Samsung ar putea readuce cel mai avansat model Galaxy A, retras în urmă cu patru ani
Galaxy A73 a fost ultimul smartphone Samsung cu ecran mare pe care îl puteai avea cu bani relativ puțini, producătorul sud-coreean anticipând în mod corect potențialul acestei nișe de piață, manevra executată cu măiestrie contribuind la maximizarea vânzărilor pentru seria de telefoane Galaxy S Plux. Între timp, seria Galaxy A de telefoane mid-range a rămas cu două opțiuni favorite – Galaxy A3x și Galaxy A5x, alternativa premium mid-range dispărând aproape fără ca nimeni să observe. Asta și pentru că puțini cumpărau de fapt modelul Galaxy A7x, poziționat cu un preț prea mare pentru a merita în ochii cumpărătorilor tentați deja de modelele din gama premium. Dar cine spune că nu putem avea Galaxy A77, readus la viață într-un moment crucial în care se prefigurează scumpiri peste așteptări la gama premium. Deocamdată, singurul indiciu este listarea unui dispozitiv Samsung necunoscut, dar cu nume familiar, în catalogul Geekbench. Identificat cu numele de model SM-A776B, acesta ar putea fi cu adevărat „unicornul” Galaxy A77, pregătit pentru lansare nu mai târziu de începutul anului viitor. Dispozitivul în cauză ar urma să folosească un chipset cu procesor deca-core și GPU Xclipse 940. Adică, un cip din seria Exynos 2400 sau 2400e, salvat de Samsung prin folosirea proviziilor uriașe de cipuri Exynos 2400 „defecte”, rechizitionate un prin atribuirea unui nivel de performanță inferior. Potrivit surselor, planul Samsung ar fi de a lansa un telefon mid-range cu performanțe peste așteptări în jocuri de Android. Ceea ce, să recunoaștem, nu sună deloc rău, dacă și prețul e unul adecvat. Deocamdată, tot ce putem spune este că dispozitivul în cauză rulează Android 16 și vine echipat cu 8GB memorie RAM. Cum ar fi… Galaxy A56 „pe steroizi”. La momentul „fatidic”, oprirea seriei Galaxy A7x a fost percepută ca o încercare din partea Samsung pentru decongestionarea portofoliului de telefoane deja aglomerat cu dispozitive poziționate la un nivel foarte apropiat după criteriul prețului. Dar acum că seria premium Galaxy S este pe cale să devină prea scumpă pentru consumatorii de rând, readucerea celui mai scump model Galaxy A ar funcționa ca un downgrade mascat, Galaxy A77 reapărând cu hardware semnificativ mai slab decât sugerează diferența de preț, dar fără ca publicul țintă să sesizeze imediat capcana întinsă prin argumente de marketing.
Turiștii care vor să viziteze Londra vor fi taxați. Marea Britanie vrea un profit de 240 milioane lire anual
Primarul Londrei Sadiq Khan ar putea impune o taxă turistică vizitatorilor care vor să petreacă o noapte în capitala Regatului Unit, exact după modelul altor orașe ca Veneția, Milano, Tokyo, Paris sau New York City. Legea English Devolution and Community Empowerment Bill este în dezbatere în Parlamentul britanic. Potrivit estimărilor, Londra ar putea acumula un profit anual de 240 de milioane de lire sterline de pe urma taxei turistice. Anul trecut, 89 de milioane de turiști s-au cazat pentru cel puțin o noapte la Londra, informează BBC. Marea Britanie este singura țară membră din G7 în care guvernul național împiedică autoritățile locale și primăriile să implementeze taxe turistice. Unii britanici resping ideea Kate Ncholls, șefă a industriei ospitalității din Marea Britanie, consideră ideea „șocantă”. „Ar putea avea un impact major asupra consumatorilor britanici, este o taxă asupra familiilor de muncitori britanici care vor să se relaxeze în Londra, iar taxa i-ar putea face să ezite să mai vină. Vizitatorii de peste mări sunt importanți pentru centrul Londrei. Sunt constructori care vin la muncă, oameni de afaceri care vin la conferințe, familii care vin la concerte și teatre sau care vor să-și vadă rudele și prietenii. Taxa de valoare adăugată în Anglia, Țara Galilor și Scoția este de 20% și este semnificativă – este o taxă pe o taxă. Clienții noștri deja plătesc cele mai mari taxe”, a spus ea. În Țara Galilor și Scoția au fost deja implementate taxe turistice Însă, Scoția și Țara Galilor au introdus taxe pentru vizitatorii care petrec o noapte în marile orașe. Taxa turistică reprezintă un procent din factura pentru cazare. Din 2026, autoritățile vor colecta 1,30 de lire sterline pe noapte de la turiștii care vizitează Țara Galilor. New York City obține un venit anual de 493 milioane de dolari de pe urma taxei turistice. Taxă de ocupare a unei camere hoteliere este 5,875%, iar taxă suplimentară pentru unitatea de cazare se ridică la 1,50 dolari pe zi, fie la 3,50 dolari pe noapte. Tokyo înregistrează un profit anual de 35 milioane de dolari de pe urma taxei turistice. Pasagerii care părăsesc Japonia, fie cu vaporul, fie cu avionul, sunt obligați să plătească o taxă turistică internațională în valoare de 1.000 de yeni (6,37 dolari) per plecare. Sursa Foto: Shutterstock Autorul recomandă: De la 1 aprilie 2025, turiștii românii trebuie să plătească o TAXĂ de intrare în Marea Britanie. Ce presupune autorizația electronică de călătorie
BNR confirmă că reformele lui Bolojan au eșuat. Inflația ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu 8,8% anticipat iniţial
Consiliul de Administrație a Băncii Naționale a României notează în minuta ședinței de politică monetară din 12 noiembrie că rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat. Banca Națională a României a transmis că în a doua parte a orizontului proiecţiei inflația ar urma să scadă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, comparativ cu valorile de 3% şi 2,7% preconizate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă. ”În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că actualele evaluări relevă o nouă înrăutăţire a perspectivei inflaţiei în raport cu previziunile precedente, mai cu seamă în prima parte a orizontului de prognoză, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să înregistreze o scădere modestă în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie fluctuantă şi semnificativ mai ridicată decât cea din proiecţia precedentă. Totodată, după corecţia descendentă abruptă pe care o va consemna în trimestrul III 2026 pe fondul unor efecte de bază, ea va descreşte într-un ritm relativ lent şi de la un nivel sensibil superior celui previzionat anterior, reintrând în intervalul ţintei în trimestrul I 2027 – cu o întârziere de un semestru faţă de prognoza din august –, şi menţinându-se la niveluri mai ridicate până la finele orizontului proiecţiei. Astfel, rata anuală a inflaţiei ar urma să ajungă la 9,6% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 8,8% anticipat anterior, iar în a doua parte a orizontului proiecţiei să se reducă până la 3,7% în decembrie 2026 şi la 2,9% în septembrie 2027, faţă de valorile de 3% şi 2,7% previzionate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă”, au semnalat membrii Consiliului. Responsabile de noua înrăutăţire a perspectivei inflaţiei sunt efectele directe tranzitorii peste aşteptări exercitate în trimestrul III 2025 de expirarea schemei de plafonare a preţului la energia electrică şi de majorarea cotelor de TVA şi a accizelor, care au antrenat creşteri considerabile de dinamică atât pe ansamblul componentelor exogene ale IPC, cât şi la nivelul inflaţiei de bază, au remarcat membrii Consiliului. S-a observat că, în condiţiile date, acţiunea factorilor pe partea ofertei va redeveni doar uşor dezinflaţionistă pe orizontul apropiat de timp – în principal pe seama unor efecte de bază manifestate pe segmentele produse din tutun, combustibili şi preţuri administrate -, dar îşi va accentua puternic acest caracter în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea amplelor efecte inflaţioniste directe generate de eliminarea plafonului la preţul energiei electrice şi de majorarea impozitelor indirecte. Urcarea ratei anuale a inflaţiei şi cantonarea acesteia în următoarele trei trimestre pe un palier ridicat şi superior celui previzionat anterior este preocupantă din perspectiva comportamentului viitor al anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mai lung, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului, evocând şi deviaţia amplă şi prelungită de la intervalul ţintei a dinamicii inflaţiei din ultimii ani, precum şi riscurile venite din evoluţia pe termen scurt a preţurilor alimentelor şi gazelor naturale, în contextul reglementărilor în domeniu. Au fost subliniate însă în mod repetat natura şocurilor ce au provocat actualul puseu inflaţionist, precum şi caracterul tranzitoriu al efectelor inflaţioniste directe exercitate, ce urmează să se epuizeze în trimestrul III 2026 şi să antreneze astfel o corecţie descendentă abruptă a traiectoriei ratei anuale a inflaţiei, reconfirmată, de altfel, de noua prognoză pe termen mediu. În acelaşi timp, membrii Consiliului au reliefat implicaţiile asupra cererii de consum şi a activităţii investiţionale ale pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate din acest an, apreciind în mod unanim că, într-un asemenea context, riscul ca actualul puseu inflaţionist să afecteze anticipaţiile inflaţioniste pe termen mediu şi să genereze efecte secundare este semnificativ diminuat, reclamând totuşi monitorizarea atentă a tuturor evoluţiilor, dat fiind şi comportamentul inflaţiei din ultimii ani. Totodată, s-a observat că presiunile factorilor fundamentali îşi vor păstra caracterul inflaţionist pe orizontul apropiat de timp – în principal sub influenţa dinamicii costurilor salariale din sectorul privat –, dar vor deveni apoi dezinflaţioniste şi se vor intensifica progresiv, în condiţiile în care deficitul de cerere agregată este aşteptat să se adâncească relativ alert până la finele anului viitor, pe fondul progresului corecţiei bugetare iniţiate în 2025. Relevante din perspectiva acţiunii factorilor fundamentali au fost considerate şi efectele scăderii temporare a puterii de cumpărare a populaţiei sub impactul creşterii ample a ratei anuale a inflaţiei, precum şi probabila ameliorare semnificativă a structurii cererii agregate pe orizontul proiecţiei în raport cu anul 2024, prin mărirea contribuţiei investiţiilor în detrimentul consumului privat, cu implicaţii şi asupra evoluţiei PIB potenţial. Dinamica anuală a inflaţiei de bază va rămâne însă marcată până la mijlocul anului viitor de efectele tranzitorii peste aşteptări exercitate de majorarea cotelor de TVA, precum şi de nivelurile crescute ale anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, de natură să mărească gradul de persistenţă a acestei componente a inflaţiei, mai ales în prima parte a orizontului prognozei, au arătat membrii Consiliului. În acelaşi timp, s-a sesizat că efecte dezinflaţioniste moderate şi ceva mai temperate decât în proiecţia precedentă vor decurge din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, inclusiv pe fondul evoluţiei cursului de schimb leu/euro, în timp ce anticipaţiile inflaţioniste pe termen scurt vor cunoaşte o corecţie descendentă relativ mai pronunţată în trimestrul III 2026, odată cu producerea efectelor de bază dezinflaţioniste asociate majorării impozitelor indirecte din anul curent. În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat se va reduce probabil doar uşor în următoarele trei trimestre, şi pe o traiectorie mult mai ridicată decât cea previzionată anterior, iar ulterior corecţiei descendente din trimestrul III 2026, va descreşte ceva mai lent decât în prognoza precedentă, coborând spre finele orizontului proiecţiei marginal sub punctul central al ţintei. Astfel, ea este aşteptată să se situeze la 8,1% în decembrie 2025, comparativ cu nivelul de 6,8 la sută previzionat anterior, şi să scadă în a doua parte a orizontului proiecţiei până la 3,8% în decembrie 2026 şi la 2,3% în septembrie 2027, faţă de nivelurile de 2,7%, respectiv 2% anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă, au subliniat membrii Consiliului. Consiliul de administraţie al BNR a decis
Colaps total de tensiune în sistemul electroenergetic național. „Aurora”, cel mai amplu exercițiu, a testat în premieră un scenariu unic / Simulare realizată de cele mai mari companii din energie
Cel mai amplu exercițiu național de restaurare a Sistemului Electroenergetic Național în condiții de stres – care a primit numele „Aurora” – a testat în premieră un scenariu unic, din Centrala Hidroelectrică Șugag, au anunțat oficialii operatorului național de sistem și transport al energiei electrice și ai celui mai mare producător național de energie. Peste o sută de specialiști tehnici și operativi din toate entitățile implicate au participat la un exercițiu unic care a simulat un colaps total de tensiune, într-un scenariu apropiat de condițiile reale ale unui incident major, care indisponibilizează inclusiv rețelele de telecomunicații publice. „Acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă” Cele mai mari companii din energie – MApN, SRI și STS – au simulat cum poate fi restaurat sistemul electroenergetic național în urma unui colaps total de tensiune, potrivit informațiilor Mediafax.ro. „Apărarea și restaurarea Sistemului Electroenergetic Național sunt activități esențiale, care permit gestionarea unor situații de urgență și readucerea sistemului la starea normală de funcționare. Într-un context regional în care securitatea energetică devine tot mai importantă, acest tip de exerciții contribuie la întărirea capacității de reacție rapidă, îmbunătățirea cooperării transfrontaliere în Europa de sud – est, precum și la creșterea rezilienței sistemului energetic național”, a precizat STS. Miza exercițiului Aurora: „Funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme” La desfășurarea acțiunii au asistat Secretarul de Stat din Ministerul Energiei Pavel Casian Nițulescu, precum și reprezentanți ai Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Apărării Naționale, Serviciului Român de Informații și ai Serviciului de Telecomunicații Speciale. „Cooperarea dintre Transelectrica, Hidroelectrica, Distribuție Energie Electrică Romania, ROMGAZ, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy a reunit, în premieră, tehnologii clasice și soluții moderne într-un scenariu dificil, care a cerut decizii rapide, coordonare și sincronizare impecabile. Rezultatul demonstrat prin succesul exercițiului denumit simbolic Aurora evidențiază pregătirea profesională de înaltă calitate și dedicarea echipelor operative, capabile să susțină funcționarea unui sistem energetic complex chiar și în condiții extreme”, au transmis organizatorii. Exercițiul, care a înregistrat un succes important pentru specialiștii SEN, a fost realizat pentru prima dată prin cooperarea a șapte entități din Sistemul Electroenergetic Național, respectiv CNTEE Transelectrica SA, SPEEH Hidroelectrica SA, Distribuție Energie Electrică Romania (DEER), SNGN ROMGAZ SA, Enevo Group, Nova Power & Gas și Eurowind Energy, cu suportul tehnic al Serviciului de Telecomunicații Speciale. Potrivit inițiatorilor, scenariul a presupus și limitarea comunicațiilor publice, situație frecventă în condiții reale de criză. În acest cadru, rolul sistemelor de telecomunicații speciale puse la dispoziție de Serviciul de Telecomunicații Speciale este esențial pentru reușita procesului de restaurare. Exercițiul din Centrala Hidroelectrică Șugag încheie o serie de testări inițiate de Transelectrica, în parteneriat cu Hidroelectrica, pe perioada acestui an, menite să asigure pregătirea tehnică și operațională a sistemului pentru situații de urgență. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: CSAT aprobă Strategia Națională de Apărare și programul SAFE. Săptămâna viitoare, Nicușor Dan prezintă Strategia în Parlament
Ce taxe plătești atunci când vinzi un apartament sau o casă. Actele necesare în 2025
Vânzarea unui apartament sau a unei case implică, pe lângă alegerea unui preț corect, și pregătirea unor acte și achitarea taxelor specifice. În 2025, procesul poate fi finalizat rapid, în doar 3-4 zile în regim normal sau în 2 zile în regim de urgență, la orice notar public din România. Pregătirea corectă a documentelor și cunoașterea taxelor asociate tranzacției sunt esențiale pentru ca procesul de vânzare să decurgă fără probleme și pentru ca proprietarul să fie sigur că respectă legislația în vigoare. Actele necesare pentru încheierea unei tranzacții imobiliare Primul document care nu trebuie să lipsească este actul de proprietate al imobilului. El poate fi un contract de vânzare-cumpărare, de donație, o sentință civilă definitivă și irevocabilă, un titlu de proprietate sau un certificat de moștenitor obținut la notar și intabulat în cartea funciară. Un alt document esențial este certificatul fiscal, emis de Administrația Financiară unde se plătește impozitul anual pe imobil. Certificatul atestă că proprietarul nu are datorii către stat și trebuie solicitate pentru fiecare coproprietar, dacă este cazul. Documentul se poate obține prin depunerea unei cereri la registratura organului fiscal sau prin serviciul online „Spațiul virtual privat”, fiind emis în aproximativ 3 zile lucrătoare și având valabilitate până la sfârșitul lunii în care este eliberat. Documentația cadastrală și extrasul de carte funciară Documentația cadastrală, realizată doar de un expert cadastral autorizat, este obligatorie pentru autentificarea vânzării. Costurile variază între 700 și 1.000 de lei, în funcție de numărul de camere, la care se adaugă o taxă fixă de 120 de lei către Oficiul Cadastral și de Publicitate Imobiliară (OCPI). Termenul de eliberare este de aproximativ 18 zile lucrătoare. Extrasul de carte funciară se obține prin intermediul biroului notarial și este un document necesar autentificării actului de vânzare-cumpărare. Pentru ca tranzacția să fie finalizată, proprietarul trebuie să prezinte și certificatul de performanță energetică, eliberat de un auditor energetic atestat. Prețul mediu pentru apartamente este de aproximativ 250 de lei, iar pentru case el poate varia în funcție de suprafață și complexitate. Totodată, este necesară prezentarea ultimei facturi și a chitanței aferente utilităților, care dovedesc plata la zi, precum și, în cazul apartamentelor, adeverința emisă de asociația de proprietari/locatari. Aceasta confirmă că nu există datorii pentru întreținere sau cheltuieli comune și trebuie emisă în original, cu semnătura și ștampila oficială a asociației. Recomandările autorului: Ce ACTE sunt necesare în 2024, pentru cumpărarea un apartament. Legislația în domeniul tranzacțiilor imobiliare a suferit modificări, în 2023 Cât te costă mutatul într-o casă nouă. Suma pe care trebuie să o scoți din buzunar pentru acte, renovarea și amenajarea unei locuințe
Controversatul fondator al Binance, grațiat de Trump, ar fi făcut plăți către gruparea Hamas
Changpeng Zhao, fondatorul platformei de criptomonede Binance, este suspectat că ar fi făcut plăți către Hamas, gruparea teroristă care a comis atacurile de la 7 octombrie 2023 în Israel, potrivit Financial Times. Omul de afaceri chinez a fost anterior grațiat de Donald Trump. Întrebat într-un interviu de ce a făcut-o, președintele SUA a mărturisit că „nici măcar nu știe cine este”. Din 2017 până în 2023, Changpeng Zhao a condus cea mai mare platformă de schimburi de criptomonede din lume. El a plecat de bunăvoie din funcția de conducere după ce a pledat vinovat pentru acuzațiile de spălare de bani în SUA. Născut în orașul chinez Lianyungang, în anul 1977, acesta a emigrat cu familia sa în Canada după protestele și masacrul din Piața Tiananmen din 1989. El a absolvit studiile în știința computerelor la Universitatea McGill. În 2023, Departamentul de Justiție al SUA a solicitat peste 4 miliarde de dolari de la Binance Holdings, ca parte a unei propuneri de soluționare a unei investigații. Negocierile dintre Departamentul de Justiție și Binance au inclus posibilitatea ca fondatorul bursei de criptomonede, Changpeng Zhao, să se confrunte cu acuzații penale în Statele Unite. Sursa Foto: Arhiva Autorul recomandă: Washington Post: Familia Trump, INTERESATĂ de AFACERI cu bursa de crypto Binance, al cărei fondator, închis pentru spălare de bani, vrea o GRAȚIERE
Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română. Regula care se aplică împotriva oricărei tentative de înșelăciune. Este prea frumos să fie adevărat? Fugi cât mai poți!
Poliția Română a publicat un ghid pentru depistarea Deep Fake, într-o lume în care multitudinea de informații face ca granița dintre adevărat și fals să fie una fragilă. Inteligența artificială (AI) a avansat în ultimii ani, permițând crearea de videoclipuri și imagini extrem de realiste. În prezent, aceste tehnologii sunt folosite în principal pentru divertisment, însă un aspect negativ îl reprezintă faptul că acestea sunt utilizate ca un instrument de inducere în eroare a oamenilor, cu scopul de a obține câștiguri financiare nelegale. „Niciodată, polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații” Deepfake-urile – videoclipuri false create cu AI – și imaginile generate artificial au devenit instrumentele preferate ale autorilor infracțiunilor din domeniul criminalității informatice, promovate masiv pe rețelele de socializare. Chiar și oamenii de bună-credință sunt induși în eroare de aceste „capcane” crezând că văd celebrități, experți financiari sau persoane aflate la nevoie. „În ultima perioadă, au fost reclamate mai multe fapte realizate cu inteligența artificială, fiind create mai multe videoclipuri false cu un ofițer de poliție sau cu alte persoane care se recomandă a fi consultanți financiari, în vederea inducerii în eroare a victimelor de a realiza investiții fictive sau a obține date financiare pentru a putea efectua, ulterior, tranzacții neautorizate. În acest sens, pe lângă recomandările sus-menționate, facem precizarea că niciodată polițiștii nu vor apela cetățenii cu video, prin intermediul anumitor aplicații și cu atât mai mult nu vor face recomandări de investiții. Totodată, polițiștii colaborează doar instituțional cu unitățile bancare, în vederea recuperării prejudiciilor”, au precizat polițiștii. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Cele mai frecvente moduri de operare întâlnite în anul 2025 sunt: Trading scam și investment fraud. Videoclipuri deepfake cu oameni de afaceri, de notorietate sau cu politicieni care „recomandă” platforme de investiții crypto, forex sau „inteligență artificială miraculoasă” care promit multiplicarea banilor peste noapte. Victimele sunt direcționate către site-uri false unde depun bani spre a fi investiți și care, în realitate, ajung la autori prin diferite scheme de transfer de monede (virtuale sau fiat). Scam-uri caritabile. Deepfake-uri cu copii bolnavi, victime ale dezastrelor sau celebrități care cer donații urgente. Oamenii donează, prin intermediul unor link-uri false, iar sumele de bani ajung direct la infractori. Romance scam îmbunătățit cu ajutorul AI. Utilizarea de către infractori a unor profiluri false cu poze și videoclipuri generate de AI cu persoane atractive din punct de vedere al aspectului și caracterului, prin intermediul cărora dezvoltă relații emoționale, apoi cer bani pentru „urgențe medicale” sau „bilete de avion.” CEO/CFO fraud (Business E-mail Compromise evoluat). Utilizarea de către infractori de video-call-uri deepfake în care „șeful” cere transferuri urgente de bani. Impersonare celebrități pentru produse false. Deepfake-uri cu diverse personalități care „oferă gratuit” produse. Imagini folosite masiv în moduri de operare precum: Romance scams și catfishing; Profiluri false de influenceri care promovează produse sau diverse tipuri de înșelătorii sau investiții; Crearea de „martori” în povești false de investiții („Uite câți oameni s-au îmbogățit!”); Șantaj sau hărțuire (poze false cu persoane în situații compromițătoare). Utilizarea inteligenței artificiale în scopuri ilegale poate duce la diverse consecințe, atât din punct de vedere financiar, cât și din punct de vedere al manipulării, precum: Pierderi financiare directe; Traume emoționale (oameni care donează ultimii bani pentru „copii bolnavi” inexistenți sau se îndrăgostesc de persoane false); Erodarea încrederii în media și instituții: „Dacă nimic nu mai e real, atunci nimic nu mai contează”; Manipulare politică și electorală (deepfake-uri cu candidați care spun lucruri pe care nu le-au spus niciodată); Distrugerea reputației personale (revenge porn deepfake, folosit în special împotriva femeilor); Amenințări la securitatea națională (deepfake-uri cu lideri politici care declară război etc.). În acest sens, recomandăm prudență cetățenilor și oferim mai multe măsuri de contracarare și protecție privind recunoașterea unui videoclip sau o fotografie făcută cu inteligența artificială: Ce trebuie știut în cazul ideoclipurilor deepfake: Trebuie verificat clipitul ochilor → în multe deepfake-uri vechi, clipitul era anormal, însă, în anul 2025, acest aspect a fost îmbunătățit considerabil, dar încă apar inconsistențe; Mișcările buzelor și sincronizarea cu sunetul → adesea nu sunt perfecte, mai ales în limbi non-engleză; Iluminarea și umbrele → verifică dacă lumina de pe față se potrivește cu fundalul; Reflexii în ochi și dinți → adesea lipsesc sau sunt nenaturale; Mâini și degete → încă o slăbiciune majoră a multor modele A.I. – aspectul degetelor este anormal, ori sunt prea multe sau prea puține; Caută artefacte → pete ciudate, blur în jurul feței, tranziții nenaturale; Mâini și degete deformate (apar încă frecvent la deepfake-urile prezente în anul 2025); Fundal inconsistent sau obiecte topite; Ochi asimetrici sau pupile anormale; Păr anormal sau îmbrăcăminte care nu are sens fizic; Aspecte ale unor obiecte sau bunuri din videoclip sau imagine care par deformate; Folosește reverse image search (Google Lens, TinEye) – dacă imaginea nu apare nicăieri altundeva înainte de data postării, e suspectă. Ghid pentru depistarea Deep Fake, publicat de Poliția Română Măsuri de protecție și prevenire pentru cetățeni: Regula care se aplică pentru toate măsurile de protecție împotriva oricărei tentative de înșelăciune: Dacă pare prea frumos ca să fie adevărat (îmbogățire rapidă, cadouri de la celebrități, iubire perfectă în două săptămâni etc.), ESTE FALS; Nu da click pe link-uri din reclame sau mesaje nesolicitate; Nu transfera bani niciodată cuiva pe care l-ai cunoscut doar online; Verifică întotdeauna sursa oficială: Dacă un om de afaceri, o persoană de notorietate sau orice altă personalitate promovează ceva, caută pe contul acesteia oficial de pe rețelele de socializare verificat și vezi dacă a postat acolo; Activați autentificarea în doi pași (2FA) în aplicațiile și conturile importante, folosind o aplicație de tip „Authenticator” (nu doar SMS); Este necesară raportarea conținutului suspect pe platformele pe care apare; Se pot folosi extensii browser care detectează automat deepfake-urile; În cazurile în care ați fost victima unei înșelăciuni în mediul online, sesizați cât mai rapid organele judiciare, întrucât o reacție promptă poate sprijini în mod semnificativ desfășurarea investigațiilor. Sursa foto: Gandul RECOMANDAREA AUTORULUI: Lumea virtuală „a înghițit” lumea reală? Analiza care distruge mitul supremației digitale. Cărțile, mallurile și mașinile înving roboții
Selly anunță că stațiunea de 50 de milioane de euro va fi gata în iulie anul viitor. Nibiru își propune să ofere o experiență superioară românilor
Cunoscutul vlogger și antreprenor Andrei Șelaru (Selly) spune că proiectul privat de 50 de milioane de euro de pe litoralul românesc, între Costinești și Tuzla, ar putea fi gata în luna iulie a anului viitor, conform Ziarului Financiar. Stațiunea Nibiru este gândită ca o completare a festivalului Beach, Please!, un proiect cu succes răsunător, care a avut un impact economic de 60 de milioane de euro. Nibiru va fi o stațiune complet nouă, construită de la zero, între Costinești și Tuzla, pe o suprafață de 21 de hectare. Proiectul ar urma să fie finalizat în iulie 2026, iar Selly promite că stațiunea va concura cu alte destinații exotice din lume, precum Ibiza, Mykonos sau Saint Tropez. Deși Nibiru e asociată direct cu vloggerul român, acționar majoritar al proiectului nu este Selly, ci Global Records, firma care se află și în spatele festivalului Beach, Please!. „Investiţia totală, teren plus construcţii, se ridică la 50 de milioane de euro. Investitor majoritar este Global Records Group, deţine peste 50% din acţiuni, ei au pus majoritatea banilor. Mai este o întreagă listă de investitori pe care o să îi dezvăluim în curând, atunci când se închide lista. Mai sunt nişte lucruri acolo în desfăşurare. Eu am undeva la 15% din acest proiect. Ca totul să fie gata până în iulie anul viitor, nu e o misiune uşoară. Aşa că astăzi ne gândim doar la asta, la cum oferim oamenilor cea mai bună experienţă, o locaţie curată, îngrijită, multiple activităţi pe care să le facă”, a spus CEO-ul Nibiru. Nibiru vrea să schimbe turismul românesc Stațiunea este concepută ca o platformă de conținut digital viral, cu spații de filmare, studiouri pentru creatori, proiecte media și colaborări cu branduri internaționale, care ar putea să revitalizeze turismul din România. Selly promite că Nibiru va oferi infrastructura necesară pentru ca turismul să genereze venituri substanțiale, iar estimările specialiștilor spun că stațiunea va atrage peste 3 milioane de vizitatori pe sezon. „Nibiru îşi propune să ofere o experienţă superioară românilor care vor să meargă pe litoral. Noi ne-am dat seama acum că e o nevoie care nu e satisfăcută, după ora 18.00 nu au ce să facă pe litoral, nu au activităţi nocturne. În România, sezonul estival este de două luni, iar Nibiru îşi propune să fie o destinaţie de distracţie, o staţiune care să atragă zilnic zeci de mii de oameni timp de două luni cu concerte, artişti internaţionali, restaurante, activări, zonă sportivă şi astfel de activităţi”, adaugă Andrei Șelaru. RECOMANDAREA AUTORULUI: Selly a făcut anunțul despre stațiunea mai ieftină decât Mamaia: NIBIRU își propune să ajungă la același nivel cu Ibiza, Mikonos sau Saint-Tropez Cum crește o comunitate odată cu Beach, Please! „Acest festival readuce tinerețea în Costinești, suntem iar puși pe harta lumii”
Majorarea TVA, un eșec al Guvernului Bolojan? Victor Ponta: „Când am scăzut TVA-ul în 2014 – 2015, am avut încasări mai mari la buget. Lecția era simplă și clară!”
Victor Ponta, fostul premier al României, a vorbit într-o postare pe pagina de facebook – făcând o comparație cu această perioadă de austeritate clamată de Guvernul Bolojan – despre perioada 2014 -2015, atunci când a scăzut TVA-ul și a avut încasări mai mari la buget, dar și o scădere a evaziunii fiscale. Majorarea taxelor, efect de bumerang Românii au plătit mai mult şi au redus cumpărăturile, iar statul a încasat mai puţin. Potrivit datelor ministerului Finanţelor, solicitate de Antena 3 CNN, încasările din TVA au scăzut cu aproape 350 de milioane de lei. Ca procent, statul a încasat cu aproape 3% mai puțin decât în luna precedentă. Victor Ponta: „Dar acum România nu mai are voie să își sprijine propria economie. De ce?” „Un deficit bugetar de 1%, o reducere a prețurilor și o creștere puternică a firmelor românești! Lecția era simplă și clară! Sigur, Kovesi & Uncheșelu mi-au „inventat” un dosar, iar Iohannis și PNL mi-au cerut demisia pentru că aș fi „penal”! Erau alte vremuri. Astăzi nu mai există „penali”, Kovesi & Uncheșelu primesc zeci de mii de euro la Bruxelles și nimeni nu-și mai dă demisia pentru nimic! Dar acum România NU MAI ARE VOIE SĂ ÎȘI SPRIJINE PROPRIA ECONOMIE? De ce?”, a precizat Victor Ponta. PSD îl amenință pe Bolojan cu ieșirea de la guvernare „Dacă nu există o soluție de compromis, ieșim de la guvernare”, spune Lia Olguța Vasilescu (PSD), primarul Craiovei, în contextul neînțelegerilor din coaliție. Olguța Vasilescu spune că problema cea mai mare este inflexibilitatea premierului Ilie Bolojan. În cazul în care cade guvernul, soluția pe care Olguța Vasilescu o vede posibilă este reintrarea la guvernare cu alt premier decât Ilie Bolojan. „Dacă nu există o soluție de compromis, în care să putem să ne înțelegem, cum a fost până la urmă acest pachet al administrației locale, pentru dă dacă îi lăsam să taie 45% de la început, acum nu mai era nimeni în administrația publică locală. Puneam lacătul pe primării”, spune Olguța Vasilescu. Sursă foto: Gândul RECOMANDAREA AUTORULUI: Va demisiona Ilie Bolojan dacă reforma pensiilor magistraților va eșua? Ce spune despre pachetul doi fiscal și salariile bugetarilor
Hidroelectrica vinde energie mai scump pe angro decât pentru populație. Investitorii, tot mai îngrijorați de acest model atipic de afaceri
Hidroelectrica a ajuns în 2025 să factureze energia mai scump pe segmentul angro decât pe cel de retail, o inversare a logicii economice care generază temeri seriaose pentru investitori. Datele financiare arată o schimbare structurală a modelului de business al gigantului de stat în energie, în contextul extinderii accelerate a portofoliului de clienți casnici. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din România și una dintre cele mai profitabile companii de stat, se confruntă cu o situație paradoxală, unde energia se vinde mai scump pe piața angro decât pe segmentul de furnizare către populație și firme, potrivit datelor financiare la nouă luni din 2025, scrie Economedia.ro. Compania facturează energia astfel, în piața angro: 528 lei/MWh, iar în retail: 469 lei/MWh. Această inversare a principiului economic clasic, potrivit căruia en-gros presupune prețuri mai mici pentru volume mari, iar retailul prețuri mai mari pentru acoperirea costurilor de distribuție, ridică serioase întrebări cu privire la sustenabilitatea modelului actual de business. Hidroelectrica vinde, așadar, mai scump către clienții mari decât către consumatori, în timp ce costurile operaționale din retail sunt mai ridicate. Diferența de preț s-a adâncit în 2025, în condițiile extinderii accelerate a companiei pe segmentul de furnizare, unde numărul de clienți casnici crește masiv de peste doi ani. Datele financiare arată o reconfigurare profundă a surselor de venit. Practic, veniturile din angro sunt în scădere cu 26%, de la 3,24 miliarde lei (2024) la 2,4 miliarde lei (2025), iar venituri din furnizare sunt în creștere cu 41%, de la 1,74 miliarde lei la 2,44 miliarde lei. Prăbușirea veniturilor angro indică atât reducerea cantității de energie disponibile, cât și migrarea strategică a energiei către segmentul de furnizare. Astfel, segmentul tradițional, cel care producea grosul profitului în anii cu hidraulicitate ridicată, devine mai puțin relevant. Pentru prima dată, veniturile din retail ajung să egaleze și chiar să depășească veniturile din angro, marcând o schimbare majoră pentru modelul de afaceri al companiei. Avertismentul economiștilor Economistul Radu Crăciun avertizează că extinderea nelimitată a portofoliului de clienți casnici ar putea fi dictată de motivații non-economice, ceea ce îi neliniștește pe investitori. „Un alt element care preocupă, probabil, investitorii este măsura în care acceptarea unui număr nelimitat de clienți retail este o decizie care are o rațiune de business sau decizia este guvernată de alte criterii ne-economice precum protecția socială”, afirmă economistul. El avertizează și asupra riscului ca Hidroelectrica să fie obligată să cumpere energie de la alți producători în perioade secetoase, ceea ce ar putea genera pierderi dacă prețurile plătite sunt mai mari decât cele la care compania vinde energie populației: „Întrebarea la care pare să nu existe astăzi un răspuns clar este: în ce măsură achizițiile acestea sunt și vor fi făcute în pierdere din dorința de a ține sub capac prețurile oferite de Hidroelectrica populației”. Crăciun susține necesitatea ca Hidroelectrica să își păstreze independența deciziilor comerciale, în special privind prețurile, dividendele și investițiile. În ultimii ani, autoritățile au încurajat în mod direct sau indirect migrarea consumatorilor către Hidroelectrica, pornind de la ideea că furnizorul de stat oferă cele mai mici prețuri. Această presiune publică vine însă în contradicție cu statutul companiei, una listată la bursă, cu obligații de guvernanță corporativă și independență decizională.