Etichetă: deputați Iași

Un an de la tragedia de la Spitalul Sfânta Maria din Iași. Deputatul Bogdan Cojocaru cere explicații despre starea secției ATI

La un an de la focarul de infecție în urma căruia șapte copii internați la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii „Sfânta Maria” din Iași au murit, deputatul Bogdan Cojocaru acuză conducerea Consiliului Județean Iași că nu a rezolvat toate problemele semnalate după tragedie. Printre deficiențele invocate se numără și cele privind dotarea cu chiuvete a secției ATI. Situația este contestată și documentată diferit de autorități, care susțin că există chiuvete, dar că numărul și amplasarea lor nu corespund cerințelor. „Incompetență și iresponsabilitate la Consiliul județean Iași condus de liberalul Costel Alexe A trecut un an de la tragedia care a avut loc la Spitalul pentru Copii Sfânta Maria din Iași, un an de când 7 copii internați la această unitate medicală au murit din cauza unei infecții din secția ATI. Nici acum nu au fost remediate toate problemele sesizate de către Ministerul Sănătății în septembrie 2025. De aceea, secția ATI de la singurul spital de pediatrie din regiunea Moldovei nu funcționează nici astăzi la capacitatea maximă de 44 de locuri. Una dintre principalele probleme identificate de inspectorii de control a fost lipsa unor chiuvete adecvate în anumite zone ale secției ATI, în condițiile în care Spitalul pentru Copii a trecut recent printr-o reabilitare completă făcută cu fonduri europene nerambursabile. Spitalul și Consiliul Județean, în a cărui subordine este unitatea medicală, nu au reușit ca într-un an de zile să monteze aceste câteva chiuvete, despre care, de altfel, președintele Consiliului Județean Iași, liberalul Costel Alexe spunea că în documente apăreau drept montate! Este de noaptea minții cum, Alexe a ieșit public, în conferință de presă, anul trecut, să arate el că în secția ATI există chiuvetele despre care cei veniți în control au sesizat că lipsesc! Acesta este tupeul unui om care, practic, s-a autodenunțat când a spus că planșele de la modernizarea spitalului arată o serie de lucrări care, în realitate, nu există! Se nasc o serie de întrebări la care milioane de locuitori din zona Moldovei așteaptă răspunsuri. 1. Cine răspunde pentru lipsa tuturor echipamentelor necesare dintr-o secție care abia a trecut printr-un amplu proces de renovare? 2. Câți copii au avut de suferit în acest ultim an din cauza faptului că secția ATI a funcționat la capacitate minimă? Câți părinți au fost nevoiți să amâne intervenții necesare pentru copiii lor și câți au fost nevoiți să apeleze la alte unități medicale din alte zone ale țării? 3. Câte locuri vor fi la ATI după ce se implementează toate măsurile dispuse de controale? 4. Cine garantează că după redeschiderea secției nu vom avea din nou probleme cu astfel de infecții, că regulile interne și protocoalele vor fi respectate? 5. Cine răspunde pentru pericolul la care au fost supuși pacienții, dar și cadrele medicale care nu au avut la dispoziție toate condițiile pentru a-și face treaba?”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul Bogdan Cojocaru: Blestemul PNL. Marea infrastructură rutieră, blocată pe un segment vital din județul Iași. Liberalii nu dau semne că rezolvă

