Viitorul se construiește azi: Ritm tot mai alert pe marile coridoare de infrastructură rutieră
România intră în etapa decisivă pentru dezvoltarea unei rețele rutiere moderne, comparabile cu cele din statele europene dezvoltate. Conform estimărilor, țara noastră ar putea depăși pragul de 1.700 km de autostrăzi și drumuri expres până la finalul lui 2026. Pe termen scurt și mediu, România va avea anul viitor gata Autostrada Moldovei, iar în cel mult 4 ani Autostrada A1 va trece Carpații. De altfel secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Ionel Scrioșteanu, confirmă avansul lucrărilor pe cel mai dificil proiect rutier al României – Autostrada Sibiu–Pitești: „Avem toate cele trei loturi lipsă în execuție. Lotul 4 se va finaliza anul viitor, înainte de termen, cu aproximativ șase-opt luni”, a declarat oficialul, subliniind însă că revizuirea acordului de mediu pentru loturile 2 și 3 a fost necesară din cauza modificărilor rezultate în urma studiilor geotehnice. Scrioșteanu adaugă că autoritățile sunt în contact permanent cu instituțiile de mediu pentru ca, „în primăvara anului viitor să avem tot tronsonul Sibiu–Pitești autorizat în zona de execuție lucrări”. Pentru tronsonul montan, unul dintre cele mai complexe din Europa, finalizarea este estimată spre 2028–2029, iar în cazul Autostrăzii Transilvania, ultimul tronson ar putea fi gata în 2031–2032. CNIR: sute de kilometri noi în proiectare și execuție Pentru viitor, directorul CNIR, Gabriel Budescu, confirmă ritmul crescut al noilor investiții: „În momentul de față avem 360 km de autostradă și drum expres în faza de proiectare și execuție și tot 360 km în faza de proiectare”. Budescu subliniază și impactul socio-economic al lucrărilor încă din faza de șantier: „Odată cu execuția atragem investiții locale. Sunt companii mici care participă la construcția acestor sectoare. Am prevăzut ca și criteriu angajarea de șomeri din județele limitrofe și chiar angajarea de personal din penitenciare” Din punct de vedere financiar, investițiile sunt uriașe. „Pentru finalizarea acestor contracte avem necesar undeva la 44 de miliarde de lei”, a precizat directorul CNIR. Budescu estimează că, într-un scenariu optimist, rețeaua majoră de infrastructură rutieră ar putea fi completată până în 2035. UNTRR: România are nevoie de 5.000–6.000 km de autostrăzi Secretarul general al UNTRR, Radu Dinescu, subliniază discrepanțele mari față de alte state din regiune. „Dacă ne uităm la Ungaria, o țară mică care a trecut de 1.500 km de autostradă, România încă se zbate pe la 1.000 și un pic.” Dinescu atrage atenția că, pentru o țară de dimensiunea României, ar fi necesari cel puțin 5.000–6.000 km de autostrăzi, chiar dacă un asemenea obiectiv este încă departe. Totuși, finalizarea proiectelor aflate în execuție ar genera un impact economic imediat: „Autostrăzile răspândesc bunăstare de-a lungul regiunilor. Acolo vin investitori, apar hub-uri, depozite, se dezvoltă turismul” Potrivit estimărilor UNTRR, îmbunătățirea infrastructurii rutiere poate contribui cu 1–2% la creșterea PIB. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu.
