Care a fost cea mai mare despăgubire din România în baza unei asigurări de călătorie, în 2025. Un turist a beneficiat de ea, în primul semestru
Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR) a anunțat, recent, care a fost cea mai mare despăgubire achitată în primul semestru al acestui an în baza unei asigurări de călătorie. „Zilnic, 50 de turişti asiguraţi au beneficiat, în medie, de despăgubiri în baza asigurărilor de călătorie – pentru situaţii neprevăzute care, altfel, le-ar fi putut afecta grav bugetul personal. Spre exemplu, cea mai mare despăgubire achitată în primul semestru al acestui an în baza unei asigurări de călătorie a fost de 50.000 euro”, arată datele UNSAR. Suma a fost destinată refacerii stării de sănătate a unui turist care a suferit un accident în afara ţării, potrivit News.ro. „Asigurările de călătorie sunt un sprijin real atunci când sănătatea sau siguranţa fiecăruia dintre noi este pusă în pericol”, a precizat Alexandru Ciuncan, preşedinte & director general al UNSAR. De asemenea, valoarea totală a celor mai mari 10 despăgubiri achitate a depăşit 400.000 euro (circa 2 milioane lei), ceea ce înseamnă o medie de peste 40.000 euro (circa 206.000 lei) pentru fiecare dosar de daună. FOTO – Caracter ilustrativ Din acest TOP 10 al despăgubirilor, cinci dintre ele au fost acordate pentru cheltuieli medicale generate de îmbolnăviri, patru pentru accidente, iar una a vizat răspunderea civilă a turistului faţă de o terţă persoană. Aceste situaţii ilustrează importanţa unei asigurări de călătorie, care să ofere protecţie completă şi rapidă, dar aarată și diversitatea riscurilor cu care se pot confrunta turiştii, mai scrie sursa citată. „Când accidentele sau îmbolnăvirile apar departe de casă, asigurările de călătorie fac diferenţa între un incident gestionabil şi o povară financiară de multe ori greu de suportat”, a precizat Alina Bărbulescu, coordonator secţiuni asigurări generale în cadrul UNSAR. Cine este UNSAR Uniunea Naţională a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România a fost înfiinţată în anul 1994 și reprezintă 21 de companii de profil, care dețin o pondere de peste 90% din piaţa locală de asigurări. Activitatea UNSAR are drept obiectiv apărarea şi reprezentarea intereselor asigurătorilor şi reasigurătorilor din țara noastră, participarea la îmbunătăţirea cadrului legislativ în domeniul asigurărilor, promovarea activităţii de asigurări în România şi a dezvoltării durabile a industriei de profil pe plan intern şi internaţional. Din anul 2007, UNSAR este membru cu drepturi depline al Federaţiei Asigurătorilor şi Reasigurătorilor Europeni – Insurance Europe. Asigurătorii din România plătesc despăgubiri de 6,5 milioane euro în fiecare zi calendaristică.
Consiliul Concurenței vrea să mai relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România
Consiliul Concurenței și Guvernul lucrează la o „raționalizare” a regulilor privind controlul investitorilor străini, a anunțat, vineri, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu. În acest fel, statul român se va concentra doar pe operațiunile care pot reprezenta un risc pentru securitatea națională, în timp ce tranzacțiile de rutină ar putea fi aprobate mai repede sau nu ar mai avea nevoie de aprobare. După 3 ani de aplicare a regimului tot mai strict de verificare a investițiilor, care a mutat controlul de la CSAT la Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe (CEISD), Consiliul Concurenței și Guvenul vor să relaxeze examinările pentru investițiile străine strategice din România. În prezent, SRI și SIE participă ca „invitați permanenți” și furnizează evaluări de risc pentru tranzacțiile din domenii sensibile, însă sistemul a devenit mult prea încărcat. Anul trecut au fost verificate aproximativ 500 de operațiuni, deși doar câteva ar fi pus probleme pentru secruitatea națională. Modelul actual de control a dus la birocrație, costuri mari și întârzieri pentru investițiile de rutină. Bogdan Chirițoiu spune că este nevoie de un mecanism prin intermediul căruia să fie triate operațiunile care ridică probleme de securitate națională de cele neproblematice. Președintele instituției a menționat că se încearcă simplificarea procedurilor pentru înființarea de noi puncte de producție industrială în România și spune că va fi creat un mecanism pentru zona de servicii. „Împreună cu Guvernul, pregătim o raționalizare, aș spune, a regulilor privind controlul investitorilor străini care sunt desigur necesare în actualul context geostrategic. Dar după 3 ani de aplicare a mecanismului putem găsi variante ca să fie mai puțin intruziv. Anul trecut ne-am uitat la 500 de operațiuni și am avut probleme cu câteva dintre ele. Deci, trebuie să găsim un mecanism și lucrăm acum, chiar acum e o ședință la Guvern, să găsim o variantă în care să ne putem concentra pe acele operațiuni care chiar ridică probleme de securitate națională și să trecem mai ușor sau poate chiar deloc să nu mai trebuiască să aprobăm operațiunile care sunt de rutină, care sunt neproblematice”, a spus Chirițoiu. Falimentele din asigurări, în vizorul Consiliului Concurenței De asemenea, Bogdan Chirițoiu a susținut că în curând va apărea o nouă lege a RCA. Acesta a spus că lucrează de mai mulți ani cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) pentru a convinge Guvernul și Parlamentul să îmbunătățească legislația RCA ca să evite problemele din ultima perioadă care au dus la intervențiile statului. „Împreună cu ASF, lucrăm de câțiva ani, ne străduim să convingem legiuitorii, adică Guvernul și Parlamentul, să îmbunătățim legislația RCA. Suntem aproape. Cu un pic de efort o să scoatem o lege mai bună, care să evite problemele care au existat în ultima vreme în zona de RCA și care au dus la necesitatea intervenției statului prin plafonare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Consiliul Concurenței analizează preluarea NAPOLACT de către Bonafarm, după ce s-au ridicat mai multe semne de întrebare privind securitatea națională Președintele Consiliului Concurenței, AVERTISMENT despre ofertele de energie electrică la clienții casnici: „Pui presiune pe furnizorul tău”
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, face declarații despre evoluția inflației și dobânzilor în urma ședinței de politică monetară a BNR. Consiliul de Administrației al Băncii Naționale Române a analizat și aprobat Raportul asupra inflației pe luna noiembrie 2025. Mugur Isărescu: Rata anuală a inflației a accelerat în trimestrul 3 din cazua: – eliminării plafoanelor pentru tarifele la energia electrică – creșterea cotelor TVA – menținerea unor dinamici ridicate ale costurilor unitare cu forța de muncă în anumite sectoare – continuarea tendinței ascendente a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt Majorarea cotelor TVA din august, după datele BNR, au transmis în proporție de până la 85% la nivel agregat. La legume și fructe majorarea TVA nu s-a