Deputatul Bogdan Cojocaru atrage atenția asupra întârzierilor în proiectele de infrastructură rutieră din județul Iași și cere urgentarea tronsonului A8 Târgu Frumos – Lețcani, dar și demararea variantei ocolitoare de la Podu Iloaiei. „Tronsonul Tg. Frumos – Lețcani, adică 28 de kilometri din Autostrada „Unirii” (A8: Ungheni – Iași – Tg. Mureș), este blocat în proceduri birocratice. Dacă nu se face rapid desemnarea constructorului și semnarea contractului de proiectare și execuție, atunci finanțarea UE prin programul SAFE este în maxim pericol. După ce a fost contestată, procedura de atribuire a intrat în reevaluare, însă Compania Națională de Investiții Rutiere, condusă de PNL, tergiversează nepermis de mult. Riscul este enorm, A7 se face până la Suceava, toate tronsoanele din A8 au deja constructori, însă segmentul Târgu Frumos – Lețcani, cu o licitație lansată în februarie 2025, deci în urmă cu un an și jumătate, este încă „în aer”. Ca dezastrul să fie total pentru ieșeni, varianta ocolitoare a orașului Podu Iloaiei, punct de blocaj fix pe această rută, a fost preluată de liberalii de la Consiliul Județean Iași. Investiția este în licitație, dar una controversată. Și, în plus, CJ nu are deocamdată o finanțare certă. Ambele situații expuse stârnesc îngrijorare: Iașul și Zona Metropolitană, cea mai mare aglomerare după Capitală, înseamnă o populație de peste 500.000 de oameni care ar putea rămâne, încă mulți ani, în izolare. Captivi în propriul județ, fără a avea șansa unei dezvoltări economice accelerate. Iașul, decuplat de centrul României și al Europei. Folosesc acest prilej pentru a face un apel public: lucrările pe A8 (Ungheni – Iași – Tg. Neamț – Tg. Mureș) trebuie urgentate pe toți cei 305 kilometri ai săi, prioritatea 0 (zero) fiind deblocarea sa pe relația Târgu Frumos – Lețcani. Vrem fapte, nu explicații! Prim ministrul demis, dar încă în funcție, ministrul Transporturilor demis, dar încă în post, și liberalul penal din fruntea Consiliului Județean Iași își mai pot spăla din păcate, în fața ieșenilor, doar dacă repornesc A8 pe distanța Târgu Frumos – Lețcani și dacă demarează proiectul la șoseaua de centură de la Podu Iloaiei”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie: România nu își poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale

Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie atrage atenția asupra mai multor probleme pe care le consideră prioritare pentru România: vulnerabilitățile sistemului energetic, situația de la Cernavodă, închiderea financiară a PNRR, proiectul reactoarelor modulare de la Doicești, dar și noile angajamente financiare ale statului prin mecanismul european SAFE. Parlamentarul solicită mai multă transparență și control asupra deciziilor care implică fonduri publice și miliarde de euro. „România nu îşi poate permite ca zgomotul politic să acopere problemele reale: energie, PNRR, Nuclearelectrica şi miliarde de euro angajate de stat În aceste zile, spaţiul public românesc este ocupat aproape integral de negocieri politice, funcţii, conflicte între partide, scenarii de guvernare şi scandaluri succesive. Nu afirm că există o operaţiune coordonată de distragere a atenţiei şi nu intenţionez să alimentez teorii care nu pot fi probate. Dar consider că avem obligaţia să punem o întrebare mult mai serioasă: în timp ce România este absorbită de zgomotul politic, cine mai urmăreşte deciziile cu adevărat importante care se iau în aceste zile şi care vor produce efecte asupra securităţii energetice, bugetului public şi economiei pentru ani de zile? În primul rând, situaţia Sistemului Electroenergetic Naţional trebuie tratată cu maximă seriozitate. Cadrul excepţional instituit prin HG nr.603/2026 şi prelungit până la 30 septembrie permite Transelectrica, dacă siguranţa SEN o impune, să recurgă succesiv la măsuri precum activarea rezervelor de producţie, reducerea exporturilor şi, numai în ultimă instanţă, limitarea în tranşe a consumului unor mari consumatori economici. Guvernul însuşi precizează că această ultimă măsură este preventivă, că nu vizează populaţia şi că este probabil să nu fie aplicată. Dar simplul fapt că un asemenea instrument este necesar arată nivelul de vulnerabilitate la care s-a ajuns. Situaţia este agravată de debitul extrem de redus al Dunării şi de problemele de alimentare cu apă de răcire ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă. Pentru asigurarea debitelor necesare au fost aprobate intervenţii extraordinare pe Dunăre, inclusiv utilizarea unor nave sau barje lestate, sisteme de pontoane, hidrobaraje şi pompe de mare capacitate. La 8 septembrie, reprezentanţii Ministerului Energiei au arătat că există posibilitatea ca nivelul apei să rămână insuficient pentru repornirea centralei pe parcursul lunii septembrie şi au indicat un deficit de producţie în SEN de ordinul a 1.200-1.300 MW. Acestea sunt probleme de securitate energetică naţională şi trebuie explicate public, cu cifre şi scenarii concrete. În acelaşi timp, România se află, prin Legea nr.162/2026, într-o situaţie de criză declarată pe piaţa ţiţeiului şi a produselor petroliere până la 31 octombrie 2026, cu posibilitatea prelungirii acesteia. Sunt aplicate mecanisme speciale privind accizele şi protejarea economiei de evoluţia preţurilor carburanţilor. Avem, aşadar, în aceeaşi perioadă, vulnerabilităţi majore atât pe piaţa electricităţii, cât şi pe cea a carburanţilor. În al doilea rând, septembrie este luna decisivă pentru închiderea financiară a PNRR. Potrivit datelor oficiale prezentate de Guvern, cererea finală de plată, cererea nr. 6, trebuie transmisă Comisiei Europene până cel târziu la 30 septembrie 2026 şi are o valoare netă de aproximativ 4,35 miliarde de euro. În acelaşi timp, din cererea de plată nr.3 sunt încă suspendate aproximativ 869,8 milioane de euro aferente unor jaloane considerate neîndeplinite satisfăcător. Românii trebuie să ştie exact ce jaloane au fost realizate, ce obligaţii nu au fost îndeplinite, ce sume riscă să fie pierdute şi, mai ales, ce investiţii începute prin PNRR vor trebui continuate ulterior din bugetul naţional. Aceste informaţii nu pot fi îngropate sub disputele politice ale momentului. În al treilea rând, pe 10 septembrie, Adunarea Generală Extraordinară a Acţionarilor Nuclearelectrica are pe ordinea de zi aprobarea publicării raportului Corpului de Control al prim-ministrului privind activitatea companiei în legătură cu proiectul reactoarelor modulare mici de la Doiceşti. Sinteza oficială deja publicată de Guvern ridică probleme care justifică o transparenţă integrală. Potrivit acesteia, pentru partea de aproximativ 52 de hectare aferentă proiectului nuclear, valoarea totală a transferului şi a costurilor refacturate a ajuns la aproximativ 46 milioane de euro, în condiţiile în care valoarea de piaţă stabilită în evaluarea menţionată în raport era de aproximativ 24,45 milioane de euro, iar cheltuielile cumulate ale proiectului ajunseseră la aproximativ 275,8 milioane de dolari la 31 martie 2026. Acestea sunt constatările Corpului de Control şi nu reprezintă prin ele însele stabilirea unei răspunderi penale sau civile. Tocmai de aceea, raportul integral trebuie să devină public, iar toate explicaţiile şi poziţiile Nuclearelectrica trebuie analizate în mod transparent. În al patrulea rând, în Monitorul Oficial din 2 septembrie a intrat în vigoare un mecanism nou prin care Exim Banca Românească poate acorda, în numele şi în contul statului, finanţări temporare întreprinderilor publice ale căror venituri sunt indisponibilizate pentru obligaţii ale statului provenite din litigii internaţionale. Finanţările pot fi acordate fără dobândă şi pentru o perioadă de până la cinci ani, în baza unor hotărâri individuale ale Guvernului. Nu afirm că acest mecanism este nejustificat. Spun însă că orice asemenea finanţare trebuie să fie complet transparentă, deoarece consecinţele unor litigii internaţionale se pot transforma în obligaţii şi riscuri suportate, direct sau indirect, din resursele statului. În sfârşit, România a intrat şi în etapa efectivă de utilizare a instrumentului european SAFE. Vorbim despre un împrumut de până la aproximativ 16,68 miliarde de euro, din care România a primit deja 2,5 miliarde de euro prefinanţare. Sunt resurse necesare securităţii naţionale, dar tocmai dimensiunea lor obligă la maximă transparenţă, control parlamentar şi protejarea interesului economic al României. Nu putem accepta ca miliarde de euro să fie tratate în spaţiul public doar prin comunicate generale, fără ca Parlamentul şi cetăţenii să poată urmări clar destinaţia banilor, calendarul contractelor, producţia realizată în România şi obligaţiile financiare pe termen lung. Adevărata agendă a României nu poate fi redusă la cine ocupă un minister sau cine câştigă o confruntare politică de moment. În câteva săptămâni se suprapun securitatea energetică, problemele de la Cernavodă, închiderea PNRR, un raport major privind proiectul nuclear de la Doiceşti, noi mecanisme de finanţare a obligaţiilor statului şi angajamente financiare strategice de ordinul zecilor de miliarde de euro. Ca parlamentar, consider că obligaţia noastră este să urmărim aceste lucruri înainte de a deveni crize şi înainte ca nota de plată să ajungă la cetăţeni. Voi solicita în continuare instituţiilor competente documentele şi clarificările necesare privind situaţia reală a Sistemului