Principalele specificații iPhone Fold, confirmate cu ajutorul JP Morgan și partenerii Apple
iPhone Fold ar exista deja în laboratoarele Apple, un lot inițial de 100 de unități fiind comandate pentru verificări amănunțite și și validare în vederea producției de serie. Așa că a venit timpul să vorbim puțin despre principalele specificații iPhone Fold. O parte din informații provin de la celebrul analist Ming-Chi Kuo, dar și dintr-o sursă mai degrabă surprinzătoare, casa de investiții JP Morgan publicând un raport de cercetare intenționat pentru acționarii Apple, dar care conține și câteva comentarii despre iPhone Fold. Aflăm astfel că dispozitivul va fi un telefon pliabil în formă de carte, similar modelelor Samsung Galaxy Z Fold. Raportul precizează și că afișajul intern al primului telefon pliabil de la Apple va folosi o cameră de tip under-screen, fără perforație vizibilă, iar aceasta va avea o rezoluție de 24MP. Pentru comparație, puținele telefoane de pe piață care oferă camere under-screen limitează rezoluția efectivă la 4MP sau 8MP, compensând astfel pierderea de luminozitate indusă de matricea ecranului. Tot pe subiectul ecran, se pare că Apple a rezolvat una dintre principalele neajunsuri care afectează telefoanele pliabile, reușind să elimine cuta vizibilă formată de obicei în zona de pliere a ecranului. Iar afirmația este susținută din surse multiple: iPhone Fold va fi primul telefon pliabil cu un ecran intern care nu este afectat de cută. Interesant de știut, chiar dacă Samsung este furnizorul ecranului, meritul acestei reușite aparține inginerilor Apple care au proiectat mecanismul balamalei. Potrivit celor mai recente informații, iPhone Fold va avea un ecran principal de 7,8 inch fără cută vizibilă și un ecran secundar de 5,5 inch. În loc de Face ID vom revedea senzorul biometric de amprentă Touch ID, readus de la generațiile iPhone anterioare. Telefonul va avea patru camere, inclusiv o cameră perforată pentru ecranul de pe capac, camera frontală de 24MP, menționată anterior, pentru ecranul intern, și o configurație cu două obiective de 48MP pe spatele telefonului. Astfel, acesta va fi primul iPhone livrat cu o perforație simplă aplicată pe ecranul secundar, în timp ce ecranul principal vine cu o cameră „invizibilă”. Acumulatorul împărțit pe ambele jumătăți ale carcasei pliabile va oferi o capacitate mai mare decât bateria iPhone 17 Pro Max, cuprinsă între 5400 mAh și 5800 mAh. Potrivit analistului Ming Chi Kuo, senzorul Touch ID va fi amplasat pe lateralul telefonului. De asemenea, iPhone Fold va avea 9 mm – 9,5 mm grosime în modul pliat, respectiv 4,5 mm – 4,8 mm grosime în modul extins. Spre comparație, Galaxy Z Fold 7 măsoară 8,9 mm (închis) și 4,2 mm (deschis), însă vine cu un acumulator de capacitate mai mică, doar 4400 mAh. Kuo adaugă că producția de serie va începe în trimestrul 4 al anului viitor, iar a doua generație de iPhone Fold va intra în producție în a doua jumătate a anului 2027. Kuo estimează că în 2026 vor fi livrate între 3 și 5 milioane de unități iPhone Fold, ajungând la 20 de milioane unități pentru dispozitivul de a doua generație.
Philips a lansat un monitor polivalent QD-OLED, modelul Philips Evnia 27M2N6501L
Philips Monitors a lansat Philips Evnia 27M2N6501L, un monitor QD-OLED echipat pentru gaming, entertainment, creare de conținut și multe altele. Noul monitor aduce imersiunea QD-OLED în mâinile oricărui utilizator care își dorește o experiență premium, la un preț accesibil. Philips Evnia 27M2N6501L, specificații principale Panou QD-OLED; Rezoluție QHD 2560 x 1440; Rată de refresh de 240 Hz; Compatibil G-Sync; Ambiglow cu AI; HDMI 2.1; Garanție OLED de 3 ani și actualizare firmware prin USB. Ecranul QD-OLED combină avantajele panourilor OLED cu tehnologia quantum dot și oferă culori vibrante, negru profund și unghiuri largi de vizualizare. Philips Evnia 27M2N6501L are o rată de refresh de 240 Hz, care elimină și din cele mai dinamice jocuri efectul de lag, ghosting sau judder. Printre funcțiile de gaming se umără: Smart Crosshair, Stark ShadowBoost și Smart Sniper. De asemenea, Ambiglow optimizat cu AI analizează în timp real conținutul afișat și proiectează lumină colorată pe fundal. Ecranul are rezoluție Quad HD 2560 x 1440, imagine îmbunătățită prin HDR, 1,07 miliarde de culori și profunzime de culoare pe 10 biți. Aplicația Evnia Precision Center permite personalizarea experienței de gaming, ajustând monitorul astfel încât să reflecte stilul și nevoile