transmis în prețuri. La energie electrică și gaze naturale creșterile au fost mai mari decât cele așteptate. Evoluție similară și la combustibili, cam jumătate din creșterea derivată din majorarea TVA s-a observat la pompă și la bunurile alimentare procesate observăm același lucru. Avem un factor care temperează încă din vară creșterile de prețuri: tendința descendentă a dinamicii anuale a salariilor, inclusiv pe fondul înghețării veniturilor din sectorul public. Creditele noi pentru consum acordate populației și creditele pentru locuințe sunt singurele care se mai mențin la un nivel pozitiv vizibil. „Eliminarea plafoanelor pentru tarifele la electricitate în iulie a avut un efect direct de 2,3 puncte procentuale asupra ratei anuale a inflaţiei. Apoi, tariful mediu pentru consumatorii casnici şi preţul en gros la energie electrică arată că, şi după aceste creşteri, preţurile sau nivelul tarifului se înscrie relativ în ceea ce constatăm a fi pe piaţă, dar nu întrevedem majorări suplimentare”. – Creșterea absorbției fondurilor europene poate oferi un impuls considerabil. Tehnologic, economia românească e printre cele mai scăzute. Din multe puncte de vedere suntem pe ultimul loc. Rata anuală a inflației: traiectorie descendentă cvasicontinuă, cu o ajustare amplă în T3 2026 (-5,2 puncte procentuale) Guvernatorul BNR despre PIB: „Trebuie să evităm recesiunea. Încercăm să ieșim dintr-o politică reciclică. Facem acest efort să dăm inflația în jos păstrând această rată de dobândă, de politică monetară. Nu cred că vom avea 2 luni de creștere negativă.” De asemenea, Mugur Isărescu a vorbit și despre inflație și a spus că „va rămâne în jur de 9%, apoi va scădea mai mult.” – Este un mediu politic și social destul de tensionat în țară în această perioadă. Toate aceste discuții împing prețurile mai sus decât am anticipat noi în vară. RECOMANDAREA AUTORULUI: Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB BNR, în centrul atenției presei internaționale după decizia de a menține dobânda la 6,5%. România și Ungaria, liderii dobânzilor ridicate din UE
România este aspirator de investiții ucrainene. Dar taxele cresc și întrebarea este cât mai durează minunea
Companiile ucrainene, afectate de războiul cu Rusia, continuă să-și relocheze operațiunile în alte state europene, inclusiv în România. Inițial, relocările s-au făcut sub forma unor evacuări de urgență, dar acum companiile își planifică mutările pentru a intra pe piețele UE pentru a-și asigura continuitatea business-urilor. Interesul companiilor ucrainene pentru relocare a rămas crescut de la începutul invaziei rusești. Polonia și Germania sunt principalele destinații pentru afacerile ucrainene, însă companiile se orientază și spre România sau Bulgaria care intră în cursa popularității pentru taxele competitive și costurile cu forța de muncă mai reduse, comparativ cu țările din Vest. De la începutul invaziei și până în prezent peste 700 de companii ucrainene au intrat pe piața românească, conform datelor Oficiului Național al Registrului Comerțului. Investitorii ucraineni erau atrași de forța de muncă ieftină și de taxele mici, dar taxele pentru companii și IMM-uri vor crește semnificativ din 2026. Impozitul pe dividente va crește de la 10% la 16%, rata toatlă de impozitare a firmelor va crește de la 24,4% la 29,4%, iar pragul pentru microîntrepinderi va scădea la 100.000 de euro. Chiar dacă avea taxe mici și costuri reduse cu forța de muncă, acum România depășește țări precum Slovacia, Lituania, Croația, Ungaria și Bulgaria, la capitolul taxării companiilor. Cel mai bogat om din Ucraina investește în România Rinat Ahmetov, cel mai bogat om din Ucraina, a depus oferte pentru preluarea combinatului Liberty Galați, fostul Sidex, și ArcelorMittal Tubular Products Iași. De asemenea, compania ucraineană Biopharma Plasma se pregătește să construiască o fabrică la Oradea unde va produce medicamente prin procesarea plasmei. Omul de afaceri operează deja în România în sectorul energetic prin compania DTEK Renewables International. Sectorul cel mai activ în procesul de relocare este IT-ul, unde compania ucraineană SPD Technology a anunțat că va deschide o reprezentanță în România. De asemenea, furnizorul de servicii IT Sigma Software Group a deschis un hub de inginerie în țară iar N-iX, o companie ucraineană de dezvoltare software și outsourcing a deschis un birou în Capitală. Pe lângă IT, companiile din industria ușoară, prelucrarea lemnului, fabricarea de componente și industria alimentară sunt foarte active în ceea ce privește relocarea. Nova Poshta, cel mai mare operator poștal cu capital privat din Ucraina a intrat în România, iar Biosphere, unul dintre cei mai mari producători și distribuitori de bunuri de uz casnic, igineă și produse de uz profesional din Europa de Est și Asia Centrală, a cumpărat fabrica Alufix din Brașov. RECOMANDAREA AUTORULUI: Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România
Gigantul german Rheinmetall vrea să vândă 350 de blindate României
Vizita președintelui companiei Rheinmetall în România s-ar fi materializat cu o dezvoltare și mai mare a parteneriatului. Inițial, Guvernul României și gigantul german din industria armamentului au semnat un acord de cooperare privind construirea unei fabrici de pulberi în Brașov. Acum, România ar urma să cumpere blindate Lynx și va asigura o parte din producție în țară, transmite Euronews. CEO-ul Rheinmetall AG, Armin Papperger, s-a întâlnit ieri cu premierul Bolojan la Palatul Victoria, iar în urma unor discuții comune cu ministrul Economiei, Radu Miruță și cu ministrul Apărării, Ionuț Moșteanu, s-ar fi ajuns la un nou acord prin care România ar achiziționa aproximativ 350 de blindate de infanterie Lynx. În primă fază vor fi achiziționate 298 de astfel de mașini de luptă, iar 46 vor fi diverse derivate pe același șasiu. Proiectul pe care România ar urma să-l desfășureze cu Rheinmetall va avea condiții contractuale care vor include obligații de localizare pentru o parte din producție în țară. Deja există o aprobare a Parlamentului pentru asamblarea de noi mașini de luptă pentru infanterie. La ce folosesc blindatele Lynx Lynx este o familie de vehicule blindate de luptă modulare, de nouă generație, conform paginii oficiale a Rheinmetall. Vehiculul este proiectat pentru a fi o platformă extrem de mobilă, protejată și adaptabilă, care servește ca blindat de luptă pentru infanterie și poate fi reconfigurat pentru roluri precum comandă și control, recunoaștere sau evacuare medicală. Designul modular permite echiparea unui șasiu de bază comun cu diferite module de misiune pentru a se adapta unei varietății de scenarii de luptă. În România există deja o fabrică Rheinmetall în Mediaș unde sunt produse „vehicule speciale și moderinzări pentru camioane pentru piețele civilă și militară”. La începutul lunii, Ilie Bolojan a mai semnat un contract cu compania germană care va construi în România o fabrică de pulberi pentru muniție, la Victoria, județul Brașov, cu o investiție de aproape jumătate de miliard de euro. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan, anunț crucial privind dotarea ARMATEI. Înțelegerea cu gigantul german din industria armamentului va fi aprobată în CSAT Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție
Cum arată avioanele Blue Air care urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante
Trei cadre de avion care au făcut parte din flota companiei Blue Air au fost vândute cu peste 120.000 de euro. Avioanele, fără motor de tip Boeing 737-530, Boeing B737-5L9 și Boeing B737-322 au fost adjudecate de antreprenori români cu peste 45.000 de euro per bucată și urmează să fie transformate în hoteluri și restaurante. Avioanele cu şi fără motor listate spre vânzare au aparţinut Blue Air, aflată în faliment din iulie 2025. Platforma de licitații azitis mai are la vânzare un cadru de aeronavă Boeing 737-530, fabricat în 1991, cu 120 de locuri, aflat în conservare din anul 2020, un cadru tip Boeing 737-3YO, fabricat în 1991, cu 118 locuri, dar și două avioane Boeing 737-500 care pot fi repuse în funcțiune. Prețul de pornire al avioanelor e 238.250 euro, fiecare, iar pentru cadrele de aeronavă licitația pornește de la 10.750, respectiv 11.000 de euro. „Vom mai vedea aeronave pe şoselele României în următoarea perioadă, fiindcă alte două cadre de avioane aşteaptă să fie transportate din aeroportul Otopeni. Antreprenorul din Braşov care vrea să construiască un hotel într-un avion a mai cumpărat unul recent, iar celălalt a fost adjudecat de un alt om de afaceri din ţară. Mai avem listate pe platformă două avioane şi două cadre de aeronavă, care trezesc interesul multor investitori, în special din zonele HoReCa şi evenimente, motiv pentru care am programat deja licitaţiile” a declarat a spus Flavius Drăghici, COO al platformei de licitații azitis.com RECOMANDAREA AUTORULUI: Blue Air intră în procedura FALIMENTULUI. Lichidatorul judiciar: „Este cea mai echitabilă soluție pentru protejarea interesului creditorilor” EXCLUSIV | DNA a început urmărirea penală în cazul Blue Air. Procurorii cer documente de la instituțiile implicate în acordarea ajutorului de stat
Topul orașelor din România unde poți cumpăra cel mai ușor o locuință. Bucureștiul conduce clasamentul
Locuințele din București și Ilfov sunt cele mai accesibile din România. Un locuitor din Capitală sau din Ilfov poate cumpăra o garsonieră cu echivalentul a 4,3 salarii medii nete anuale. Potrivit unei analize realizate de Storia, cea mai vizitată platformă imobiliară din țară, la polul opus stau clujenii, ei au nevoie de 7,1 salarii medii nete pentru o achiziție similară. „Piața imobiliară din România se află într-o perioadă de creștere a prețurilor solicitate pentru proprietăți. Totuși, dacă raportăm aceste prețuri la evoluția salariului mediu net din fiecare județ, imaginea se schimbă. În unele zone, cumpărarea unei locuințe a devenit mai accesibilă, în timp ce în altele s-a îngreunat”, explică Monica Dudău, Head of Marketing Real Estate Europe, OLX Group (Storia și OLX Imobiliare). Cum a fost calculată accesibilitatea locuințelor Analiza Storia a avut la bază prețul mediu pe metru pătrat al locuințelor listate pe platformă în luna octombrie din anii 2022, 2023, 2024 și 2025. Aceste date au fost corelate cu salariile medii nete din aceleași perioade, furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Prețurile proprietăților au fost exprimate în euro, iar salariile au fost convertire la cursul mediu lunar stabilit de Banca Națională a României (BNR). Pentru calcule, s-au folosit suprafețele minime legale prevăzute de Legea locuinței: 37 mp pentru o garsonieră, 52 mp pentru un apartament cu două camere și 66 mp pentru unul cu trei camere. Scăderea salariilor a redus accesibilitatea în Cluj și București În Capitală, locuințele au devenit cu 4,3% mai puțin accesibile, salariul mediu net a scăzut în ultimele luni – de la aproape 7.600 lei în martie 2025, la 6.800 lei în august 2025. Dacă nivelul salarial s-ar fi menținut, un bucureștean ar fi avut nevoie de 4,4 salarii medii anuale pentru o garsonieră, nu de 4,9, cum arată datele actuale. Recomandările autorului:
România a obținut aprobarea Planului de Redresare și Reziliență la ECOFIN. Mai primim 11 milioane de euro până la finalul lui 2026
România a obținut aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) revizuit, în cadrul reuniunii Consiliului pentru Afaceri Economice și Financiare (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles. În cadrul Consiliului, România este reprezentată de Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, potrivit unui comunicat transmis de Ministerul Finanțelor. „Aprobarea planului revizuit vine după o perioadă intensă de negociere, dialog tehnic și instituțional cu Comisia Europeană. Renegocierea PNRR a fost începută cu peste 1 an în urmă, acesta fiind al 3-lea Guvern care duce discuții cu Comisia Europeană referitor la aspectele ce țineau de implementarea planului și renegocierea alocărilor. Responsabilitatea și seriozitatea cu care am purtat dialogul cu Comisia în ultimele 4 luni au condus la menținerea nivelului maxim al alocării de granturi disponibilă României. Am reușit să agreăm o structură simplificată a planului, prin care reducem presiunea asupra bugetului de stat, prin diminuarea componentei de împrumut și asigurăm o mai bună implementare a reformelor necesare pentru competitivitatea economiei românești. România a încasat până în prezent 10,7 mld euro din PNRR și urmează să primească până la sfârșitul anului viitor aproximativ acceași sumă. Relansarea economică este condiționată de atragerea tuturor banilor europeni de care dispunem, atât cele din PNRR, cât și cele de coeziune”, a declarat ministrul Alexandru Nazare. Planul revizuit are o valoare totală de 21,41 miliarde euro, din care o componentă majoră de granturi (fonduri nerambursabile), de 13,57 miliarde euro, și 7,84 miliarde euro împrumuturi, fiind configurat pe șase cereri de plată (dintre care trei deja transmise). Numărul jaloanelor și țintelor a fost redus de la 518 la 390, fără a diminua ambiția reformelor asumate. 6 țări europene au avut PNRR-ul revizuit, iar Comisia a aprobat planul pentru toate. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a prezentat în cadrul ECOFIN, la Bruxelles, situația deficitului bugetar al României, după adoptarea celor două măsuri fiscale. România a trebuit să demonstreze că poate respecta noua țintă de deficit, de 8,4% din PIB și să convingă Comisia Europeană că țara noastră este pe drumul pentru a-și corecta traiectoria economiei. „După patru ani de negocieri complexe, cred că suntem aproape de a ajunge la un text de compromis, dar nu am ajuns încă la un acord pentru a armoniza ambițiile climatice cu competitivitatea economică, coeziunea regională și flexibilitatea fiscală. În această perioadă, am exprimat îngrijorări legitime cu privire la indexarea automată, impozitarea sectorului aviatic și maritim și recunoaștem că acestea au fost luate în considerare. Știm că o serie de state mai au încă unele probleme. Înțelegem poziția Italiei și a Poloniei în ceea ce privește problema gazelor și a GNL. România va deveni un mare producător de gaze în 2027, odată cu Neptune Deep în Marea Neagră, și reflectăm această realitate viitoare pentru România. Asistăm la o situație diferită față de 2021, când am avut o creștere bruscă a prețurilor. În această vară, prețurile la energie electrică, după eliminarea treptată a plafonului de energie electrică pe care îl aveam, au crescut cu 60 %, ceea ce s-a reflectat în inflație și are un efect major, iar acest lucru a devenit o problemă foarte sensibilă pentru România. De asemenea, analizăm prelungirea perioadei de tranziție a producției de cărbune până în 2040, în loc de 2032”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, în cadrul ECOFIN. Cel mai important punct de pe agenda ECOFIN a fost votul pentru versiunea revizuită a PNRR-ului. Decizia este esențială pentru economia și planul de investiții a României pe termen lung. PNRR-ul României are o valoare totală de peste 29 de miliarde de euro și include finanțări pentru digitalizare, tranziția către energie verde și dezvoltarea infrastructurii critice. RECOMANDAREA AUTORULUI Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutul anului. Povara totală a ajuns la 221 de miliarde de euro, adică aproape 60% din PIB Gigantul german Rheinmetall vrea să vândă 350 de blindate României
Conferința Europa Connect – Energy Now: România pe drumul spre un hub energetic regional- între ambiții europene și realități locale
Reprezentanți guvernamentali la cel mai înalt nivel, lideri și experți din energie au evidențiat principalele direcții pentru viitorul energetic al României, în cadrul Conferinței Europa Connect – Energy Now: investiții masive, reforme legislative și o colaborare mai strânsă între stat și mediul privat. Deși potențialul este recunoscut, participanții au subliniat că infrastructura este încă deficitară și lipsa de curaj frânează transformarea ‘[rii noastre într-un hub regional al energiei. România are șansa de a deveni un actor important în regiune, dar drumul până acolo trece prin investiții consistente și o abordare coerentă la nivel de politici publice. Cristian Bușoi, secretar de stat în Ministerul Energiei, a vorbit despre rolul fondurilor europene în modernizarea sectorului și despre presiunile tot mai mari venite dinspre Bruxelles. „Ministerul Energiei este extrem de deschis către dialog și cooperare. Scopul este implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune”, a declarat Bușoi, menționând că țara noastră poate accesa între 14 și 15 miliarde de euro prin Fondul de Modernizare. Tot secretarul de stat în Ministerul Energiei a avertizat că noile reglementări europene privind emisiile de metan și dioxid de carbon pot pune o presiune semnificativă pe companiile autohtone, care trebuie sprijinite pentru a se adapta tranziției verzi. Tonul pragmatic al conferinței a fost consolidat de intervenția fostului ministru al Energiei, actual deputat și consilier onorific al premierului României, Sebastian Burduja, care a insistat că doar investițiile reale pot duce la scăderea facturilor pentru populație. „Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a spus Burduja, subliniind că România trebuie să gestioneze „trilema energetică” – securitate, competitivitate și energie curată – fără să sacrifice una dintre componente. O perspectivă complementară a adus George Niculescu, președintele ANRE, care a declarat că „piața de energie este acum piața consumatorilor”. Acesta a explicat că liberalizarea reală a pieței oferă românilor libertatea de a-și schimba furnizorul în 24 de ore, gratuit, și că deja apar oferte competitive sub pragul psihologic de un leu pe kilowatt-oră. Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie din Senat, a atras atenția asupra nevoii urgente de investiții în infrastructura de transport și distribuție a energiei. El consideră că România are toate resursele necesare, dar îi lipsește viziunea pe termen lung. „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție”, a spus Antal, adăugând că lipsa curajului politic și a investițiilor strategice reprezintă obstacole majore. Mesajul conferinței a fost unul clar: doar prin colaborare și planificare coerentă România poate câștiga „cursa energetică”. Alexandru Chiriță, directorul Electrica, a sintetizat ideea spunând că „nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție”. Iar deputatul Sandor Bende a completat că fără o energie competitivă, „România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare”. În concluzie, Europa Connect – Energy Now a oferit o radiografie lucidă a momentului actual: România se află într-un punct de cotitură, cu oportunități uriașe, dar și cu vulnerabilități evidente. Dacă promisiunile de investiții se vor transforma în proiecte concrete, iar discursul politic va fi dublat de acțiune, țara noastră are șanse reale să devină un hub energetic al Europei de Sud-Est. Partenerii Conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Datoria externă a României a sărit în aer în 2025: +18 miliarde de euro de la începutulanului.
Datoria externă totală a României a crescut semnificativ în primele nouă luni din 2025, cu arpoape 18 miliarde euro, până la 221,283 miliarde euro, arată datele Băncii Naționale a României (BNR). Din suma totală, datoria externă pe termen lung a crescut cu 11,3% față de finalul anului trecut, în timp ce datoria externă pe termen scurt e în creștere cu 0.2%. Conform unui raport publicat de BNR, datoria externă a României pe termen lung a fost, la 30 septembrie 2025, de 174 mld. euro, reprezentând 78,6% din totalul datoriei externe. Aceasta a înregistrat o creștere de 11,3% față de 31 decembrie 2024. În ceea ce privește datoria externă pe termen scurt, aceasta s-a situat la 47 mld. euro, respectiv 21,4% din total, în creștere ușoară, cu 0,2% față de sfârșitul anului trecut. Cea mai mare parte a avansului a fost generată de împrumuturile statului Român. Contul curent al balanței de plăți a înregistrat un deficit de 22,275 miliarde de euro, mai mare decât cel de 20,515 miliarde de euro din perioada similară a anului trecut. „În perioada ianuarie-septembrie 2025 contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 22 275 milioane euro, comparativ cu 20 515 milioane euro în perioada ianuarie-septembrie 2024. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mare cu 843 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 758 milioane euro, balanța veniturilor primare a consemnat un deficit mai mare cu 1 256 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a înregistrat un excedent mai mic cu 419 milioane euro.” arată datele transmise de BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că prognoza de inflație nu scade, ci crește Ce produce Guvernul României? DATORII. Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 milioane lei de la bănci