Deputatul Bogdan Cojocaru: Cine se aseamănă se adună – nu este o sentință, ci o observație
Deputatul Bogdan Cojocaru critică dublul standard din politică și susține că funcția publică trebuie să fie despre rezultate pentru cetățeni, nu despre gestionarea imaginii. Într-o reacție referitoare la situațiile care îi vizează pe Ciprian Ciucu și Costel Alexe, acesta afirmă că alegătorii apreciază consecvența, caracterul și asumarea responsabilității, nu justificările și strategiile de comunicare. „Cine se aseamănă se adună – nu este o sentință, ci o observație. Animalul politic autentic nu se recunoaște după principii, ci după instinctul de supraviețuire. Cât timp problemele sunt ale altora, discursul este despre moralitate, integritate și standarde. Când propriul nume ajunge asociat cu instanțe și controverse, discursul se transformă brusc în victimizare, nuanțe și explicații tehnice. Între administrația publică și politica de imagine există o diferență uriașă. Prima înseamnă rezultate pentru cetățeni. A doua înseamnă comunicate, justificări și încercări permanente de a controla percepția publică. În cazul lui Ciucu și Alexe, comparațiile nu apar pentru că situațiile ar fi identice, ci pentru că oamenii s-au săturat de aceeași specie de politician: dur cu adversarii, indulgent cu sine, exigent în declarații și flexibil când standardele ajung să i se aplice personal. Funcția publică nu este un scut de imagine, iar administrația nu este o agenție de PR. Cetățenii nu votează explicații. Votează caracterul, consecvență și responsabilitate. Restul este doar zgomot politic”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Simona-Elena Macovei, deputat S.O.S. România de Iași: Cine plăteşte nota de plată a deficitului bugetar? Din nou, cetăţenii şi mediul privat
„În ultimele săptămâni, românii au fost martorii unor discuţii tot mai intense privind măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru reducerea deficitului bugetar. Din păcate, ceea ce se conturează nu este o reformă autentică a statului, ci o nouă încercare de a transfera costurile propriilor greşeli asupra cetăţenilor şi antreprenorilor. Deficitul bugetar nu a apărut peste noapte. El este rezultatul unor ani de cheltuieli necontrolate, al lipsei de reforme administrative şi al incapacităţii de a combate risipa din sectorul public. România se află astăzi în faţa unei situaţii care nu mai poate fi ignorată: deficitul bugetar a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei naţionale. Din păcate, în loc să discutăm despre dezvoltare, investiţii şi creşterea nivelului de trai, suntem puşi în situaţia de a vorbi despre noi taxe, noi impozite şi noi poveri pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Cei aflaţi astăzi la putere încearcă să prezinte deficitul drept o fatalitate economică. Dar adevărul este altul. Deficitul bugetar este rezultatul unor decizii politice greşite, al lipsei de disciplină financiară şi al refuzului de a reforma un aparat administrativ supradimensionat şi costisitor. Ani la rând s-au făcut promisiuni privind reducerea risipei, digitalizarea administraţiei şi eficientizarea instituţiilor publice. Rezultatele sunt însă modeste. În schimb, cheltuielile au crescut, iar nota de plată este prezentată acum românilor. În loc să reducă privilegiile, să elimine suprapunerile instituţionale şi să eficientizeze cheltuirea banului public, actuala putere pare să aleagă cea mai simplă cale: creşterea poverii fiscale. România are nevoie de responsabilitate bugetară, însă aceasta nu poate fi construită prin măsuri care afectează nivelul de trai al populaţiei şi competitivitatea economiei. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de schimbări fiscale adoptate în grabă. Familiile românilor au nevoie de stabilitate, nu de noi motive de îngrijorare privind costul vieţii. Este nedrept ca antreprenorii care creează locuri de muncă, angajaţii care îşi plătesc corect taxele şi pensionarii care îşi gestionează cu greu veniturile să fie cei care suportă consecinţele unei guvernări lipsite de viziune şi responsabilitate. Este timpul ca cei aflaţi la guvernare să îşi asume responsabilitatea pentru deciziile care au generat dezechilibrele actuale. Înainte de a cere sacrificii cetăţenilor, statul trebuie să demonstreze că este capabil să îşi reducă propriile excese şi să gestioneze eficient resursele publice. Ca reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, avem datoria să atragem atenţia asupra acestor derapaje şi să susţinem o abordare bazată pe responsabilitate, eficienţă şi respect faţă de contribuabili. România nu poate fi guvernată prin improvizaţie fiscală şi nici prin măsuri care penalizează munca, investiţiile şi iniţiativa privată. Soluţia este reforma statului, nu împovărarea contribuabililor”, a menționat deputatul S.O.S. România de Iași, Simona Elena Macovei.
Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Silviu Gurlui a prezentat principalele teme de interes public în cadrul conferinței de presă AUR Iași
Deputatul Silviu Gurlui a participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de senatorul Cristina Dumitrescu și deputatul Cristina Dascălu, unde a prezentat activitatea parlamentară recentă și principalele preocupări legislative și administrative. În intervenția sa, acesta a abordat situația din sistemul de educație, viitorul fostei platforme industriale Fortus Iași, amplasarea monumentului dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica, precum și problemele generate de lucrările de pe Bulevardul Bucium. Totodată, deputatul a anunțat lansarea unei campanii de dialog direct cu cetățenii în cartierele municipiului Iași. „Astăzi am participat la conferința de presă organizată la sediul AUR Iași, alături de colegele mele, Senator Cristina Dumitrescu și Deputat Cristina Dascălu. Am prezentat activitatea parlamentară din ultima săptămână, inițiativele legislative pe care le-am susținut și o serie de probleme importante de interes național și local. Au fost analizate teme precum securitatea României, procesul de învestire a noului Guvern, situația economică și socială a țării, precum și proiectele și inițiativele legislative promovate de parlamentarii AUR. În intervenția mea am insistat asupra a patru subiecte. Primul a fost legat de protestul anunțat pentru 17 iunie la București de către sindicatele și profesorii din învățământul preuniversitar și universitar. Zeci de mii de cadre didactice sunt așteptate în stradă, nemulțumite de schimbările permanente din sistem, de incertitudinile privind salarizarea, de modificările legislative succesive, de planurile-cadru și de lipsa unei direcții coerente pentru educație. În același timp, am adus în atenția publicului semnalele primite de la profesori din Iași privind creșterea tensiunilor din școli, cazurile de bullying, presiunile exercitate asupra profesorilor și elevilor și degradarea climatului educațional. Educația nu poate fi reformată prin improvizație și experimente continue. A doua temă a fost cea a fostului combinat Fortus Iași. Fortus a fost unul dintre cele mai mari simboluri industriale ale Moldovei și ale României. Mii de oameni au lucrat aici, iar utilajele produse la Iași ajungeau în numeroase state ale lumii. Astăzi, dintr-un gigant industrial au rămas aproximativ 140 de hectare de teren și foarte multe întrebări fără răspuns. Aproximativ 61 de hectare au ajuns la stat, prin AAAS, urmând să fie transferate către Consiliul Județean Iași, iar aproximativ 30 de hectare au fost preluate de Primăria Iași încă din 2017. Cu toate acestea, după aproape un deceniu, nu există niciun proiect major care să fi transformat această zonă într-un nou pol industrial, tehnologic sau logistic. Guvernul a tergiversat ani de zile procedurile de transfer. Consiliul Județean a așteptat ani întregi finalizarea documentelor. Primăria deține terenuri importante fără să fi prezentat o strategie majoră de dezvoltare. În timp ce alte orașe transformă fostele platforme industriale în parcuri tehnologice și centre de investiții, la Iași continuăm să discutăm despre hârtii, avize și concesionări. Fortus este astăzi simbolul unei oportunități pierdute și al lipsei de viziune administrativă. A treia temă a fost cea privind monumentul dedicat ultimului domnitor al Moldovei, Grigore Alexandru Ghica. Am spus foarte clar că ultimul domnitor al Moldovei s-a întors acasă, însă acasă pare că nu mai este nimeni. De prea mult timp asistăm la dispute, amânări, controverse și lipsă de asumare din partea celor care ar trebui să găsească cea mai potrivită soluție. Nu vorbim despre o simplă statuie, ci despre memoria unei personalități care face parte din istoria Moldovei și a României. Consider că este o lipsă de respect ca osemintele unei asemenea personalități să fie plimbate între diverse variante și scenarii, fără ca autoritățile să ajungă la o decizie clară și demnă. Un asemenea monument trebuie gândit cu responsabilitate, cu respect pentru istorie și cu consultarea specialiștilor în arhitectură, urbanism, patrimoniu și arte plastice. Am văzut și criticile formulate de artiști și oameni de cultură din Iași. Unele dintre acestea sunt legitime și trebuie ascultate. Un monument nu se amplasează oriunde și oricum. El trebuie să fie în armonie cu spațiul urban, cu perspectiva arhitecturală și cu simbolistica locului. La fel cum trebuie respectată valoarea viitorului monument dedicat lui Grigore Alexandru Ghica, trebuie respectate și monumentele deja existente, inclusiv statuia lui Ștefan cel Mare și ansamblul monumental din zona Palatului Culturii. Nu cred că soluția este să aglomerăm aceeași zonă cu monumente amplasate fără o viziune urbanistică coerentă. Marile orașe europene își construiesc memoria istorică prin echilibru, prin respectarea perspectivelor și prin integrarea armonioasă a fiecărui monument în spațiul public. Același lucru trebuie să îl facem și la Iași. Mesajul meu este simplu: Grigore Alexandru Ghica trebuie să aibă un loc al său, un loc demn, bine ales, respectat și pus în valoare așa cum se cuvine unui domnitor al Moldovei. După atâția ani, nu mai este nevoie de noi controverse și amânări. Este nevoie de responsabilitate, de decizie și de respect pentru istoria noastră. A patra temă a fost situația Bulevardului Bucium. Pentru mii de ieșeni, Buciumul a devenit sinonim cu traficul infernal și cu șantierul permanent. Lucrările s-au extins, zonele afectate sunt tot mai mari, iar timpul petrecut în trafic continuă să crească. Ajungi să îmbătrânești în mașină până intri sau ieși din Iași spre Vaslui. Oamenii au nevoie de termene clare, de predictibilitate și de soluții reale, nu de explicații repetate la nesfârșit. Totodată, am anunțat că începând de luni, 15 iunie, AUR Iași va începe o amplă campanie de dialog direct cu cetățenii în toate cartierele municipiului. Vom fi prezenți cu un cort în 15 puncte, zonele cele mai vizibile ale orașului pentru a discuta cu oamenii, pentru a prezenta programul nostru de guvernare, inițiativele legislative ale AUR și proiectele pe care le susținem pentru Iași. Îi invităm pe toți cei care au probleme, propuneri, întrebări sau doresc să ne cunoască să vină să discutăm. Vom prelua sesizările cetățenilor și, acolo unde este necesar, le vom transforma în întrebări, interpelări și demersuri parlamentare către instituțiile competente. Vă așteptăm luni, 15 iunie, în zona Prefecturii, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt, în apropierea Palatului Culturii”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Silviu Gurlui, semnal de alarmă privind educația, inundațiile și tasările terenului din Iași. Ce alte teme a adus în atenția publică deputatul AUR – VIDEO
Deputatul AUR de Iași, Silviu Gurlui, a prezentat în cadrul unei conferințe de presă mai multe probleme pe care le consideră prioritare atât pentru județul Iași, cât și pentru România. Parlamentarul a vorbit despre respingerea proiectului privind alegerea primarilor în două tururi, schimbările anunțate în sistemul de învățământ, riscul tot mai mare al inundațiilor urbane și fenomenul tasărilor de teren observat în anumite zone ale municipiului Iași. „Astăzi, în cadrul conferinței de presă susținute de parlamentarii AUR Iași, am abordat mai multe teme importante pentru județul nostru și pentru România. Colegii mei, Cristina Dumitrescu, Ciprian Paraschiv și Cristina Dascălu au prezentat