fiecărui jucător. MultiView oferă posibilitatea de conectare și vizualizare duală activă, astfel încât utilizatorii pot lucra simultan cu mai multe dispozitive. HDMI 2.1 permite conectarea consolei sau PC-ului, permițând nativ rate de refresh și rezoluție la nivelul maxim al monitorului și valorificând întrega capacitate a plăcii video. De asemenea, monitoarele Philips OLED și QD-OLED au o garanție de trei ani, care include și protecție împotriva efectului de burn-in. Pe parte de protecția ochilor și ergonomie, monitorul vine cu LowBlue Mode, Flicker-Free și un stand complet ajustabil. Preț și disponibilitate Philips Evnia 27M2N6501L va fi disponibil pentru achiziție începând din luna decembrie 2025, la un preț recomandat de 2133 Lei. Back to top button
Sony a lansat propriul senzor foto de 200MP, mai mare și mai performant decât alternativa Samsung
Sony LYTIA LYT-901 este pregătit să ofere competiție serioasă de acum celebrului ISOCELL HP2 de la Samsung, punând la îndoială șansele lui Galaxy S26 Ultra de a-și păstra avantajul competitiv în fața lui Xiaomi 17 Ultra și alte telefoane care vor veni echipate cu noul senzor Sony. LYT-901 este un senzor de 1/1,12 inch cu rezoluție de 200MP și pixeli de 0,7 microni, comparat cu 1/1.3″ și 0.64µm la alternativa Samsung. Merită amintit că Samsung a fost primul brand din lume care a dezvoltat și lansat un senzor de cameră de 200MP pentru telefoane, doar că prețul și dimensiunile prea mari l-a făcut nepotrivit pentru echiparea dispozitivelor care nu sunt neapărat adresate entuziaștilor în fotografie. LYT-901 ar urma să îndrepte acest neajuns oferind performanțe competitive din formatul unui modul de cameră suficient de compact pentru a încăpea în telefoane obișnuite. Senzorul va fi probabil utilizat de mai multe mărci chinezești de smartphone-uri, inclusiv Xiaomi și Vivo. Chiar dacă noul senzor Sony de 200MP este puțin mai mare decât cel mai mare senzor de cameră de 200MP de la Samsung, ISOCELL HP2, diferența este probabil suficient de mică încât să nu conteze prea mult. În schimb, avantajul unor performanțe superioare în condiții de lumină slabă ar putea să încline balanța în mod decisiv. Pixelii mai mari ar trebui să îi permită să capteze imagini cu mai puțin zgomot digital în condiții de lumină slabă și mixtă. Urmărind succesul avut de Samsung cu al lor senzor 200 MP, regăsit într-o versiune sau alta în echiparea unor modele-flagship foarte populare precum Xiaomi 15 Ultra, vivo X100 Ultra și X200 Pro, Sony a gândit propria soluție pentru a fi cât mai versatilă. Spre exemplul, Sony LYTIA LYT-901 include tehnologii de procesare AI implementate la nivel de cip, asigurând reducerea eficientă a nivelului de zgomot și accentuarea detaliilor care s-ar fi pierdut prin folosirea unor metode de procesare convenționale. Sony menționează și suport pentru autofocus pe toți pixelii, probabil referindu-se la autofocusul cu detecție de fază pe doi pixeli. De asemenea, poate capta imagini și videoclipuri cu zoom 4x aplicat la nivel de senzor, oferind o calitate similară zoomului optic și binning 16-în-1 pentru captarea de imagini de 12,5MP la un nivel de calitate superior chiar și în condiții de lumină slabă. Producătorul susține că LYT-901 folosește algoritmi bazați pe inteligență artificială pentru reconstruirea imagini, permițând prezervarea/reconstruirea detaliilor în condiții dificile de iluminare. Sony LYT-901 include și ceva numit Dual Conversion Gain-HDR (DCG-HDR), o tehnologie care ar trebui să îmbunătățească procesarea dynamic range și combină acest lucru cu Hybrid Frame-HDR (HF-HDR) pentru o performanță și mai bună. Senzorul captează mai multe cadre și le îmbină inteligent pentru a oferi imagini cu peste 100dB de gamă HDR. Acest lucru este similar cu funcțiile Smart ISO Pro și Staggered HDR de la Samsung, care utilizează Dual Conversion Gain și capturează mai multe cadre la expuneri diferite. Optimizat pentru sensibilitate crescută la lumină, noul senzor Sony ar putea fi primul capabil să folosească rezoluția de 200MP la întregul potențial oferind și poze care nu arată ca niște picturi în stil modernist, atunci când privești imaginea la nivelul de zoom 1:1. Sony precizează că senzorul LYT-901 a intrat deja în producția de serie și este livrat către brandurile partenere. Xiaomi 17 Ultra ar putea fi primul smartphone lansat cu acest senzor. OPPO Find X9 Ultra și Vivo X300 Ultra ar putea fi, de asemenea, lansate la începutul anului viitor cu același senzor Sony.
Video exclusiv | Când vom putea circula de la Sibiu la Pitești (A1) și pe Autostrada Transilvania (A3)
Într-o variantă optimistă, în anul 2028 ar putea fi gata – integral – Autostrada Sibiu-Pitești (122 km). Cel mai probabil, însă, doar lotul 3 Tigveni – Cornetu (37,4 km) va fi gata peste 3 ani, iar lotul 2, Boița – Cornetu (31,33 km) să fie finalizat în 2029. În ceea ce privește Autostrada Transilvania (A3), acesta ar putea fi gata, integral, în 2031 sau 2032. Anunțul a fost făcut de Irinel Scrioșteanu, secretar de stat în Ministerul Transpoturilor. „Loturile 2 și 3 (n.red. – din Autostrada Pitești – Sibiu A1) sunt acum parțial cu autorizație de construire. Antreprenorii sunt mobilizați mai bine pe lotul 3, puțin mai incipient pe lotul 2, iar pe restul tronsoanelor care nu sunt încă în faza de autorizație de construire suntem în procedurile de revizuire a acordului de mediu pentru că în urma studiilor geologice care au fost realizate au fost câteva modificări de proiect și de traseu, nu de amploare, dar impune revizuirea acestui acord de mediu”, a declarat Scrioșteanu. „În scurt timp va ajunge și instalația de foraj a primului tunel” Conform lui Ionel Scrioșteanu, în primăvară ar trebui să fie obținute avizele și constructorii să intre în execuție. „Sunt două loturi de autostradă în zonă montană, extrem de dificile din punct de vedere al realizării construcțiilor. 2028-2029 sper să închidă și tronsonul 2, tronsonul 3 cred că la sfârșitul anului 2028 se poate finaliza. Constructorul este foarte bine mobilizat, are două organizări de șantiere principale la capetele acestui lot și pregătirea este foarte amplă. De altfel, în scurt timp va ajunge și instalația de foraj a primului tunel, care va fi furat, cu o instalație tip TMB”, a precizat secretarul de stat în ministerul Transporturilor. În ceea ce privește Autostrada Transilvania, ultimul lot, și cel mai dificil – cel cu tunelurile de la Meseș -, ar putea fi gata în 2031 – 2032, conform lui Ionel Scrioșteanu. Întreaga poziție exprimată de Ionel Scrioșteanu, în ceea ce privește infrastructura rutieră și nevoile transportatorilor poate fi urmărită AICI. Proiectul „Viitorul începe azi” este susținut de Constructii Erbașu. RECOMANDAREA AUTORULUI: S-a lansat licitația pentru modernizarea Pistei 1 de decolare/aterizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Contractul are o valoare de peste 100 mil. euro Rafinăria Petrotel Ploiești nu mai prelucrează țiței rusesc din 2022. Repornirea rafinăriei, abia la sfârșitul anului Relicva descoperită pe fundul Lacului Vidraru a pus pe jar internauții. Imagini fabuloase cu tezaurul dispărut acum 35 de ani Marius Isăilă s-a prezentat pentru controlul judiciar. Fostul parlamentar PSD promite că va face curând dezvăluiri complete în dosarul Mită la MApN Mircea Dinescu publică scrisoarea lui Nicolae Ceaușescu către popor: „Nespus mă bucur însă că aveți memoria îngrozitor de scurtă”
The New York Times dezvăluie cum liderii europeni au aflat din presă despre planul de pace al lui Trump pe Ucraina. Coaliția voinței a devenit coaliția celor care așteaptă
„Trump a exclus Europa din discuțiile cu Ucraina. Iată cum a ripostat Europa”, este titlul unei analize a jurnaliștilor The New York Times, în care este prezentat pas cu pas modul cum liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul de pace al lui Trump pe Ucraina negociat cu Moscova, plan despre care ei au aflat…din presă. Liderii UE au fost mai întâi uluiți, și-au anulat programele, apoi au intrat în panică, ulterior au încins telefoanele și aplicațiile de mesagerie, s-au întâlnit în Africa de Sud, s-au calmat împreună, l-au flatat pe Donald Trump ca să nu-l enerveze, au alergat după Marco Rubio, șeful diplomației americane, pe la Geneva, ca ulterior să tempereze tonul Americii. Finalul a fost „european”: germanii care inițial nu știau nimic – au clamat „victoria” pentru ca polonezii să recunoască că, până la urmă, europenii au mai mare nevoie de Donald Trump și nu invers. Cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, a aflat de la știri de planul de pace al lui Trump Friedrich Merz / Sursa FOTO: Profimedia „Liderii europeni au fost luați prin surprindere de planul în 28 de puncte al președintelui Trump de a pune capăt războiului din Ucraina. Când cancelarul german Friedrich Merz a aflat pentru prima dată despre planul de pace al administrației Trump pentru Ucraina, joia trecută, a fost uimit atât de conținut, cât și de modul în care a aflat. În loc să audă de la oficiali americani, Merz a aflat despre plan dintr-un titlu de știri. Echipa sa a trebuit să contacteze de mai multe ori președintele Trump pentru a stabili un apel vineri seară pentru a primi explicații, potrivit unor oficiali care au cunoștință despre evenimente. Conținutul era alarmant, dintr-o perspectivă europeană. Planul de 28 de puncte, divulgat pe internet, ar asigura că Rusia va plăti un preț mic pentru invadarea Ucrainei în 2022. I-ar oferi mai mult teritoriu decât a cucerit armata rusă pe câmpul de luptă. Și ar obliga NATO să refuze oficial admiterea Ucrainei, contracarând dorința europeană ca ucrainenii să se alăture alianței”, relatează jurnaliștii. Europenii știau că Trump lucra la un plan de pace dar, după ce l-au citit, au realizat că au fost lăsați pe pe dinafară Sursă foto: Instagram/ Emmanuel Macron „Înalți oficiali europeni știau că administrația Trump lucra la un fel de plan, dar nimic care să favorizeze Rusia în această măsură. Când a ieșit la iveală, și-au dat seama că Europa fusese exclusă din eforturile administrației Trump de a pune capăt celui mai mare război terestru de pe continent de la al Doilea Război Mondial încoace”, notează jurnaliștii. Echipa The New York Times a vorbit, sub condiția anonimatului, cu 16 oficiali care au povestit cum echipa Trump a marginalizat Europa. „Disputele diplomatice creionează imaginea unui continent prins între puteri concurente, liderii săi încercând să obțină influență într-o lume pe care națiunile lor au dominat-o cândva”, relatează ziarul. „Europa a devenit o coaliție a celor care așteaptă”- Anders Fogh Rasmussen, fostul șef al NATO În zilele care au trecut de la dezvăluirea planului, liderii europeni, inclusiv cancelarul Merz, au lucrat frenetic pentru a inversa această lovitură încasată de Europa, folosind persuasiunea și manevrele din culise pentru a îndemna administrația Trump către o poziție mai acceptabilă. Mai mulți reprezentanți au luat primul zbor posibil de la Johannesburg, unde se întâlneau cu omologii din G20, la Geneva pentru a încerca să-i convingă pe oficialii americani să schimbe cursul. Acest efort diplomatic uriaș, depus la nivelul principalelor țări și instituții europene, a însemnat că, până duminică seara, liderii europeni reușiseră să prevină unele dintre ceea ce considerau cele mai grave excese ale planului Trump pentru Ucraina. Izgonită de Trump săptămâna trecută, „ coaliția celor dispuși ” din Europa a devenit o „coaliție a celor care așteaptă”, a declarat Anders Fogh Rasmussen, fost șef al NATO, într-un interviu. Joi: Șoc și neîncredere. Europenii au început să îi la întrebări pe ucraineni după ce au citit The Financial Times Ukraine’s President Volodymyr Zelensky and French President Emmanuel Macron before a meeting at The Elysee Presidential Palace in Paris on September 3, 2025. Photo by Eliot Blondet/ABACAPRESS.COM Mulți dintre miniștrii de externe ai Europei au aflat în premieră de planul lui Trump joia trecută, la Bruxelles, în timp ce se îndreptau spre o întâlnire planificată de mult timp despre Sudan, precum și despre Ucraina. Propunerea divulgată, relatată în publicații precum Axios și The Financial Times, i-a pus la pământ. Sugerea că NATO ar fi împiedicat să staționeze trupe în Ucraina postbelică, zădărnicind o propunere franceză și britanică de a trimite forțe de menținere a păcii acolo. Includea un plan de deblocare a miliarde de dolari din fondurile rusești, deținute acum în mare parte în Belgia, pe care mulți din Europa speră să le împrumute Ucrainei. „Când toată lumea a sosit, după ce a citit The Financial Times, au existat câteva întrebări”, a declarat Lars Lokke Rasmussen, ministrul danez de externe, cu modestie, într-un interviu. Căutând clarificări, miniștrii au început rapid să facă presiuni asupra ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, care participase la întâlnire prin teleconferință. Știa Sybiha ceva mai mult despre acest plan? Era real? La fel ca omologii săi, Sybiha a oferit detalii limitate, potrivit a doi oficiali prezenți la întâlnire. Merz și-a anulat programul. Driscoll (SUA): Sunt prea mulți „bucătari” pe Ucraina În Germania, cancelarul Merz a anulat o apariție programată la un eveniment de lectură la o școală elementară pentru a face față consecințelor. Echipa cancelarului s-a întrebat dacă Trump știa despre plan și dacă acesta trebuia luat cu adevărat în serios, potrivit a două persoane care au aflat despre modul lor de gândire. Până vineri, Trump și administrația sa începuseră să discute cu omologii lor europeni și devenea din ce în ce mai clar că planul era real. Daniel P. Driscoll, secretarul Armatei SUA, a declarat vineri, la o întâlnire din Ucraina, că țările europene au fost excluse din negocieri pentru a evita să existe „prea mulți bucătari”, au declarat oficialii prezenți. Driscoll a spus că oficialii europeni s-au apropiat prea mult de
Accesarea rețelelor sociale și chatboți AI, interzisă până la vârsta de 16 ani
Continuând eforturile pentru mai buna protejare a minorilor împotriva abuzurilor online, Parlamentul European propune stabilirea unei vârste minime de 16 ani pentru accesarea rețelelor sociale, a platformelor de video sharing și a serviciilor de tip chatbot. Oficialii europeni lasă totuși deschisă posibilitatea ca tinerii cu vârste între 13 și 16 ani să acceseze aceste servicii cu acordul părinților. Propunerea adoptată cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, invocă îngrijorările tot mai mari cu privire la riscurile pentru sănătatea fizică și mentală cu care se confruntă minorii în spațiul online. Cât despre motivele oferite pentru justificarea acestor reguli, oficialii europeni acuză designul manipulativ al platformelor sociale – inclusiv caracteristicile care încurajarea derularea prelungită și interacțiunea constantă (ex. Clipuri virale pe TikTok). Pe lângă dependența creată, utilizarea necontrolată a acestor platforme poate afecta capacitatea de atenție, comportamentul și bunăstarea utilizatorilor. Iar pentru ca mecanismul să funcționeze, Parlamentul susține dezvoltarea unei aplicații UE de verificare a vârstei și a portofelului european de identitate digitală (eID), cu cerința ca aceste sisteme să fie precise și să respecte confidențialitatea. Deputații europeni subliniază că verificarea vârstei nu reduce responsabilitatea platformelor de a se asigura că serviciile sunt sigure și adecvate vârstei prin concepție. Cât despre sancțiunile pregătite, Legea privind serviciile digitale (DSA) sugerează că administratorii platformelor respective ar putea fi trași la răspundere în mod direct pentru situațiile în care sunt constatate nereguli grave în formă continuată, în special atunci când e vorba despre cerințele privind siguranța minorilor și verificarea strictă a vârstei. Parlamentul European propune: Interzicerea celor mai dăunătoare practici care generează dependență și dezactivarea implicită a altor funcții care creează dependență pentru minori (derulare infinită, redare automată, reîmprospătare prin tragere, bucle de recompensă, gamificare dăunătoare). Interdicții asupra platformelor care nu respectă normele UE privind siguranța copiilor. Acțiuni împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi reclamele direcționate, marketingul bazat pe influenceri, designul care creează dependență și modelele întunecate, în temeiul viitoarei Legi privind echitatea digitală. Interzicerea sistemelor de recomandare bazate pe implicare pentru minori. Aplicarea protecțiilor DSA pe platformele video online și interzicerea loot box-urilor și a altor funcții de joc aleatorii, inclusiv monedele din aplicație, roțile norocului și modelele de plată în funcție de progres. Măsuri pentru prevenirea exploatării comerciale a minorilor, inclusiv restricții asupra platformelor care oferă stimulente financiare pentru influențarea copiilor. Acțiuni urgente pentru a aborda riscurile legate de inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatboții de companie bazați pe inteligență artificială, agenții inteligenței artificiale și aplicațiile de nuditate sintetică. Altfel spus, noile reguli UE au potențialul să redefinească în mod fundamental peisajul online, prin reguli stricte și amenzi usturătoare pentru furnizorii de servicii care nu iau în serios aceste prevederi. Potrivit statisticilor furnizate de autorii acestui proiect de lege, 97% dintre tineri se conectează zilnic la internet, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. Mai mult decât atât, unul din patru minori prezintă simptome asemănătoare dependenței, asociate folosirii peste măsură a smartphone urilor sau alte dispozitive inteligente. Pe lista restricțiilor de implementat în perioada imediat următoare în statele membre UE mai avem sisteme stricte de verificare a vârstei la accesarea serviciilor de conținut pentru adulți, inițiative educaționale cum ar fi interzicerea sau limitarea folosirii smartphone-urilor în școli, reguli privind hărțuirea cibernetică, crearea unor linii telefonice de asistență și campanii de conștientizare, ca parte a răspunsurilor naționale la riscurile emergente.
