Autor: Ilias Gabriel

Economistul AUR acuză Guvernul Bolojan că vrea să le ia românilor 85% din pensia câștigată corect

AUR nu se ferește să își spună părerea despre reformele lui Ilie Bolojan. Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, îl critică pe premier și spune că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect”. Acesta a calculat cât ar insemna asta dintr-o pensie medie de 3097 de lei. Economistul AUR, Petrișor Peiu, spune că Guvernul condus de Ilie Bolojan și Nicușor Dan ar plănui să comită „un furt în formă continuată” prin limitarea la doar 15% a pensiei acordate oamenilor care continuă să lucreze după vârsta de pensionare. Liderul senatorilor AUR acuză Executivul că „le ia românilor 85% din pensia câștigată corect” pentru a cumpăra armament, doze inutile de vaccin. „Suntem, oameni buni, în fața unui caz banal de furt: guvernul vrea să îi fure amărâtului de pensionar 85% din suma care i se cuvine. Și uite așa vor avea bani Dan și Bolojan să plătească cinci vicepremieri, să plătească armament de zeci de miliarde de euro, să cumpere milioane de doze inutile de vaccin și să umfle cât se poate de mult facturile plătite firmelor de casă”, spune Petrișor Peiu. De asemenea, liderul senatorilor AUR acuză PSD că, precocuparea pentru nevoile pensionarilor români în cadrul congreselor este, de fapt, un prilej pentru a le mai stustrage niște bani din pensii. Peiu mai spune că 2877 de lei sunt furați din buzunarele pensionarilor pentru ca Sorin Grindeanu să-și plătească elicopterul cu care se deplasează la petrecerile organizate de Nordis. „Propunerea asta ticăloasă mai arată și ipocrizia principalului partid al guvernării, PSD, care se izmenește prin congrese că ar fi aplecat spre nevoile poporului, dar abia așteaptă câte un prilej ca ăsta să bage adânc mâinile în buzunarele aceluiași popor. 2877 de lei vrea să fure guvernul PSD din buzunarele fiecărui pensionar din această țară. Pentru a putea Grindeanu să își plătească elicopterul cu care se deplasează la sindrofiile Nordis, probabil”, adaugă liderul senatorilor AUR. RECOMANDAREA AUTORULUI: În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și încearcă să scoată magistrații vinovați pentru lipsa finanțării și inechităților, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor, caută soluții și cresc substanțial veniturile pensionarilor Acord în coaliție pe reforma pensiilor magistraților: 70% din salariu și 15 ani perioada de tranziție – SURSE

Hellenic Petroleum intră în cursa pentru activele Lukoil din România. Peste 300 de benzinării și rafinăria Petrotel, în joc

Compania greacă Hellenic Petroleum se alătură luptei pentru preluarea celor peste 300 de benzinării și a infrastructurii deținute de Lukoil în România. Este vorba de peste 300 de benzinării, inclusiv rafinăria Petrotel, având în vedere sancțiunile americane care vor bloca orice relație comercială cu grupul rus. Hellenic Petroleum, unul dintre cei mai importanți jucători energetici din Grecia, a intrat oficial în cursa pentru preluarea celor 300 de benzinării și a infrastructurii operate de compania rusă Lukoil în România, scrie publicația elenă Europost, citată de G4Media.ro. Achiziția activelor Lukoil a devenit una de urgentă maximă în contextul sancțiunilor americane ce urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, sancțiuni care vor interzice orice tranzacție cu grupul rus. Hellenic Petroleum este controlată în proporție de 45,5% de familia de industriași Latsis, prin Paneuropean Oil and Industrial Holdings. Statul grec deține doar 35,5% din acțiuni. Restul de aproape 21% sunt listate la Bursa de Valori din Atena. Odată cu apropierea termenului limită al sancțiunilor din SUA, Lukoil a cerut o amânare de la Departamentul Trezoreriei americane, conștientă de importanța portofoliului său strategic din România și din alte state din Europa de Est. În prezent, Lukoil deține în România rafinăria Petrotel Ploiești, peste 300 de stații de distribuție, o activitate de vânzare angro de lubrifianți, un trader de gaze naturale și aproape 88% din drepturile unei concesiuni offshore în Marea Neagră. Potrivit unor surse guvernamentale române, competiția pentru preluarea activelor Lukoil se dă între trei actori principali: MOL, deja prezent pe piață cu 230 de benzinării; compania americană Carlyle, care prin Black Sea Oil and Gas exploatează gaze în Marea Neagră; și Hellenic Petroleum, un nume important în regiune, dar fără prezență în România până acum. Investitorii ar fi interesați să cumpere întregul pachet, însă unii jucători iau în calcul achiziționarea doar a rafinăriei Petrotel sau, alternativ, doar a rețelei de benzinării. Ministrul Energiei, Bogdan-Gruia Ivan, a declarat că nu există motive obiective pentru creșteri ale prețurilor la carburanți, în ciuda turbulențelor de pe piață. „România are rezerve suficiente de combustibil, în timp ce rafinăria funcționează cu capacitate de producție neutilizată. Astăzi, țara exportă motorină și benzină către țările vecine”, a declarat Ivan în cadrul unei conferințe organizate de Consiliul Concurenței. Guvernul lucrează intens la un cadru legislativ care să asigure compatibilitatea cu sancțiunile internaționale și, în același timp, protejarea economiei interne și a lanțurilor de distribuție. „Există un grup de lucru strategic sub coordonarea viceprim-ministrului C. Predoiu, cu participarea ministerelor Energiei, Economiei, Afacerilor Externe și Finanțelor. Scopul nostru este de a aproba un act de reglementare care să respecte legislația națională, europeană și internațională”, a explicat ministrul. În acest context, președintele României, Nicușor Dan, a anunțat că statul ar putea prelua temporar rafinăria Petrotel în caz de urgență, pentru a menține stabilitatea pieței carburanților. Consiliul Concurenței monitorizează atent evoluțiile. Președintele instituției, Bogdan Chirițoiu, a anunțat că România este pregătită să coordoneze acțiunile cu alte state afectate pentru a asigura continuitatea operațiunilor Lukoil până la finalizarea tranzacției. „Scopul nostru este să avem cât mai puține perturbări posibile ale pieței. Aprobarea achiziției se poate face la nivel național sau european, în funcție de structura pachetelor de active”, a transmis Chirițoiu. Dacă tranzacția se va face la nivel național, ofertele vor fi analizate de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.

În timp ce Bolojan a scăzut pensiile românilor și se luptă cu magistrații, Ungaria, Polonia și Germania se îngrijesc de soarta seniorilor și cresc substanțial veniturile pensionarilor

În Ungaria se va da a 14-a pensie. În România au scăzut toate pensiile peste 3.000 de lei. În Polonia pensiile vor crește cu 5%. Iar în Germania cu 3,73%. În România, doar prețurile cresc. Pensiile îngheață. Dar toată agenda publică e ocupată de singura preocupare a premierului Ilie Bolojan: pensiile magistraților. Este „dușmanul colectiv”, unul mărunt, de doar 8.000 de judecători și procurori, dar o miză politică uriașă, pe când drama celor peste 4 milioane de pensionari, a căror putere de cumpărare scade de la o lună la alta, este ignorată.  Spre deosebire de România lui Bolojan care a tăiat o treime de pensii și le-a înghețat pe celelalte, Ungaria lui Orban, Polonia lui Nawrocki și Germania lui Merz vor să mărească veniturile pensionarilor. Când Bolojan și „specialii” se bat, milioane de pensionari pierd Ilie Bolojan, premierul României De mai bine de 2 luni,  România e blocată în saga pensiilor speciale ale magistraților.  Deși este un subiect care ocupă aproape tot discursul public, miza sa economică este mult mai mică decât pare. Din 4,69 milioane de pensionari din România, ponderea „specialilor” este de mai puțin de 10% din total. Aici vorbim despre toate categoriile de pensii și indemnizatii inclusiv militari, veterani de război sau revoluționari. Însă războiul lui Bolojan se dă cu o parte infimă a „specialilor”, respectiv magistrații, care beneficiază doar de 0,2% din totalul pensiilor speciale, respectiv 0,02% din totalitatea pensiilor. Miza politică e una uriașă și menținerea războiului cu „specialii” în lumina reflectoarelor, trec în umbră celelalte performanțe ale Guvernului Bolojan. 1,8 milioane de români au avut pensiile tăiate începând cu luna august, mamele s-au trezit cu indemnizația redusă, iar studenților li s-au tăiat bursele. Toate aceste măsuri au fost luate în timp record. Fără decizii de neconstituționalitate ale CCR, fără petiții online sau proteste răsunătoare ale societății civile. Generația activă a României plătește toate pensiile curente Tineri la ceremoniile dedicate Zilei Imnului National, marti, 29 iulie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO Anul trecut, 8,5% din PIB s-au dus pentru plata pensiilor, din care doar 1,2% din PIB doar pentru pensiile speciale. În același timp, contribuțiile angajaților au adus la buget doar 6% din PIB, generând un deficit de 2,5% – echivalentul a peste 35 de miliarde de lei. Cu alte cuvinte, România cheltuiește cu o treime mai mult decât colectează pentru pensii. În 2022, România avea 5 milioane de pensionari și 7,7 milioane de salariați activi. În ritmul actual, până în 2050 raportul se va apropia de unu la unu – adică un angajat va susține un pensionar. România are 4,2 milioane de pensionari – cu pensii micșorate, înghețate, neindexate Persoane in varsta merg in fata sediului Casei de Pensii a Municipiului Bucuresti, in timpul unei conferinte de presa pe tema recalcularii pensiilor, vineri, 30 august 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO. În România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare.  Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. De scăzut, însă, nu este nicio restricție. Așa au ajuns 1,8 milioane de pensionari să își vadă veniturile reduse începând din luna august, când Guvernul Bolojan a introdus plata CASS la pensiile peste 3.000 de lei. Coaliția continuă lupta cu ceilalți speciali Judecatori ai Curtii Constitutionale (CCR) si sefi ai serviciilor de informatii participa la ceremonia depunerii juramantului de catre presedintele ales, Nicusor Dan (nu se afla in imagine), luni, 26 mai 2025, la Palatul Parlamentului din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Chiar într-o asemenea situație, coaliția de guvernare nu reușește să iasă din obsesia pensiilor magistraților în lupta sa cu cealaltă putere a statului – magistratura. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a insistat ieri că actuala coaliție rămâne pe forma veche a legii pe reforma pensiilor magistraților – în ciuda faptului că proiectul a picat la CCR pe lipsa avizului CSM. Însă Hunor spune că următorii vizați de o nouă reformă vor fi cei din zona militară, MAI și SRI. „Urmează zona militară. Marea majoritate, ca și volum al pensiilor de serviciu, ca să nu folosesc termenul de pensia specială, este în zona militară, jandarmi, Poliție, Armată, SRI și așa mai departe”. Ce fac vecinii României? Guvernul Orban anunță că oferă a 14-a pensie maghiarilor COPENHAGEN, DENMARK – OCTOBER 01: Hungary Prime Minister Viktor Orban attends informal meeting of European Union leaders at Christiansborg Palace in Copenhagen, Denmark on October 01, 2025. Dursun Aydemir / Anadolu/ABACAPRESS.COM În Ungaria, la sfârșitul lunii octombrie, Viktor Orban a anunțat că Guvernul maghiar „lucreză la turație maximă” la un plan de introducere a celei de-a 14-a pensii lunare. Conform proiectului, începând cu 2026, pensionarii vor primi o a 14-a pensie lunară pe lângă a 13-a lună în fiecare an, dar introducerea beneficiului se va face treptat. În cele din urmă a venit și anunțul mult așteptat de cei 2,4 milioane de pensionari cu venituri reduse. Guvernul Ungariei a înaintat Parlamentului propunerea privind pensia pe 14 luni. Anunțul vine cu aproximativ jumătate de an înainte de alegerile parlamentare din 2026 în care partidul Fidesz al lui Orban se confruntă cu cea mai strânsă cursă electorală din ultimul deceniu, cu partidul Tisza. Merz vrea să crească pensiile germanilor cu 3,73%. Deputații CDU/CSU se opun pachetului de pensii propus de cancelar 18 November 2025, Berlin: German Chancellor Friedrich Merz gives a press conference at the European Digital Sovereignty Summit at the Euref Campus. The summit takes place at the invitation of the German and French digital ministries. Photo: Kay Nietfeld/dpa Și Germania este preocupată de situația pensionarilor țării. Ei reprezintă un sfert din populația țării, adică 21 de milioane de oameni. Așa se face că actuala coaliție de la Berlin vrea ca de la 1 iulie 2026 pensiile ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind

Dezastrul de la Aeroportul Otopeni se duce și la Bursa de Valori

Compania Națională Aeroporturi București, care administrează Aeroportul Otopeni și Aeroportul Băneasa, se pregătește pentru discuții, la nivelul acționarilor, privind o listare la Bursa de Valori București (BVB), conform Profit.ro. Listarea la bursă ar putea fi marcată de întârzierile frecvente, cozile interminabile și infrastructura care pare că nu mai ține pasul cu traficul mare de pasageri.  La începutul lunii octombrie, premierul Ilie Bolojan a confirmat că vrea să listeze companiile de stat CEC și Aeroporturi București, pe care le-a folosit ca exemple de deschideri la bursă, în primul rând în vederea transparentizării activității. Șeful executivului spunea atunci că există mai multe avantaje în urmă listărilor pe bursă, inclusiv gestionarea mai bună a companiilor, îmbunătățirea transparenței și a serviciilor, dar și profituri mai mari. „Un element important este cel al piețelor financiare. Este nevoie să mobilizam resurse pe piețele financiare. Avem rezerve importante care pot fi valorificate, dacă vom lista pachete minoritare de la companii publice care și astăzi sunt listate fără să ne pierdem controlul asupra acestor companii sau să listăm companii care astăzi nu sunt listate: CEC, de exemplu, Aeroporturi București”, a spus premierul. Compania Națională Aeroporturi București și-a început activitatea în 2010 și administrează două dintre aeroporturile principale ale României, Aeroportul Internațional Otopeni Henri Coandă și Aeroportul Internațional Băneasa Aurel Vlaicu. Anul trecut, afacerile companiei au crescut cu 20%, la aproape 1,4 mld. lei, iar profitul net a atins 608 mil. lei, cu 34% mai mult față de anul 2023.  Acționarii Companiei Naționale Aeroporturi București sunt Ministerul Transporturilor, 80% și Fondul Proprietatea, 20%. Transportul aerian de pasageri a crescut cu 7,9% în primul semestru al acestui an și cea mai mare pondere de pasageri s-a înregistrat pe aeroportul Henri Coandă, cu 3,971.800 de milioane de pasageri îmbarcați și 3.882.600 de pasageri debarcați. Dacă Aeroporturi București va fi listat la bursă, va avea de respectat un set de reguli stricte, impus de BVB, privind raportarea. Primul tip de raportare cerut de listarea la Bursa de Valori este raportarea continuă. Emitentul are obligația să furnizeze în mod continuu și fără întârziere informațiile referitoare la activitatea sa, la modificări privind situația financiară și la performanța sau perspectivele afacerii, arată ghidul emitentului de la BVB. Al doilea tip de raportare este periodică. Emitentul trebuie să furnizeze pieței și participanților un calendar de comunicare financiară care trebuie să cuprindă cele mai importante evenimente planificate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Imaginile degradării. Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante Panică într-un avion în drum spre Otopeni. Aterizare de URGENȚĂ, după ce pasagerii s-au intoxicat cu fum

Salată orientală de Post. O rețetă pe care este imposibil să o ratați

Credincioșii sunt deja în Postul Crăciunului. Provocarea vine la găsirea unor preparate noi, având în vedere că restricțiile alimentare nu sunt tocmai puține. O rețetă clasică este cea de salata orientală care, chiar și fără ingrediente de origine animală, adaptată pentru post, reușește să își păstreze aromele tradiționale.  De ce ingrediente ai nevoie pentru salata orientală de post Varianta de pot păstrează ingredientele unei salate orientale clasice fără, bineînțeles, ingredientele de origine animală. În acest caz este vorba despre ouă. Ingrediente: Cartofi, cantitatea diferă în funcție de numărul de porții pregătite; Castraveți murați în oțet; Ceapă roșie (sau albă, după preferință); Măsline negre; Pătrunjel proaspăt; Sare; Piper; Pentru sos: Ulei de măsline sau de floarea-soarelui; Muștar. Cum se prepară salata orientală de post Se începe prin spălarea cartofilor și punerea acestora într-o oală, la fiert, cu puțină sare. Cât timp se fierb cartofii, se toacă mărunt castraveții și ceapa se toacă mărunt. Cartofii sunt suficient de fierți abia atunci când o furculiță poate fi băgată cu ușurință în ei. Atunci, se scot din apă și se lasă preț de câteva minute la răcit. Se curăță coaja, se taie în bucăți mai mari și se pun într-un bol încăpător.

Cea mai fericită țară de pe Pământ este singura din Europa în care nu cresc prețurile locuințelor

Prețurile locuințelor cresc în aproape toată Europa, dar un singur stat a reușit să stopeze acest fenomen. Conform unui nou raport Eurostat, Portugalia sau Olanda se află în topul creșterilor, Finlanda fiind singura țară unde piața imobiliară a înregistrat o scădere. Eurostat a comparat prețurile din trimestrul II al acestui an cu cele din aceeași perioadă din 2024 și, din cercetarea publicată recent, rezultă că diferențele între țările europene sunt considerabile. De exemplu, Franța a avut cea mai mică creștere, de 0,5%, în timp ce Portugalia este pe primul loc, cu o creștere de 17,2%. Olanda se află pe locul 8, cu o creștere de 9,5%. Totuși, Finlanda – considerată și cea mai fericită țară din lume – a reușit să reducă prețurile cu 1,3%, scădere care nu e relevantă doar din trimestrul al II-lea al acestui an, relatează publicația Crypto-Insiders.nl. Și în cele trei trimestre anterioare a fost înregistrată o diminuare și nicio altă țară europeană nu a reușit acest lucru în aceste perioade, cu excepția Germaniei și Luxemburgului. Prețul mediu pe metru pătrat în Finlanda este de 2.500 de euro, în timp ce în Germania este în jur de 3.000-4.000 de euro. Care e situația în România În ceea ce privește țara noastră, 65% dintre cumpărătorii români anticipează noi majorări în imobiliare, anul viitor, conform rezultatelor unui studiu realizat de Imobiliare.ro și de către compania de cercetare a pieței Unlock Market Research. De altfel, la finalul lui 2024, mai puțin de jumătate dintre cumpărători anticipau scumpiri pe piața imobiliară. Dintre cei care consideră că prețurile vor continua să urmeze un trend ascendent în următoarea perioadă, jumătate se așteaptă să vadă majorări cuprinse între 5% și 10%, în timp ce alți 33% sunt de părere că scumpirile pot depăși 10%. În schimb, doar 17% dintre respondenți consideră că prețurile ar putea scădea semnificativ, față de 33% în 2024. Totodată, procentul celor care se așteaptă la reduceri de peste 10% a scăzut de la 71% anul trecut la 34% în prezent. Studiul a fost realizat pe parcursul lunii august pe un eșantion de 800 de persoane cu vârste de peste 18 ani. Este vorba despre persoane care au cumpărat în ultimul an sau și-au arătat intenția de a face o achiziție imobiliară, respectiv de a închiria o locuință. Orașele vizate au fost București, Cluj-Napoca, Constanța, Iași, Brașov, Timișoara și Sibiu. Creșteri semnificative pe piața imobiliară, în marile orașe din România Conform Indicelui Imobiliare.ro, prețul mediu solicitat pentru apartamentele din România a ajuns, la sfârșitul lunii septembrie, la 1.909 euro/mp util, înregistrând o creștere anuală de 15%. Cluj-Napoca, Brașov și București sunt orașele cu cele mai mari prețuri. În Cluj-Napoca, prețurile sunt în medie de 3.150 euro/mp util, p creștere cu aproape 9% față de toamna trecută. Brașovul a înregistrat o medie de 2.223 euro/mp util, iar Bucureștiul 2.129 euro/mp util, cu majorări anuale de 12%, respectiv 18%. În alte orașe mari, precum Timișoara, Iași și Constanța, prețurile pe metru pătrat au crescut cu 11%-13% comparativ cu aceeași perioadă din 2024. Evoluții similare au fost observate și în piețele rezidențiale secundare. De exemplu, în Sibiu prețul mediu a crescut de la 1.727 euro/mp util la 1.908 euro/mp util, iar în Oradea de la 1.625 euro/mp util la 1.825 euro/mp util. Ploieștiul și Craiova au înregistrat creșteri spectaculoase, de 17% și, respectiv, 19%.

Premierul Ilie Bolojan anunță că impozitele pe proprietate și mașini cresc din ianuarie 2026

Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Parlamentul se va reuni în ședință comună marți, 18 noiembrie, pentru a adopta din nou proiectul de lege care curpinde taxele locale, eliminând doar prevederile declarate neconstituționale de către CCR, respectiv cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF.  Șeful executivului a anunțat la Adunarea Generală a Asociației Municipiilor din România că, de anul viitor, românii vor plăti impozite mai mari pe proprietate și pe mașini, inclusiv pentru mașinile agricole. Impozitul pe locuințe va crește semnificativ, cu aproape 80%, iar pentru mașini impozitul va crește în funcție de norma de poluare. Pentru o mașină cu motor de 1,6-2,0 litri cu normă de poluare E0-E3, impozitul ar fi între 237 și 297 lei, în timp ce, pentru o mașină cu aceeași motorizare dar cu normă de poluare Euro 5, impozitul ar fi 213-269 de lei. „Ca să putem ieși din această situație, anul viitor, trebuie să ne încasăm veniturile care au fost stabilite pe baza taxelor care deja au fost aprobate și sper că mâine Parlamentul, în ședință comună, închide și pachetul fiscal care cuprinde taxele locale; am convenit ca mâine, în ședință comună, să închidem acest pachet, scoțând din el articolele care au fost declarate de către Curtea Constituțională în neregulă – e vorba de cele legate de testele poligraf pentru angajații de la ANAF, deși, fie vorba între noi, n-ar fi fost rău să fie testați o bună parte dintre ei, având în vedere ”bolile” ANAF-ului destul de extinse – dar în afară de aceste anulări, toate celelalte articole vor rămâne așa cum sunt ca să nu mai avem complicații din nou de a verifica constituționalitatea”, a transmis Ilie Bolojan. Pachetul fiscal cu taxe locale este unul dintre cele 5 proiecte de legi pe care Guvernul și-a asumat răspunderea în data de 1 septembrie 2025 în Parlament. CCR a declarat ulterior ca neconstiuționale 3 articole din acest proiect de lege, folosirea testelor poligraf în cazurile în care există suspiciuni privind abateri de la integritate a angajaților din cele trei instituții ale statului. Premierul Bolojan spune că statul are nevoie să colecteze aceste taxe din ca să reducă gap-ul de TVA. „În toate calculele legate de deficit, aceste aspecte sunt vitale, sunt trecute acolo și nu vor putea fi evitate. De asemenea, deci trebuie să ne încasăm aceste taxe, cele ale statului principal, să ne reducem gap-ul de TVA, unde avem probleme destul de serioase, dar în acest pachet fiscal se mai închid niște portițe la insolvențe și la alte posibilități de eșalonări și de optimizări – citiți cu ghilimele de rigoare”, a afirmat premierul. RECOMANDAREA AUTORULUI: Premierul Bolojan anunță că „este foarte probabil” să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026: „Ne lungim cu el în ianuarie” Nicușor Dan își pune mâna la ochi când vine vorba de MEGA-DOSARUL DNA în care apare și numele lui Bolojan: nu văd că e o problemă!

Ministrul Energiei anunță controale în benzinării după scumpirile artificiale

Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, anunță controale în toate benzinăriile din țară pentru a opri creșterea artificială a prețurilor de la pompă. Oficialul spune că o creștere la 9 lei pentru un litru de carburant nu este justificată după ce Statele Unite au prelungit până la 13 decembrie termenul până la care activele din afara Rusiei ale Lukoil pot fi achiziționate, pentru a evita sancțiunile. Ministrul Energiei spune că e nevoie ca Protecția Consumatorului și Consiliul Concurenței să facă verificări pentru prețurile la carburanți, care au crescut nejustificat. În ultimele 20 de zile, litrul de motorină s-a majorat cu 44 de bani, iar cel de benzină, cu 25 de bani. Astfel, pentru un plin de motorină, șoferii trebuie să scoată din buzunar aproximativ 400 de lei, cu 20 de lei mai mult decât luna trecută, în timp ce pentru un plin de benzină plătesc cu 11 lei în plus. „În momentul de faţă, nu există niciun motiv obiectiv pentru care preţurile la pompă să crească şi cu 1 ban. Petrotelul nu funcționează din 15 octombrie, este oprită. Pentru a evita astfel de situaţii speculative ale unor agenţi economici care profită de această rumoare, am cerut tuturor instituțiilor abilitate, în speță Consiliul Concurenței și Protecția Consumatorului, să facă toate demersurile necesare pentru a verifica modul în care aceste prețuri au crescut fără să aibă justificare clară”, spune Bogdan Ivan. România trebuie să preia controlul activelor Lukoil pentru a evita scumpirile Statele Unite au dat vineri undă verde companiilor interesate să cumpere afacerile internaționale ale Lukoil. Deși sancțiunile urmează să intre în vigoare pe 21 noiembrie, Departamentul Trezoreriei SUA a emis o licență care le permite companiilor interesate să achiziționeze activele Lukoil din străinătate să negocieze cu grupul rus până pe 13 decembrie, conform Financial Times.  Specialiștii avertizează că scumpirile ar putea fi și mai mari dacă statul român nu va prelua controlul asupra activelor Lukoil în săptămâna următoare. Rafinăria Petrotel-Lukoil asigură în momentul de față 20% din consumul național de combustibil și o eventuală oprire a activității ar putea să crească prețurile la pompă cu 10%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Șeful Consiliului Concurenței, mesaj pentru șoferi, în contextul valului de scumpiri la pompă: „În foarte scurtă perioadă prețurile își vor reveni” După Ungaria, Bulgaria, Moldova, și Kazahstan primește derogare de la sancțiunile SUA pe Lukoil. România nu a luat nicio decizie

România se luptă cu austeritatea, însă Comisia Europeană e optimistă

Comisia Europeană a prezentat previziunile economice din toamna anului acesta și situația economică și financiară a fiecărui stat membru în parte. Previziunile arată că în primele trei trimestre ale anului creșterea economică a depășit așteptările specialiștilor. Economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, iar în 2027 să accelereze peste 2%, arată prognoza Comisiei.  Instituția a prezentat previziunile economice din toamna anului 2025 în care face o radiografie atât la nivelul întregului continent, cât și la nivel național. Comisia Europeană estimează că după nivelul maxim de 9,3% din PIB în 2024, deficitul bugetar general al României va scădea cu peste 3% și va ajunge la 5,9% din PIB în 2027. De asemenea, se preconizează că activitatea economică va continua să se dezvolte într-un ritm moderat deși mediul extern este dificil. „În 2025, creșterea reală a PIB-ului în România este de așteptat să încetinească la 0,7% după 0,9% în 2024. Incertitudinea politică și fiscală a afectat consumul privat în prima jumătate a anului, în timp ce adoptarea pachetelor de consolidare fiscală pe timpul verii este pregătită să reducă și mai mult venitul disponibil, în timp ce consumul public ar trebui să scadă. O redresare moderată a formării brute de capital fix, precum și exporturile reziliente, sunt așteptate să susțină economia”, arată datele publicate de CE. Deficitul României ar putea să scadă până în 2027 Economia continuă să crească datorită redresării treptate a investițiilor private, a unei accelerări a cheltuielilor finanțate din PNRR și a unei îmbunătățiri a exporturilor nete. În 2027, creșterea PIB-ului real ar trebui să accelereze peste 2 %. Specialiștii preconizează că deficitul public general de 9,3 % din PIB în 2024 va scădea la 8,4 % din PIB în 2025 și la 6,2 % din PIB în 2026, datorită pachetelor de măsuri fiscale. În 2026, se preconizează că efectul deplin al măsurilor de consolidare fiscală, înghețarea salariilor și pensiilor din sectorul public și creșterea impozitelor, combinate cu inflația ridicată, vor duce la o contracție a consumului privat. Scăderea consumului privat ar trebui, spun specialiștii, să limiteze creșterea importurilor, în timp ce exporturile ar trebui să își continue tendința pozitivă.  Pentru anul 2027, se preconizează o scădere a inflației, o relaxare a politicii monetare și creșterea economiei cu 2,1%. De asemenea, deficitul de cont curent va scădea și va ajunge la 6% din PIB în 2027. RECOMANDAREA AUTORULUI: Taxa pe mâncare devine realitate în UE. Ce alimentele vor fi supraimpozitate, inclusiv în România Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact zero pe bugetul statului

Premierul Bolojan anunță că este foarte probabil să nu închidă în decembrie bugetul pe 2026

Premierul Ilie Bolojan a declarat, luni, la Adunarea Generală a Asociaţiei Municipiilor din România, că este foarte probabil ca bugetul pe 2026 să nu poată fi închis în luna decembrie, ci în ianuarie, deoarece este nevoie de legislație „pentru un buget predictibil”. Oficialul a mai spus că cel mai probabil săptămâna viitoare guvernul își va asuma răspunderea pe pachetul de reformă în administrația locală și centrală.  Deși Comisia Europeană a anunțat că economia României ar urma să crească cu 1,1% în 2026, Bolojan spune că există posibilitatea ca bugetul pe anul viitor să nu fie închis. Dacă bugetul de stat nu e adoptat până la 1 ianuarie, instituțiile de stat trebuie să funcționeze cu o fracțiune de 1/12 din bugetul de anul trecut. „Este foarte probabil ca bugetul de anul viitor să nu-l putem închide în luna decembrie şi să ne lungim cu el în ianuarie, întrucât, înainte de adoptarea bugetului, trebuie să adoptăm toată legislaţia care să ne permită să avem un buget predictibil. Noi suntem în situaţia în care ar trebui să închidem anul acesta cu 8,4% de deficit şi ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aş putea să spun 6-6,5%”, a arătat șeful executivului. De asemenea, premierul a adăugat că pentru 2025, execuția bugetară ar trebui închisă cu un deficit de 8,4% din PIB, iar anul viitor deficitul ar trebui să fie cât mai aproape de 6% din PIB. „Ceea ce ne-am angajat pentru anul viitor este să coborâm deficitul cât mai aproape de 6%. Dacă ar fi să fac o exprimare, aș putea să spun 6-6,5%”. Bolojan a mai spus că „ne-am împrumutat ca ţară, accelerat, în ultimii 5 ani de zile”. „Pe fondul acestei creşteri a împrumuturilor pe care le-a înregistrat România, am ajuns să avem credite de peste 200 de miliarde de euro şi ne-am împrumutat aproape în fiecare an între 20 şi 30 de miliarde de euro, în ultimii ani. Pe acest fond de creştere accelerată a datoriei, chiar dacă astăzi România are un grad de îndatorare care se va apropia de 60%, un grad de îndatorare care nu este mare, dacă ne comparăm cu media Uniunii Europene, de aproximativ 80% sau cu gradul de îndatorare al altor state, nu ştiu, Italia, peste 100% de exemplu, problema noastră de bază este că pe fondul scăderii rating-ului de ţară, dobânzile pe care le plăteşte România sunt duble decât cele pe care le plătesc alte ţări”, a spus prim-ministrul României. RECOMANDAREA AUTORULUI: Bolojan anunță un nou val de concedieri: 10% din administrația centrală. „Toate domeniile trebuie să fie parte a acestui efort”, declară premierul Ilie Bolojan își face singur bilanțul după trei luni de reforme: „Scade puterea de cumpărare. Nu pot să neg asta”