Scandal politic la Iași. Deputatul Bogdan Cojocaru îl atacă pe Costel Alexe pe tema fondurilor mici atrase prin PNRR

Deputatul Bogdan Cojocaru susține că administrația condusă de Costel Alexe a atras doar 200 de milioane de lei prin PNRR, mult sub sumele obținute de alte consilii județene. Social-democratul acuză conducerea CJ Iași că nu a reușit să aducă proiecte majore pentru județ și critică promovarea rezultatelor prin campanii de imagine. „Mare vâlvă zilele astea. CJ Iași se laudă cu o absorbție modestă de fonduri europene prin PNRR. Liberalul penal Alexe, președinte de județ pe TikTok! O “performanță” mediocră a penelistului Costel Alexe, cocoțat în fruntea Consiliului Județean Iași. Instituția condusă de liberalul penal a atras prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) investiții de doar 200 milioane lei, echivalentul a 40 milioane de euro. Suma este de-a dreptul ridicolă în comparație cu nevoile reale ale județului Iași, cel mai mare din țară ca populație, cât și pusă în oglindă cu cele atrase de alte administrații județene, pe aceeași componentă, PNRR: Bihor (500 milioane lei), Dolj (440 milioane lei) sau Galați (267 milioane lei). Extrem de relevante sunt alte două aspecte: 1) Mare parte din achizițiile realizate de CJ Iași au fost efectuate în cadrul unor programe naționale, cum au fost cele dedicate Educației, deci contribuția locală a fost minimă. Aportul lui Alexe a fost redus, dar acțiunile sale de PR, de laudă proprie, au fost maxime. Alexe e președinte de județ doar pe Facebook și TikTok 2) Marile investiții, de exemplu microbuzele electrice școlare și mobilierul destinat învățământului preuniversitar, au fost însoțite de răsunătoare scandaluri de presă. Și mai clar: achiziția microbuzelor electrice este acum investigată de Parchetul European Punctual, în legătură cu Planul Național de Redresare și Reziliență, îi reproșez lui Costel Alexe: – Absența proiectelor mari, proprii județului. S-a mulțumit să bifeze linii de finanțare standard (microbuze electrice) fără a propune și câștiga proiecte revoluționare pentru județ – Lipsa de interes și de performanță, dar și lenea comparativ cu alte CJ-uri din țară – Ratarea marilor proiecte de infrastructură spitalicească (Institutul Regional de Medicină Cardiovasculară, Spitalul de Boli Respiratorii) Post Scriptum 1: În aceste zile, Costel Alexe se află în China. El zice că pentru a aduce investiții în județ, dar tot Iașul știe că e în călătorie de plăcere. Post Scriptum 2: Au mai rămas doar două săptămâni până ce Înalta Curte de Casație și Justiție va pronunța sentința în dosarul de corupție în care Costel Alexe este judecat pentru comiterea infracțiunii de luare de mită”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul Bogdan Cojocaru cereexplicații privind scădereatraficului și proiectelede dezvoltare aleAeroportului Iași: Esteîn impas

Deputatul Bogdan Cojocaru critică administrația PNL a Aeroportului și a Consiliului Județean Iași și cere explicații privind scăderea numărului de pasageri, situația financiară a aerogării și stadiul proiectelor de modernizare și dezvoltare. Cojocaru solicită informații și despre drumul alternativ spre Aeroport, prin Aroneanu, proiect anunțat de mai mulți ani. „Dezvoltarea Aeroportului Iași, în impas. Politrucii PNL au pus pe chituci și acest obiectiv strategic În ultimele luni, în spațiul public ieșean, au fost vehiculate mai multe deficiențe serioase în legătură cu funcționarea Aeroportului ieșean. Conducerea PNL a Aeroportului și cea PNL a Consiliului Județean Iași, forul tutelar, trebuie să le răspundă ieșenilor la următoarele întrebări: 1) Care este explicația faptului că, în ultimele luni, numărul de călători ce au tranzitat aerogara ieșeană a fost în scădere față de perioadele corespondente ale anului trecut? De ce este singurul aeroport major din țară care raportează o corecție negativă a fluxului în ultimele luni? Mai pe românește, de ce a pierdut Iașul zeci de mii de călători? 2) Care este efectul direct asupra situației financiare a Aeroportului Iași? 3) Care sunt soluțiile pentru inversarea trendului și creșterea numărului de pasageri? 4) Care este stadiul proiectelor de modernizarea și dezvoltare enunțate de câțiva ani: reabilitarea terminalelor vechi, un nou turn de control, edificarea zonei cargo? Există linii de finanțare, au fost întocmite proiecte, care este orizontul de așteptare pentru realizarea efectivă a acestora? 5) Anunțat de cel puțin 5 ani, drumul alternativ spre Aeroport, prin Aroneanu (o comună condusă de un baron PNL) și pe la lizieră, nu a demarat nici măcar anul acesta. De ce s-a împotmolit, care este situația acestui proiect? Aeroportul Iași nu e moșia personală a șefilor PNL, ci este o poartă principală a legăturii cu lumea. Rolul său este să dezvolte orașul și județul din punct de vedere economic, turistic, cultural și social. Ca atare, le cer peneliștilor responsabilitate, transparență și măsuri concrete pentru dezvoltarea Aeroportului!”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie, despre energia eoliană offshore: Marea Neagră nu este devânzare

Deputatul de Iași Simona-Elena Macovei Ilie, liderul grupului parlamentar S.O.S. România, cere Guvernului să prezinte public modul în care vor fi concesionate perimetrele pentru energia eoliană offshore din Marea Neagră și ce beneficii va avea statul român. „Marea Neagră nu este de vânzare! România trebuie să câştige din energia eoliană offshore România se află în faţa unei decizii strategice care va produce efecte pentru zeci de ani: concesionarea perimetrelor destinate producerii energiei eoliene offshore din Marea Neagră. Nu discutăm despre o simplă procedură administrativă şi nici despre atribuirea unor contracte oarecare. Discutăm despre exploatarea unui potenţial energetic naţional, despre infrastructură critică, securitate energetică şi, mai ales, despre modul în care statul român îşi apără interesul economic. De aceea am cerut Guvernului să explice public cum intenţionează să maximizeze valoarea obţinută de România din aceste concesiuni. Românii trebuie să ştie cum vor fi fundamentate redevenţele, taxele şi garanţiile datorate statului. Trebuie să ştie care vor fi criteriile de atribuire, care este calendarul concesionării perimetrelor prevăzut de Legea nr.121/2024 şi ce mecanisme vor împiedica transformarea unei resurse strategice într-o afacere profitabilă pentru câţiva, dar dezavantajoasă pentru România. Este esenţial să aflăm şi cine va suporta costurile racordării noilor capacităţi de producţie la Reţeaua Electrică de Transport. Nu putem accepta ca profiturile să fie private, iar investiţiile, riscurile şi costurile de infrastructură să fie transferate, direct sau indirect, consumatorului român. La fel de importantă este transparenţa. Contractele de concesiune, actele adiţionale, condiţiile economice esenţiale şi identitatea beneficiarilor reali trebuie să poată fi cunoscute şi controlate. Statul trebuie să dispună de instrumente eficiente pentru a verifica cesiunile şi schimbările directe sau indirecte de control asupra societăţilor concesionare. România nu poate repeta greşelile trecutului, în care active, resurse sau oportunităţi strategice au fost negociate fără ca interesul public să fie pus pe primul loc. Susţin dezvoltarea capacităţilor energetice ale României. Susţin investiţiile şi valorificarea potenţialului Mării Negre. Dar orice investitor care beneficiază de exploatarea unei oportunităţi strategice româneşti trebuie să intre într-un parteneriat corect cu statul român. Guvernul are obligaţia să răspundă la o întrebare simplă: Ce câştigă România? Nu doar investitorul. Nu doar intermediarul. Nu doar compania care va deţine concesiunea peste câţiva ani. România şi cetăţenii săi. Marea Neagră reprezintă un interes strategic naţional. Iar interesul naţional nu se negociază în spatele uşilor închise şi nu se concesionează fără garanţii ferme, transparenţă deplină şi un beneficiu economic real pentru statul român”, a transmis Simona-Elena Macovei Ilie, deputat de Iași, lider grup parlamentar S.O.S. România.

Deputatul Silviu Gurlui: 750 de milioane de euro pentru parcurile tehnologice au fost eliminate din PNRR înainte ca planul să ajungă la Bruxelles

Deputatul Silviu Gurlui susține că România a renunțat, înainte de trimiterea formei finale a PNRR la Bruxelles, la o alocare de 750 de milioane de euro destinată dezvoltării technopolurilor, parcurilor industriale și tehnologice și clusterelor de afaceri. El cere Guvernului și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să explice cine a luat decizia și de ce finanțarea nu a mai fost inclusă în forma finală a planului. „Varianta PNRR prezentată public în noiembrie 2020 prevedea explicit 750 de milioane de euro pentru technopoluri, parcuri industriale și tehnologice, parcuri de specializare inteligentă și clustere de afaceri. Această alocare distinctă a dispărut însă din noua variantă aprobată la 19 martie 2021 de Guvernul Cîțu, susținut de PNL, USR-PLUS și UDMR. Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene era condus atunci de Cristian Ghinea. În documentul din martie 2021, parcurile industriale și tehnologice mai apăreau doar generic printre domeniile care puteau fi sprijinite prin instrumente financiare, fără un buget rezervat. În forma transmisă Comisiei Europene la 31 mai 2021, suma de 750 de milioane de euro nu a mai fost introdusă. Prin urmare, acești bani nu au fost respinși de Comisia Europeană și nici pierduți în timpul implementării. Guvernul României i-a eliminat din PNRR înainte ca planul final să fie trimis la Bruxelles. Așadar, România a renunțat la 750 de milioane de euro destinate infrastructurii industriale și tehnologice exact când alte state investeau masiv în asemenea ecosisteme. Numai infrastructura publică a parcului Berlin-Adlershof a beneficiat de peste 540 de milioane de euro. Manchester dezvoltă un district tehnologic de aproximativ două miliarde de euro, iar extinderea Dubai Silicon Oasis ajunge la circa trei miliarde de euro. În acest context, 750 de milioane pentru întreaga Românie nu reprezentau o sumă exagerată, ci baza unui program național de reconstrucție industrială și tehnologică. Eliminarea finanțării a afectat inclusiv perspectivele municipiului Iași. În 2021, Primăria anunța un „Parc tehnologic și industrial pentru tehnologii creativ-inovative”, evaluat la aproximativ 41,5 milioane de euro. Proiectul nu a fost inclus în PNRR-ul final și a rămas pe hârtie. Platforma Fortus putea deveni nucleul reconstrucției industriale a Iașului, reunind companii, universități, institute de cercetare și infrastructuri tehnologice. În schimb, orașul a pierdut ani importanți fără o investiție majoră care să transforme cercetarea în producție și în locuri de muncă bine plătite. Solicităm răspuns Guvernului și MIPE să precizeze: cine a decis eliminarea alocării de 750 de milioane de euro; care au fost argumentele tehnice și financiare; dacă eliminarea a fost cerută vreodată în mod explicit de Comisia Europeană; prin ce programe au fost înlocuite investițiile prevăzute pentru parcurile tehnologice; ce soluție de finanțare poate fi asigurată acum pentru realizarea unui parc tehnologic și industrial la Iași. Țară noastră nu poate rămâne doar o piață de consum și o sursă de forță de muncă. Avem nevoie de parcuri industriale, laboratoare, instalații-pilot și capacități proprii de producție. Iașul are universități, cercetători și specialiști. Îi lipsesc infrastructura industrială și decizia politică. AUR propune proiectele ZRT – Zona Roșie Tehnologică și METRIS – metroul ușor suprateran al Iașului, două proiecte strategice care urmăresc conectarea cercetării, industriei și infrastructurii moderne într-un program coerent de dezvoltare a Iașului și a întregii regiuni a Moldovei”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.

Deputatul Bogdan Cojocaru acuză liberalii că au folosit utilaje pe un drum din zona Pașcani înaintea alegerilor

Deputatul PSD Bogdan Cojocaru îi acuză pe reprezentanții PNL că ar fi adus, înaintea alegerilor parțiale de la Vânători, utilaje pe drumul județean dintre Blăgești și Gura Bădiliței, pentru a influența alegătorii. Parlamentarul susține că lucrările de întreținere aprobate ulterior în Consiliul Județean Iași nu au fost realizate și îl critică pe președintele CJ Iași, Costel Alexe, pentru situația drumului. „Minciunile electorale vă scot la tablă! Cu doar câteva zile înainte de alegerile parțiale de la Vânători, din toamna trecută, peneliștii au adus ilegal, cu complicitatea primarului de Pascani – Marius Pintilie – utilaje pe drumul județean care leagă Blăgeștiul de Gura Bădiliței. Erau disperați că pierd alegerile. Și le-au pierdut – cu toate că au trimis un utilaj de la Primăria Pașcani, condusă tot de un penelist, deși drumul de pământ aparține Consiliului Județean condus de penelistul Costel Alexe. De atunci, însă, pe drumul plin de gropi nu a mai ajuns niciun utilaj. Au vrut doar să păcălească oamenii care așteaptă asfaltarea drumului de foarte mult timp. Alexe nu are de gând să modernizeze drumul. De aceea, colegii noștri social-democrați din CJ au propus și s-a aprobat realizarea unor lucrări de întreținere, de pietruire. Nici acestea nu au fost făcute până acum. Și vorbim de doar câțiva kilometri de drum din coasta municipiului Pașcani”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul Bogdan Cojocaru, un nou atac la Costel Alexe pe tema Institutului de Boli Cardiovasculare de la Miroslava: Mai puțină manipulare de pe câmp și mai multă responsabilitate

Deputatul Bogdan Cojocaru îl critică pe președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, în legătură cu proiectul Institutului de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Miroslava. Cojocaru susține că proiectul nu ar fi fost abandonat din motive politice, ci din cauza costurilor foarte ridicate și îi cere lui Alexe explicații privind investițiile din spitalele aflate în responsabilitatea administrației județene. „Un alt „reformist” închipuit, marca Alianței Bolofile: Costel Alexe de la Iași L-am văzut pe domnul Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, filmându-se pe un câmp și încercând să le explice ieșenilor că Institutul de Boli Cardiovasculare și Transplant de la Miroslava nu se mai construiește pentru că eu „l-am tăiat din pix”. Înainte să explic adevărul, am o întrebare simplă pentru domnul Alexe: Ați pus chiuvetele la Spitalul de Copii și ați respectat toate recomandările Ministerului Sănătății? Da, da. Spitalul acela în care au murit șapte copii în contextul unui focar de infecții nosocomiale nedeclarate și unde controalele au identificat inclusiv probleme grave privind condițiile și circuitele din ATI. Acum să vorbim despre Institut. Un institut cu profil similar, pentru boli cardiovasculare și transplant, se construiește la Târgu Mureș, din fonduri PNRR. Diferența este una care trebuie explicată ieșenilor: proiectul propus la Iași ajungea la un cost pe metrul pătrat construit de aproximativ cinci ori mai mare. Nu știu dacă tabla de pe acoperiș urma să fie placată cu aur sau era foarte scumpǎ, dar asemenea diferențe trebuie explicate, nu ascunse în spatele unui videoclip făcut pe un câmp. Dragi ieșeni, proiectele serioase se fac cu responsabilitate, cu bugete fundamentate și cu respect pentru banul public. Nu poți veni cu un proiect care depășește limitele de finanțare, să nu reușești să îi reduci costurile și apoi să dai vina pe alții că „ți l-au tăiat din pix”. Și am și o veste bună! La Iași au început lucrările la Spitalul Regional de Urgență, unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură medicală din Moldova. Se construiește. Se vede. Rămâne în urma noastră! Poate și pentru că, din fericire, domnul Alexe nu a avut ocazia să-i calculeze prețul pe metrul pătrat. Așa că, domnule Alexe, mai puțină manipulare de pe câmp și mai multă responsabilitate în spitalele pe care le administrați. Și, înainte de următorul videoclip: puneți chiuvetele în ATI! O să fie bine!”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.

Deputatul Bogdan Cojocaru, atac dur la Costel Alexe: Institutul Inimii trebuia să fie marea realizare a administrației Alexe. După șase ani, avem explicații și vinovați

Deputatul Bogdan Cojocaru îl acuză pe președintele Consiliului Județean Iași, Costel Alexe, de lipsă de rezultate în proiectul Institutului Inimii și susține că administrația județeană încearcă să transfere responsabilitatea pentru eșecul finanțării prin PNRR. Într-un mesaj dur, Cojocaru afirmă că proiectul a rămas, după șase ani de mandat, la stadiul de „machetă” și îi cere lui Alexe să își asume responsabilitatea pentru situație. „️Costel Alexe #distruge tot ce atinge. #Nu are nici măcar un proiect major ieșeni. Tot ce a făcut în șase ani de mandat a fost să se chinuie să finalizeze ce a preluat de la fosta conducere social-democrată a Consiliului Județean. Acum, Costel Alexe, trimis în #judecată pentru multe fapte de #corupție, și-a adus aminte de noul Institut al Inimii, pentru care a reușit să facă în șase ani o #machetă. Iașul are nevoie fără discuție de un Institut al Inimii cu adresabilitate regională. Și probabil nu ar fi pierdut oportunitatea de finanțare prin PNRR dacă penelistul Costel Alexe s-ar fi ocupat de proiecte și nu ar fi fost ocupat cu multitudinea de dosare penale de corupție și de îmbogățirea proprie. Adevărul despre finanțarea prin PNRR este că ministrul PNL Marcel Boloș, la MIPE atunci, a aprobat criteriile de finanțare, care au fost avizate la nivel european și au fost aprobate prin HG de premierul PNL Nicolae Ciucă. De asta nu a fost eligibil. Când vorbește de eșecul din cazul Institutului Inimii Costel Alexe trebuie să se uite în oglindă și va vedea singurul vinovat și definiția incompetenței. Costel Alexe are o metodă de administrație pe care ieșenii au început să o cunoască: #promisiunile sunt ale lui, #machetele sunt ale lui, #conferințele de presă sunt ale lui, iar eșecurile sunt întotdeauna ale altora. Institutul de Cardiologie trebuia să fie marea realizare a administrației Alexe. După șase ani, în locul Institutului avem explicații și vinovați. Eu cred că ieșenii au dreptul să-l întrebe pe președintele Consiliului Județean nu cine este de vină, ci ce a făcut el concret pentru ca proiectul să devină realitate. Penelistul a avut totul la dispoziție, doi vicepreședinți de CJ de la PNL, a avut majoritate în Consiliul Județean de a putut aproba orice proiect. A avut PNL la guvernare, dar nu a făcut nimic pentru ieșeni. Acum, se apropie scadenta, oamenii resimt lipsa proiectelor, iar el caută disperat vinovați, iar PSD e vinovatul de serviciu pentru peneliști, indiferent de speță. Cred că ieșenii s-au săturat de scuze! Costele, treci la treabă și muncește pentru ieșeni! Te-ai #îmbogățit destul!”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.