Google Maps primește o nouă funcție de economisire a bateriei, utilă mai ales la drum lung
Fie că folosești Waze sau Google Maps, consumul bateriei reprezintă un motiv de anxietate atunci când modul de navigare la drum lung și nu ai telefonul conectat la o sursă de alimentare externă. Adresând această problemă, Google pregătește suplimentarea indicațiilor de navigare cu alerte afișate atât în lista de notificări, cât și în meniul Lock Screen. În acest mod, fie că mergi la pas sau ești la volan, nu va mai trebui să ții ecranul telefonului pornit permanent pentru a urmări indicațiile de orientare, informațiile esențiale apărând direct în meniul de blocare al ecranului. Așa că fie pornești ecranul pentru a vedea indicația de urmat și bagi telefonul în buzunar, sau setezi afișarea interfeței de navigare direct în modul de economisire a bateriei. Ce-i drept, și până acum puteai avea indicații auditive în modul ne navigare, pre-anunțate cu funcția de vibrații a telefonului. Dar nu puteai avea indicații vizuale afișate la vedere decât dacă țineai ecranul pornit. Noul mod de economisire a energiei încorporat versiunea de Android a aplicației Google Maps își propune să reducă drastic consumul bateriei în timpul navigării, păstrând active doar acele funcții esențiale, cum ar fi receptorul GPS și conexiunea de date mobile. În schimb, harta de navigare este generată într-o versiune simplificată și actualizată cu frecvență mult redusă, în funcție de dinamica informațiilor afișate. Deocamdată, funcția este disponibilă doar pe gama Pixel 10 , dar Google lucrează deja la implementarea pe modelele Pixel anterioare. Probabil că vom vedea această funcționalitate adăugată și pe alte modele recente de telefoane cu Android, de tipul celora prevăzute cu ecrane OLED și deja compatibile cu funcționalitatea Always-On-Display. Vei vedea informațiile relevante apărând și în cartonașe dedicate marcate cu logo-ul Google, afișate în lista de notificări sau direct pe Lock Screen. Aceste alerte vor arăta direcția în care ar trebui să te îndrepți, dar și ora estimată de sosire. Va exista și un buton care îți permite să închei sesiunea de navigare mai devreme, dacă dorești. Odată ce noua funcționalitate este adăugată pe telefonul tău, tot ce ai de făcut este să atingi pictograma Profile din colțul dreapta-sus al aplicației Google Maps și să accesezi meniul Settings. La secțiunea cu opțiuni de conducere trebuie doar să bifezi setarea Power Saving Mode, pentru ca harta de navigare să poată apărea și în ecranul de blocare al telefonului. Back to top button
Asocierea turco-bulgară rămâne câștigătoare pentru M4 Gara de Nord – Progresul. Contractul ar putea fi semnat săptămâna viitoare
Asocierea turco-bulagară Dogus Insaa Ve Ticaret A.S. – Trace Group Hold – Jp Group JSC este câștigătoare la licitația pentru prima secțiune a Magistralei de metrou M4 Gara de Nord – Gara Progresu, transmite Economedia. Potrivit legislației, autoritatea contractantă e obligată să semneze contractul. Există însă posibilitatea ca turcii de la Gulermak să conteste decizia CNSC și la Curtea de Apel București. Autoritățile ar urma să semneze contractul cu Dogus – Trace, având în vedere că există riscul de a pierde finanțarea, dacă ar aștepta o eventuală decizie a Curții de Apel. Contractul ar urma să fie semnat marțea viitoare la Gara de Nord, stația de unde pornește magistrala M4 în prezent, mai precizează sursa citată. Primăria Sectorului 4 a atribuit la final de august contractele pentru proiectarea și execuția celor două secțiuni ale Magistralei de metrou Gara de Nord – Gara Progresu, diametrala Nord – Sud a Bucureștiului. M4 Gara de Nord – Gara Progresu include 14 stații, valoarea celor două contracte fiind de peste 2 miliarde de euro. Pentru cea de-a doua secțiune, de la Eroii Revoluției la Gara Progresul, contractul a fost câștigat de o asociere condusă de compania românească Erbașu (Construcții Erbașu SA – Concelex – Bogart). La lansarea licitației pentru M4, primarul Daniel Băluță anunța obținerea unei finanțări europene nerambursabile integrale pentru contract: „E o activitate complexă, de proiectare pentru că sunt 14 stații. Am depus solicitarea de finanțare, estimăm între 30 și 40 de zile să semnăm contractul de finanțare de 2,5 miliarde euro, poate