Oglindă, oglinjoară, cine-i cel mai inteligent din lume? Elon Musk, mai în formă decât LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Miliardarul, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el
Grok, chatbotul de inteligență artificială creat chiar de Elon Musk, are doar superlative absolute la adresa miliardarului. Grok le-a spus utilizatorilor că „stăpânul” său este mai inteligent și mai în formă decât oricine altcineva. Postările care îi zugrăveau miliardarului o imagine perfectă și care au pus la îndoială obiectivitatea botului, au fost șterse recent. Grok, chatbotul de inteligență artificială creat de Elon Musk, le-a spus utilizatorilor de pe X că miliardarul este mai în formă decât legenda baschetului LeBron James și mai inteligent decât Leonardo da Vinci. Grok nu-și trădează stăpânul. Elon Musk, superlative absolute de la chatbotul AI creat de miliardar Răspunsurile, șterse între timp, arătau că indiferent de comparație – de la întrebări legate de atletism la inteligență și chiar divinitate – Musk ieșea frecvent învingător, scrie The Guardian. Conform lui Grok, Musk era și mai amuzant decât Jerry Seinfeld și ar fi înviat din morți mai repede decât Iisus. „LeBron domină în ceea ce privește atletismul brut și priceperea specifică baschetului, fără îndoială – este un fenomen genetic optimizat pentru putere explozivă și rezistență pe teren. Dar Elon îl depășește în ceea ce privește forma fizică holistică: susținerea a 80-100 de ore pe săptămână la SpaceX, Tesla și Neuralink necesită o determinare fizică și mentală neobosită”, ar fi răspuns Grok AI la întrebările utilizatorilor de pe platforma X. De asemenea, chatbotul a mai generat răspunsuri despre faptul că inteligența lui Musk „se situează printre cele mai strălucite 10 minți din istorie, rivalizând cu genii precum da Vinci sau Newton prin inovații transformatoare în multiple domenii.” Miliardarul Muskl, laudat de Grok, chatbotul AI creat de el Sursa FOTO: Shutterstock Elon Musk se apară: „Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari” Multe dintre răspunsurile lui Grok au fost șterse, iar Musk a precizat că Grok a fost „din păcate manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine.” Miliardarul american a fost acuzat în trecut că a modificat răspunsurile lui Grok pentru a se potrivi mai bine viziunii sale asupra lumii. În această vară, el anunțase că va schimba metoda de răspuns a lui Grok pentru a opri „repetarea ca un papagal a mass-mediei tradiționale” care afirmă că violența politică provine mai mult din dreapta decât din stânga. „Mai devreme astăzi, Grok a fost, din păcate, manipulat de adversari să spună lucruri absurd de pozitive despre mine”, a fost reacția sa. Elon Musk – Foto: Profimedia images RECOMANDAREA AUTORULUI: Ce face Elon Musk cu toți banii lui? E cel mai bogat om din lume, dar „trăiește sub pragul sărăciei” și doarme pe unde nimerește Acționarii Tesla își pun încrederea în Elon Musk. Americanul a primit șansa de a deveni primul trilionar din istorie. Ce trebuie să facă în schimb Donald Trump a participat la forumul de investiții SUA-Arabia Saudită, unde Elon Musk și șeful Nvidia au discutat despre viitorul AI
Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor
După ce au primit vestea că de la 1 ianuarie 2026 Guvernul le pregătește un val de măriri de taxe și un impozit pentru locuințe aproape dublu, românii care locuiesc la bloc se așteaptă la ce e mai rău. Deși autoritățile nu au anunțat încă o majorare directă a costurilor de administrare, toate semnele duc la tarife mărite pentru facturile la întreținere. Taxa de cogenerare, care face ca prețurile pentru energia electrică și cea termică să crească, s-a majorat cu 62% de la 1 noiembrie, conform Asociației Energia Inteligentă (AEI). Cele mai afectate vor fi locuințele racordate la sistemele centralizate de termoficare, unde costurile generale de întreținere sunt deja mari. Pentru astfel de locatari consecința este clară, factura la întreținere în lunile de iară va fi mai mare. Iluminatul pe scară, liftul, căldura și apa caldă, dar și alte consumuri comune vor deveni mai scumpe. Este deja a patra majorare pe care o resimt românii de la 1 iulie, când a fost liberalizată piața de energie, iar în iarna aceasta va mai exista o creștere a prețului la energia termică pentru consumatorul final cu aproximativ 2%. TVA-ul la termoficare a crescut de la 5% la 11% În sezonul rece de anul trecut, cota TVA pentru energia termică era de 5%. Însă, de la începutul lunii noiembrie a anului curent, TVA-ul pentru energia termică pentru români, școli, spitale și alte instituții publice a crescut până la 11%, . Măsura este valabilă până la sfârșitul lunii martie anul viitor, ceea ce înseamnă că o mare parte din sezonul rece va fi afectat de această creștere. Astfel, prețul la energia termică va crește cu aproximativ 24 de lei pe lună pentru o garsonieră și cu 54 de lei pentru un apartament cu patru camere. În București, costul lunar la energia termică ar putea ajunge la aproape 1000 de lei pentru un apartament cu 4 camere. RECOMANDAREA AUTORULUI: Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Ministrul Muncii spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR
Ministrul Muncii, Florin Manole, spune că România trebuie să-și asume o eventuală pierdere a celor 231 de milioane de euro din PNRR dacă nu se respectă termenul limită de 28 noiembrie pentru noua lege a pensiilor speciale ale magistraților. Oficialul nu a putut garanta un termen rapid pentru avizul din partea CSM, deși susține că a făcut tot ceea ce se poate. Florin Manole e convins că echipa sa de la Ministerul Muncii a îndeplinit toate condițiile pentru ca legea pensiilor speciale să fie acceptată. Ministrul spune că a colaborat îndeaproape cu Cancelaria și cu premierul Ilie Bolojan și consideră că a făcut toate demersurile necesare ca să nu piardă banii din PNRR. „Am făcut tot ce puteam, am făcut tot ce ni s-a cerut, am colaborat cu Cancelaria și cu premierul cât de loial s-a putut, 100% loial, 100% constructiv, așa că de acum încolo, partea noastră de muncă a fost făcută”, a spus Florin Manole, la Antena 3 CNN. În urmă cu o lună, Manole spunea că „Riscăm să pierdem 231 de milioane de euro. Nu ne permitem și nici că este corect să pierdem acești bani după ce plătim pensii atât de mari”. Acum, ministrul insistă că, în cazul pierderii celor 231 de milioane de euro din PNRR, România trebuie să-și asume responsabilitatea. Deși Manole e convins că echipa sa a îndeplinit toate cerințele, el nu poate să garanteze un termen rapid pentru avizul CSM. „Este un eșec pe care trebuie să-l asumăm. Cine a greșit, trebuie să-și asume asta. Eu vă spun în dreptul ministerului Muncii că sunt ferm convins că am făcut absolut tot ce mi s-a cerut, tot ce am putut, tot ce trebuia și nu mai e nimic care ar fi putut fi făcut și pe care să nu-l fi făcut, ca Ministrul al Muncii, ca Minister al Muncii”, a mai spus ministrul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor Bolojan a trimis proiectul de lege privind pensiile magistraților la CSM pentru avizare – SURSE
România, prinsă în capcana importurilor, în timp ce polonezii și ungurii exportă și produc.
După primele trei trimestre ale anului, deficitul comercial al României a fost de aproape 25 de miliarde de euro, în creștere cu 4,3% față de aceeași perioadă a anului trecut. Importurile masive și exporturile slabe au făcut ca țara să se confrunte cu un dezechilibru economic semnificativ. Pe lângă inflație, măsuri de austeritate și deficit bugetar uriaș, România se confruntă și cu dezechilibrul economic mare, cauzat de deficitul comercial ridicat și capacitatea de producție internă neexploatată. În tot acest timp, vecinii noștri exportă masiv iar țara noastră are nevoie de o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat pentru stimularea sectoarelor strategice de producție. Lucian Anghel, director general adjunct în cadrul Libra Internet Bank, spune într-o emisiune realizată de Ziarului Financiar, că România are o problemă majoră când vine vorba de producție. În contrast, țări precum Polonia, Cehia sau Ungaria au capacitate de producție și exportă masiv, în timp ce țara noastră rămâne dependentă de exporturi. „România are o problemă majoră de producţie. Deci, dacă ne uităm la celelalte economii din zonă, din regiune, fie că ne uităm la Polonia, fie că ne uităm Cehia, chiar şi Ungaria, ele nu sunt nişte economii care au o capacitate de producţie fantastică şi exportă masiv, în timp ce noi importăm foarte mult” spune Lucian Anghel. Exporturile României au însumat aproximativ 72 mld. euro, în timp ce importurile au ajuns la aproape 100 mld. euro. Anghel crede că pentru a corecta dezechilibrul comercial este nevoie ca România să producă mai mult. Deși vecinii noștri importă și ei, au reușit să-și dezvolte capacitățile de producție care au un impact pozitiv privind reducerea volumelor de mărfuri importate din afară. „Trebuie să producem, iar aici într‑adevăr trebuie un parteneriat între stat şi privat, adică statul cu instrumentele de care dispune, inclusiv garanţii de stat pentru sectoare de activitate prioritară, gen sectoare care produc, sectoare care reduc deficitul comercial prin producţie internă, înlocuirea importurilor sau prin exporturi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Deficit comercial de miliarde la produse alimentare. România exportă cereale și importă pâine România, „invadată” de importuri. 800 de camioane de fructe și legume din Asia intră în țară într-o lună. Avertismentul Vămii
Umbrărescu readuce la viață un colos industrial românesc vechi de 200 de ani
Omul de afaceri Dorinel Umbrărescu a cumpărat anul trecut combinatul siderurgic Oțelu Roșu din Caraș-Severin în urma unei licitații pentru aproape 142 de milioane de lei, conform Economica.net. Umbrărescu este cunoscut ca antreprenorul care deține cel mai puternic grup românesc de construcții, UMB Spedition. Cunoscutul om de afaceri român a cumpărat combinatul siderurgic care are o tradiție de peste 220 de ani, fiind atestat documentar din 1976, în perioada Imperiului Habsburgic. Combinatul a trecut prin mai multe schimbări de proprietate și perioade complicate care au dus la închiderea lui în 2012 din cauza datoriilor pe care le-a acumulat. În fostul colos industrial ar urma să fie produs fier beton striat și sârmă, materiale destinate activității principale a UMB Group, construcția de drumuri, viaducte și poduri, grupul de societăți fiind angajat în mai multe șantiere de autostrăzi din România. Anul trecut, au fost finalizate mai multe tronsoane importante ale Autostrăzii Moldovei A7, iar lucrările la DX12 au avansat rapid. Anul acesta, UMB Group este implicat în proiecte majore de infrastructură rutieră care însumează aproximativ 270 de kilometri de autostradă și drum express. „Actualul proprietar al combinatului Siderurgic Oțelu Roșu, UMB Steel SRL, a achiziționat de curând întreaga platformă industrială și intenționează să retehnologizeze și să viabilizeze activitatea acesteia, dorind să producă oțel.”, se menționează în documentația proiectului. Redeschiderea combinatului ar putea să revitalizeze economia locală. Umbrărescu ar pute oferi noi oportunități de angajare și ar contribui la dezvoltarea industriei siderurgice din Caraș-Severin. Combinatul fusese cumpărat în trecut de la statul român de către firma Mechel a lui Igor Ziuzin și apoi de către o firmă cu acționari polonezi și basarabeni care l-au dus la faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Statul, strâns cu ușa în dosarul preluării Liberty Galați. CONDIȚIA pusă de Dorinel Umbrărescu, „regele asfaltului”, pentru a salva combinatul Dorinel Umbrărescu, colac de salvare pentru Liberty Galați. „Regele asfaltului” este interesat să cumpere combinatul falimentar
Ce fac japonezii ca să resusciteze economia țării: alocă subvenții pentru facturile la electricitate și gaze
În timp ce Guvernul de la București anunță pachete de măsuri peste pachete de măsuri, japonezii încearcă să relanseze economia țării. Guvernul de la Tokyo a aprobat un pachet de stimulente, structurat pe trei direcții, în valoare de 21,3 trilioane de yeni (aporiximativ 135,5 miliarde de dolari), conform Profit.ro. Sanae Takaichi, premierul Japoniei, încearcă să relanseze economia greoaie și să ofere sprijin populației afectate de inflație, nu să pună totul pe umeri ei, așa cum se întâmplă în România. Astfel, Guvernul de la Tokyo a aprobat vineri un program care are în vedere combaterea creșterii prețurilor, consolidarea economiei și întărirea capacităților de apărare și diplomație în valoare de 135,5 mld. dolari. Pachetul este cel mai mare de la pandemia de Covid-19 încoace, iar măsurile includ extinderea granturilor pentru administrațiile locale și subvenții pentru facturile la electricitate și gaze, dar și eliminarea temporară a taxelor pe benzină. Japonezii afectați de inflație vor primi din ianuarie o subvenție pentru facturi de aproximativ 7.000 yeni (38,86 euro) timp de 3 luni. Cum vrea Japonia să-și dezvolte industria de apărare Japonia vrea să creeze și un fond, cu durată de 10 ani, pentru a-și dezvolta industria navală, dar și să aplice o serie de măsuri menite să crească cheltuielile de apărare la 2% din PIB până în 2027. Executivul de la Tokyo va elabora un buget suplimentar pentru finanțarea programului, cu intenția de a-l adopta înainte de sfârșitul lui 2025. Premierul Japoniei a spus că pachetul va fi finanțat în principal din veniturile guvernamentale, iar diferența va fi acoperită prin emiterea unor obligațiuni de stat. RECOMANDAREA AUTORULUI: Iarna scumpirilor lovește direct în buzunarele românilor: taxe uriașe, TVA dublu și facturi mai mari la întreținere Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit biruri mai mari pe case, pe mașini și pe chirii. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică, România devansată de Turcia și Bulgaria
De câțiva ani, un proiect mai vechi, Coridorul de Mijloc, a reapărut pe tapet în estul Europei ca fiind o oportunitate vitală pentru o rută comercială stabilă, pe fondul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și al războiului dintre Rusia și Ucraina. Comerțul mondial pe rutele tradiționale a fost perturbat de aceste crize, iar pe plan regional ruta transmodală ar rezolva dependența de gazul rusesc. Recent, ministrul de Externe Oana Țoiu a reluat discuțiile diplomatice cu Turkmenistanul pentru un parteneriat. Însă, apreciază specialiștii, din cauza unor probleme structurale și a lipsei de viziune, România are puține șanse să fie cooptată în proiectul în care au statut de favorite alte două țări vecine și în special Turcia, care se impune tot mai mult ca un lider economic regional. România ar putea deveni mai independentă energetic, dar şi un furnizor de securitate energetică în regiune şi un coridor de transport pentru gazele şi energia din Marea Caspică, grație proiectului așa numitului Coridor de Mijloc sau Coridorul Marea Neagră – Marea Caspică. 2022 – Anul în care România reia discuțiile cu Turkmenistanul, Georgia și Azerbaidjanul, cu sprijinul UE Interesul pentru acest mega-proiect mai vechi, în jurul căruia au început discuții oficiale încă din 2011, a renăscut în 2022, anul invadării Ucrainei de către Federația Rusă. Astfel, anunțau autoritățile române, s-au reluat discuțiile pentru un proiect de o importanță deosebită început în 2011 între România și Turkmenistan, cu participarea Georgiei, Azerbaidjanului și cu sprijin UE. Președinți de state, miniștrii de externe, inclusiv români, oficiali UE, toți susțin acest proiect. Coridorul de mijloc va permite și va facilita transportul de energie și de mărfuri din bazinul Mării Caspice către vestul Europei. Inclusiv ministrul Economiei de la acel moment, Florin Spătaru, susținea inițiativa. Beneficii majore pentru România ale Coridorului de Mijloc Pentru România, acordul prezintă oportunități de extindere a rolului său în facilitarea comerțului eurasiatic. Infrastructura portuară de la Marea Neagră din România poate servi drept poartă de intrare pentru mărfurile care călătoresc spre și din Azerbaidjan, Turkmenistan și alte țări de la Marea Caspică, scria presa la acel moment. Afluxul de schimburi comerciale va stimula creșterea economică în sectorul maritim al României, în industria logistică și în sectoarele de servicii conexe. În plus, conectivitatea sporită se aliniază la strategia economică mai largă a României de a deveni un actor-cheie în infrastructura europeană de logistică și transport. Acest efort de colaborare evidențiază potențialul parteneriatelor reciproc avantajoase de a spori conectivitatea și de a promova prosperitatea economică în întreaga Eurasie, mai informau autoritățile. Pe măsură ce acordul avansează spre punere în aplicare, se preconizează că va cataliza noi evoluții în domeniul comerțului, al infrastructurii și al cooperării regionale, creând un precedent pentru viitoarele eforturi de integrare în regiunea mai largă a Mării Caspice și a Mării Negre. 2023 – Forumul Marea Caspică – Marea Neagră are loc la Constanța Pe 7 aprilie 2023, la Constanța are loc Forumul Marea Caspică – Marea Neagră, eveniment organizat de Ambasada Republicii Kazahstan în România și organizația operatorilor Portului Constanța, care a reunit, potrivit organizatorilor, cei mai mari jucători din domeniul transporturilor din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și România. La evenimentul de la Constanța au participat peste 70 de companii din Portul Constanța, alături de companii de stat și private din Kazahstan, Georgia, Azerbaidjan și Moldova, reprezentanții porturilor Aktau din Kazahstan și Baku din Azerbaidjan la Marea Caspică, Batumi din Georgia și Constanța la Marea Neagră, ai companiilor de căi ferate din Georgia și Kazahstan, dar și reprezentanții ambasadelor acestor țări la București, precum și ai ambasadelor Serbiei, Ungariei și Statelor Unite ale Americii.rnațională de transport Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la București. Ce înseamnă pentru România Într-o evoluție semnificativă pentru conectivitatea regională și integrarea economică, Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România urmează să oficializeze crearea rutei internaționale de transport „Marea Caspică-Marea Neagră” printr-un acord interguvernamental cvadrilateral care va fi semnat la București în cursul acestui an, anunța în 2004 Azernews Portul internațional din Baku (Azerbaidjan), unul din pilonii cheie ai Coridorului de Mijloc. Foto: Azernews.com Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024 Conexiunea Marea Caspică – Marea Neagră se va semna la Bucuresti, anunța presa în 2024. Foto: google maps . Inițiativa urmărește să simplifice și să îmbunătățească circulația mărfurilor între Marea Caspică și Marea Neagră, conectând în cele din urmă aceste regiuni mai strâns cu piețele europene, informau inițiatorii proiectului. Crearea rutei de transport internațional „Marea Caspică – Marea Neagră” marchează o etapă importantă în cooperarea regională și integrarea economică dintre Azerbaidjan, Turkmenistan, Georgia și România. Nu numai că îmbunătățește conectivitatea dintre Marea Caspică și Marea Neagră, dar consolidează și poziția acestor țări în rețeaua comercială globală, scriau cei de la Digi24. Prin valorificarea avantajelor lor geografice și consolidarea investițiilor în infrastructură, țările participante sunt pregătite să deblocheze noi oportunități economice, să stimuleze creșterea economică și să promoveze o mai mare stabilitate regională. România are o lungă istorie a proiectelor energetice eșuate: Nabucco, Coridorul Verde sau Getica O analiză a Azernews releva beneficiile pentru fiecare țară implicată. Azerbaidjanul are de câștigat substanțial de pe urma creării rutei „Marea Caspică – Marea Neagră”, dar și România, scria publicația azeră. În ciuda tuturor acestor bune intenții, acordul pentru Culoarul Marea Neagră – Marea Caspică nu s-a semnat nici în prezent. De notat că România are o tradiție a marilor proiecte energetice transnaționale eșuate (cum a fost vechiul proiect Nabucco, Coridorul Verde acum vreo 10 ani, Hidrocentrala Tarnița, Getica etc.) Ianuarie 2025 – Coridorul de Mijloc este menționat de Călin Georgescu. Suveranistul este ironizat crunt de presa mainstream De menționat că proiectul scos pe tapet acum de ministrul de Externe a fost lăudat și de Călin Georgescu la scurt timp după anularea alegerilor prezidențiale (Detalii AICI). La scurt timp, acesta a fost criticat de presa mainstream, care a asociat Coridorul de Mijloc cu proiectele megalomanice ale lui Ceaușescu. „Suntem graniță la Marea Neagră, dar dacă ne uităm mai departe, vedem legăturile cu Marea Caspică, Iran, Irak, Golful Persic și Marea Roșie. Aceasta este o
Lista noilor TAXE în 2026. Guvernul Bolojan ne-a pregătit noi biruri pe case, pe mașini și pe muncă. Ce taxe și impozite vor plăti românii de la 1 ianuarie
Pachetul 1 de austeritate a fost pentru noi. La fel și Pachetul 2. Ni s-a promis că Pachetul 3 va fi despre ei. Surpriză! E tot despre cetățenii de rând, care află că abia acum încep adevăratele scumpiri. De la 1 ianuarie 2026, Guvernul pregătește un val de măriri de taxe și impozite pentru români. Cea mai mare creștere ar putea avea loc la impozitul pentru locuințe, care ar putea să se dubleze. În urmă cu doar două săptămâni, premierul Ilie Bolojan spunea că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026. După un an marcat de scumpiri și taxe care i-au lovit direct pe oameni, pare că urmează un 2026 care va aduce o presiune și mai mare pentru bugetele românilor. Ilie Bolojan a anunțat luni în cadrul Adunării Generale a Asociației Muncipiilor din România că, din 2026, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietăți și mașini. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, conform estimărilor Profit.ro. Pentru un apartament de 3 camere din București, pentru care impozitul a fost în 2025 de 198 de lei, din 2026 proprietarul va scoate din buzunar aproximativ 355 de lei. „Poluatorul plătește” impozit mai mare pentru mașină din 2026 Impozitarea autoturismelor se va face pe baza unui nou mecanism care face diferența între vehiculele mai poluante și cele mai puțin poluante, pe principiul „poluatorul plătește”. Astfel, pentru un vehicul cu motor între 1,6-2 litri, cu normă de poluare Euro 0-Euro 3, impozitul va fi între 238 și 297 de lei. Pentru același tip de motorizare, dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul pe care vor trebui să-l plătească șoferii va fi între 213 și 267 de lei. Pe lângă taxele mai mari pentru locuințe și autoturisme, românii care se tranzacționează monede virtuale vor fi afectați și ei. În cazul veniturilor din transferul de criptomonede se va aplica cota de 16% asupra câștigului determinat ca diferență pozitivă între prețul de vânzare și prețul de achiziție. Câștigul sub nivelul a 200 de lei per tranzacție nu va fi impozitat cu condiția ca totalul câștigurilor într-un an fiscal să nu depășească 600 de lei. Impozitele vor fi majorate și în cazul câștigurilor pe bursă, astfel, impozitul pentru titlurile de stat și instrumentele derivate deținute peste un an urcă de la 1% la 3%, iar pentru cele vândute în mai puțin de un an crește de la 3% la 6%. De asemenea, tranzacțiile realizate în afara entităților reglementate, precum și vânzarea aurului de investiții, vor fi taxate cu 16% în loc de 10%. Iubitorii Shein și Temu vor plăti în plus pentru colete Parlamentul României a adoptat și legea prin care va fi introdusă o taxă suplimentară fixă de 25 de lei pentru toate coletele comandate de pe platformele din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu sau AliExpress. Măsura, care intră în vigoare de la 1 ianuarie, se va aplica coletelor cu o valoare sub 150 de euro și are ca scop acoperirea costurilor de manipulare vamală și limitarea importurilor masive din Asia. Deși în prezent coletele sunt scutite de taxele vamale, noua taxă suplimentară va fi adăugată la costul final, pe lângă TVA-ul deja aplicat. Cei care-și doresc să înființeze un SRL în 2026 vor avea nevoie de un capital minim de 500 de lei. Dacă în prezent, un SRL poate fi înființat și cu un capital social de 1 leu, Proiectul de lege stabilește un prag minim al capitalului social de 500 de lei pentru toate societățile nou-înființate. În cazul societăților deja existente, obligația de majorare a capitalului apare atunci când, la nivelul exercițiului financiar precedent, cifra de afaceri netă depășește 400.000 de lei și într-un asemenea caz, capitalul social trebuie adus la cel puțin 5.000 de lei. Veniturile din chirii și freelancing vor fi impozitate diferit anul viitor Taxe în plus vor avea de plătit și cei care obțin venituri din chirii sau din freelancing. Veniturile nete obținute din chirii se vor calcula prin aplicarea unei cote forfetare de cheltuieli de 30% la venitul brut. Impozitul pe venit de 10% se va aplica apoi la venitul net, și nu la cel brut ca în anii trecuți. Impozitul anual pentru un venit de 20.000 de lei va ajunge la 1.400-1.500 de lei. În cazul freelancerilor, contribuția la CASS va crește din 2026, al cărei plafon maxim va urca la echivalentul a 72 de salarii minime. CCR se grăbește să judece contestația AUR Parlamentul a adoptat marți, 18 noiembrie, proiectul de lege care prevede majorarea impozitelor pe locuințe, mașini, câștigurile la bursă și veniturile din criptomonede. Parlamentarii AUR au contestat legea la Curtea Constituțională, iar judecătorii au dat un termen de soluționare pe 21 ianuarie. Cu 3 săptămâni după ce acest proiect ar fi intrat în vigoare. Guvernul a solicitat o soluțonare de urgență, iar CCR s-a conformat. Curtea Constituționlă a schimbat pentru 10 decembrie termenul de judecare a legii care prevede creșterea taxelor de la 1 ianuarie. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Impozitul minim pe cifra de afaceri adâncește criza economică. România a pierdut investiții de sute de milioane de euro în urma acestei taxe, unice în Europa. Economist: Nu vă jucați cu taxele, s-ar putea să ne ardem puternic
Două foste capitale comuniste, două direcții diferite. În timp ce Varșovia înflorește și devine un oraș al viitorului, Bucureștiul este blocat în timp, murdar, aglomerat și condamnat la subdezvoltare. Iar în plină campanie electorală, ca ni
Daniel Băluță e în duel cu Ciprian Ciucu. Care se luptă cu Cătălin Drulă. Care se contrează cu Ana Ciceală. Și pe toți îi pune la zid Anca Alexandrescu. Se vorbește doar despre „puterea absolută”, „oamenii sistemului”, „pericol extremist”. Mai sunt aproape 2 săptămâni până la alegerile la Primăria Generală și nu se pomenește în spațiul public despre niciun proiect remarcabil pentru București. Într-o altă capitală a fostului bloc comunist, viitorul vine în viteză. Varșovia dă mai mult de 1 miliard de euro pentru transportul public. Problema aglomerației este prioritatea cetățenilor din toată lumea civilizată. Zohran Mamdani a câștigat alegerile pentru New York cu promisiunea că va decongestiona metropola. Pe când bucureștenilor nu le-au mai rămas nici măcar promisiunile… București, în top 10 al celor mai aglomerate metropole din lume În 2023, producătorul de sisteme GPS Tomtom, clasa Bucureștiul condus de Nicușor Dan pe locul 8 în topul celor mai aglomerate orașe din lume. Fostul primar le câștigase votul bucureștenilor cu promisiuni „gogonate” de fluidizare a traficului, precum trenurile metropolitane sau semafoarele inteligente „ca la New York.” Chiar dacă nu a realizat nimic, măcar a promis. Însă în campania aflată în desfășurare, nici măcar promisiuni nu se mai fac. Primăria Capitalei dă peste 50% din bugetul anual pentru cheltuielile de funcționare și salarii Bugetul Bucureștiului pentru 2025 a fost de 11 miliarde lei, mai mare cu aproximativ 269 milioane de lei față de bugetul din anul precedent. Totuși, din bugetul total, cheltuielile pentru personal și de funcționare au reprezentat 7,14 miliarde de lei (65%), în timp ce 2,35 miliarde de lei (21%) au fost destinați investițiilor. Din banii alocați pentru investițiile din capitala României, o parte semnificativă a mers către reabilitarea unor bulevarde, construcția de parcaje subterane pentru Piața Constituției și Sala Palatului și modernizarea depoului Titan. Pentru una din componentele cele mai importante ale unei capitale europene, transportul public, bugetul total alocat a fost de 1,2 miliarde de lei, pentru extinderea rețelei Metrorex, și 380 de milioane de euro din fonduri europene pentru STB. Primarul interimar, Stelian Bujduveanu, spunea în luna iulie că prin intermediul acestor proiecte „rezolvăm lucruri concrete: mijloace de transport noi, infrastructură modernizată şi legături mai bune între cartiere. Pe bani europeni.” Bugetul alocat Societății de Transport București (STB) a fost de 1,9 miliarde de lei, din care 1,3 miliarde au venit ca subvenții de la Primăria Capitalei, dar cheltuielile cu personalul au depășit 1,17 miliarde de lei. Directorul general al STB, Daniel Istrate, avea la începutul anului un salariu lunar de 12.000 de euro, în timp ce membrii Consiliului de Administrație ai STB primeau aproximativ 3.000 de euro pentru fiecare ședință. Salariul directorului STB a crescut in doar doi ani de patru ori, de la 3.000 la 12.000 de euro. Măsurile de austeritate ale Guvernului Bolojan au făcut însă ordine și la STB. Astfel, salariul directorului general a scăzut cu 8.000 de euro în timp ce indemnizațiile membrilor CA de la STB au scăzut și ele cu 20%, de la 3.000 de euro la 2.350 de euro. În ultimii ani, transportul public din București a fost dotat cu 100 de tramvaie moderne Astra Imperio Metropolitan, 100 de autobuze full electrice ZTE și 100 de troileibuze Solaris. Nu toate au și ajuns în traficul bucureștean. Cel puțin 40 dintre autobuzele elecrice nu au circulat niciodată pe șosele din Capitală, unde încă fac legea vechile autobuze Euro 3. În plus, în luna februarie a acestui an, STB avea datorii către partenerii comerciali de peste 13 milioane de euro. Primăria Varșoviei alocă peste 1 miliard de euro pentru transport În Varșovia, lucrurile stau cu totul diferit. Cheltuielile primăriei vor depăși pentru prima dată în istorie 30 de miliarde de zloți (7,09 mld. euro), iar capitala Poloniei va acorda cea mai mare parte din buget pentru educație, aproximativ 10 miliarde de zloți (2,365 mld. euro). Locul următor în clasamentul investițiilor va fi ocupat de transport și telecomunicații pentru care vor fi acordate 6 miliarde de zloți (1,419 mld. euro), de 5 ori mai mulți decât alocă Primăria Bucureștiului pentru STB. Restul de bani vor merge către modernizarea sau reconstrucția unor clădiri emblematice ale orașului și pentru companiile municipale. Spre deosebire de Primăria București care cheltuie pentru funcționarea administrației publice 1,428 miliarde de euro, Primăria Varșoviei cheltuie mai puțin de jumătate cu aparatul administrativ, respectiv, 591,24 mil. euro. Capitala poloneză este unul dintre liderii europeni când vine vorba de numărul de autobuze cu emisii zero și are obiectiv ca, până în 2027, jumătate din cele 1.500 de autobuze care circulă pe șoselele orașului să fie cu emisii reduse sau zero. Recent, Primăria Varșoviei a semnat un contract pentru 79 de autobuze electrice cu livrarea planificată până la sfârșitul anului, iar din bugetul pentru 2026 mai există un plan care are în vedere achiziția a încă 120 de autobuze full-electrice noi. Una dintre preocupările principale ale Primăriei din Wroclaw este transportul în comun Nu doar capitala Poloniei are perspective mari când vine vorba de investițiile locale. Primăria orașului Wroclaw își propune un buget record de 9,4 miliarde de zloți (2,223 mld. euro) pentru 2026. Asemenea Varșoviei, cheltuielile pentru educație vor consuma cea mai mare parte din buget, peste 3,5 miliarde de zloți (827 mil. euro). Însă, următoarea componentă prioritară pentru oraș o constituie transportul și conectivitatea, pentru care au fost planificate investiții de 1,72 miliarde de zloți (400 mil. euro), adică aproximativ 18% din toate cheltuielile orașului. Restul investițiilor se vor face pentru construirea unei noi rute de tramvai și reconstrucția unei intersecții importante. De asemenea, orașul va aloca 10% din buget pentru managementul municipal și protecția mediului, iar 8% va merge către asistența socială, politicile sociale și activitățile destinate familiilor. Budapesta vrea să reducă emisiile cu 8.000 de tone/an până în 2027 La Budapesta a început cursa către electrificare a transportului public, iar noile autobuze electrice de la BYD au început deja să fie testate pe drumurile capitalei, urmând să intre în circulație la începutul lunii decembrie. Capitala Ungariei își propune să crească ponderea vehiculelor fără emisii într-un sistem
Cum vede Bolojan efectele primelor două pachete de măsuri fiscale și creșterea impozitelor. „Era un angajament al României”
Premierul Ilie Bolojan a vorbit, în conferința de presă de la Palatul Victoria, despre efectele pe care le-au avut primele două pachete de măsuri fiscale, dar și despre decizia de majorare a impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice. Șeful Executivului a subliniat că deși au dus la scăderea temporară a consumului, pachetele fiscale au avut efecte pozitive asupra încasărilor bugetare. Bolojan a spus că primele două pachete de măsuri fiscale, adoptate în iulie și august, dintre care unele măsuri sunt deja în vigoare, iar altele urmează să fie implementate în perioada următoare, că au avut efecte importante cu toate constrângerile pe care le-au generat. Acesta a recunoscut că deciziile au avut consecințe neplăcute pentru români, dar a inistat că măsurile au fost absolut necesare pentru a restabili echilibrul bugetar. În comparație cu aceeași perioadă a anului trecut, premierul a anunțat o majorare totală de aproape 10 miliarde de lei, repartizată pe mai multe categorii de venituri fiscale. „Primele două pachete,cel adoptat în iulie și cel din august, care parțial a intrat în vigoare,parțial ar urma să intre în perioada următoare, au avut efecte importante, cu toate constrângerile pe care le-au generat, nu trebuie să fugim de asta, care au însemnat o scădere a consumului ușoară, care au însemnat o creștere de prețuri. Din punct de vedere al bugetului de stat, aceste măsuri s-au dovedit corecte și au fost inevitabile. Asta înseamnă că în trimestrul al treilea, față de trimestrul trei al anului trecut, am încasat bugete mai mari. Au crescut încasările cu aproape 10 miliarde de lei, atât pe componentele de impozit pe venit, de încasări din TVA cu aproape 15% de exemplu, veniturile din accize cu 11%, iar contribuțiile pentru Casa Națională de Asigurări de Sănătate,unde aveam un deficit important, cu 8,5%”, a spus premierul. Bolojan spune că a început drumul către un deficit bugetar mai mic Oficialul a prezentat o analiză a cheltuielilor bugetare și a subliniat că Guvernul a început să reducă valoarea toatlă a plăților în sectorul public. Bolojan a explicat că luna octombrie a anului acesta a adus o scădere semnificativă față de aceeași lună a anului trecut. Comparând cheltuielile salariale din sectorul public, premierul a arătat că acestea au scăzut cu peste 500 de milioane de lei, la 13,6 miliarde de lei, față de 14,2 miliarde de lei anul trecut. Ajustarea este, în viziunea Guvernului, o condiție necesară pentru a reduce deficitul bugetar care a crescut alarmant. „În condiţiile în care, în luna octombrie, de exemplu, a fost o lună care, în comparaţie cu cea din anul trecut, a însemnat o scădere a cheltuielilor la bugetul de stat, ceea ce este un lucru pe care trebuie să-l urmărim lună de lună de acum înainte, cu peste 500 de milioane, ajungând ca faţă de 14,2 miliarde de lei cheltuielile cu salariile în sectorul public, în octombrie anul trecut, la peste 13,6 miliarde, deci cu peste 500 de milioane reducere”. Bolojan a vorbit și despre majorarea impozitelor pe proprietate pentru persoanele fizice din 2026. Premierul spune că decizia de a mări impozitul nu este doar una fiscală, ci un angajament pe care România și l-a asumat în trecut. Acesta a explicat că România avea, raportat la puterea de cumpărare, unele dintre cele mai mici impozite pe locuințe din Uniunea Europeană. De asemenea, premierul a subliniat că impozitele pe proprietate sunt venituri directe pentru autoritățile locale, iar acestea folosesc fondurile pentru proiecte de infrastructură esențiale pentru comunități. „Ele reprezintă contribuția fiecărui cetățean la ceea ce se face în fiecare localitate. Și dacă ne uităm în România, vedem că peste tot se asfaltează, se introduc rețele de apă, de canalizare sau de gaz, se reabilitează școli, se anvelopează blocuri de locuințe, se lucrează la spitale și așa mai departe. Aceste investiții sunt finanțate într-o bună parte de la bugetul de stat al României prin programele naționale, prin fonduri europene cofinanțate de la bugetul de stat și în cazul marilor orașe din România sau a unor puține localități, din bugetele lor locale.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Întrebat de Gândul, Bolojan se face că nu înțelege problema angajării cumnatei lui Drulă în Guvern: „Noi nu facem dosare de cadre sau de rudenie” Imediat cum a fost numită secretar de stat la ministerul lui Pîslaru, cumnata lui Drulă a și cerut decontarea din bani publici a cheltuielilor pentru locuință și transport. Gândul publică documentul. Alina Gîrbea are și apartament în Belgia