Deputatul Silviu Gurlui: Cercetarea este puterea unei națiuni. Avem elite, ne lipsește strategia

Deputatul Silviu Gurlui, vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților, a transmis un mesaj privind importanța cercetării și inovării în dezvoltarea României, după o vizită la compania Sonovision România din cadrul Tehnopolis Iași. Acesta a evidențiat performanțele inginerilor români implicați în programe spațiale europene și a subliniat necesitatea unei strategii naționale pentru susținerea cercetării și a transferului tehnologic. „CERCETAREA ESTE PUTEREA UNEI NAȚIUNI. AVEM ELITE. NE LIPSEȘTE STRATEGIA. Am vizitat compania Sonovision România, în cadrul Tehnopolis Iași, în calitate de deputat și vicepreședinte al Comisiei pentru Știință și Tehnologie din Camera Deputaților. A fost una dintre acele vizite care îți redau încrederea în potențialul extraordinar al României. La Iași, în camere curate construite la standardele Agenției Spațiale Europene (ESA), ingineri români proiectează, realizează, testează și integrează rețele complexe de cablaje și componente de înaltă performanță pentru unele dintre cele mai importante programe spațiale europene. Am discutat despre contribuția companiei la telescopul spațial Euclid, una dintre cele mai importante misiuni științifice ale ESA. Astăzi, Euclid cartografiază miliarde de galaxii și îi ajută pe cercetători să înțeleagă materia întunecată și energia întunecată, care reprezintă aproximativ 95% din Univers. Am văzut și proiectele dedicate Ariane 6, noul lansator spațial european, precum și alte programe aerospațiale aflate în desfășurare. Fiecare cablu, fiecare conector și fiecare ansamblu este realizat cu o precizie extraordinară, testat în cele mai „draconice” medii de stres, pentru a funcționa în cele mai dificile condiții din spațiul cosmic: vibrații, șocuri mecanice, radiații, vid și temperaturi extreme. Acesta este nivelul la care poate performa România. Din păcate, această vizită mi-a confirmat și o realitate dureroasă. România a pierdut, rând pe rând, numeroase structuri de transfer tehnologic. Lipsa unei strategii naționale, subfinanțarea cercetării și dezinteresul manifestat de-a lungul anilor au făcut ca multe dintre aceste centre să dispară sau să își piardă misiunea. Astăzi, Tehnopolis Iași rămâne unul dintre puținele exemple funcționale în care universitatea, cercetarea și industria colaborează cu adevărat. Aici vorbim despre transfer tehnologic, despre proiecte de mare complexitate, despre inteligență românească și despre tehnologii care ajung în marile programe spațiale europene. Aici vorbim despre viitorul unei țări. Tocmai această realitate m-a determinat să depun în Parlament, împreună cu colegii mei din AUR, proiectul legislativ privind Zona Roșie Tehnologică (ZRT). Prin această inițiativă ne propunem să construim un ecosistem național al tehnologiilor de vârf, care să completeze acest handicap al României și să ofere cercetării șansa pe care o merită. ZRT urmărește să apropie universitățile, institutele de cercetare și industria, să accelereze transferul tehnologic, să reducă birocrația și să dezvolte domenii strategice precum industria aerospațială, inteligența artificială, robotica, fotonica, comunicațiile cuantice, materialele avansate, biotehnologiile, noile tehnologii energetice, stocarea energiei și alte ramuri strategice pentru dezvoltarea României. AUR consideră că România trebuie să investească în oamenii săi de valoare, în cercetare, în educație și în tehnologiile viitorului. O țară care produce cunoaștere și tehnologie este o țară mai puternică, mai competitivă, mai respectată și cu adevărat suverană. România nu duce lipsă de inteligență. Nu duce lipsă de cercetători. Nu duce lipsă de performanță. România are nevoie de o strategie care să transforme această inteligență în dezvoltare economică, prosperitate și suveranitate tehnologică. Ca profesor universitar, cercetător și parlamentar, voi continua să susțin ferm cercetarea românească, creșterea investițiilor în inovare și dezvoltarea tehnologiilor de vârf. Felicit întreaga echipă Sonovision România și pe toți cei care demonstrează, zi de zi, că România poate performa la cel mai înalt nivel. Viitorul României nu se construiește din importul tehnologiei altora, ci din inteligența, cercetarea și inovația propriilor oameni. De aceea, voi continua să susțin cercetarea românească, universitățile, transferul tehnologic și industria de înaltă tehnologie. Pentru că cercetarea este puterea unei națiuni, iar o națiune care investește în cunoaștere este o națiune puternică, respectată și cu adevărat suverană”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
DeputatulSimona Macovei Ilie cere suspendarea conducerii ANCPI după blocarea sistemului de cadastru: Cumetria a rămas în picioare

Deputatul Simona Macovei Ilie, vicepreședinte al Comisiei pentru cercetarea abuzurilor, corupției și pentru petiții și lider al grupului parlamentar S.O.S. România, solicită suspendarea conducerii Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară (ANCPI), în urma blocării sistemelor informatice ale instituției. Parlamentarul cere un audit extern și verificarea modului în care au fost cheltuite fondurile destinate digitalizării și securității cibernetice. „CADASTRUL ROMÂNIEI A CĂZUT. CUMETRIA A RĂMAS ÎN PICIOARE! 📌În România anului 2026, dovada proprietății poate fi blocată de un atac informatic, dar funcțiile, contractele și rețelele de interese par să fie protejate mai bine decât bazele de date ale statului. Din 14 iulie, sistemul e-Terra și celelalte servicii informatice ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară au fost scoase din funcțiune. Nu s-au mai putut înregistra și soluționa cereri de cadastru și carte funciară, iar tranzacțiile imobiliare au fost grav afectate la nivel național. ANCPI afirmă că bazele de date tehnice și juridice nu au fost compromise și că aplicațiile sunt migrate în Cloudul Guvernamental, dar nici acum nu poate comunica data la care sistemele vor funcționa integral. Aceasta nu mai este o simplă „problemă tehnică”. Este blocarea temporară a circulației juridice a proprietății într-un stat european. Este imposibilitatea cetățeanului de a vinde, cumpăra, ipoteca sau înscrie un drept. Este demonstrația că o infrastructură critică pentru economie și pentru siguranța proprietății private nu avea capacitatea necesară de continuitate operațională. Iar acum încep să apară întrebările pe care conducerea ANCPI și Guvernul ar fi preferat, probabil, să nu le audă niciodată! 🛑710 milioane de lei pentru „digitalizare”. Aproximativ 1,5 milioane pentru securitatea cibernetică explicit contractată 📌Potrivit unei analize a achizițiilor publice realizate de Ziarul Financiar, ANCPI a încheiat, în aproape 20 de ani, contracte de tehnologie și digitizare în valoare de aproximativ 710 milioane de lei. Pentru contractele distincte de protecție împotriva atacurilor informatice au fost plătiți efectiv aproximativ 1,5 milioane de lei în șapte ani. Este posibil ca elemente de securitate să fi existat și în alte contracte de infrastructură sau mentenanță, însă disproporția rămâne revoltătoare: sute de milioane pentru construirea sistemului și o fracțiune infimă pentru apărarea sa explicită. 📌Sistemul despre care documentația ANCPI spunea că este de „importanță națională” a fost încredințat, pentru mentenanța soluției de securitate, unei societăți cu sediul într-un apartament și care a raportat doi angajați! Nu dimensiunea firmei constituie, singură, dovada incapacității. Dar obligațiile asumate prin contract fac situația imposibil de trecut sub tăcere. Firma trebuia să asigure: ⚡️disponibilitate 24 de ore din 24, șapte zile din șapte; ⚡️personal de specialitate pentru intervenții online sau la sediul ANCPI; ⚡️intervenție în cel mult două ore în cazul incidentelor critice; ⚡️auditarea tehnică anuală a soluției de protecție. Ultimul contract subsecvent a fost încheiat la 30 aprilie 2026, cu mai puțin de trei luni înaintea atacului. Cu toate acestea, proprietarul firmei a susținut că societatea era, în esență, numai un furnizor de licențe, comparabil cu un comerciant de licențe Microsoft. Această explicație nu corespunde obligațiilor active de intervenție, audit și asistență înscrise în documentația contractuală. 🛑De aceea, întreb public și o voi face și în scris: Cine a asigurat efectiv serviciul permanent? Cine a realizat auditurile anuale și ce vulnerabilități au fost identificate? Unde sunt rapoartele de audit, analizele de risc și procesele-verbale de recepție? La ce oră a fost sesizat furnizorul după declanșarea atacului și ce a făcut în intervalul contractual de două ore? Existau subcontractanți sau specialiști externi? Cine erau și în baza căror documente au lucrat? 📌Contract de 101,9 milioane de lei pentru o societate ajunsă în insolvență În paralel, aflăm că All Businesses Management, firma care a primit în 2021 un contract de 101,9 milioane de lei pentru conversia cărților funciare într-o bază de date electronică, a intrat în insolvență în ianuarie 2026, cu datorii de aproximativ 6,8 milioane de lei! În 2024, firma fusese amendată cu aproximativ 1,2 milioane de lei de Consiliul Concurenței în legătură cu trucarea a 27 de proceduri de achiziție pentru arhivarea documentelor ANCPI și ale oficiilor teritoriale. Societatea a contestat sancțiunea în instanță, aspect care trebuie menționat, dar nu poate șterge obligația statului de a verifica în detaliu modul în care a fost executat contractul de peste 100 de milioane de lei. Trebuie să aflăm: Cât s-a plătit efectiv? Ce volum de documente a fost convertit? Ce lucrări au fost recepționate? Cine a verificat calitatea și integritatea datelor? Ce garanții mai pot fi executate după intrarea firmei în insolvență? Există întârzieri, obligații neexecutate sau prejudicii? 📌Cadastrul, afacerile și familia conducerii O investigație publicată anterior a documentat faptul că actualul director general al ANCPI, Laurențiu-Alexandru Blaga, a fost implicat înaintea ocupării funcțiilor publice în societăți din domeniul cadastrului, transferate ulterior către membri ai familiei. Firmele respective au continuat să obțină contracte publice în același sector, iar soția directorului lucrează în cadrul OCPI Alba. Aceste împrejurări nu constituie, prin simpla lor existență, dovada unei infracțiuni. Dar fac imposibilă acceptarea unui control exclusiv intern. Nu poți cere conducerii unei instituții să verifice, în mod credibil și independent, tocmai sistemul de relații, contracte și decizii pe care această conducere l-a administrat. Mai mult, Guvernul nu poate invoca „greaua moștenire”. La 11 iunie 2026, prin decizie a prim-ministrului Ilie Bolojan, Laurențiu-Alexandru Blaga a fost numit în noul Consiliu de administrație al ANCPI, în calitate de președinte și director general. Responsabilitatea politică este, așadar, actuală, nu istorică. 🛑Voi solicita măsuri concrete, nu alte comunicate liniștitoare. Momentan, solicit public: ⚡️Suspendarea conducerii ANCPI pe durata unui control extern, astfel încât verificările să nu fie influențate de persoanele care au gestionat instituția și contractele analizate. ⚡️Un audit tehnic independent, realizat de experți care nu au avut raporturi contractuale cu ANCPI, asupra infrastructurii, drepturilor de acces, segmentării rețelei, sistemelor de backup, jurnalelor informatice și modului de reacție la incident. ⚡️Publicarea tuturor contractelor, actelor subsecvente, ofertelor tehnice, rapoartelor de audit și documentelor de recepție privind serviciile de securitate cibernetică. ⚡️Controlul Curții de Conturi și al Corpului de control al prim-ministrului asupra celor aproximativ 710 milioane de lei cheltuite pentru informatizare și digitizare. ⚡️Verificarea de către Agenția Națională
A8 Târgu Frumos Lețcani rămâne fără constructor. Deputatul Bogdan Cojocaru cere explicații privind întârzierile și finanțarea SAFE

Tronsonul Târgu Frumos – Lețcani, cu o lungime de 28,6 kilometri și considerat unul dintre cele mai importante segmente ale autostrăzii A8 „Unirii”, nu are încă un constructor desemnat. Deputatul PSD Iași Bogdan Cojocaru solicită explicații de la autorități privind blocajul procedurii și riscul pierderii finanțării europene. „De ce nu avem constructor pe Târgu Frumos – Lețcani, singurul tronson din A8 încă blocat? Un sector vital din autostrada „Unirii” (A8: Ungheni – Iași – Tg. Mureș), finanțat prin programul SAFE, nu are nici până la această oră un constructor desemnat. Tronsonul de 28,6 kilometri Tg. Frumos – Lețcani, integral în județul Iași, nu a fost atribuit. Au fost mai multe contestații, însă termenul de soluționare se prelungește nepermis de mult. Două întrebări pe care le adresez public: 1) Către Consiliul Național pentru Soluționarea Contestațiilor Care este termenul limită până la care vă veți pronunța în această speță, ținând cont de importanța și urgența investiției? 2) Către Ministerul Transporturilor/Compania Națională de Investiții Rutiere Există vreun risc ca pe acest segment din A8 să se piardă finanțarea SAFE?”, a transmis Bogdan Cojocaru, deputat PSD de Iași și liderul județean al social-democraților.
Deputatul Bogdan Cojocaru acuză PNL Iași de promisiuni fără rezultate în cazul centurii de la Podu Iloaiei

Deputatul Bogdan Cojocaru critică administrația liberală ieșeană pentru modul în care este gestionat proiectul centurii ocolitoare de la Podu Iloaiei, susținând că investiția a rămas la stadiul de promisiuni, în timp ce șoferii continuă să fie blocați în trafic. Acesta acuză PNL Iași că își asumă proiecte fără rezultate concrete și cere explicații pentru întârzierile lucrării. „PNL Iași = Promisiuni multe, Zero rezultate. Astăzi despre infrastructură rutieră! Când nu ai realizări, e mai ușor să iei cu japca proiectele altora Centura de la Podu Iloaiei pare să existe doar în fotografii, conferințe de presă și promisiuni electorale. În rest, există doar coloane de mașini și nervii oamenilor. Când nu ai realizări proprii, e ușor să iei cu japca proiectele altora, de exemplu de la CNAIR și să le prezinți drept trofee personale. Doar că panglicile imaginare nu țin loc de asfalt, iar laudele nu fluidizează traficul. PNL Iași a transformat un proiect vital într-un serial fără final: un episod nou la fiecare campanie, aceleași promisiuni, aceleași poze, același deznodământ – nimic concret pentru cei care stau zilnic blocați la Podu Iloaiei. Oamenii nu mai au nevoie de comunicate triumfaliste și parade de imagine. Au nevoie de o centură funcțională. Până atunci, singurul lucru care circulă fără oprire rămân declarațiile politice. După atâția ani, întrebarea nu mai este „cine își asumă meritul?”, ci „cine își asumă întârzierile?”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Deputatul Silviu Gurlui propune o nouă piațetă memorială pentru Domnitorul Grigore Alexandru Ghica în centrul Iașului

Deputatul AUR de Iași Silviu Gurlui propune ca Monumentul Domnitorului Grigore Alexandru Ghica să fie amplasat într-o nouă piațetă memorială amenajată în spatele Palatului Roznovanu, considerând că un astfel de ansamblu trebuie să devină un reper al istoriei și identității orașului. De asemenea, politicianul susține că amplasamentul trebuie ales pe criterii istorice, urbanistice și simbolice, nu doar în funcție de disponibilitatea terenului. „Monumentul Domnitorului Grigore Alexandru Ghica trebuie să devină un nou reper al Iașului. Propunerea AUR Municipiul Iași AUR Municipiul Iași susține că amplasarea Monumentului Domnitorului Grigore Alexandru Ghica trebuie analizată dincolo de criteriul disponibilității unui teren. Un asemenea monument este destinat să dăinuie secole și trebuie să reprezinte un reper al istoriei, identității și demnității orașului. Tocmai de aceea, locul în care va fi amplasat este la fel de important ca monumentul însuși. În spațiul public au fost vehiculate mai multe variante. Printre acestea se numără zona Mănăstirii Trei Ierarhi, amplasamentul din vecinătatea Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, a fostei Curți Domnești și a fostului Hotel Sankt Petersburg, zona Copoului, precum și diferite amplasamente din apropierea Palatului Roznovanu. Considerăm că fiecare dintre aceste propuneri are merite, dar și limite evidente. Ansamblul de la Mănăstirea Trei Ierarhi este unul dintre cele mai importante monumente istorice și religioase ale României. Aici își dorm somnul de veci mari domnitori ai Moldovei, iar întregul ansamblu are o identitate istorică și spirituală proprie. Introducerea unui nou monument-mausoleu ar modifica echilibrul și simbolistica unui spațiu deja consacrat. Nici zona Bisericii Sfântul Nicolae Domnesc, a fostei Curți Domnești și a fostului Hotel Sankt Petersburg nu reprezintă, în opinia noastră, soluția optimă. Acesta este nucleul medieval al Iașului și locul în care domină deja ansamblul monumental dedicat lui Ștefan cel Mare, unul dintre cele mai reprezentative simboluri ale Moldovei. Grigore Alexandru Ghica aparține unei alte epoci istorice și reprezintă un alt mesaj: modernizarea administrației, dezvoltarea învățământului și pregătirea Unirii Principatelor. Cele două personalități nu trebuie puse într-o competiție vizuală și simbolică în același spațiu monumental. În plus, zona este limitată ca suprafață și nu permite amenajarea unei adevărate piațete memoriale, destinată ceremoniilor oficiale și reculegerii. Varianta Copoului oferă un cadru verde generos, dar reprezintă simbolul culturii, al universităților și al recreerii. Considerăm că monumentul ultimului domnitor al Moldovei trebuie să rămână în centrul istoric și administrativ al orașului, acolo unde deciziile sale și-au pus amprenta asupra destinului Moldovei. În urma acestei analize, AUR Municipiul Iași propune transformarea actualei parcări din spatele Palatului Roznovanu într-o piațetă memorială dedicată Domnitorului Grigore Alexandru Ghica. Această propunere nu înseamnă doar amplasarea unui monument, ci regenerarea unui spațiu urban lipsit astăzi de identitate. O parcare poate deveni o piațetă monumentală, realizată din piatră naturală, armonios integrată în centrul istoric al Iașului. În centrul acesteia s-ar afla Monumentul-Mausoleu al Domnitorului Grigore Alexandru Ghica, care va adăposti și osemintele sale. Ansamblul ar fi completat de arbori de talie mare, vegetație ornamentală, alei, bănci, iluminat arhitectural și elemente decorative discrete, creând un spațiu al respectului, al reculegerii și al memoriei. Acest amplasament are o valoare simbolică aparte. El creează o legătură firească între Palatul Roznovanu, Teatrul Național și Biserica Sfântul Sava, fără a afecta marile ansambluri istorice existente și fără a intra în competiție cu alte monumente emblematice ale orașului. În același timp, oferă spațiul necesar organizării ceremoniilor oficiale și manifestărilor culturale. Știm că principala critică va fi legată de desființarea parcării existente. Dar tocmai aceasta este una dintre marile calități ale proiectului. Spațiul este redat oamenilor, nu autoturismelor. Accesul autospecialelor, al serviciilor de intervenție și al delegațiilor oficiale poate fi păstrat prin bolarzi retractabili și pavaj dimensionat pentru trafic ocazional, fără ca întreaga piațetă să rămână ocupată permanent de mașini. De asemenea, apreciem eforturile depuse până acum pentru realizarea monumentului, însă considerăm că un domnitor de talia lui Grigore Alexandru Ghica merită o reprezentare artistică sobră, monumentală și impunătoare, capabilă să transmită autoritate, demnitate și respect. În imaginile prezentate ilustrăm o posibilă viziune asupra unui astfel de ansamblu memorial, integrat armonios în noua piațetă. AUR Municipiul Iași susține această soluție deoarece consideră că răspunde cel mai bine criteriilor istorice, arhitecturale, urbanistice și simbolice pe care trebuie să le îndeplinească un monument dedicat ultimului domnitor al Moldovei. Nu propunem doar amplasarea unei statui, ci crearea unui nou reper urban și istoric pentru Iași, un loc al memoriei, al demnității și al respectului față de trecutul nostru”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Bogdan Cojocaru acuză întârzieri la parcurile industriale din Iași: Promisiuni peste promisiuni. Rezultate? Zero – VIDEO

Deputatul PSD Bogdan Cojocaru critică administrația liberală a Consiliului Județean Iași, pe care o acuză că a întârziat ani la rând dezvoltarea parcurilor industriale de la Lețcani, Holboca și Pașcani. Parlamentarul susține că județul riscă să piardă oportunitățile economice generate de viitoarele autostrăzi A7 și A8 din cauza lipsei de progres în pregătirea infrastructurii pentru investitori. „PNL Iași = Promisiuni peste promisiuni. Rezultate? Zero De ani de zile, conducerea PNL a Consiliului Județean Iași vorbește despre parcurile industriale de la Lețcani, Holboca și Pașcani ca despre motoarele dezvoltării economice. Fiecare campanie a venit cu aceleași promisiuni: investiții, locuri de muncă, investitori și prosperitate. Între timp, autostrăzile A7 și A8 avansează, iar județele din jur se pregătesc să profite de noile oportunități economice. La Iași, însă, parcurile industriale au rămas ani la rând în faze de amânări, documentații și noi termene. Chiar și astăzi, proiectele sunt zero, după întârzieri repetate. Nu poți vorbi despre dezvoltare economică dacă infrastructura pentru investitori întârzie ani de zile. Nu poți pretinde că ești pregătit pentru autostrăzi când zonele industriale care ar trebui să atragă fabrici și locuri de muncă sunt încă în așteptare. Autostrăzile vin. Întrebarea este simplă: va fi Iașul pregătit să profite de ele sau va pierde încă o oportunitate din cauza promisiunilor neonorate și a lipsei de ritm administrativ?”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Deputatul Bogdan Cojocaru critică dur guvernarea: Veniturile statului sunt mai mici decât anul trecut

Deputatul Bogdan Cojocaru a lansat acuzații la adresa actualei conduceri guvernamentale, susținând că datele oficiale privind execuția bugetară ar indica o scădere reală a veniturilor statului în primele cinci luni ale anului. Acesta afirmă că măsurile economice adoptate nu au avut efectul scontat, iar economia ar traversa o perioadă dificilă. „Mitul „salvatorului” Bolojan se destrămă sub impactul cifrelor care nu mint! Veniturile REALE încasate de stat în primele 5 luni au fost mai mici decât anul trecut. Sunt date oficiale ale execuției bugetare, prezentate de ministerul Finanțelor, care dau dimensiunea gravelor greșeli comise de Ilie Bolojan. Tot chinul a fost în zadar. Oamenii suferă, economia e în genunchi, țara e complet blocată, iar perspectivele sunt din ce în ce mai rele, pentru absolut nimic… cu Bolojan premier în continuare, și-n pofida demiterii de către Parlament, obiectivul esențial al reducerii deficitului bugetar este o iluzie. Bolojan a preferat metodele negative, refuzându-le pe cele pozitive. A permis multinaționalelor să-și transfere profiturile în afara țării și s-a opus luni de zile la Programul PSD de stimulare economică. În schimb, a crescut taxele, și a dispus concedieri care acum cad ca popicele în instanțele de judecată din întreaga țară. Așa a ajuns România în recesiune! Pe primele cinci luni încasările au fost de 255,99 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere nominală de 9,2%, sub rata inflației de 10,9%, ceea ce în mod REAL înseamnă o scădere cu 0,7%, de aproximativ 400 de milioane de lei; este un rezultat catastrofal, date fiind scumpirile generalizate, creșterea TVA, a taxelor, a accizelor, a prețului energiei și carburanților, care ar fi trebuit să aducă mai mulți bani decât anul trecut, peste rata inflației. Bolojan fusese avertizat că aici vor duce măsurile sale rudimentare, dar a ignorat orice argument”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Deputatul Silviu Gurlui a participat la ceremoniile dedicate Zilei Drapelului Național, organizate la Iași

Deputatul Silviu Gurlui a transmis un mesaj cu prilejul Zilei Drapelului Național al României, după participarea la slujba de sfințire a Tricolorului de la Catedrala Mitropolitană și la ceremonia oficială desfășurată în fața Instituției Prefectului – Județul Iași. Parlamentarul a subliniat importanța respectării simbolurilor naționale și a valorilor pe care acestea le reprezintă. „Sub Tricolor, uniți în credință și în iubirea de țară! Astăzi, de Ziua Drapelului Național al României, am avut onoarea de a participa, la Catedrala Mitropolitană din Iași, la slujba de sfințire a Tricolorului, un moment de profundă încărcătură spirituală și patriotică, prin care steagul național primește binecuvântarea Bisericii înainte de a fi înălțat. Ulterior, în fața Instituției Prefectului – Județul Iași, alături de prefect, primarul municipiului Iași, reprezentanți ai Armatei Române, ai Ministerului Afacerilor Interne, ai Consiliului Județean, ai Parlamentului, ai instituțiilor publice, ai asociațiilor de veterani și ai societății civile, am participat la ceremonia oficială dedicată Tricolorului. Un grup numeros al AUR Iași, format din parlamentari, consilieri locali, membri și susținători ai partidului, s-a alăturat acestui moment solemn, în semn de respect față de unul dintre cele mai puternice simboluri ale identității și unității naționale. Prezența noastră a fost expresia convingerii că valorile naționale trebuie cinstite nu doar prin cuvinte, ci și prin participare, respect și responsabilitate. Am asistat la alocuțiunile dedicate acestei zile, la înălțarea Drapelului României pe catarg, la intonarea Imnului Național, la defilarea militarilor și la momentele susținute de fanfara militară. Sunt gesturi care ne reamintesc că libertatea, unitatea și demnitatea unui popor se păstrează prin respectul față de istorie, credință și simbolurile sale. Tricolorul nu este doar un steag. El poartă în culorile sale sacrificiul eroilor, idealul Unirii, credința acestui neam și speranța generațiilor care au construit și vor construi România. Să ne ridicăm întotdeauna la înălțimea Tricolorului, nu să coborâm Tricolorul la înălțimea intereselor de moment. La mulți ani, Drapelului Național al României! La mulți ani tuturor românilor!”, a transmis deputatul Silviu Gurlui.
Deputatul Bogdan Cojocaru: Cine se aseamănă se adună – nu este o sentință, ci o observație

Deputatul Bogdan Cojocaru critică dublul standard din politică și susține că funcția publică trebuie să fie despre rezultate pentru cetățeni, nu despre gestionarea imaginii. Într-o reacție referitoare la situațiile care îi vizează pe Ciprian Ciucu și Costel Alexe, acesta afirmă că alegătorii apreciază consecvența, caracterul și asumarea responsabilității, nu justificările și strategiile de comunicare. „Cine se aseamănă se adună – nu este o sentință, ci o observație. Animalul politic autentic nu se recunoaște după principii, ci după instinctul de supraviețuire. Cât timp problemele sunt ale altora, discursul este despre moralitate, integritate și standarde. Când propriul nume ajunge asociat cu instanțe și controverse, discursul se transformă brusc în victimizare, nuanțe și explicații tehnice. Între administrația publică și politica de imagine există o diferență uriașă. Prima înseamnă rezultate pentru cetățeni. A doua înseamnă comunicate, justificări și încercări permanente de a controla percepția publică. În cazul lui Ciucu și Alexe, comparațiile nu apar pentru că situațiile ar fi identice, ci pentru că oamenii s-au săturat de aceeași specie de politician: dur cu adversarii, indulgent cu sine, exigent în declarații și flexibil când standardele ajung să i se aplice personal. Funcția publică nu este un scut de imagine, iar administrația nu este o agenție de PR. Cetățenii nu votează explicații. Votează caracterul, consecvență și responsabilitate. Restul este doar zgomot politic”, a transmis deputatul Bogdan Cojocaru.
Simona-Elena Macovei, deputat S.O.S. România de Iași: Cine plăteşte nota de plată a deficitului bugetar? Din nou, cetăţenii şi mediul privat

„În ultimele săptămâni, românii au fost martorii unor discuţii tot mai intense privind măsurile fiscale pe care Guvernul intenţionează să le adopte pentru reducerea deficitului bugetar. Din păcate, ceea ce se conturează nu este o reformă autentică a statului, ci o nouă încercare de a transfera costurile propriilor greşeli asupra cetăţenilor şi antreprenorilor. Deficitul bugetar nu a apărut peste noapte. El este rezultatul unor ani de cheltuieli necontrolate, al lipsei de reforme administrative şi al incapacităţii de a combate risipa din sectorul public. România se află astăzi în faţa unei situaţii care nu mai poate fi ignorată: deficitul bugetar a devenit una dintre cele mai mari vulnerabilităţi ale economiei naţionale. Din păcate, în loc să discutăm despre dezvoltare, investiţii şi creşterea nivelului de trai, suntem puşi în situaţia de a vorbi despre noi taxe, noi impozite şi noi poveri pentru cetăţeni şi pentru mediul de afaceri. Cei aflaţi astăzi la putere încearcă să prezinte deficitul drept o fatalitate economică. Dar adevărul este altul. Deficitul bugetar este rezultatul unor decizii politice greşite, al lipsei de disciplină financiară şi al refuzului de a reforma un aparat administrativ supradimensionat şi costisitor. Ani la rând s-au făcut promisiuni privind reducerea risipei, digitalizarea administraţiei şi eficientizarea instituţiilor publice. Rezultatele sunt însă modeste. În schimb, cheltuielile au crescut, iar nota de plată este prezentată acum românilor. În loc să reducă privilegiile, să elimine suprapunerile instituţionale şi să eficientizeze cheltuirea banului public, actuala putere pare să aleagă cea mai simplă cale: creşterea poverii fiscale. România are nevoie de responsabilitate bugetară, însă aceasta nu poate fi construită prin măsuri care afectează nivelul de trai al populaţiei şi competitivitatea economiei. Mediul de afaceri are nevoie de predictibilitate, nu de schimbări fiscale adoptate în grabă. Familiile românilor au nevoie de stabilitate, nu de noi motive de îngrijorare privind costul vieţii. Este nedrept ca antreprenorii care creează locuri de muncă, angajaţii care îşi plătesc corect taxele şi pensionarii care îşi gestionează cu greu veniturile să fie cei care suportă consecinţele unei guvernări lipsite de viziune şi responsabilitate. Este timpul ca cei aflaţi la guvernare să îşi asume responsabilitatea pentru deciziile care au generat dezechilibrele actuale. Înainte de a cere sacrificii cetăţenilor, statul trebuie să demonstreze că este capabil să îşi reducă propriile excese şi să gestioneze eficient resursele publice. Ca reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare, avem datoria să atragem atenţia asupra acestor derapaje şi să susţinem o abordare bazată pe responsabilitate, eficienţă şi respect faţă de contribuabili. România nu poate fi guvernată prin improvizaţie fiscală şi nici prin măsuri care penalizează munca, investiţiile şi iniţiativa privată. Soluţia este reforma statului, nu împovărarea contribuabililor”, a menționat deputatul S.O.S. România de Iași, Simona Elena Macovei.