aspecte privind activitatea parlamentară, proiectele AUR aflate în dezbatere, situația sistemului de învățământ, problemele sportului românesc, dar și teme de actualitate privind situația politică și economică a țării. Au fost exprimate îngrijorări legate de instabilitatea politică actuală, de modul în care este gestionat procesul de desemnare și susținere a noului prim-ministru, precum și de lipsa unei direcții clare pentru România într-o perioadă marcată de provocări economice și sociale importante. De asemenea, au fost ridicate semne de întrebare cu privire la modul de repartizare a unor fonduri europene și de securitate din cadrul programului SAFE, în condițiile în care transparența procesului de alocare este insuficientă, iar lipsa unor criterii clare și publice poate genera suspiciuni și neîncredere în rândul cetățenilor. Considerăm că orice fond public, cu atât mai mult unul strategic, trebuie administrat transparent, responsabil și în interesul României. În ceea ce mă privește, am adus în atenție câteva subiecte care consider că merită o dezbatere serioasă. 1. În primul rând, am discutat despre respingerea în Senat, prin votul PSD și PNL, a inițiativei AUR privind revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Consider că această decizie menține un sistem în care un primar poate ajunge să conducă o comunitate chiar și cu un sprijin redus raportat la numărul total al alegătorilor. Noi credem că administrația locală trebuie să beneficieze de cea mai largă reprezentativitate și legitimitate posibilă. 2. Am abordat apoi problema noilor planuri-cadru pentru învățământ, care urmează să fie implementate începând cu anul școlar viitor. Aceste modificări riscă să producă o nouă bulversare a sistemului educațional. Am semnalat lipsa unor studii de impact solide, insuficiența consultărilor cu mediul universitar, cu facultățile, cu Academia Română și cu specialiștii din domeniu. Elevii și profesorii nu trebuie transformați permanent în subiecți ai unor experimente administrative care generează incertitudine și tensiuni în sistem. 3. La nivel local, am atras atenția asupra fenomenului inundațiilor urbane care afectează tot mai frecvent străzile din municipiul Iași. Episoadele de ploi torențiale devin mai intense, iar cantitățile mari de apă cad într-un interval scurt de timp. În contextul urbanizării accelerate, al poluării și al extinderii suprafețelor betonate, aceste fenomene pot deveni și mai severe. Este necesară modernizarea sistemelor de drenaj, a canalizării pluviale și a infrastructurii de colectare a apelor pentru a preveni blocajele și pagubele produse de astfel de evenimente. 4. De asemenea, am prezentat rezultatele unor analize privind tasările diferențiate ale terenului în anumite zone ale municipiului Iași. Datele satelitare moderne permit monitorizarea cu mare precizie a mișcărilor verticale ale terenului. În unele zone se observă tasări reduse, de ordinul unui milimetru pe an, în timp ce în altele valorile sunt de câteva ori mai mari și pot conduce, în timp, la diferențe de ordinul centimetrilor. Analizele indică și influența perioadelor de secetă severă, precum cea din anul 2022, asupra comportamentului terenurilor, prin reducerea umidității din sol și accentuarea proceselor de contracție și tasare. Consider că municipiul Iași trebuie să dezvolte un program permanent de monitorizare a terenurilor și construcțiilor, în special pentru clădirile de patrimoniu, infrastructura critică și zonele cu dezvoltare urbană intensă. Este nevoie de implicarea geologilor, geotehnicienilor, hidrologilor și a tuturor specialiștilor relevanți pentru identificarea timpurie a riscurilor și adoptarea măsurilor preventive necesare”, a transmis prof. univ. dr. Silviu Gurlui, deputat AUR de Iași.
Deputatul Bogdan Cojocaru, prima reacție după ce a fost semnat primul contract SAFE pentru Autostrada Unirii pe tronsonul Moțca Târgu Frumos
Un nou pas a fost făcut în implementarea Autostrăzii Unirii A8, odată cu semnarea primului contract din proiect care vizează un tronson aflat integral în județul Iași. În acest context, deputatul Bogdan Cojocaru a subliniat că investiția este finanțată prin mecanismul european SAFE și are o importanță majoră pentru dezvoltarea regiunii Moldovei. „S-a semnat primul contract din Autostrada Unirii care vizează un tronson amplasat în totalitate în județul nostru. Este, de asemenea, primul contract cu finanțare prin SAFE, mecanismul european utilizat pentru A8, de la Moțca la Ungheni, și pentru A7, de la Pașcani spre Siret. Contractul vizează proiectarea și execuția lucrărilor pe tronsonul Moțca – Târgu Frumos. Pe traseul de 27 km vor fi construite 36 de poduri, 4 tunele și 3 noduri rutiere. A7 și A8 trebuie să mențină ritmul de implementare, indiferent de cine este la Guvernare. Sunt două investiții esențiale pentru dezvoltarea Iașului și a Moldovei. De aceea, așa cum a demonstrat și până acum, Partidul Social Democrat va susține și va sprijini implementarea acestor proiecte în cel mai scurt timp posibil”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Deputatul Bogdan Cojocaru: Dezastrul de la Consiliul Județean Iași, confirmat de la nivelul Guvernului!
„Penelistul Alexe nu a reușit să aducă la Iași fonduri europene, dar nici fonduri guvernamentale importante. Datele au fost prezentate de către Ministerul de Finanțe și plasează Iașul pe ultimele locuri în ceea ce privește atragerea de fonduri pentru investiții publice în județ. Lipsa proiectelor majore de la Consiliul Județean este resimțită de fiecare ieșean. Dacă în mandatul 2016 – 2020, când la conducere era un social-democrat, întreg județul era în șantier, acum investițiile derulate de CJ Iași aproape că lipsesc. Este aproape imposibil să identifici un proiect major care să fie exclusiv al actualului președinte Costel Alexe. El s-a mulțumit să deruleze proiectele începute de fosta administrație și, nici așa, nu a reușit în șase ani să ducă la bun sfârșit toate investițiile pe care le-a preluat. Încă se laudă, de exemplu, cu proiectul Centurii ușoare de ocolire a Municipiului, un proiect demarat de fosta conducere, dar nefinalizat nici după șase ani de mandat penelist. Și nu putem spune că nu au fost oportunități. Alte județe au atras fonduri impresionante pentru investiții, fie de la bugetul european, fie de la cel național. Lenea și nepriceperea penelistului ne afectează pe fiecare dintre noi. Județul Iași este cel mai important județ al României și merită mult mai mult. Dacă nu a adus proiecte pentru ieșeni, Costel Alexe a punctat însă la alte capitole. Și-a sporit averea și a adunat dosare penale. În cazul fondurilor europene, CJ Iași se află la coada clasamentului întocmit de Ministerul de Finanțe. Concret, CJ Iași a reușit să atragă 634 lei pe cap de locuitor, în condițiile în care, Bistrița-Năsăud a atras de peste 4 ori mai mult, adică aproape 2.800 lei per locuitor. ”Județele cu cele mai mari venituri europene per capita indică o mobilizare eficientă a structurilor județene pentru atragerea fondurilor externe în infrastructură, digitalizare, sănătate și dezvoltare regională. La polul opus sunt județele care au raportat cele mai mici venituri atrase din fonduri europene per capita. Aceste date semnalează o slabă performanță administrativă în atragerea fondurilor nerambursabile, cu impact direct asupra capacității de investiție a consiliilor județene. Discrepanțele nu țin doar de geografie, ci și de capacitatea administrativă, de proactivitatea autorităților locale și de abilitatea de implementare a proiectelor”, se menționează în documentul publicat de Ministerul de Finanțe. În ceea ce privește veniturile pentru investiții din programe naționale, CJ Iași a atras doar 428 lei per locuitor, în perioada 2016 – 2024. Prin comparație, județe din Moldova stau mult mai bine la acest capitol. CJ Vaslui a atras 746 lei per locuitor, iar CJ Neamț 735 lei per locuitor. CJ Vrancea, de exemplu, are atrasă o sumă de 1.372 lei per locuitor, adică de trei ori mai mult decât instituția condusă de Costel Alexe”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Deputatul Bogdan Cojocaru: Premierul demis Ilie Bolojan se ține cu dinții de scaun, investiții de miliarde de euro pentru regiunea Moldovei sunt în pericol
„Până la sfârșitul lunii mai 2026, instituțiile statului român trebuie să încheie contractele pentru proiectarea și execuția autostrăzii Moțca – Iași – Ungheni (A8) și a drumului expres Suceava – Siret, în continuarea A7. În caz contrar, finanțarea, însemnând 5 miliarde de euro fonduri SAFE, va fi pierdută. Iar 5 milioane de români, locuitori ai județelor Botoșani, Iași, Vaslui și ai Republicii Moldova, vor rămâne pe mai departe izolați în flancul estic al UE. Dle premier demis Ilie Bolojan, dle Radu Miruță, ministru interimar al Transporturilor, dle Gabriel Budescu, director general al Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR) și dle Cristian Pistol, director general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), moldovenii de pe ambele maluri ale Prutului nu o să vă ierte niciodată dacă pierdeți finanțarea SAFE pentru tronsoanele din A8 și ale drumului expres din nord! Însumate, aceste proiecte înseamnă construirea a 144 kilometri de drumuri rapide, totalizând investiții cifrate la aproape 5 miliarde de euro. Realizarea lor este vitală atât din punct de vedere civil cât și militar. Segmentul din A8 (pe ruta Moțca – Tg. Frumos – Iași – Ungheni) va reprezenta coloana vertebrală a județului de la vest la est. Dacă se pierde acest moment propice, atunci se vor irosi alți ani până ce va fi identificată o nouă sursă de finanțare. Iașul nu mai poate aștepta, acest tronson din A8 reprezintă legătura atât cu centrul Europei cât și conexiunea cu A7 către București. Acum, deși toate porțiunile au constructor desemnat, toate sunt contestate. Instituțiile statului român mai au la dispoziție două săptămâni pentru a semna contractele. Altfel, finanțarea va fi pierdută, iar lucrările vor fi amânate, din lipsă de fonduri, pe termen nelimitat. Guvernul, ministerul de resort și cele două companii naționale, toate sunt conduse de fruntași liberali. Domnilor de la PNL, dezvoltarea Moldovei și conectarea la marile coridoare europene, prin drumuri rapide, nu trebuie să aibă culoare politică și nici să fie, iarăși, amânate! Fac un apel public, în primul rând la premierul Ilie Bolojan să pună aceste investiții pe primul plan, să nu mai guverneze din studiouri tv și să nu mai fie preocupat doar de propria carieră politică! Sau, dacă nu e în stare, să demisioneze imediat și să lase locul altcuiva care înțelege ce înseamnă A7 și A8 pentru Moldova”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate
Deputatul Silviu Gurlui a criticat strategia de apărare a României și a reclamat probleme grave de mediu în județul Iași
Deputatul AUR Silviu Gurlui a susținut la Iași o conferință de presă în care a criticat actuala clasă politică, strategia de apărare a României și modul în care sunt gestionate problemele de mediu din județ. Parlamentarul a vorbit și despre reducerea aparatului de stat, situația PNRR și incendiul de la groapa de gunoi Țuțora. „Astăzi, la Iași, împreună cu deputatul de Iași Cristina Dascălu, am susținut o conferință de presă în care am abordat principalele probleme politice, economice, strategice, culturale și de mediu cu care se confruntă România și județul Iași. Am discutat despre moțiunea de cenzură care a dus la demiterea guvernului cu un număr record de 181 de voturi, un semnal puternic privind lipsa de încredere în actuala guvernare și în direcția în care a fost împinsă țara în ultimii ani. Am prezentat poziția AUR privind desemnarea viitorului prim-ministru și asumarea guvernării într-o formulă în care AUR să dea premierul. România are nevoie de un executiv eficient, suplu și responsabil administrativ. În această formulă susținem reducerea numărului de ministere la aproximativ 10–12 și limitarea numărului de secretari de stat la maximum 50, pentru diminuarea costurilor administrative și eficientizarea aparatului public. În cadrul conferinței au fost prezentate și soluțiile noastre pentru zona economică, energetică și pentru protejarea micilor afaceri și a companiilor strategice de stat. România nu mai poate continua pe direcția taxelor impuse fără reforme reale, coerente și predictibile. Am abordat și situația deficitară a proiectelor PNRR și SAFE. Am arătat că lipsa unei gândiri strategice și a unei viziuni coerente a dus la pierderi foarte mari pentru România, inclusiv miliarde de euro pierdute sau blocate din cauza managementului defectuos și a incapacității administrative. În această conferință de presă am subliniat un lucru esențial: strategia SAFE de investiții în armament, în forma actuală, „gândită” de guvernul proaspăt demis, este profund deficitară. Se vorbește mult despre securitate, despre armament și despre investiții militare, dar se evită esența: fără cercetare, fără tehnologie proprie, fără inteligență strategică, nu există securitate reală. Nu contestă nimeni necesitatea consolidării capacităților de apărare ale României. Problema este că actuala strategie se bazează aproape exclusiv pe achiziții, ignorând fundamentul real al securității moderne: cercetarea, dezvoltarea și inovația tehnologică. A cumpăra fără a construi înseamnă dependență. A cumpăra fără a înțelege înseamnă vulnerabilitate. A cumpăra fără a inova înseamnă stagnare. Consolidarea infrastructurii de apărare a României nu poate exista fără cercetare, dezvoltare, inteligență și tehnologie inovativă. Dacă ne imaginăm că simpla achiziție de echipamente militare acoperă nevoile strategice ale țării, ne înșelăm grav. Lumea evoluează rapid. Tehnologiile se schimbă. Se schimbă conflictele, viteza de reacție și modul în care se obține avantajul strategic. Toate statele serioase investesc masiv în cercetare. Acolo se construiește adevărata forță militară. Aceasta este garanția unui arsenal performant, adaptabil și sustenabil. Dacă România ar fi investit constant în cercetarea militară, astăzi am fi avut nu doar echipamente, ci și capacitate proprie de mentenanță, dezvoltare tehnologică și sisteme avansate – de la tehnologii laser până la teledetecție activă și pasivă. Priviți Polonia: investește masiv în industria de apărare și în industria aerospațială, dezvoltă parteneriate inteligente și implică direct industria proprie. Nu doar cumpără. Construiește. Industria aerospațială devine unul dintre pilonii majori ai securității europene. Cine investește aici astăzi va avea avantaj strategic mâine. Din păcate, România a pierdut ani întregi prin lipsă de viziune, subfinanțare și decizii incoerente. Cercetarea românească, inovarea și industria de vârf au fost împinse într-un colț secundar, iar consecințele se văd astăzi. De asemenea, în cadrul conferinței au fost ridicate și probleme grave care afectează județul Iași. Un exemplu extrem de îngrijorător este incendiul care mocnește de mai bine de 10 zile în zona gropii de gunoi Țuțora. Un astfel de incendiu produce în atmosferă compuși extrem de nocivi, iar acești poluanți sunt transportați și transformați în funcție de condițiile meteorologice. Din păcate, nu am văzut rapoarte clare ale Agenției pentru Protecția Mediului, nu am văzut măsurători complete ale spectrului de compuși chimici și nici avertizări publice serioase privind direcția în care se deplasează aceste mase de aer încărcate cu substanțe toxice. Astfel de arderi reclamă nu doar o toxicitate foarte mare, ci și existența unui spectru extrem de complex de compuși chimici rezultați din deșeuri care nu au fost reciclate înainte. Aceasta arată o deficiență majoră a unui sistem care nu reușește să recicleze eficient, să valorifice energetic și economic aceste materiale și să reducă volumul depozitat în gropile de gunoi. Costurile întreținerii unor astfel de depozite sunt uriașe, în timp ce reciclarea și valorificarea corectă ar putea aduce beneficii economice, tehnologice și de mediu foarte importante. Faptul că asemenea incendii continuă să ardă zile întregi arată că acolo există încă importante surse de materiale inflamabile și de poluare, iar consecințele asupra sănătății populației și asupra mediului pot deveni extrem de grave. Am expus de asemenea cazul așa-numitelor „ecologizări” realizate pe râul Nicolina, în zona Cicoarei, respectiv în vecinătatea lacului Ciric, în zona Veneția. Acolo întâlnim un peisaj extrem de degradat și nociv: deșeuri menajere, materiale de construcții, componente metalice, bucăți ruginite cu vârfuri ascuțite descoperite pe zonele verzi, toate lăsate într-un spațiu în care oamenii și copiii circulă zilnic. Este o imagine care nu face cinste Iașului și care, odată cu încălzirea vremii, aduce mirosuri greu de suportat și riscuri reale pentru sănătatea populației. Am semnalat și situația de la lacul Ezăreni, malul drept, unde continuă să existe cantități mari de deșeuri abandonate, precum și cazul pădurii Cetățuia, unde imaginea degradării persistă de ani întregi. În multe dintre aceste zone nu există panouri educative, nu există suficiente coșuri de gunoi și nu se observă măsuri reale și constante de prevenție și întreținere. Este nevoie de intervenții serioase, coerente și permanente pentru protejarea mediului și pentru redarea acestor zone comunității într-o formă sigură și civilizată. O altă problemă importantă ridicată în cadrul conferinței a fost cea a ordonanței de urgență promovate de guvern în domeniul instituțiilor de cultură din România, focalizată pe managementul și administrarea acestor instituții. Am subliniat că o astfel de ordonanță de urgență nu își
Deputatul Bogdan Cojocaru: România nu are nevoie de experimente economice făcute pe seama oamenilor
Deputatul Bogdan Cojocaru spune că deciziile luate de Guvernul condus de Ilie Bolojan nu au fost bine gândite și nu au fost discutate suficient înainte. „În ultimele luni, sub conducerea premierului Ilie Bolojan, am văzut o serie de decizii luate fără dialog și fără o evaluare reală a impactului. Rezultatul a fost unul cât se poate de previzibil pentru că nimeni nu le știe pe toate. O economie mai slabă și o presiune tot mai mare pe oameni. Prețurile au crescut accelerat, iar veniturile reale au scăzut. Consumul a scăzut, firmele sunt în dificultate, iar tinerii găsesc tot mai greu oportunități stabile. Din perspectivă economică, lucrurile sunt și mai clare: când crești taxele, dar încasările nu cresc, înseamnă că politica fiscală nu funcționează. Când reduci investițiile într-o perioadă dificilă, afectezi exact motorul de dezvoltare al economiei. Iar când datoria publică crește fără rezultate vizibile, nota de plată va ajunge inevitabil la cetățeni. Ca om care vine din zona tehnică, cred în decizii bazate pe date, nu pe orgolii. Iar datele arată că direcția actuală este greșită. Nu este o chestiune politică, ci una de responsabilitate. România are nevoie de stabilitate, predictibilitate și măsuri care să sprijine economia reală, nu să o blocheze. De aceea, consider că schimbarea premierului este necesară. Nu pentru un partid sau altul, ci pentru a corecta rapid o direcție care afectează milioane de români”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru. Donație lunară Donează lunar pentru susținerea jurnalismului de calitate Donație singulară Donează o singură dată pentru susținerea jurnalismului de calitate