiliului consultativ al turismului de exemplu, dar nu vedem nimic pus în aplicare, la modul concret. Nimic din ce am vorbit în ultimul an nu s-a concretizat. Nici prima de incoming, nici fonduri de garantare, nici OMD (Organizație de Management al Destinației) național. Doar tăiere de vouchere de vacanță și creștere de TVA”, spune Adrian Voican, președintele ANAT. Bulgaria, în top 10 destinații UE preferate de turiștii străini Deși Bulgaria are probleme economice la fel de mari ca România, se situează printre primele 10 țări din Uniunea Europeană în ceea ce privește numărul de cazări peste noapte ale turiștilor străini. Conform datelor Eurostat, în perioada ianuarie-septembrie 2025, Bulgaria a înregistrat o creștere de 14,9% a numărului de turiști față de 2019. Chiar dacă avem deschidere la Marea Neagră, la fel ca vecinii noștri, diferența stă în faptul că bulgarii au îmbunătățit infrastructura turistică și profită de patrimoniul cultural bogat, de la situri preistorice și comori tracice, până la tradiții, festivaluri, meșteșuguri și diversitatea culturală. Când vine vorba despre cheltuielile cu vacanțele, bulgarii au cheltuit pe călătorii și mâncare în 2025 aproximativ 1 miliard de leva (551 de milioane de euro). În 74,2% dintre cazuri este vorba despre o vacanță în țară, nu în străinătate, deci banii au ajuns tot la bugetul țării. Bulgarii au cheltuit cei mai mulți bani cu mâncarea și cazare, peste 421 de milioane de euro, iar 92% dintre oameni nu au apelat la agenții de turism sau la rezervări în avans. Ministrul Turismului, Miroslav Boros, spune că turismul este un pilon esențial al economiei naționale și are o importanță majoră pentru stat prin contribuția semnificativă la PIB, crearea de noi locuri de muncă și consolidarea relațiilor internaționale. Bulgaria atrage de 3 ori mai mulți turiști britanici decât România Conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), România a atras în primele 8 luni ale anului 2025 doar 98.000 de turiști britanici. În contrast, aceleași date arată că Bulgaria a primit aproximativ 235.000 de turiști britanici,
Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025. O lecție de la Arhitectul digitalizării Estoniei pentru România
La Summitul pentru Guvernanță Digitală 2025 organizat de Edge Institute, fostul președinte al Estoniei, Toomas Hendrik Ilves, a explicat în detaliu cum a reușit un stat post-sovietic să treacă de la sărăcie la statutul de laborator digital al lumii. Prezentarea care, potrivit Smarandei Heroiu, trebuia să aibă 20 de minute s-a transformat într-o oră de curs, circa 44 de minute și s-a numit „Revoluția digitală din Estonia sau cum să digitalizezi o țară”. Toomas Hendrik Ilves a intrat pe scenă cu aerul unui om care a mai spus povestea asta de sute de ori și totuși continuă să o repete pentru că, undeva, cineva încă nu crede că e posibil. O prezență care amintea discret de Arhitectul din Matrix, cu aceeași siguranță aproape geometrică cu care vorbești doar când știi că ai construit un sistem imposibil de contrazis. E drept că avea papion, zâmbea și-și freca mâinile cu o satisfacție cam evidentă. Cu toate astea, România părea publicul perfect pentru o astfel de lecție. A început abrupt. Estonia era la pământ în 1992. Un stat proaspăt ieșit din ocupație, sărac, cu infrastructură prăfuită și funcționari care uneori nu-și primeau salariile la timp. Apoi s-a întors în timp de dragul demonstrației. „În 1938 eram peste Finlanda”, a spus el, proiectând pe ecran graficul devastator găsit în Cambridge Economic History of Europe. Până în 1992, diferența devenise de opt ori, dar în favoarea Finlandei, potrivit datelor World Bank. O distanță care nu este străină nici României. Graficul următor a provocat murmur în sală: evoluția PIB per capita între 1992 și 2024. Linia albastră, reprezentând Estonia, urcă abrupt la 31.170 de dolari. Linia portocalie, reprezentând România, urcă și ea, mai domol, la 13.500 de dolari. Asta în condițiile în care populația Estoniei era de 1.37 milioane în 2024, iar a României de 19 milioane. Cu alte cuvinte, o țară cu doar 7,2% din populația României produce un PIB per capita cu aproximativ 130% mai mare. Hai să vedem cifrele mai clar. Indicator Estonia România Diferența Estonia vs România PIB per capita 2024 31.170 USD 13.500 USD cu 130% mai mare Populație 2024 1,37 milioane 19 milioane 7,2% din populația României „Atribui mare parte a acestei diferențe eficienței, reducerii corupției și economiei de timp create de digitalizare”, spune fostul președinte al Estoniei. Sigur, asta nu înseamnă că toate țările mai bogate decât Estonia sunt la fel de digitalizate, însă pentru Estonia digitalizarea a fost cea mai rapidă și mai simplă cale de a-și accelera creșterea economică. Ilves a intrat apoi în detaliile tehnice care au transformat Estonia într-un studiu de caz global. A fost un proces în care sărăcia a împins statul spre inovație: „Estonia was very poor after 50 years of Soviet and Nazi occupation. We were quite miserable”, spune încă din primele minute ale discursului. Mai târziu, când ajunge la arhitectura digitală a statului, o explică și mai direct: „We were forced to do this because we were too poor to actually have a big data center… Every ministry had their little server”. Nu exista buget pentru infrastructuri uriașe, așa că au construit o rețea distribuită: în locul unui sistem informatic centralizat, toate bazele de date ale statului erau păstrate separat, pe serverele fiecărui minister, iar sistemul doar le lega între ele. Practic, informațiile nu stăteau într-un singur loc, ci erau împrăștiate în mai multe puncte, ceea ce făcea întregul ansamblu mai ieftin, mai sigur și mai greu de compromis. Cel puțin așa era în 2001, când Estonia a construit sistemul. Astăzi, arhitecturile distribuite sunt încă folosite, dar securitatea nu mai înseamnă doar „să nu pui toate ouăle într-un singur coș”: presupune cloud hibrid, criptare avansată, monitorizare în timp real și reziliență la atacuri de tip ransomware sau supply chain. Cu alte cuvinte, principiul e valabil, dar modul de aplicare s-a schimbat odată cu avansul tehnologic și cu noile tipuri de atacuri. În paralel, accesul era permis doar prin identitatea digitală criptată, iar statul folosea soluții open source, adaptabile rapid. A ieșit un compromis ingenios între limitări financiare, orgolii instituționale și securitate. Identitatea digitală criptată este baza modelului estonian de digitalizare. Nu e un simplu „cont online”, ci echivalentul electronic al buletinului, construit pe un cip fizic și protejat prin criptografie. „Dacă nu ai o lege a semnăturii digitale, nu vei obține eficiență”, explică fostul președinte. Estonia a introdus cartea de identitate cu cip în 2001, cu autentificare în doi factori (2FA), criptare end-to-end și obligativitatea utilizării pentru orice serviciu public. Politic, a fost partea cea mai grea. Tehnic, era deja posibil din 1979. Sistemul combină două elemente esențiale:• ceva ce știi și anume un cod PIN, cunoscut doar de tine ca utilizator;• ceva ce ai, cardul cu cip sau tokenul criptografic. Abia împreună garantează că „tu ești tu”, nu cineva care încearcă să te imite. „On the internet, no one knows you’re a dog”, spune Ilves, citând celebra caricatură din The New Yorker, iar identitatea digitală tocmai asta rezolvă: scoate anonimatul din interacțiunile cu statul și pune în loc un mecanism verificabil, auditabil și imposibil de păcălit. Odată autentificat, utilizatorul poate semna orice document cu valoare legală, de la contracte, autorizații, declarații, până la rețete medicale în câteva secunde. Estonia a fost una dintre primele țări din lume care a introdus o lege care declară echivalența completă dintre semnătura digitală și cea olografă. Acolo s-a produs ruptura de vechiul sistem birocratic: semnătura digitală nu e doar „comodă”, e recunoscută ca act juridic. Criptarea asigură că nimeni nu poate interveni pe traseu (nici măcar prin atacuri de tip man-in-the-middle), iar serverele recunosc doar identitățile validate. În felul acesta, accesul la orice bază de date devine un canal securizat, nu o „poartă laterală” vulnerabilă. Statul nu mai trebuie să presupună nimic, pentru că totul este verificat matematic. Arhitectura X-Road, folosită azi de peste 25 de țări, este alt element central: fără baze de date centrale, fără „un singur punct de eșec”. Datele sunt fragmentate, ca într-un petrolier cu compartimente separate: dacă un compartiment cedează, restul rămân sigure. Modelul arhitecturilor distribuite a devenit tendință
Galaxy S26 Ultra chiar primește acumulator de capacitate mărită. Doar că nu suficient
Toate zvonurile recente arată că Samsung a adus schimbări importante în designul Galaxy S26 Ultra, noul flagship fiind deopotrivă cu ecran mai mare și carcasă mai subțire. Și s-ar părea că pe undeva s-a găsit loc și pentru un acumulator de capacitate mărită., Nu, S26 Ultra nu primește acumulator cu tehnologie siliciu-carbon, ci pur și simplu mai mare. Și nu cu mult. Potrivit dezvăluirilor făcute de un insider chinez, Galaxy S26 Ultra vine echipat cu o baterie de 5200mAh, cu 4% mai mult decât acumulatorul folosit de pe vremea lui Galaxy S20 Ultra, telefon lansat cu aproape șase ani în urmă. Cum ar fi… atât s-a putut! Chiar dacă saltul de capacitate nu e mare în comparație cu predecesorul S25 Ultra, avantajul la partea de autonomie reală probabil că va fi lărgit prin eficientizarea configurației hardware. Spre exemplu, Samsung va folosi o nouă generație de ecran CoE OLED, care îmbunătățește atribute esențiale vizând strălucirea, claritatea și eficiența consumului de baterie. Alte câștiguri ar putea fi livrate de chipset-ul Snapdragon sau Exynos de nouă generație, optimizate pentru folosirea mai eficientă a bateriei în situații care nu necesită procesare intensivă. Adică, în timp ce derulezi pagini web sau vizionați clipuri pe YouTube. Acumulatorul de capacitate ușor mărită ar putea permite și un alt tip de mult dorit de fanii Samsung: cel al vitezei de încărcare rapidă. Astfel, Galaxy S26 Ultra va dispune de încărcare rapidă cu fir de 60W, permisă de acumulatorul fizic mai mare. Se așteaptă ca viitorul flagship să ofere suport deplin pentru standardul de încărcare wireless Qi2.2, atingând viteze de până la 25W în compania unui adaptor compatibil. De asemenea, e de așteptat ca telefonul să vină în sfârșit cu magneți încorporați pentru fixarea adaptoarelor de încărcare wireless, eliminând nevoia achiziționării unei carcase de protecție care să adauge această capabilitate. Cel mai probabil, indiferent dacă este încărcat cu fir sau wireless, Galaxy S26 Ultra se va putea încărca de la 0 la 100% în decurs de aproximativ o oră, fără ca fiabilitatea excelentă a bateriei (apreciată la telefoanele Samsung) să aibă de suferit.
(Ep. 2) Cum a murit industria din sud-estul României. Doctorul inginer Petru Ianc trece pe listă principalele unități industriale închise și explică de ce s-a rupt tot lanțul
Doctor inginer Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, descrie, în exclusivitate pentru Gândul, cum a dispărut, bucată cu bucată industria din sud-estul țării. Acesta enumeră fabricile închise și explică, pe etape, ce a dus la această prăbușire. Buzău: metalurgie, electronică, textile, zahăr, carne „S-a închis Metalurgica Buzău, care era o turnătorie cu prelucrări primare și realiza utilaje agricole. Tot la Buzău, a dispărut și fabrica de zahăr și abatorul regional. E ușor de înțeles că s-au închis din lipsă de materie primă generată de faptul că prin desființarea CAP-urilor și a gospodăriilor de stat, GAS-urilor, gospodăriile individuale care au rezultat din împărțirea pământului nu au mai putut să susțină cu materii prime, fabricația industrială de zahăr, de carne, etc. E valabil și la textile, in, cânepă, lână, pentru că aceste gospodării individuale nu aveau cu ce să lucreze pământul, nu aveau unelte agricole, semințe de calitate și erau decapitalizate, astfel încât era imposibil să achiziționeze utilaje agricole.” Lista continuă cu industria metalurgică și a materialelor de construcții. „S-a închis fabrica de cord metalic, care făcea sârmă pentru diverse utilizări, inclusiv cauciucuri. S-a închis Ductil Steel, care era o fabrică mare ce făcea laminate și sârmă. Era renumită ca furnizoare de materiale pentru construcții: cuie, sârmă, etc.” Textilele au căzut la rând și industria electrotehnică a pierdut un pol important. „S-a închis Textile Buzău, care utiliza materie primă din in, cânepă și lână. De asemenea, s-a închis Contactoare Buzău, unde lucrau peste 1.000 de ingineri în zona electronică și electrotehnică.” Râmnicu Sărat: turnătorie, organe de asamblare, țigarete, reciclare uleiuri „La Râmnicu Sărat s-a închis Turnătoria de fonte, Întreprinderea de Organe de Asamblare, Fabrica de țigarete și de asemenea Regoil, care recicla uleiuri uzate colectate din zonă.” În județul Vrancea, Focșaniul a pierdut și el piese importante din lanțul industrial. „La Focșani s-a închis Laminorul și Fabrica de confecții.” Tulcea: două fabrici uriașe, esențiale pentru metalurgie „La Tulcea s-au închis două unități industriale uriașe: FEROM Tulcea, care realiza feroaliaje pentru întreaga industrie siderurgică din România și ALUM Tulcea, care era o verigă importantă pentru fabricația de aluminiu de la Slatina, prelucrând bauxita din import în alumină, materia primă pentru Slatina.” În Brăila, mai multe întreprinderi mari au fost închise sau cu activitate redusă drastic. „S-a închis Laminorul Brăila, Fabrica de celuloză și hârtie, care avea ca materie primă stuful din Delta Dunării. Astăzi, stuful pleacă la export și România importă celuloză. Tot în județul Brăila, a dispărut Fabrica de nivel național care producea conserve de legume. Se numea Zagna Vădeni.” SIDEX Galati – Sursa foto: Mediafax Galațiul, cândva mare pol metalurgic și industrial, apare cu o listă lungă de pierderi. „La Galați s-a închis Laminorul de tablă Nicolae Cristea, TREFO – sârmă laminată, ISCL -sârmă și lanțuri. S-a închis fabrica de confecții și de produse chimice, săpun, detergenți. A dispărut și Abatorul.” În zona Constanța-Năvodari, Petru Ianc menționează dispariția fabricii de îngrășăminte fosfatice de la Năvodari, unitate importantă pentru agricultură. SIDEX Galați, de la zeci de mii de oameni la producție zero „La Galați, SIDEX-ul avea în anul 1989, 36.000 de muncitori. Pe platformă lucrau circa 60.000 și producea circa 8 milioane de tone de oțel. Astăzi, din 2023, nu mai produce nimic sau produce sporadic, inclusiv anul acesta, nu a produs nimic. Capacitatea de producție a SIDEX s-a redus de circa 9 milioane de tone la mai puțin de 2 milioane de tone, iar circa 5.000 de persoane sunt în șomaj. Sunt puține șanse să se reia activitatea.” „În județele Constanța, Tulcea, Galați și Brăila sunt importante șantiere navale. În prezent acestea lucrează la subcapacitate și au nevoie de sprijin pentru continuarea activității.” De ce s-au închis fabricile: motivele, explicate pe etape Petru Ianc apreciază că nu a fost un singur motiv, ci un cumul de factori, în două mari etape: imediat după 1990 și apoi după aderarea la Uniunea Europeană. „Imediat după 1990 s-a renunțat la economia centralizată planificată, care asigura comenzi pentru toată industria, în baza planurilor de dezvoltare pe care le avea România. Odată abandonată economia planificată, multe companii nu au mai avut comenzi. Lipsa de comenzi a fost un motiv important. De asemenea, unitățile industriale care aparțineau fiecare unui minister: Ministerul Metalurgiei, Ministerul Chimiei, Ministerul Agriculturii, etc., care asigurau pe lângă comenzi, capitalul de lucru și principalele operații de comerț, au fost abandonate de către acestea și lipsite de capitalul de lucru. Acesta fiind un alt motiv.” Devalorizarea monedei naționale și concurența produselor de import. „În primii ani după 1990, a avut loc devalorizarea monedei naționale. Ce vindeau astăzi cu banii încasați, mâine nu puteau să reia producția. Decapitalizarea fiind un alt motiv important. Concurența produselor de import a contat foarte mult. România a fost invadată de produse din import, care erau mult mai atractive pentru consumatorul român și în multe cazuri, mai ieftine. Acest fenomen a accentuat pierderea de comenzi, fenomenul fiind mai evident pentru industria de bunuri de consum și alimentară (textile, electronice, etc.)” Pe lângă factorii economici, Petru Ianc semnalează și modul în care au fost conduse întreprinderile. „Înainte de 1990, întreprinderile aveau în principal rolul de producție. După 1990, în cele mai multe cazuri, managerii care asigurau producția au devenit managerii noilor companii, care aveau ca scop principal vânzarea. Acești manageri nu aveau experiența comercială care era vitală în economia de piață. Managementul aprovizionării cu materii prime și al vânzării produselor finite, care înainte era aisgurat de ministere și de întreprinderile de comerț, a revenit acum managerilor neprofesioniști.” INFOGRAFIC. Deficitul comercial a urcat in luna ianuarie, prima dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana – Sursa foto: Mediafax A doua mare etapă de prăbușire vine după aderarea la Uniunea Europeană. „După aderarea la Uniunea Europeană, situația taxelor vamale s-a schimbat radical. Până în 2005, România a avut un sistem vamal propriu, putea să-și pună taxe vamale proprii pentru protejarea fabricației industriei. După aderare, atributul taxelor vamale a revenit Comisiei Europene. Întreaga activitate economică a României a devenit parte integrantă a Uniunii Europene, într-o competiție deschisă cu celelalte
Meta, TikTok și restul platformelor sociale vor răspunde direct pentru fraudele comise pe platformele administrate
Uniunea Europeană pregătește un nou set de reguli pentru giganții din industria social media, Meta, TikTok, X și alții, stabilind fără loc de interpretări că răspunderea pentru fraudele și abuzurile îndreptate împotriva utilizatorilor cade asupra administratorilor platformelor respective. În acest fel, platforme precum Meta și TikTok vor putea fi trase la răspundere pentru fraude financiare și alte înșelătorii propagate cu ajutorul reclamelor sau postări înșelătoare pe care algoritmii de moderare ai platformei nu le detectează la timp. Parlamentul și Consiliul European au convenit asupra pachetului de reguli după opt ore de negocieri pentru consolidarea garanțiilor împotriva fraudei în materie de plăți. Acordul reglementează un nou nivel de risc aplicabil pe teritoriul UE, pentru giganții tehnologici americani care au făcut lobby pe lângă Casa Albă în încercarea de a „dilua” regulile anti-monopol și de moderare a conținutului recent comunicate de Bruxelles. Potrivit legiuitorilor europeni, ”rețelele de socializare au devenit pline de escrocherii financiare”, deputații europeni insistând în timpul negocierilor legislative pentru tragerea la răspundere atât a marilor companii de tehnologie, cât și a instituțiilor bancare care intermediază tranzacțiile suspecte. Oficialii mai multor țări țări europene au considerat că băncile ar trebui trase la răspundere dacă garanțiile lor nu sunt suficient de puternice. Ca un compromis, legiuitorii au convenit că băncile ar trebui să despăgubească victimele dacă un escroc, dându-se drept reprezentantul unei instituții bancare, le escrochează banii sau dacă plățile sunt procesate fără consimțământ. Încălcarea acordurilor privind soluțiile digitale (DSA) și a acordurilor privind mediul digital (DMA) va putea atrage amenzi usturătoare, în ciuda opoziției puternice exprimată din partea sectorului tehnologic și a președintelui american Donald Trump, care a acuzat UE că discriminează companiile americane. Secretarul american al Comerțului, Howard Lutnick, a amenințat că va menține tarife de 50% la exporturile europene de oțel și aluminiu, dacă UE nu își relaxează regulile digitale. Back to top button
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI:
România riscă o criză a datoriei publice. Consiliul Fiscal spune că efectele economice și sociale vor fi grave
Consiliul Fiscal avertizează că România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave, în lipsa corecției bugetare, conform economedia.ro. Datoria statului a urcat la aproape 60% din PIB în iulie 2025, față de 35% în aceeași lună din 2019. Afirmațiile instituției vin într-un context în care corecția bugetară a României are loc într-un mediu nefavorabil și tot mai incert. Consiliul Fiscal susține că o corecție bugetară de amploare nu poate fi realizată fără să fie afectate negativ veniturile oamenilor și încasările firmelor. Potrivit instituției, corecția macroeconomică este absolut necesară, date fiind dimensiunea deficitului bugetar, costul finanțării deficitului bugetar și al refinanțării datoriei publice. De asemenea, Consiliul arată că economia țării, deși a avut progrese în numeroase domenii, a avut o evoluție nesustenabilă, mai ales în ultimii ani și spune că în lipsa măsurilor de corecție din acest an, deficitul bugetar ar fi depășit 9% din PIB. „În lipsa corecției bugetare, România poate ajunge într-o criză a datoriei suverane, cu efecte economice și sociale grave. Afirmația că ajustarea deficitului bugetar duce la o criză economică omite că România nu poate perpetua deficite de cca. 9% din PIB, că se poate ajunge la o criză a datoriei publice”, arată instituția. Ce înseamnă criza datoriei suverane O criză a datoriei suverane apare atunci când o țară nu mai este capabilă să-și plătească datoriile pe care le-a acumulat sau atunci când investitorii internaționali cred că există un risc ridicat ca respectiva țară să nu-și poată îndeplini obligațiile financiare viitoare. Guvernul Bolojan a revizuit ținta de deficit cash și European System of Accounts (ESA) pentru acest an la 8,4% din PIB, un nivel considerat ambițios și realizabil în evaluările Consiliului Fiscal. Instituția atrage atenția că începerea corecției bugetare și reformele din PNRR sunt esențiale pentru ca România să aibă acces la fonduri europene. Una dintre cele mai mari vulnerabilități ale României o reprezintă nivelul extrem de scăzut al veniturilor fiscale, care în 2024 au însumat doar 28,7% din PIB, mult sub media Uniunii Europene de 40,1% și sub nivelul vecinilor din Ungaria. Consiliul Fiscal spune că o colectare mai bună este o chestiune de siguranță națională și că reducerea evaziunii fiscale este obligatorie, dar precizează că ajustarea deficitului nu poate avea loc doar prin tăieri de cheltuieli. Instituția subliniază faptul că această corecţie va fi de durată şi va avea nevoie de mai mulţi ani pentru a fi finalizată. RECOMANDAREA AUTORULUI: