Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie: România nu își poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale
Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie atrage atenția asupra mai multor probleme pe care le consideră prioritare pentru România: vulnerabilitățile sistemului energetic, situația de la Cernavodă, închiderea financiară a PNRR, proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, dar și noile angajamente financiare ale statului prin mecanismul european SAFE. Parlamentarul solicită mai multă transparență și control asupra deciziilor care implică fonduri publice și miliarde de euro. „România nu îşi poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale: energie, PNRR, Nuclearelectrica şi miliarde de euro angajate de stat În aceste zile, spaţiul public românesc este ocupat aproape integral de negocieri politice, funcţii, conflicte între partide, scenarii de guvernare şi scandaluri succesive. Nu afirm că există o operaţiune coordonată de distragere a atenţiei şi nu intenţionez să alimentez teorii care nu pot fi probate. Dar consider că avem obligaţia să punem o întrebare mult mai serioasă: în timp ce România este absorbită de zgomotul politic, cine mai urmăreşte deciziile cu adevărat importante care se iau în aceste zile şi care vor produce efecte asupra securităţii energetice, bugetului public şi economiei pentru ani de zile? În primul rând, situaţia Sistemului Electroenergetic Naţional trebuie tratată cu maximă seriozitate. Cadrul excepţional instituit prin HG nr.603/2026 şi prelungit până la 30 septembrie permite Transelectrica, dacă siguranţa SEN o impune, să recurgă succesiv la măsuri precum activarea rezervelor de producţie, reducerea exporturilor şi, numai în ultimă instanţă, limitarea în tranşe a consumului unor mari consumatori economici. Guvernul însuşi precizează că această ultimă măsură este preventivă, că nu vizează populaţia şi că este probabil să nu fie aplicată. Dar simplul fapt că un asemenea instrument este necesar arată nivelul de vulnerabilitate la care s-a ajuns. Situaţia este agravată de debitul extrem de redus al Dunării şi de problemele de alimentare cu apă de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Pentru asigurarea debitelor necesare au fost aprobate intervenţii extraordinare pe Dunăre, inclusiv utilizarea unor nave sau barje lestate, sisteme de pontoane, hidrobaraje şi pompe de mare capacitate. La 8 septembrie, reprezentanţii Ministerului Energiei au arătat că există posibilitatea ca nivelul apei să rămână insuficient pentru repornirea centralei pe parcursul lunii septembrie şi au indicat un deficit de producţie în SEN de ordinul a 1.200-1.300 MW. Acestea sunt probleme de securitate energetică naţională şi trebuie explicate public, cu cifre şi scenarii concrete. În acelaşi timp, România se află, prin Legea nr.162/2026, într-o situaţie de criză declarată pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere până la 31 octombrie 2026, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Sunt aplicate mecanisme speciale privind accizele şi protejarea economiei de evoluţia preţurilor carburanţilor. Avem, aşadar, în aceeaşi perioadă, vulnerabilităţi majore atât pe piaţa electricităţii, cât şi pe cea a carburanţilor. În al doilea rând, septembrie este luna decisivă pentru închiderea financiară a PNRR. Potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern, cererea finală de plată, cererea nr. 6, trebuie transmisă Comisiei Europene până cel târziu la 30 septembrie 2026 şi are o valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro. În acelaşi timp, din cererea de plată nr.3 sunt încă suspendate aproximativ 869,8 milioane de euro aferente unor jaloane considerate neîndeplinite satisfăcător. Românii trebuie să ştie exact ce jaloane au fost realizate, ce obligaţii nu au fost îndeplinite, ce sume riscă să fie pierdute şi, mai ales, ce investiţii începute prin PNRR vor trebui continuate ulterior din bugetul naţional. Aceste informaţii nu pot fi îngropate sub disputele politice ale momentului. În al treilea rând, pe 10 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Nuclearelectrica are pe ordinea de zi aprobarea publicării raportului Corpului de Control al prim-ministrului privind activitatea companiei în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti. Sinteza oficială deja publicată de Guvern ridică probleme care justifică o transparenţă integrală. Potrivit acesteia, pentru partea de aproximativ 52 de hectare aferentă proiectului nuclear, valoarea totală a transferului şi a costurilor refacturate a ajuns la aproximativ 46 milioane de euro, în condiţiile în care valoarea de piaţă stabilită în evaluarea menţionată în raport era de aproximativ 24,45 milioane de euro, iar cheltuielile cumulate ale proiectului ajunseseră la aproximativ 275,8 milioane de dolari la 31 martie 2026. Acestea sunt constatările Corpului de Control şi nu reprezintă prin ele însele stabilirea unei răspunderi penale sau civile. Tocmai de aceea, raportul integral trebuie să devină public, iar toate explicaţiile şi poziţiile Nuclearelectrica trebuie analizate în mod transparent. În al patrulea rând, în Monitorul Oficial din 2 septembrie a intrat în vigoare un mecanism nou prin care Exim Banca Românească poate acorda, în numele şi în contul statului, finanţări temporare întreprinderilor publice ale căror venituri sunt indisponibilizate pentru obligaţii ale statului provenite din litigii internaţionale. Finanţările pot fi acordate fără dobândă şi pentru o perioadă de până la cinci ani, în baza unor hotărâri individuale ale Guvernului. Nu afirm că acest mecanism este nejustificat. Spun însă că orice asemenea finanţare trebuie să fie complet transparentă, deoarece consecinţele unor litigii internaţionale se pot transforma în obligaţii şi riscuri suportate, direct sau indirect, din resursele statului. În sfârşit, România a intrat şi în etapa efectivă de utilizare a instrumentului european SAFE. Vorbim despre un împrumut de până la aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care România a primit deja 2,5 miliarde de euro prefinanţare. Sunt resurse necesare securităţii naţionale, dar tocmai dimensiunea lor obligă la maximă transparenţă, control parlamentar şi protejarea interesului economic al României. Nu putem accepta ca miliarde de euro să fie tratate în spaţiul public doar prin comunicate generale, fără ca Parlamentul şi cetăţenii să poată urmări clar destinaţia banilor, calendarul contractelor, producţia realizată în România şi obligaţiile financiare pe termen lung. Adevărata agendă a României nu poate fi redusă la cine ocupă un minister sau cine câştigă o confruntare politică de moment. În câteva săptămâni se suprapun securitatea energetică, problemele de la Cernavodă, închiderea PNRR, un raport major privind proiectul nuclear de la Doiceşti, noi mecanisme de finanţare a obligaţiilor statului şi angajamente financiare strategice de ordinul zecilor de miliarde de euro. Ca parlamentar, consider că obligaţia noastră este să urmărim aceste lucruri înainte de a deveni crize şi înainte ca nota de plată să ajungă la cetăţeni. Voi solicita în continuare instituţiilor competente documentele şi clarificările necesare privind situaţia reală a Sistemului
Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie, despre energia eoliană offshore: Marea Neagră nu este devânzare
Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, cere Guvernului să prezinte public modul în care vor fi concesionate perimetrele pentru energia eoliană offshore din Marea Neagră și ce beneficii va avea statul român. „Marea Neagră nu este de vânzare! România trebuie să câştige din energia eoliană offshore România se află în faţa unei decizii strategice care va produce efecte pentru zeci de ani: concesionarea perimetrelor destinate producerii energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Nu discutăm despre o simplă procedură administrativă şi nici despre atribuirea unor contracte oarecare. Discutăm despre exploatarea unui potenţial energetic naţional, despre infrastructură critică, securitate energetică şi, mai ales, despre modul în care statul român îşi apără interesul economic. De aceea am cerut Guvernului să explice public cum intenţionează să maximizeze valoarea obţinută de România din aceste concesiuni. Românii trebuie să ştie cum vor fi fundamentate redevenţele, taxele şi garanţiile datorate statului. Trebuie să ştie care vor fi criteriile de atribuire, care este calendarul concesionării perimetrelor prevăzut de Legea nr.121/2024 şi ce mecanisme vor împiedica transformarea unei resurse strategice într-o afacere profitabilă pentru câţiva, dar dezavantajoasă pentru România. Este esenţial să aflăm şi cine va suporta costurile racordării noilor capacităţi de producţie la Reţeaua Electrică de Transport. Nu putem accepta ca profiturile să fie private, iar investiţiile, riscurile şi costurile de infrastructură să fie transferate, direct sau indirect, consumatorului român. La fel de importantă este transparenţa. Contractele de concesiune, actele adiţionale, condiţiile economice esenţiale şi identitatea beneficiarilor reali trebuie să poată fi cunoscute şi controlate. Statul trebuie să dispună de instrumente eficiente pentru a verifica cesiunile şi schimbările directe sau indirecte de control asupra societăţilor concesionare. România nu poate repeta greşelile trecutului, în care active, resurse sau oportunităţi strategice au fost negociate fără ca interesul public să fie pus pe primul loc. Susţin dezvoltarea capacităţilor energetice ale României. Susţin investiţiile şi valorificarea potenţialului Mării Negre. Dar orice investitor care beneficiază de exploatarea unei oportunităţi strategice româneşti trebuie să intre într-un parteneriat corect cu statul român. Guvernul are obligaţia să răspundă la o întrebare simplă: Ce câştigă România? Nu doar investitorul. Nu doar intermediarul. Nu doar compania care va deţine concesiunea peste câţiva ani. România şi cetăţenii săi. Marea Neagră reprezintă un interes strategic naţional. Iar interesul naţional nu se negociază în spatele uşilor închise şi nu se concesionează fără garanţii ferme, transparenţă deplină şi un beneficiu economic real pentru statul român”, a transmis Simona-Elena Macovei Ilie, deputat de Iași, lider grup parlamentar S.O.S. România.
Europarlamentarul Diana Șoșoacă propune compensații pentru benzinarii afectați de reducerea accizei la carburanți
Președintele S.O.S. România, avocatul și europarlamentarul Diana Șoșoacă, susține că micii operatori de stații de carburant riscă pierderi după o eventuală reducere a accizei, din cauza stocurilor cumpărate la prețuri mai mari. Aceasta a anunțat că partidul pe care-l conduce a transmis Camerei Deputaților două propuneri: acordarea unor compensații fiscale pentru diferența de acciză aferentă stocurilor existente și posibilitatea recuperării acestei diferențe prin deduceri sau restituiri. „Am fost contactată de mai mulţi „benzinari” care mi-au spus că ei au cumpărat rezerve la un preț mărit. La un preț mai mic al accizei, ei vor ieşi în pierdere şi vor falimenta, mai ales ca Petrom oricum le vinde la un preț mai mare decât are la pompa. Există 2 soluții pe care Partidul S.O.S ROMÂNIA le propune şi care au fost trimise la Camera Deputaților azi dimineață și am anunțat liderii partidelor parlamentare. A mai fost o astfel de situație pe vremea lui Boc, când unii s-au sinucis, iar alții au făcut infarct și au murit. SOLUȚII: Din punctul nostru de vedere se pot acorda: -compensații fiscale pentru diferența de acciză aferentă stocurilor existente la data intrării în vigoare a modificării; Exemplu: Achiziția s-a efectuat la un cost de 1 leu/litru, cost care include acciza în vigoare la data cumpărării. Ulterior, acciza este redusă, iar prețul de piață scade la 0,50 lei/litru. Pentru a rămâne competitivă, stația este nevoită să vândă la noul preț, înregistrând o pierdere de 0,50 lei/litru pentru stocul existent. În această situație, statul ar trebui să acorde o compensație fiscală egală cu diferența generată de reducerea accizei, calculată pentru cantitatea de carburant aflată în stoc la data intrării în vigoare a noii reglementări, pe baza documentelor de achiziție și a evidențelor de stoc. Sau /și posibilitatea deducerii sau recuperării diferenței de acciză pentru cantitățile aflate în stoc, pe baza documentelor justificative Exemplu: O stație, la data intrării în vigoare a reducerii accizei, deține un stoc de 100.000 de litri de benzină, achiziționat și accizat conform reglementărilor anterioare. Dacă acciza se reduce cu 0,50 lei/litru, operatorul economic a plătit deja acciza la nivelul anterior pentru întregul stoc de carburant. Dacă nu se va lua o măsură, acesta va fi nevoit să comercializeze carburantul la prețul pieței, fără a putea recupera diferența de acciză aferentă stocului existent. Astfel se poate propune implementarea unei modalități de solicitare a recuperării diferenței de acciză, respectiv 50.000 lei (100.000 litri × 0,50 lei/litru), pe baza facturilor de achiziție, documentelor fiscale și a evidenței stocurilor existente la data intrării în vigoare a noii reglementări. O soluție ar fi recuperarea diferenței de acciză, care s-ar putea realiza prin compensare cu obligațiile fiscale viitoare sau prin restituire”, a transmis av. europarlamentar Diana Șoșoacă, președinte S.O.S. România.
Av. europarlamentar Diana Iovanovici Şoşoacă: Ajunge cu războiul împotriva valorilor naționale! Adrian Păunescu aparține patrimoniului spiritual al României, nu ideologiei anulării memoriei naționale
Partidul S.O.S. România condamnă ferm atacul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICMER) asupra memoriei poetului Adrian Păunescu și cere autorităţilor române să ia măsuri împotriva campaniilor de denigrare a valorilor culturale românești care, în ultimul an, au devenit tot mai violente şi concertate. „Solicitarea IICMR privind îndepărtarea din spațiul public a bustului poetului Adrian Păunescu, amplasat în Parcul Grădina Icoanei din Sectorul 2 al Municipiului București, este încă un act al războiului împotriva reperelor culturale și identitare ale poporului român. După decenii în care românii au fost îndrumaţi să-și denigreze propria istorie, astăzi se încearcă eliminarea din câmpul preţuirii colective a unor personalităţi precum Octavian Goga, Mircea Vulcănescu, Radu Gyr, Nichifor Crainic şi acum Adrian Păunescu, personalităţi ale culturii româneşti perene. Cererea IICMER, institut plătit din banii românilor, reprezintă un nou episod al campaniei de reinterpretare selectivă şi de falsificare a istoriei României, dar și de denigrare a personalităților marcante ale culturii române. Demersul IICMER este profund falsificator şi distructiv în raport cu memoria unuia dintre cei mai importanți poeți români ai secolului al XX-lea, ignorând dimensiunea culturală excepțională a operei sale. Adrian Păunescu nu poate fi șters din conștiința națională de activiştii ponegririi valorilor româneşti pripăşiţi la IICMER. Opera sa, creația sa poetică și influența sa asupra culturii române reprezintă o realitate pe care niciun institut finanțat din bani publici nu o poate anula. Adrian Păunescu a rămas în conștiința publică prin creația sa literară, prin activitatea publicistică și prin impactul pe care l-a avut asupra mai multor generații. Moștenirea sa culturală nu poate fi redusă la interpretările IICMER care se războieşte cu monumentele marilor personalităţi pe care le vrea eliminate din spațiul public şi din memoria colectivă. Caracterizările ponegritoare formulate de IICMER la adresa lui Adrian Păunescu reprezintă încă o acţiune de stigmatizare şi de excludere a marilor personalităţi ale culturii române din memoria colectivă. S.O.S. România respinge demersul IICMER, pe care îl consideră un act de revizionism cultural și o operaţiune de anulare a unor valori fundamentale ale culturii române. Nu întâmplător solicitarea IICMR vine în acelaşi timp cu raportul Institutului pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” care, tot pe banii contribuabilului român, îşi permite să falsifice biografiile unor mari personalităţi culturale şi semnificaţia unor manifestări absolut normale într-o societate democratică. S.O.S. România respinge categoric tendința de a pune sub semnul întrebării personalitățile culturii române cu scopul de a le elimina din spaţiul memoriei şi al recunoştinţei colective. Dacă acest precedent va fi acceptat, mâine vor fi contestate monumentele altor mari scriitori, artiști, istorici sau oameni de cultură, în funcție de interpretările ideologice anti-româneşti ale IICMR şi ale Institutului „Elie Wiesel”. România nu are nevoie de agenţi şi de instituţii ale demolării culturii, ci de o cultură a afirmării istorice a unui popor cu identitate distinctă şi cu funcţii în apărarea securităţii europene în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Cerem autorităților locale și centrale să respingă solicitarea IICMER și să apere patrimoniul cultural al Capitalei şi al României. Cerem cercetarea activităţii acestui institut care, pe bani publici, promovează acţiuni demolatoare, specifice ideologiei cancel culture, în cadrul culturii române, inclusiv sub aspectul modului în care acestea își exercită atribuțiile legale, al respectării principiului neutralității instituțiilor publice și al utilizării fondurilor publice. S.O.S. România va continua să apere identitatea națională, patrimoniul cultural și dreptul românilor de a-și cinsti valorile fără cenzură, fără intimidare și fără presiuni ideologice. Nu vom accepta ca istoria și cultura României să fie rescrise de instituții care, în loc să unească societatea, aleg să alimenteze conflicte simbolice și să pună sub acuzare repere fundamentale ale identității naționale. Dreptul la ridicarea unor monumente ale memoriei aparţine exclusiv poporului român şi slujirii memoriei culturale a acestuia şi nicio instituţie nu are îndreptăţirea să i se substituie”, a transmis av.europarlamentar Diana Iovanovici-Şoşoacă, preşedintele S.O.S. România.
DeputatulSimona Macovei Ilie cere suspendarea conducerii ANCPI după blocarea sistemului de cadastru: Cumetria a rămas în picioare
Deputatul Simona Macovei Ilie, vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și lider al grupului parlamentar S.O.S. România, solicită suspendarea conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în urma blocării sistemelor informatice ale instituției. Parlamentarul cere un audit extern și verificarea modului în care au fost cheltuite fondurile destinate digitalizării și securității cibernetice. „CADASTRUL ROMÂNIEI A CĂZUT. CUMETRIA A RĂMAS ÎN PICIOARE! 📌În România anului 2026, dovada proprietății poate fi blocată de un atac informatic, dar funcțiile, contractele și rețelele de interese par să fie protejate mai bine decât bazele de date ale statului. Din 14 iulie, sistemul e-Terra și celelalte servicii informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost scoase din funcțiune. Nu s-au mai putut înregistra și soluționa cereri de cadastru și carte funciară, iar tranzacțiile imobiliare au fost grav afectate la nivel național. ANCPI afirmă că bazele de date tehnice și juridice nu au fost compromise și că aplicațiile sunt migrate în Cloudul Guvernamental, dar nici acum nu poate comunica data la care sistemele vor funcționa integral. Aceasta nu mai este o simplă „problemă tehnică”. Este blocarea temporară a circulației juridice a proprietății într-un stat european. Este imposibilitatea cetățeanului de a vinde, cumpăra, ipoteca sau înscrie un drept. Este demonstrația că o infrastructură critică pentru economie și pentru siguranța proprietății private nu avea capacitatea necesară de continuitate operațională. Iar acum încep să apară întrebările pe care conducerea ANCPI și Guvernul ar fi preferat, probabil, să nu le audă niciodată! 🛑710 milioane de lei pentru „digitalizare”. Aproximativ 1,5 milioane pentru securitatea cibernetică explicit contractată 📌Potrivit unei analize a achizițiilor publice realizate de Ziarul Financiar, ANCPI a încheiat, în aproape 20 de ani, contracte de tehnologie și digitizare în valoare de aproximativ 710 milioane de lei. Pentru contractele distincte de protecție împotriva atacurilor informatice au fost plătiți efectiv aproximativ 1,5 milioane de lei în șapte ani. Este posibil ca elemente de securitate să fi existat și în alte contracte de infrastructură sau mentenanță, însă disproporția rămâne revoltătoare: sute de milioane pentru construirea sistemului și o fracțiune infimă pentru apărarea sa explicită. 📌Sistemul despre care documentația ANCPI spunea că este de „importanță națională” a fost încredințat, pentru mentenanța soluției de securitate, unei societăți cu sediul într-un apartament și care a raportat doi angajați! Nu dimensiunea firmei constituie, singură, dovada incapacității. Dar obligațiile asumate prin contract fac situația imposibil de trecut sub tăcere. Firma trebuia să asigure: ⚡️disponibilitate 24 de ore din 24, șapte zile din șapte; ⚡️personal de specialitate pentru intervenții online sau la sediul ANCPI; ⚡️intervenție în cel mult două ore în cazul incidentelor critice; ⚡️auditarea tehnică anuală a soluției de protecție. Ultimul contract subsecvent a fost încheiat la 30 aprilie 2026, cu mai puțin de trei luni înaintea atacului. Cu toate acestea, proprietarul firmei a susținut că societatea era, în esență, numai un furnizor de licențe, comparabil cu un comerciant de licențe Microsoft. Această explicație nu corespunde obligațiilor active de intervenție, audit și asistență înscrise în documentația contractuală. 🛑De aceea, întreb public și o voi face și în scris: Cine a asigurat efectiv serviciul permanent? Cine a realizat auditurile anuale și ce vulnerabilități au fost identificate? Unde sunt rapoartele de audit, analizele de risc și procesele-verbale de recepție? La ce oră a fost sesizat furnizorul după declanșarea atacului și ce a făcut în intervalul contractual de două ore? Existau subcontractanți sau specialiști externi? Cine erau și în baza căror documente au lucrat? 📌Contract de 101,9 milioane de lei pentru o societate ajunsă în insolvență În paralel, aflăm că All Businesses Management, firma care a primit în 2021 un contract de 101,9 milioane de lei pentru conversia cărților funciare într-o bază de date electronică, a intrat în insolvență în ianuarie 2026, cu datorii de aproximativ 6,8 milioane de lei! În 2024, firma fusese amendată cu aproximativ 1,2 milioane de lei de Consiliul Concurenței în legătură cu trucarea a 27 de proceduri de achiziție pentru arhivarea documentelor ANCPI și ale oficiilor teritoriale. Societatea a contestat sancțiunea în instanță, aspect care trebuie menționat, dar nu poate șterge obligația statului de a verifica în detaliu modul în care a fost executat contractul de peste 100 de milioane de lei. Trebuie să aflăm: Cât s-a plătit efectiv? Ce volum de documente a fost convertit? Ce lucrări au fost recepționate? Cine a verificat calitatea și integritatea datelor? Ce garanții mai pot fi executate după intrarea firmei în insolvență? Există întârzieri, obligații neexecutate sau prejudicii? 📌Cadastrul, afacerile și familia conducerii O investigație publicată anterior a documentat faptul că actualul director general al ANCPI, Laurențiu-Alexandru Blaga, a fost implicat înaintea ocupării funcțiilor publice în societăți din domeniul cadastrului, transferate ulterior către membri ai familiei. Firmele respective au continuat să obțină contracte publice în același sector, iar soția directorului lucrează în cadrul OCPI Alba. Aceste împrejurări nu constituie, prin simpla lor existență, dovada unei infracțiuni. Dar fac imposibilă acceptarea unui control exclusiv intern. Nu poți cere conducerii unei instituții să verifice, în mod credibil și independent, tocmai sistemul de relații, contracte și decizii pe care această conducere l-a administrat. Mai mult, Guvernul nu poate invoca „greaua moștenire”. La 11 iunie 2026, prin decizie a prim-ministrului Ilie Bolojan, Laurențiu-Alexandru Blaga a fost numit în noul Consiliu de administrație al ANCPI, în calitate de președinte și director general. Responsabilitatea politică este, așadar, actuală, nu istorică. 🛑Voi solicita măsuri concrete, nu alte comunicate liniștitoare. Momentan, solicit public: ⚡️Suspendarea conducerii ANCPI pe durata unui control extern, astfel încât verificările să nu fie influențate de persoanele care au gestionat instituția și contractele analizate. ⚡️Un audit tehnic independent, realizat de experți care nu au avut raporturi contractuale cu ANCPI, asupra infrastructurii, drepturilor de acces, segmentării rețelei, sistemelor de backup, jurnalelor informatice și modului de reacție la incident. ⚡️Publicarea tuturor contractelor, actelor subsecvente, ofertelor tehnice, rapoartelor de audit și documentelor de recepție privind serviciile de securitate cibernetică. ⚡️Controlul Curții de Conturi și al Corpului de control al prim-ministrului asupra celor aproximativ 710 milioane de lei cheltuite pentru informatizare și digitizare. ⚡️Verificarea de către Agenția Națională
Partidul S.O.S. România cere rectificarea istorică privind evenimentele de la Iași din 1941, într-o scrisoare adresată președintelui Israelului
Partidul S.O.S. România a transmis o scrisoare oficială către președintele Statului Israel, Isaac Herzog, cu ocazia vizitei acestuia în România, în care solicită revizuirea denumirii și interpretării evenimentelor petrecute la Iași în iunie 1941. Formațiunea susține că termenul „Pogromul de la Iași” ar fi „eronat” și propune folosirea expresiei „Masacrul de la Iași”, invocând diferențe de interpretare istorică, statistici alternative și responsabilități atribuite altor actori ai epocii. „Către Excelența Sa, Domnul Isaac Herzog Președintele Statului Israel Ierusalim, Israel Subiect: Vizita Dumneavoastră în România și necesitatea rectificării istorice privind evenimentele din iunie 1941 de la Iași Excelență, În numele Partidului S.O.S. România, avem onoarea de a Vă adresa prezenta scrisoare cu prilejul vizitei Dumneavoastră oficiale în România, programată în zilele de 28 și 29 iunie 2026, la Iași și București. Considerăm prezența Dumneavoastră în țara noastră ca pe o distincție și o recunoaștere a legăturilor istorice dintre popoarele noastre. O primim ca atare și Vă asigurăm de respectul nostru. Cu toate acestea, Excelență, trebuie să subliniem cu fermitate că nu putem fi de acord cu motivul declarat al acestei vizite – acela de a comemora ceea ce este denumit în mod oficial, dar eronat, „Pogromul de la Iași”. Partidul S.O.S. România are datoria morală și civică de a cere clarificarea și rectificarea adevărului istoric, în spiritul unei relații bilaterale bazate pe acuratețe și respect reciproc. Datele care însoțesc această vizită au, pentru noi, românii, o dublă semnificație tragică: 28 iunie 1883, ziua asasinării civile a marelui poet Mihai Eminescu, și 28 iunie 1940, ziua ultimatumului sovietic și a crimelor care i-au urmat. Această suprapunere de evenimente istorice ne obligă la o deosebită exigență în abordarea trecutului. În acest sens, Vă rugăm să permiteți câteva rectificări istorice și statistice absolut necesare: Cifrele reale ale victimelor În ceea ce privește numărul victimelor, statisticile oficiale și cercetările istorice serioase indică alte cifre decât cele vehiculate în mod curent. În cadrul cercetărilor ulterioare, în gropile comune au fost găsite 245 de cadavre. La aceștia se adaugă cei aproximativ 2.500 – 2.700 de evreicare și-au pierdut viața în „trenurile morții”, până la destinațiile Podul Iloaiei și Călărași. Astfel, totalul real al victimelor se ridică la maximum 2.945, nu la cifra neverificată de 14.850. Această diferență de aproape 12.000 de persoane reprezintă o gravă eroare istorică, care trebuie corectată. Sursa: Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, Caietele Nr. 2(4)/2008, lucrarea domnului Viorel Achim, doctor în istorie și cercetător științific, care precizează că, în aprilie 1941, la Iași trăiau 33.135 de evrei, iar în mai 1942, 32.369. Diferența de 766 este net inferioară numărului de 15.000 de victime pretins. Responsabilitatea și asumarea crimei Cea mai importantă precizare vizează culpa și responsabilitateapentru aceste crime. Nu există nicio probă judiciară care să ateste implicarea populației românești într-un pretins pogrom. Dimpotrivă, responsabilitatea a fost asumată oficial de către statul german, în două rânduri distincte: În anul 1959, guvernul Republicii Federale Germania a acceptat să plătească despăgubiri familiilor victimelor de la Iași, recunoscând astfel implicarea armatei germane. (Sursa: Jewish Telegraphic Agency, 23 august 1959). În anul 2017, în urma negocierilor dintre guvernul german și Claims Conference, supraviețuitorii „trenurilor morții” au fost recunoscuți ca eligibili pentru pensii lunare de compensare din partea statului german, ceea ce reconfirmă responsabilitatea Germaniei. (Sursa: Realitatea Evreiască nr. 502-503, octombrie 2017). Denumirea corectă a evenimentelor Din aceste motive, considerăm că termenul de „pogrom” este unul falsificator și subversiv. În sensul său istoric și juridic, „pogrom” desemnează o acțiune colectivă de violență, organizată sau tolerată de autoritățile locale, îndreptată împotriva unei comunități. Or, în cazul de la Iași, crimele au fost comise și asumate de o armată străină – cea germană –, iar autoritățile române nu au avut o implicare directă dovedită. Până și procesul din iunie 1948, instrumentat de autoritățile vremii, s-a numit „Procesul masacrelor de la Iași”, nu „al pogromului”. Rugămintea noastră Excelență, în calitatea Dumneavoastră de Președinte al Israelului și cu toată autoritatea morală și politică pe care o dețineți, Vă rugăm să susțineți și să promovați redenumirea oficială a acestui episod istoric din „Pogromul de la Iași” în ceea ce este cu adevărat: MASACRUL (sau MASACRELE) DE LA IAȘI. O astfel de rectificare ar fi un act de profundă dreptate istorică și ar contribui la o înțelegere corectă a trecutului, onorând memoria victimelor fără a denatura realitatea. Vă reamintim, Excelență, cuvintele unui regretat scriitor basarabean, pe nume Efim Tarlapan: „Cine nu-și cunoaște istoria, rămâne fără geografie!”. Noi, Partidul S.O.S. România, ne asumăm responsabilitatea de a apăra adevărul istoric. În încheiere, Vă asigurăm, Excelență, de sentimentul nostru de prețuire pentru poporul israelian, de angajamentul nostru pentru prietenia dintre națiunile noastre și de respectul nostru pentru adevăr”, au transmis av. europarlamentar Diana Iovanovici-Șoșoacă, președinte al Partidului S.O.S. România și senator Dumitru Manea (Miron Manega), vicepreședinte al Partidului S.O.S. România.
Senatorul S.O.S. România Dumitru Manea a susținut în Senat un discurs despre evenimentele din iunie 1941 de la Iași
Senatorul S.O.S. România Dumitru Manea a transmis un mesaj în plenul Senatului, înaintea ceremoniilor dedicate comemorării victimelor evenimentelor din iunie 1941 de la Iași. În intervenția sa, parlamentarul și-a exprimat propriul punct de vedere asupra interpretării istorice a acelor evenimente, a prezentat o serie de argumente și statistici pe care le consideră relevante și a formulat critici la adresa modului în care este utilizată denumirea de „Pogromul de la Iași”. „Pogromul de la Iași” – câteva rectificări istorice, statistice și semantice Doamnelor și domnilor Senatori, Săptămâna aceasta, mai exact sâmbătă, 28 iunie, va avea loc, la Iași, un eveniment important: vizita oficială a președintelui Israelului, dl. Isaac Herzog, pentru comemorarea victimelor „pogromului de la Iași”. Pentru noi, data de 28 iunie are o dublă semnificație tragică: 28 iunie 1883, ziua asasinării civile a lui Mihai Eminescu, și 28 iunie 1940, ziua ultimatumului sovietic și a crimelor care i-au urmat. Întrucât, ca și data de 14 mai (Ziua națională de cinstire a martirilor din temnițele comuniste, dar și Ziua Solidarităţii şi Prieteniei dintre România şi Statul Israel) se suprapun două date cu mesaje contradictorii între ele, am să fac câteva rectificări istorice, statistice și semantice, limpeziri absolut necesare pentru acuratețea unor relații bilaterale corecte. Am să încep cu o veste bună: în așa-zisul pogrom de la Iași nu au fost uciși chiar 14.850 de evrei, așa cum susțin (fără probe judiciare) holocaustologii. Au fost mai puțini. Au fost 245 (repet: 245), căci atâtea cadavre s-au găsit în gropile comune în cadrul cercetărilor ulterioare. La aceștia se adaugă cei 2.500 – 2.700 de evrei care și-au pierdut viața în „trenurile morții”, până la destinațiile Podul Iloaiei și Călărași. În total, maximum 2.945. Ne întrebăm: unde e diferența de 11.905? Au înviat? Una peste alta, vestea e bună, pentru că asta înseamnă că sunt mult mai puțini urmași, rude și prieteni care au suferit după moartea lor. Un argument în susținerea acestei diferențe se află chiar în Caietele Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Nr. 2(4)/2008, în lucrarea autorului Viorel Achim, doctor în istorie și cercetător științific gr. I la Institutul de Istorie Nicolae Iorga al Academiei Române, membru al Comisiei Internaționale „Elie Wiesel“. Lucrarea e intitulată Evreii în cadrul Recensământului general al României din 6 aprilie 1941, Editura Institutului Naţional pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel“, Bucureşti, 2008. Viorel Achim precizează: „Recensământul populaţiei a avut loc în ziua de 6 aprilie 1941, iar recensămintele speciale în zilele următoare. Recensământul populaţiei evreieşti s-a desfăşurat în zilele de 11 şi 12 aprilie” (și a purtat denumirea de „Recensămantul special al populaţiei de origine etnică evreiască” – n.n.)“ (Viorel Achim, op. cit., p. 18). Aproape 2.000 de evrei au lucrat la prelucrarea recensământului din aprilie 1941. Citez: „Prelucrarea datelor a început imediat după încheierea operaţiunilor pe teren. Institutul Central de Statistică a alocat pentru această muncă resurse umane şi materiale considerabile. Muncii depuse de funcţionarii şi diurniştii Institutului i s-a adăugat munca unui mare număr de intelectuali evrei din Bucureşti, care au fost repartizaţi la Institutul Central de Statistică în cadrul «muncii obligatorii». Cei mai mulţi dintre aceşti peste 2.000 de evrei au lucrat la prelucrarea recensământului din 1941“ (Viorel Achim, op. cit., p. 18). Mai spune Viorel Achim: „În ce priveşte oraşul Iaşi, în aprilie 1941, aici trăiau 33.135 de evrei, iar în mai 1942, 32.369. Diferenţa (de numai 766 evrei – n.n.) este mai mică decât numărul victimelor pogromului de la sfârşitul lui iunie 1941 – estimat recent la cca. 15.000”. În ceea ce privește culpa uciderii sau cauzării morţii acelor evrei, de către populația românească, apare cea mai implacabilă întrebare: de ce guvernul german, în 1959, a acceptat să plătească compensații pentru victimele evenimentelor de la Iași? Este evident că guvernul german a acceptat faptul că armata germană și-a asumat uciderea evreilor din Iași, îngropaţi în Cimitirul Israelit. Iată știrea, așa cum a apărut ea în „Jewish Telegraphic Agency” din 23 august 1959. Citez: „IERUSALIM, Aug. 23 (JTA) – Guvernul Germaniei de Vest acceptă să plătească compensația către familiile și persoanele ucise de Naziști în timpul pogromului din Iași, România, în iunie, 1941, au dezvăluit astăzi surse ale Ministerului de Finanțe. Acordul acoperă, de asemenea, plata unei compensații către moștenitorii evreilor uciși în trenurile morții din lagărele din Iași. Cu toate acestea, autoritățile din Bonn au declarat că refuză să-și asume responsabilitatea pentru toate cazurile de persecuție a evreilor în timpul ocupației naziste a României“. Iar în iulie 2017, în urma negocierilor dintre guvernul german și organizația internațională Claims Conference, supraviețuitorii „Pogromului de la Iași” și ai „trenurilor morții” au fost recunoscuți pentru prima dată ca eligibili pentru pensii lunare de compensare plătite din fondurile germane destinate victimelor Holocaustului. Ziarul Realitatea Evreiască nr. 502-503 din 1-31 octombrie 2017 anunţa că, citez, „evreii care au suferit persecuţii în timpul Holocaustului din oraşele Iaşi şi Tecuci pot primi o pensie lunară din partea statului german“. „Pogromul de la Iași” este o grosolană falsificare istorică. Iar falsificarea nu constă atât în umflarea nesimțită a cifrelor (de la 245 la 14.850), cât în denumire, adică accea de „pogrom”. Căci pogrom înseamnă, în sensul său istoric și juridic usual, „o acțiune COLECTIVĂ de violență, organizată sau tolerată de autorități, îndreptată împotriva unei comunități etnice, religioase sau naționale, însoțită de crime, agresiuni, jafuri și distrugeri de bunuri”. Scopul subversiv este de a acuza pe nedrept că populaţia românească din oraș ar fi participat la uciderea acelor etnici evrei. Nu există nicio probă judiciară care să ateste acuzele mincinoase privind un pretins „Pogrom“. Până și Procesul din iunie 1948 instrumentat de autorităţile iudeo-bolșevice s-a numit „Procesul masacrelor de la Iași“. Doamnelor și domnilor senatori, vă reamintesc cuvintele regretatului scriitor basarabean Efim Tarlapan: „Cine nu-și cunoaște istoria, rămâne fără geografie!”, a transmis Dumitru Manea, senator S.O.S. România.
Simona-Elena Macovei, deputat S.O.S. România de Iași: Cine plăteşte nota de plată a deficitului bugetar? Din nou, cetăţenii şi mediul privat
„În ultimele săptămâni, românii au fost martorii unor discuţii tot mai intense privind măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru reducerea deficitului bugetar. Din păcate, ceea ce se conturează nu este o reformă autentică a statului, ci o nouă încercare de a transfera costurile propriilor greşeli asupra cetăţenilor şi antreprenorilor. Deficitul bugetar nu a apărut peste noapte. El este rezultatul unor ani de cheltuieli necontrolate, al lipsei de reforme administrative şi al incapacităţii de a combate risipa din sectorul public. România se află astăzi în faţa unei situaţii care nu mai poate fi ignorată: deficitul bugetar a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei naţionale. Din păcate, în loc să discutăm despre dezvoltare, investiţii şi creşterea nivelului de trai, suntem puşi în situaţia de a vorbi despre noi taxe, noi impozite şi noi poveri pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Cei aflaţi astăzi la putere încearcă să prezinte deficitul drept o fatalitate economică. Dar adevărul este altul. Deficitul bugetar este rezultatul unor decizii politice greşite, al lipsei de disciplină financiară şi al refuzului de a reforma un aparat administrativ supradimensionat şi costisitor. Ani la rând s-au făcut promisiuni privind reducerea risipei, digitalizarea administraţiei şi eficientizarea instituţiilor publice. Rezultatele sunt însă modeste. În schimb, cheltuielile au crescut, iar nota de plată este prezentată acum românilor. În loc să reducă privilegiile, să elimine suprapunerile instituţionale şi să eficientizeze cheltuirea banului public, actuala putere pare să aleagă cea mai simplă cale: creşterea poverii fiscale. România are nevoie de responsabilitate bugetară, însă aceasta nu poate fi construită prin măsuri care afectează nivelul de trai al populaţiei şi competitivitatea economiei. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de schimbări fiscale adoptate în grabă. Familiile românilor au nevoie de stabilitate, nu de noi motive de îngrijorare privind costul vieţii. Este nedrept ca antreprenorii care creează locuri de muncă, angajaţii care îşi plătesc corect taxele şi pensionarii care îşi gestionează cu greu veniturile să fie cei care suportă consecinţele unei guvernări lipsite de viziune şi responsabilitate. Este timpul ca cei aflaţi la guvernare să îşi asume responsabilitatea pentru deciziile care au generat dezechilibrele actuale. Înainte de a cere sacrificii cetăţenilor, statul trebuie să demonstreze că este capabil să îşi reducă propriile excese şi să gestioneze eficient resursele publice. Ca reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, avem datoria să atragem atenţia asupra acestor derapaje şi să susţinem o abordare bazată pe responsabilitate, eficienţă şi respect faţă de contribuabili. România nu poate fi guvernată prin improvizaţie fiscală şi nici prin măsuri care penalizează munca, investiţiile şi iniţiativa privată. Soluţia este reforma statului, nu împovărarea contribuabililor”, a menționat deputatul S.O.S. România de Iași, Simona Elena Macovei.
Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă: Televiziunile mainstream mint! Marile puteri nu au renunțat niciodată la afacerile cu Rusia
Politica externă și mediul de afaceri internațional funcționează după reguli total diferite de cele prezentate publicului larg, acuză opoziția europarlamentară de la București. Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, a lansat un atac dur la adresa rețelelor media centrale, susținând că cetățenii europeni sunt dezinformați cu privire la izolarea economică și politică a Federației Ruse. Conform acesteia, în culisele marilor capitale mondiale, interesele financiare primează în fața discursurilor oficiale, iar cooperarea dintre blocul occidental și cel estic nu a încetat niciun moment. Prezența americană și franceză la Moscova, ignorată de presă Europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, susține că realitatea din teren, constatată personal în timpul vizitelor oficiale, contrazice flagrant narativul oficial impus de instituțiile europene și de canalele media tradiționale. „Românii sunt manipulați și mințiți de televiziunile mainstream ale României și ale Uniunii Europene. Vreau să vă spun că la Moscova, Sankt Petersburg, și peste tot în Rusia, e plin de americani. Uitați-vă când am fost eu la Moscova anul trecut, uitați-vă la clipul meu de acolo. O să vedeți acolo cei mai tari jurnaliști independenți din lume și o să vedeți și foarte mulți congresmeni și senatori americani, foști și actuali. O să vedeți foarte mulți oameni de afaceri americani, chinezi, francezi. Foarte mulți francezi s-au mutat la Moscova, nu numai actorul Gérard Depardieu”, a declarat europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă. Liderul SOS România a adăugat că dinamica este valabilă și în sens invers, subliniind că, în timpul deplasărilor sale în Statele Unite ale Americii, a identificat numeroși reprezentanți ai mediului de afaceri rus care își continuă proiectele financiare fără impedimente majore. Ipocrizia din Uniunea Europeană și exodul giganților auto germani În analiza sa, europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, taxează dur lipsa de pragmatism a clasei politice de la București, care nu reușește să înțeleagă mecanismele reale din spatele deciziilor luate de marile puteri europene. Aceasta oferă exemplul Austriei, unde capitalul rusesc ar deține o pondere covârșitoare în structura economică. Ponderea economică: Influența majoră a investitorilor ruși în economiile occidentale, precum cea a Austriei; Pragmatism financiar: Refuzul marilor corporații de a abandona parteneriatele profitabile; Colaps industrial: Plecarea marilor producători auto din Germania pe fondul crizei energetice și economice. „Eu v-am spus, noi gândim foarte prost. Noi nu înțelegem cum gândește lumea politică și lumea de business. Politica și businessul se fac în cu totul alt mod în străinătate decât în România și vreau să vă spun că există și o ipocrizie maximă, pentru că în Uniunea Europeană rușii sunt implicați foarte mult în economie. De exemplu, 80% din economia Austriei este rusească. Acum că nemții negociază cu rușii și e un mare scandal cu Ursula von der Leyen, pentru că s-au săturat, în momentul în care Mercedes-Benz acum pleacă din Germania. Au plecat BMW, au plecat Audi”, a conchis europarlamentarul SOS România, Diana Iovanovici-Șoșoacă, arătând că actuala criză din industria germană este rezultatul direct al disonanței dintre discursul politic de la Bruxelles și realitatea economică globală.
Partidul S.O.S. România și liderul său, Diana Șoșoacă, sunt cheia demiterii lui Bolojan! Votul acestora este cel mai important! Ieșenii vor ca europarlamentarul să trimită acasă Guvernul Sărăciei
Reporterii BZI au făcut un sondaj în rândul ieșenilor, pe fondul discuțiilor politice despre moțiunea de cenzură și despre poziția pe care ar putea să o aibă partidul S.O.S. România, condus de Diana Șoșoacă, europarlamentar român neafiliat în Parlamentul European. Ieșenii susțin votarea moțiunii de cenzură împotriva Guvernului Bolojan Rezultatele arată clar că majoritatea celor întrebați sunt de părere că moțiunea de cenzură ar trebui votată. De asemenea, mulți dintre respondenți consideră că premierul ar trebui să își dea demisia și să plece din funcție. Mesajul transmis de oamenii intervievați este unul simplu: își doresc o schimbare la nivelul Guvernului și cred că votarea moțiunii ar fi soluția potrivită în acest moment. Cei chestionați au mai spus că deciziile politice ar trebui să țină cont de nemulțumirile oamenilor și de ceea ce se întâmplă în societate, iar politicienii ar trebui să asculte mai mult opinia publică. Este important de reamintit că partidul S.O.S. România a fost primul care a inițiat o moțiune de cenzură împotriva actualului Guvern. Sondajul realizat de BZI arată, la nivelul ieșenilor intervievați, un sprijin pentru acest demers și dorința unei schimbări în conducerea Guvernului. Citește și: Diana Șoșoacă, liderul Partidului S.O.S. România, a depus moțiunea de cenzură „Guvernul asasinilor economici – România fără suveranitate, sub dictatura austerității” Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate