Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie atrage atenția asupra mai multor probleme pe care le consideră prioritare pentru România: vulnerabilitățile sistemului energetic, situația de la Cernavodă, închiderea financiară a PNRR, proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, dar și noile angajamente financiare ale statului prin mecanismul european SAFE. Parlamentarul solicită mai multă transparență și control asupra deciziilor care implică fonduri publice și miliarde de euro.
„România nu îşi poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale: energie, PNRR, Nuclearelectrica şi miliarde de euro angajate de stat
În aceste zile, spaţiul public românesc este ocupat aproape integral de negocieri politice, funcţii, conflicte între partide, scenarii de guvernare şi scandaluri succesive. Nu afirm că există o operaţiune coordonată de distragere a atenţiei şi nu intenţionez să alimentez teorii care nu pot fi probate.
Dar consider că avem obligaţia să punem o întrebare mult mai serioasă: în timp ce România este absorbită de zgomotul politic, cine mai urmăreşte deciziile cu adevărat importante care se iau în aceste zile şi care vor produce efecte asupra securităţii energetice, bugetului public şi economiei pentru ani de zile?
În primul rând, situaţia Sistemului Electroenergetic Naţional trebuie tratată cu maximă seriozitate.
Cadrul excepţional instituit prin HG nr.603/2026 şi prelungit până la 30 septembrie permite Transelectrica, dacă siguranţa SEN o impune, să recurgă succesiv la măsuri precum activarea rezervelor de producţie, reducerea exporturilor şi, numai în ultimă instanţă, limitarea în tranşe a consumului unor mari consumatori economici.
Guvernul însuşi precizează că această ultimă măsură este preventivă, că nu vizează populaţia şi că este probabil să nu fie aplicată.
Dar simplul fapt că un asemenea instrument este necesar arată nivelul de vulnerabilitate la care s-a ajuns.
Situaţia este agravată de debitul extrem de redus al Dunării şi de problemele de alimentare cu apă de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.
Pentru asigurarea debitelor necesare au fost aprobate intervenţii extraordinare pe Dunăre, inclusiv utilizarea unor nave sau barje lestate, sisteme de pontoane, hidrobaraje şi pompe de mare capacitate.
La 8 septembrie, reprezentanţii Ministerului Energiei au arătat că există posibilitatea ca nivelul apei să rămână insuficient pentru repornirea centralei pe parcursul lunii septembrie şi au indicat un deficit de producţie în SEN de ordinul a 1.200-1.300 MW.
Acestea sunt probleme de securitate energetică naţională şi trebuie explicate public, cu cifre şi scenarii concrete.
În acelaşi timp, România se află, prin Legea nr.162/2026, într-o situaţie de criză declarată pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere până la 31 octombrie 2026, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Sunt aplicate mecanisme speciale privind accizele şi protejarea economiei de evoluţia preţurilor carburanţilor.
Avem, aşadar, în aceeaşi perioadă, vulnerabilităţi majore atât pe piaţa electricităţii, cât şi pe cea a carburanţilor.
În al doilea rând, septembrie este luna decisivă pentru închiderea financiară a PNRR.
Potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern, cererea finală de plată, cererea nr. 6, trebuie transmisă Comisiei Europene până cel târziu la 30 septembrie 2026 şi are o valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro.
În acelaşi timp, din cererea de plată nr.3 sunt încă suspendate aproximativ 869,8 milioane de euro aferente unor jaloane considerate neîndeplinite satisfăcător.
Românii trebuie să ştie exact ce jaloane au fost realizate, ce obligaţii nu au fost îndeplinite, ce sume riscă să fie pierdute şi, mai ales, ce investiţii începute prin PNRR vor trebui continuate ulterior din bugetul naţional.
Aceste informaţii nu pot fi îngropate sub disputele politice ale momentului.
În al treilea rând, pe 10 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Nuclearelectrica are pe ordinea de zi aprobarea publicării raportului Corpului de Control al prim-ministrului privind activitatea companiei în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti.
Sinteza oficială deja publicată de Guvern ridică probleme care justifică o transparenţă integrală.
Potrivit acesteia, pentru partea de aproximativ 52 de hectare aferentă proiectului nuclear, valoarea totală a transferului şi a costurilor refacturate a ajuns la aproximativ 46 milioane de euro, în condiţiile în care valoarea de piaţă stabilită în evaluarea menţionată în raport era de aproximativ 24,45 milioane de euro, iar cheltuielile cumulate ale proiectului ajunseseră la aproximativ 275,8 milioane de dolari la 31 martie 2026.
Acestea sunt constatările Corpului de Control şi nu reprezintă prin ele însele stabilirea unei răspunderi penale sau civile. Tocmai de aceea, raportul integral trebuie să devină public, iar toate explicaţiile şi poziţiile Nuclearelectrica trebuie analizate în mod transparent.
În al patrulea rând, în Monitorul Oficial din 2 septembrie a intrat în vigoare un mecanism nou prin care Exim Banca Românească poate acorda, în numele şi în contul statului, finanţări temporare întreprinderilor publice ale căror venituri sunt indisponibilizate pentru obligaţii ale statului provenite din litigii internaţionale.
Finanţările pot fi acordate fără dobândă şi pentru o perioadă de până la cinci ani, în baza unor hotărâri individuale ale Guvernului.
Nu afirm că acest mecanism este nejustificat. Spun însă că orice asemenea finanţare trebuie să fie complet transparentă, deoarece consecinţele unor litigii internaţionale se pot transforma în obligaţii şi riscuri suportate, direct sau indirect, din resursele statului.
În sfârşit, România a intrat şi în etapa efectivă de utilizare a instrumentului european SAFE. Vorbim despre un împrumut de până la aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care România a primit deja 2,5 miliarde de euro prefinanţare.
Sunt resurse necesare securităţii naţionale, dar tocmai dimensiunea lor obligă la maximă transparenţă, control parlamentar şi protejarea interesului economic al României.
Nu putem accepta ca miliarde de euro să fie tratate în spaţiul public doar prin comunicate generale, fără ca Parlamentul şi cetăţenii să poată urmări clar destinaţia banilor, calendarul contractelor, producţia realizată în România şi obligaţiile financiare pe termen lung.
Adevărata agendă a României nu poate fi redusă la cine ocupă un minister sau cine câştigă o confruntare politică de moment.
În câteva săptămâni se suprapun securitatea energetică, problemele de la Cernavodă, închiderea PNRR, un raport major privind proiectul nuclear de la Doiceşti, noi mecanisme de finanţare a obligaţiilor statului şi angajamente financiare strategice de ordinul zecilor de miliarde de euro.
Ca parlamentar, consider că obligaţia noastră este să urmărim aceste lucruri înainte de a deveni crize şi înainte ca nota de plată să ajungă la cetăţeni.
Voi solicita în continuare instituţiilor competente documentele şi clarificările necesare privind situaţia reală a Sistemului Electroenergetic Naţional şi scenariile de intervenţie, costurile şi lucrările extraordinare pentru asigurarea funcţionării CNE Cernavodă, situaţia exactă a jaloanelor PNRR, raportul integral privind Nuclearelectrica şi proiectul SMR de la Doiceşti, precum şi modul de utilizare a noilor mecanisme de finanţare şi a resurselor SAFE.
Românii au dreptul să ştie nu doar despre ce se ceartă politicienii astăzi, ci şi ce decizii se iau, ce obligaţii financiare se asumă şi în ce stare se află infrastructura strategică a ţării.
Transparenţa nu este o opţiune şi controlul parlamentar nu este un inconvenient.
Sunt obligaţii într-un stat democratic”, a transmis Simona-Elena Macovei Ilie, deputat de Iași și lider grup parlamentar S.O.S. România.