e cea mai mai mare investiție din București din ultimii ani, iar gradul de finanțare este de 100 %”, afirma Daniel Băluță. Termenul de execuție pentru cele 14 stații este de 60 de luni. Câștigătorul/câștigătorii acestei proceduri va/vor avea la dispoziție un termen de opt luni pentru derularea primei faze de proiectare, astfel încât construcția efectivă să poată fi demarată cât mai rapid posibil. Ulterior, într-un interval de maximum 60 de luni, vor fi realizate, în paralel, pe tronsoane clar definite, atât procedurile de proiectare, cât și cele de construire. Potrivit studiilor de specialitate deja întocmite, traseul noii linii de metrou M4 va avea un număr de 14 stații, ce vor fi amenajate pe o lungime totală de aproximativ 11 kilometri, între stația Gara de Nord 2 și stația Gara Progresul, și care va traversa teritoriul sectoarelor 1, 4 și 5, precum și al comunei Jilava din județul Ilfov. Astfel, trenul de metrou va pleca de la Gara de Nord, pe strada Gării de Nord, va parcurge intersecția cu strada Berzei, strada Vasile Pârvan, strada Bogdan Petriceicu Hașdeu, va trece prin fața Hotelului Marriott, pe Calea 13 Septembrie, pe Bulevardul Tudor Vladimirescu, pe Șoseaua Viilor. Va ajunge în intersecția de la Eroii Revoluției, va continua pe Șoseaua Giurgiului, iar la intersecția cu strada Bercenarului, va urma strada care duce la Gara Progresul și va ajunge cu ultima stație în fața Gării Progresul. De aici, trenul se va retrage într-un depou nou și modern, ce va fi deservit de o parcare park&ride, transmite Primăria Sectorului 4. Metroul va fi extins către Mogoșoaia. Un kilometru de linie va costa 85 de milioane de euro Asocierea Dogus-Trace câștigă prima secțiune a M4, cu o ofertă cu 100 milioane € mai mică față de Gulermark Primarul Daniel Băluță, noi vești despre Magistrala 4 de METROU: „Vom semna contractul de proiectare și execuție”
Bolojan se laudă cu un eșec: Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% / Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Doar că încasările sunt sub inflație, deci guvernul Bolojan nu a reușit să colecteze nici TVA-ul generat
Premierul Ilie Bolojan a publicat, pe pagina de Facebook, o informare legată de creșterea încasărilor la bugetul de stat. Prim-ministrul laudă majorarea veniturilor la bugetul de stat, însă nu spune că inflația a fost de 10%. Cu alte cuvinte, prețurile au crescut cu 10% și asta înseamnă că încasările din TVA trebuie să crească, fără niciun efort suplimentar, cu același ritm. Or, cu o creștere de încasări de TVA de 9,2% și o inflație de 9,9%, guvernul, în termeni practici, a încasat mai puțin. „Execuția bugetară pe primele 10 luni ale anului: deficitul scade, încasările din TVA cresc constant. Deficitul bugetar este în octombrie de 5,72%, față 6,22% în aceeași perioadă a anului trecut. Scăderea cu 0,5% reprezintă jumătate de miliard de lei. Veniturile bugetului general au însumat 531,55 mld lei în primele zece luni ale anului 2025, în creștere cu 12,3% față de anul anterior. Colectăm mai mult și pentru că reușim să colectăm mai bine. Încasările nete din TVA au crescut cu 9,2% (an/an), însumând 108,38 mld lei. Creșterea a fost constantă, iar luna octombrie a marcat un vârf în valoare de 13,6 mld lei”, a scris premierul Bolojan, joi, pe Facebook. Ce înseamnă încasările de TVA mai mici decât inflația Un succes al încasărilor de TVA trebuie să fie o creștere nu egală, ci mai mare decât inflația. De exemplu, dacă un produs costă 100 de lei, statul încasează, doar din TVA, 21 de lei. Dacă produsul se scumpește cu 10%, automat statul va încasa 21% din 110 lei, adică 23,1 lei. Dacă acel produs s-a scumpit, totuși, tot cu 10%, iar statul a încasat numai 22 de lei în loc de 23,1 lei, înseamnă că ANAF a eșuat în colectarea de TVA. Exact acest lucru s-a întâmplat în primele 10 luni ale anului 2025. Inflația, așa cum arată Institutul Național de Statistică (INS) a fost de 9,9%, iar creșterea încasărilor din TVA de 9,2%. Undeva, pe drum, statul nu a reușit să colecteze nici măcar scumpirile de la raft. Dar consumatorii nu au plătit mai puțin. Că dacă statul a încasat 22 de lei la un produs care s-a scumpit cu 10% și a ajuns 110 lei, consumatorul final a plătit tot prețul de 110 lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI