iPhone Air 2 este amânat iar producția actualului model iPhone Air ar putea fi oprită complet
Chiar dacă Apple nu s-a zgârcit cu promovarea, iPhone Air nu prinde la public, mai deloc, compania americană având de gestionat stocuri tot mai mari de telefoane produse fără mari speranțe de a fi și vândute. Admirat dar nu cumpărat. iPhone Air se lovește de aceeași problemă cu care s-a confruntat și Galaxy S25 Edge imediat după lansarea din vară. Telefonul arată bine, dar nimeni nu-l vrea. Sud-coreenii au aflat primii, iar acum și Apple. Telefoanele subțiri care arată reprezintă idealul suprem pentru orice posesor de smartphone. Doar că aproape nimeni nu ar cumpăra un smartphone care oferă mai puțin decât dispozitivul butucănos pe care îl au deja în buzunar. Expus precum o bijuterie la momentul lansării, iPhone Air chiar a reușit să facă de râs rivalul Galaxy S25 Edge, cel din urmă apărând ca un telefon colțuros, nu atât de subțire. Sigur, e o exagerare, dar iPhone Air chiar arată mai bine decât Galaxy S25 Edge. Așa că de ce nu se înghesuie lumea să-l cumpere? Pentru că nu e „ce trebuie”. Dacă tot spargi „pușculița”, atunci măcar să te alegi cu ce e mai bun. Și din păcate nici Galaxy S25 Edge și nici iPhone Air nu întrunesc această cerință. Sunt tot soluții de compromis, dar vândute pe bani mulți. Cert este că cifrele de vânzări spun adevărul: consumatorii doresc un smartphone cu baterie suficientă, ecran mare și camere decente la un preț rezonabil, grosimea și greutatea contând mai puțin, atât timp cât nu deviază prea mult într-o extremă sau alta. Dar dacă Apple pune la sertar iPhone Air 2, atunci ce se va întâmpla cu Galaxy S26 Edge? Apple și Samsung au o problemă: au investit prea mult în „telefoane slim” pentru a renunța pur și simplu. Cel mai probabil, vom vedea noi modele Galaxy și iPhone cu profil îngust. Însă acestea vor veni mai degrabă pentru a umple „slotul” unui produs deja alocat, abandonat doar după ce și a doua încercare va fi eșuat definitiv. Sau poate că nu. Cum ți s-ar părea un telefon Galaxy S26 cu aceeași capacitate de acumulator întâlnită la predecesorul S25, dar într-un profil mult mai subțire și cu greutate mult redusă? Samsung (probabil și Apple) ar paria cu ușurință pe telefoane subțiri, folosind noile tehnologii de acumulatori nu pentru a crește capacitatea, ci pentru a subția telefoanele și a le face mult mai interesante. Potrivit zvonurilor preluate de publicația The Information, Apple ar fi anunțat deja inginerii și furnizorii „că retrag următorul iPhone Air din program fără a oferi o nouă dată de lansare”. Apple trebuia să lanseze al doilea model iPhone Air în toamna anului viitor, alături de iPhone 18 Pro și iPhone Fold. Dar se pare că telefonul mai ușor și cu baterie mai mare nu mai reprezintă chiar o prioritate. Unele zvonuri sugerau chiar că iPhone Air 2 va include două camere foto, cea secundară fiind nu ultrawide, cu o soluție cu zoom optic „limitat”, care să adreseze principala nemulțumire a fanilor care au spus „pas” actualului model iPhone Air.
Suntem campionii Europei la prețurile energiei, însă Hidroelectrica gâfâie
Peste 70% din producţia de energie din România este controlată de statul român prin intermediul companiilor sale strategice, arată datele Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). Compania de stat Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie din România, însă în primele 9 luni ale anului a raportat un profit net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei, de la 3,532 miliarde lei în perioada similară a anului trecut. Asta în pofida faptului că România are cele mai prețuri la energia destinată consumatorilor casnici. Potrivit raportului transmis Bursei de Valori Bucureşti (BVB), producţia de energie electrică netă a fost în scădere cu 23% faţă de perioada similară a anului trecut, de 8.473 GWh, faţă de 11.053 GWh în perioada ianuarie – septembrie 2024. Și prețurile acțiunilor Hidroelectrica au scăzut ”Cadrul operaţional restrictiv, marcat de condiţii hidrologice nefavorabile, a condus la o scădere cu 23% a producţiei nete de energie electrică comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent şi a erodat parţial avantajul de cost al producţiei proprii. Profitul net în scădere cu 34%, la 2,314 miliarde lei de la 3,532 miliarde lei. Rezultatul pe acţiune în scădere cu 34%, la 5,14 lei/ acţiune de la 7,85 lei/ acţiune”, se explică în raport. Veniturile au fost mai mici cu 7%, în sumă de 6,698 miliarde lei, în primele 9 luni din acest an, de la 7,2 miliarde lei în aceeaşi perioadă din anul trecut. ”Veniturile au totalizat 6,698 miliarde lei, cu 7% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut, cu o marjă operaţională de 39% şi o marjă netă de 35%, ceea ce reflectă diminuarea avantajului competitiv tradiţional rezultat din costul scăzut al producţiei hidro proprii. Creşterea dependenţei de piaţa angro de energie şi reconfigurarea structurii veniturilor, cu o pondere în creştere a segmentului de furnizare, au influenţat nivelul marjelor”, arată raportul companiei. Creștere explozivă a numărului de clienți Pe 30 septembrie 2025, portofoliul de furnizare cuprindea 941.364 locuri de consum (LC), înregistrând o creştere de 64% faţă de aceeaşi dată a anului precedent, când erau înregistrate 601.273 LC. Această creştere de 340.091 locuri de consum arată atragerea unui număr semnificativ de noi clienţi casnici, dar şi o expansiune accentuată în segmentul noncasnic. Evoluţia a urmat anunţului privind eliminarea plafonării preţurilor la energie începând cu 1 iulie 2025, care a determinat un interes accelerat pentru schimbarea furnizorului înainte de expirarea plafonării preţurilor. Contextul a favorizat migrarea clienţilor cu efecte vizibile în ambele segmente de piaţă, dar cu un ritm mai accelerat în cel noncasnic. Compania de stat deține o cotă de piață de 17,6% pe segmentul concurențial În iulie 2025, conform raportului lunar ANRE, Hidroelectrica deţinea o cotă de piaţă de 17,6% pe segmentul concurenţial şi o cotă de piaţă de 16,31% la nivelul total al pieţei de furnizare a energiei electrice, situându-se pe prima poziţie la ambele categorii la data raportării. Hidroelectrica este cel mai mare producător de energie regenerabilă din România, gestionând un portofoliu de 188 centrale hidroelectrice cu o putere totală de 6,4 GW, precum şi parcul eolian Crucea, cu 108 MW instalaţi. Compania de stat are o capitalizare de 54,24 miliarde lei. RECOMANDĂRILE AUTORULUI Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia (Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au „ras”. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: „Importăm aproape tot”
Economistul Cristian Socol propune un plan de supraviețuire prin criză pentru 9 milioane de români vulnerabili, cu impact 0 pe bugetulstatului
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), propune un plan de supraviețurie pentru aproape 9 milioane de români într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax. Analistul spune că prin intermediul a două direcții (stoparea creșterii prețurilor și creșterea veniturilor) românii vulnerabili pot să treacă printr-o criză, cu impact zero asupra bugetului de stat. Prima direcție pe care o propune Cristian Socol cuprinde o serie de măsuri menite să oprească creșterea prețurilor. Prima măsură ar trebui să fie reglementarea sau plafonarea prețului la energie și o actualizare anuală a acestuia în funcție de inflație și prețul mediu din piață. Economistul propune apoi înghețarea tarifelor publice la transport în comun, apă, canalizare, salubritate sau energie termică, pentru a proteja familiile cu venituri scăzute de alte creșteri. O ultimă măsură propusă se referă la plafonarea marjei comerciale la alimentele de bază, astfel încât coșul zilnic să fie accesibil pentru populația defavorizată. Economistul spune că ar trebui să exite un „coș minim de cumpărături” realizat printr-un parteneriat voluntar între Guvern și marii retaileri, valabil doar pentru cei care folosesc cardurile de alimente. Cea de a doua direcție a planului propus de economist se concentrează pe creșterea veniturilor pentru românii vulnerabili. Socol spune că dacă salariul minim brut ar urca la 4.326 sau 4.590 de lei, atunci ar beneficia peste 800.000 de angajați. De asemenea, creșterea tichetelor de masă ar putea să sprijine aproximativ 3 milioane de români, dacă s-ar face majorarea de la 40 la 50 de lei, începând cu 1 ianuarie 2026. Ultima măsură care ar putea crește veniturile ar presupune acordarea unui sprijin de 900 de lei, în două tranșe, pentru pensionari, iar pentru persoanele din categorii vulnerabile ar putea fi acordate vouchere anuale de 100 de euro, finanțate din fondurile europene. Măsurile propuse de Cristian Socol pentru creșterea țintită a veniturilor: Creșterea salariului minim brut garantat în plată la 1 ian 2026 la 4326 lei Creșterea tichetului de masă de la 40 lei la 50 lei de la 1 ian 2026 Acordarea unui sprijin one-off de 900 lei, în 2 tranșe, pensionarilor care beneficiază de pensia minimă și pensionarilor cu pensii de până la 3000 lei. Vouchere alimente și mese calde de 100 euro acordat în 2 tranșe pentru românii cu venituri reduse în 2026 Vouchere de sprijin pentru familiile monoparentale cu venituri reduse Tichete de sprijin pentru elevii defavorizați 500 lei Sprijinirea victimelor violenței domestice și minorilor aflați în îngrijire Sprijinirea victimelor traficului de persoane Sprijinirea persoanelor fără adăpost RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Gigantul american Carlyle este interesat de activele Lukoil. Compania este prezentă și pe piața din România
Firma americană cu capital privat, Carlyle, care este deja prezentă pe piața din România, explorează posibilitatea de a cumpăra activele gigantului rus Lukoil din străinătate, au anunțat surse familiarizate cu situația pentru Reuters. Compania încearcă să solicite o licență de cumpărare din partea Trezoreriei SUA, care să îi permită să achiziționeze activele Lukoil, înainte de a începe o analiză asupra perspectivei tranzacției. Gunvor, precedentul doritor, a renunțat să mai cumpere activele Lukoil după ce Trezoreria Statelor Unite a declarat că va bloca orice tranzacție, deoarece compania este „o marionetă” a Kremlinului, potrivit declarațiilor acestora. „Carlyle este mai potrivită pentru a obține aprobarea SUA”, a declarat Adi Imsirovic, directorul firmei de consultanță Surrey Clean Energy și fost șef al tranzacțiilor cu petrol la divizia comercială Gazprom din Rusia. Lukoil a cerut o prelungire, după ce Trezoreria SUA a stabilit un termen limită de 21 noiembrie, după care tranzacțiile cu compania rusă vor fi interzise. Eforturile unor țări de a naționaliza unele active au adăugat complexitate unei potențiale tranzacții, a declarat Aditya Ravi, șeful departamentului de cercetare de la Rystad Energy. Timp de decenii, Lukoil a fost cea mai activă companie petrolieră majoră a Rusiei în străinătate și a ajutat Moscova să proiecteze putere economică non-tehnică peste hotare. Compania rusească deține trei rafinării în Europa, participații la câmpuri petroliere din Kazahstan, Uzbekistan, Irak, Mexic, Ghana, Egipt și Nigeria și stații de alimentare cu amănuntul în întreaga lume, inclusiv în Statele Unite. Carlyle, cel mai mare jucător din zona de pivate equity la nivel global, deține în România compania Black Sea Oil & Gas (BSOG), care extrage gaze din Marea Neagă. Recomandările autorului:
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. El a spus că eliminarea plafoanelor pentru tarifele la energie, creșterea TVA și a accizelor – măsuri ale cabinetului Bolojan – au dus la creșterea inflației. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cauza: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt „Rata anuală a inflaţiei a accelerat în trimestrul 3 – 2025 datorită următorilor factori: s-au eliminat plafoanele pentru tarifele la energie electrică, au crescut cotele TVA şi nivelul accizelor”, a declarat guvernatorul BNR. Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
Frank Hajdinjak (Centrul Român al Energiei), la Europa Connect Energy Now: Europa pierde teren în competiția globală. România trebuie să-și apere competitivitatea energetică
Frank Hajdinjak, vicepreședinte Centrul Român al Energiei, a avertizat că politicile europene prea stricte privind reducerea emisiilor de carbon pun în pericol competitivitatea economică, inclusiv a României. Declarația a fost făcută în cadrul conferinei Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. Totodată, el a subliniat că, deși țara noastră are avantaje naturale semnificative, precum producția din surse hidro și regenerabile, prețul energiei rămâne dublu față de SUA și de trei ori mai mare decât în China. „Vreau să vorbesc despre competitivitate. Este un an de zile de când raportul Draghi a evidențiat lipsa de competitivitate a Uniunii Europene — și cred că suntem pe un drum greșit față de restul lumii”, a declarat Frank Hajdinjak, în carul dezbaterii pe teme energetice. Acesta a atras atenția că Europa contribuie cu doar 8% la emisiile globale de dioxid de carbon, dar aplică „cel mai strict program de reducere a emisiilor”, ceea ce pune o presiune imensă asupra industriei. „Este o problemă foarte mare pentru industria noastră, nu doar în România, ci în întreaga Europă. Vedem deja în Germania cum marii producători din industria chimică sunt în dificultate reală”, a explicat Hajdinjak. Deși susține investițiile în energie regenerabilă, vicepreședintele Centrul Român al Energiei avertizează că acestea trebuie dublate de o politică echilibrată, care să țină cont și de nevoia de securitate energetică și competitivitate. „Dacă nu suntem competitivi, nu ne ajută că avem energie curată”, a spus acesta, făcând referire la conceptul de „trilemă energetică” menționat de ministrul Sebastian Burduja — securitate, prețuri accesibile și energie curată. Frank Hajdinjak a subliniat că România are o poziție mai bună decât alte state europene, datorită potențialului mare hidro și investițiilor recente în surse regenerabile. Cu toate acestea, diferența de preț față de marile economii rămâne uriașă: „Prețul energiei este dublu față de Statele Unite și de trei ori mai mare decât în China. Asta înseamnă că avem o problemă majoră”, a punctat el. În opinia sa, politica energetică europeană trebuie regândită, întrucât procesul de globalizare „a eșuat”. „Totul a început cu pandemia, când am văzut că nu mai primim nimic din Asia, a continuat cu tensiunile comerciale și acum depindem critic de China pentru resurse esențiale, precum pământurile rare — vitale pentru electrificare și securitatea națională”, a explicat Hajdinjak. El consideră că această dependență strategică de importuri afectează direct securitatea și stabilitatea energetică a Uniunii Europene. „Trebuie să schimbăm politica noastră energetică. România trebuie să acționeze pentru a-și păstra competitivitatea pe piața mondială”, a încheiat Frank Hajdinjak. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Isărescu spulberă toate speranțele: Euro nu va mai scădea sub 5 lei niciodată
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a făcut declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Întrebat dacă euro va mai scădea vreodată sub 5 lei, Isărescu a spus că nu se așteaptă ca moneda să mai ajungă vreodată sub pragul psihologic de 5 lei. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR) a afirmat că moneda europeană nu are cum să mai scadă sub pragul de 5 lei explicând că piața valutară este stabilă și că nu există motive pentru a fi tulburată. Isărescu a mai spus că piețele „sunt mulțumite” de combinația dintre nivelul dobânzii, cursul de schimb și fixurile de capital. „Poate este o dorinţă, dar nu are cum să mai coboare sub 5 lei. Am spus că exista o perioadă de relativă stabilitate a cursului, determinată, pe de o parte de intrările de capital, ca şi intrări de fonduri europene. Pot să fac o declaraţie pe care, de regulă, nu o fac şi nu o facem, nimeni la Banca Naţională, o să vă spun că din vară aproape că nu am mai intervenit. Am intervenit de câteva ori şi am cumpărat valută ca să putem menţine această relativă stabilitate”, a spus Isărescu. RECOMANDAREA AUTORULUI: Isărescu acuză direct Guvernul Bolojan pentru EXPLOZIA inflației și scăderea puterii de cumpărare a românilor: INFLAȚIA a accelerat din cauza creșterii TVA Mugur Isărescu: „Suntem campioni la deficit bugetar, inflație și dobânzi. Creșterea datoriei publice este INEVITABILĂ
Recrutarea șefului Hidroelectrica, cea mai importantă companie pentru securitatea energetică a României, lăsată pe mâna unei agenții abonate la contracte cu statul. Un finalist din cursă are o istorie lungă cu Rusia
O firmă cu zeci de contracte cu statul, majoritatea pe consultanță sau resurse umane, se ocupă de recrutarea „capetelor” Hidroelectrica. ARC Consulting, deținută de Elena și Radu Căprar, derulează procesul de recrutare pentru funcțiile de CEO și CFO, cele mai importante roluri executive ale celui mai mare producător de energie din România. S-au depus mii de CV-uri și, în finală, au mai rămas două persoane: Mihai Aniței și Radu Ioan Constantin pentru funcția de CEO, potrivit informațiilor Economedia. Primul este un manager a cărui carieră s-a intersectat de cel puțin trei ori cu Rusia, al doilea are o istorie cu Hidroelectrica de 17 ani pe diferite funcții de conducere. Soarta Hidroelectrica este lăsată, astfel, la mâna unei companii care a recrutat personal pentru Primăria Mediaș, Reghin sau Societatea Salina Turda, așa cum arată datele oficiale ale Sistemului Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Acum este vorba însă de cea mai importantă companie pentru securitatea națională energetică a României, pentru că Hidro produce 27% din energia din România cu cele 188 de hidrocentrale amplasate pe apele României. Mai mult, compania, prin divizia de furnizare de energie electrică, are o cotă de piață de 15%, conform celui mai recent raport al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). De asemenea, unul dintre favoriți pentru conducerea executivă, Mihai Aniței, selectat dintre miile de CV-uri de către firma ARC Consulting, are o istorie de legături cu Rusia. Atribuire directă pentru recrutarea șefilor Hidroelectrica Contractul pentru derularea recrutării șefilor Hidroelectrica a fost atribuit direct companiei din Cluj-Napoca. Suma nu este mare: 29.000 de lei, adică circa 5.800 de euro, dar implicațiile sunt mai departe de bani. Conform informațiilor Gândul, în finală, selectați de recrutor, au rămas doar cei doi favoriți amintiți, deși au participat și alți manageri cu experiență în spate, inclusiv fostul CEO Bogdan Badea. Recrutarea ar fi trebuit să se realizeze printr-un operator independent, conform cerințelor europene. De altfel, România riscă să piardă 300 mil. euro tocmai din cauza numirilor politice la nivelul companiilor de stat, așa cum a scris Economedia, în exclusivitate. Este vorba de o reformă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă a companiilor de stat. Or, în loc de o companie consacrată în domeniul head-hunting de gulere albe, Hidro a atribuit contractul direct către compania clujeană. Sursa: Termene.ro. Datele Termene.ro arată că firma de recrutare are zeci de contracte de achiziții directe cu mai multe entități ale statului, de la companii precum Hidroelectrica, CE Oltenia, Primăria Reghin sau Mediaș. Deși firma are o vechime de 23 de ani, achizițiile publice au explodat începând cu 2016. Obiectul contractului în cauză este „servicii selecție membri directorat prestate de un expert independent, specializat și autorizat”. Sursa: Termene.ro De altfel, ARC Consulting a mai avut contracte, de-a lungul vremii, inclusiv cu AMEPIP, super agenția care controlează companiile de stat din România. Sursa: Termene.ro „Recrutare, selecție, evaluarea personalului, consultanță pentru optimizare organizațională, studii salariale și training sunt câteva dintre serviciile pe care ARC Consulting are expertiză în domeniul resurselor umane”, se arată pe site-ul companiei. Cine sunt finaliștii selectați de ARC Consulting să conducă Hidro Radu Ioan Constantin este membru al directoratului Hidroelectrica. La vârsta de 26 de ani, se angaja ca economist în cadrul aceleiași companii și, ulterior, a avansat pe diverse departamente. deține o diplomă de economist de la Facultatea de Management Financiar de la Institutul Bancar Român (2001-2006), una de Inginer Diplomat de la Facultatea de Inginerie în Limbi Străine (Germana) de la Universitatea Politehnica București (2001-2007) și are un MBA – Româno-German în management antreprenorial de la Academia de Studii Economice București și Universitatea Gelsenkirchen Germania (2007-2009). Este fiul jurnalistului Dan Constantin de la Jurnalul Național, apropiat al lui Dan Voiculescu. Mihai Aniței a condus mai multe companii din sectorul chimic sau energetic. Interesante sunt legăturile sale cu Rusia de-a lungul timpului, în contextul în care este în cărți pentru preluarea unei companii critice în arhitectura energetică a României. Captura Proper Podcast. Într-un interviu din 2025 de pe canalul de Youtube Proper Talks, Aniței spune: „Am lucrat ca director industrial la Saint-Gobain Glass, unde am avut diferite poziții în lume. Apoi m-am mutat în America pentru o companie care era cotată la bursa de la New York. Am fost director de operațiuni pentru Rusia, Ucraina și Europa de Est. Iar ultima mea poziție executivă a fost la Azomureș, un combinat de îngrășăminte chimice.” În perioada în care a condus Azomureș, compania ar fi negociat – în 2018 – un contract pentru achiziția a 7 mld. metri cubi de gaz de la nimeni alta decât compania Gazprom, conform informațiilor Economica. Nu este clar, însă, dacă s-a parafat contractul, însă datele din piață spun că Azomureș, cel mai mare combinat de îngrășăminte chimice din România, a luat gaz rusesc cu două mâini, pentru că era mai ieftin, până la izbucnirea războiului din Ucraina. Înainte de 2008, Aniței a fost, timp de cinci ani, director general la Ductil Steel Buzău. În 2008, compania a fost preluată de grupul rus Mechel, pentru suma de 142 mil. euro. El a mai fost director general la producătorul de zahăr Agrana, funcție pe care a preluat-o odată cu achiziția fabricii de către austrieci în 1998. Cel mai probabil, soarta conducerii perlei energiei României, Hidroelectrica, se va tranșa până la finalul lunii, care este termenul limită pentru implementarea reformei din PNRR.
Nu suntem ultimii din UE chiar la toate capitolele. Inflația din România bate tot
Deși a scăzut de la 9,9% în luna septembrie a acestui an la 9,8% în octombrie, România rămâne campioana inflației din Uniunea Europeană. Inflația „îmbunătățită”, de aproape 10%, este de patru ori mai mare decât cea din Germania și de 10 ori mai mare decât cea din Franța, în timp ce media Uniunii s-a oprit la 2,4%. Inflația din România continuă să fie cea mai mare din Uniunea Europeană, în ciuda unei ușoare moderări în octombrie 2025. Banca Naționala a României (BNR), a decis să mențină dobânda-cheie la 6,5% cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Cel mai dur șoc primit de români a fost cel de la facturile de energie. După renunțarea la plafonarea prețurilor, electricitatea a ajuns să se scumpească cu 72% în octombrie 2025, față de aceeași lună a anului trecut. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Problema nu ține doar de prețurile facturilor de energie. Scumpirile s-au răspândit inclusiv la mărfurile alimentare care au crescut cu 11%, serviciile care ai crescut cu 10,4% și alimentele cu 7,9%. Specialiștii cred că inflația își va reveni în 2027 România trece prin cea mai dificilă perioadă economică din ultimii ani iar vârful de 9,9% al inflației din septembrie a depășit toate așteptările. Banca Naționala a României estimează că la finalul lui 2026 inflația va ajunge la aproximativ 3%, mult mai aproape de ținta oficială de 2,5%. Economiștii cred că abia în prima jumătate a anului 2027 inflația ar trebui să intre pe un făgaș normal, la 2,7%. Dacă planurile Guvernului merg conform scenariului, românii mai au de îndurat aproape doi ani de scumpiri mari înainte de revenirea la normalitate. RECOMANDAREA AUTORULUI: Economia gâfâie. Creșterile de altădată sunt istorie și PIB-ul scade cu 0,2% în iulie-septembrie 2025 Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB
Economistul Cristian Socol sună alarma: România are cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25deani
Economistul Cristian Socol, profesor universitar al Academiei de Studii Economice (ASE), trage un semnal de alarmă într-o analiză publicată în exclusivitate de Mediafax cu privire la criza bugetară a României care s-a transformat într-un adevărat dezastru economic. Inflația persistentă, măsurile fiscale și cele de austeritate luate de Guvernul Bolojan au făcut ca țara să aibă cea mai mare cădere de putere de cumpărare din ultimii 25 de ani, atrage atenția economistul. Specialistul a analizat evoluția puterii de cumpărare a românilor în ultimii 20 de ani, care a fost marcată de mai multe cicluri economice. Cele mai recene date publicate de Institutul Național de Statistică (INS) arată o reducere a puterii de cumpărare a câștigului salarial mediu net de 5,3% în luna septembrie 2025 față de aceeași lună din 2024. Ultima lună de creștere a puterii de cumpărare a fost iunie, cu un plus de 1,3% și a urmat o serie de scăderi de 2,4% și 5% în lunile iulie și august. Cum s-a ajuns de la expansiune la declin În primul deceniu după anul 2000, economia României a traversat o perioadă de creștere, datorată majorărilor salariale, care au reușit să depășească inflația și au dus la o creștere a puterii de cumpărare, spune Socol. „În primul deceniu post-2000, expansiunea economică s-a tradus prin majorări salariale consistente care au depășit inflația, crescând puterea de cumpărare. Indicatorul salariului real (câștigul mediu net ajustat la inflație) aproape că s-a dublat până în 2008.” Evoluția câștigului salarial real în România în ultimii 25 de ani Decilinul României avea să vină odată cu criza globală din 2008-2009, spune economistul. Tăierile salariale din sectorul public, înghețările de venituri și majorarea TVA-ului de către Guvern au dus la ani consecutivi în care puterea de cumpărare a scăzut, -1,5% în 2009, -3,7% în 2010 și -1,9% în 2011. „Criza financiară globală din 2008–2009 a lovit însă puternic România, guvernul a înghețat și chiar tăiat salariile publice”. În 2012, declinul a luat o pauză. Salariile au fost din nou majorate și au dus la o creștere treptată a puterii de cumpărare. Economistul spune că populația avea o putere de cumpărare similară cu vârful din 2008, care indica o revenire completă după cei 6 ani de declin. Inflația și măsurile de austeritate au dus la cea mai mare cădere a puterii de cumpărare În următorii ani, puterea de cumpărare s-a dublat din nou și, potrivit analistului, a fost cel mai rapid avans al veniturilor reale din ultimele două decenii. „Per total, între 2015 și 2019 puterea de cumpărare a salariului mediu s-a dublat”. După perioada bună, au venit pandemia, criza energetică, războiul din Ucraina și inflația din 2020-2022 care au pus pe „hold” această evoluție. Cristian Socol spune că, deși salariile nominale creșteau, scumpirile au determinat ca salariul real să scadă pe întreaga durată a anului 2022. Situația s-a îmbunătățit ușor un an mai târziu când inflația a început să se tempereze iar tensiunile de pe piața muncii au forțat creșterea salarială până la un maxim de +8%. Nu în ultimul rând, Socol subliniază faptul că totul s-a schimbat în acest an, odată cu inflația persistentă combinată cu măsruile fiscale și cele de austeritate. Puterea de cumpărare a scăzut dramatic în ultimele 3 luni ducând la o scădere dramatică a consumului. Astfel, România a ajuns să aibă cea mai mare prăbușire a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, și a doua cea mai mare cădere din Uniunea Europeană, conform datelor oficiale ale Eurostat. „Inversarea de trend s-a realizat în anul 2025: inflația persistentă, măsurile fiscale restrictive și cele de austeritate oarbă au dus la o nouă contracție a salariilor reale. În ultimele 3 luni, puterea de cumpărare a scăzut dramatic, generând prăbușirea consumului.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios”