Europa Connect Energy Now: România, pe drumul spre un hub energetic regional – Cristian Bușoi promite investiții europene și politici coerente în domeniul energiei
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a subliniat, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul, deschiderea totală a instituției față de mediul de afaceri, partenerii europeni și mass-media, în încercarea de a transforma România într-o forță regională în domeniul energetic. Declarațiile sale conturează direcțiile strategice ale următorului deceniu: investiții majore, implementarea politicilor verzi și reducerea birocrației. „Ministerul Energiei este extrem de deschis în a fi în legătură cu mass-media, companiile energetice, organizațiile profesionale și think-tank-urile din energie”, a afirmat Cristian Bușoi, subliniind importanța cooperării între stat și mediul privat. Scopul, spune el, este dublu: implementarea eficientă a politicilor europene și consolidarea poziției României ca hub energetic în regiune. Bușoi consideră că acest deziderat poate fi atins „cu un focus mai mare și cu un număr important de investiții”, subliniind că dialogul și transparența sunt elemente-cheie pentru succesul reformelor din domeniu. Peste 14 miliarde de euro în investiții energetice europene Unul dintre cele mai importante obiective ale României în relația cu Uniunea Europeană este atragerea și gestionarea fondurilor europene destinate energiei. Potrivit lui Bușoi, „interesul cel mai mare este legat de finanțare, de investițiile care vin din bani europeni, undeva la orizontul a 14-15 miliarde de euro”. Cea mai mare parte a acestor resurse provin din Fondul de Modernizare — aproximativ 12 miliarde de euro, dintre care 10 miliarde sunt deja contractate. Aceste fonduri sunt direcționate către modernizarea sistemului energetic, investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și tehnologii verzi. De asemenea, prin PNRR, România derulează proiecte majore precum cele de cogenerare de la Arad și Constanța, menite să asigure electricitate și agent termic la standarde tehnologice moderne. Alte inițiative vizează dezvoltarea producției de hidrogen, o premieră pentru sectorul energetic autohton. Provocările legislației europene: metan, dioxid de carbon și birocrația Secretarul de stat în Ministerul Energiei a atras atenția și asupra presiunilor pe care le exercită reglementările europene asupra companiilor din petrol și gaze. „Regulamentul privind emisiile de metan pune o presiune foarte semnificativă pe companiile din România”, a explicat Bușoi, menționând că țara noastră este una dintre cele mai afectate, având peste 40.000 de obiective industriale vizate. În ceea ce privește obligațiile de captare și stocare a dioxidului de carbon, Bușoi a criticat cerințele Comisiei Europene, considerate „disproporționate” față de emisiile României. „Pentru companiile românești, aceste obligații presupun investiții de peste un miliard de euro și provocări tehnologice uriașe”, a declarat oficialul, precizând că România a sesizat Curtea Europeană de Justiție în această privință. Hidrogenul, energia regenerabilă și viitorul verde al României România se află pe ultima sută de metri în transpunerea directivei privind energiile regenerabile. „Investitorii o așteaptă, pentru că reduce povara administrativă și simplifică procedurile”, a spus Bușoi. Strategia națională pentru hidrogen a fost deja adoptată, iar implementarea acesteia reprezintă o prioritate a ministerului. În paralel, autoritățile se pregătesc să implementeze regulile privind piața de electricitate și eficiența energetică, dar și să se retragă din „Carta Energiei”, un acord internațional care, potrivit oficialului, a devenit dezavantajos pentru statele membre UE. România, între absorbția fondurilor și noul buget european Cât despre viitor, Cristian Bușoi a subliniat importanța pregătirii pentru noul exercițiu financiar european 2028–2034. „Va trebui să avem o discuție foarte aplicată pe ceea ce ar trebui să reprezinte prioritățile României în următorul ciclu de finanțare”, a spus el, adăugând că accentul trebuie pus pe investiții sustenabile, modernizarea infrastructurii energetice și consolidarea independenței energetice a țării. România, între ambiție și realism energetic Declarațiile lui Cristian Bușoi arată un Minister al Energiei mai deschis ca oricând către dialog și cooperare europeană. România are la dispoziție resurse considerabile și oportunități reale pentru a deveni o forță regională în energie, însă succesul va depinde de capacitatea de implementare, de echilibrul între ambițiile verzi europene și realitățile tehnologice interne. „Cu un focus mai mare și cu investițiile potrivite, România poate deveni un hub energetic regional”, a conchis secretarul de stat. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Ce este de fapt inflația. Controversa economiei românești care scade în statistici, dar lovește în realitate
Inflația este fenomenul prin care prețurile bunurilor și serviciilor cresc în timp, iar puterea de cumpărare a banilor scade. Economiștii dau o definiție clară: inflația este creșterea generalizată a prețurilor. De la teoria economică la practică există însă diferențe, pentru că Institutul Național de Statistică (INS) spune așa: inflația anuală este de sub 10%. Dar, în realitate, unele prețuri chiar s-au dublat sau au înregistrat creșteri de 50-70%, așa cum a arătat Gândul. Mai simplu, oamenii cumpără astăzi mai puține lucruri cu aceiași bani decât cumpărau anul trecut și nu numai cu 10%. Pe de altă parte, inflația umple buzunarele statului, pentru că, cu cât un produs este mai scump, cu atât statul încasează mai mult TVA. România rămâne prinsă între inflația care s-a „îmbunătățit” ușor și realitatea dură resimțită de români atunci când văd prețurile la mâncare, energie, chirie și transport. Deși cifrele publicate de INS arată o scădere a inflației la 9,8% în octombrie 2025, față de 9,9% în luna septembrie, realitatea prețurilor din magazine și din facturi arată cum traiul zilnic a devenit pentru cei mai mulți oameni o luptă pentru supraviețuire. Statistica spune una, BNR spune alta Banca Națională a României a decis să păstreze dobânda-cheie la același nivel, de 6,5%, cu scopul de a menține stabilitatea economică și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Datele INS arată că, față de luna octombrie a anului trecut, prețurile au crescut cu aproape 10%. Cele mai mari scumpiri se resimt la facturile de energie electrică care au urcat cu peste 72% după eliminarea plafonării prețurilor, dar și la servicii, unde tarifele pentru transport sau chirii au crescut cu peste 10%. Este așteptată o revizuire a prognozelor BNR, în care inflația va fi mai mare decât cea prognozată inițial. Inflația scade în statistici, dar prețurile continuă să crească Scumpirile nu se opresc aici pentru că românii sunt loviți inclusiv de prețurile mari la alimentele de bază. Pâinea, nelipsită din alimentația multor oameni, s-a scumpit cu aproximativ 10%, iar cafeaua a devenit un lux, pentru că prețul ei a crescut cu aproape 20%. Nici alimentele care s-au ieftinit, precum cartofii sau legumele de sezon nu reușesc să compenseze creșterile uriașe dintr-un coș obișnuit de cumpărături, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Guvernul Bolojan a ținut să transmită în repetate rânduri că toate măsurile de austeritate au fost luate pentru a restabili bugetul României. Pentru oamenii de rând însă, măsurile au însemnat mai puțini bani și facturi mai scumpe. Acum, oficialii fac din nou promisiuni, se bat cu pumnul în piept că nu vor crește taxele anul viitor și cred cu tărie că economia României se va redresa, dar, cel puțin în acest moment, pentru oameni se simte exact opusul. Prețurile cresc lunar, serviciile sunt din ce în ce mai scumpe, iar țara rămâne blocată între statistici și realitatea din teren. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri
Sebastian Burduja: România va avea facturi mai mici doar prin investiții, nu prin tărăboi și poze frumoase
Fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului, a făcut o radiografie amplă a stării sistemului energetic românesc, în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. El a subliniat că singura soluție pentru scăderea prețurilor la energie o reprezintă investițiile concrete, nu retorica politică. Totodată fostul ministru al Energiei a vorbit despre marile proiecte în derulare, provocările europene și nevoia de predictibilitate legislativă. „Tot timpul spuneam că sunt cel mai norocos ministru, pentru că am lucrat cu cei mai buni oameni din sectorul energetic”, a declarat Sebastian Burduja, făcând o trecere în revistă a celor mai importante momente din mandatul său. Fostul ministru a admis însă că i-a lipsit „o baghetă magică”, în condițiile în care „românii nu mai au răbdare”, iar nota de plată pentru lipsa investițiilor din ultimele decenii începe să se vadă. Burduja a vorbit despre așa-numita „trilemă energetică” — siguranță, preț redus și energie curată — subliniind că toate cele trei obiective nu pot fi atinse simultan. „În primul rând avem nevoie de securitate energetică, apoi de competitivitate și facturi mai mici, iar în măsura posibilităților, de o energie cât mai curată”, a spus acesta. Fostul ministru susține că România are, în sfârșit, „o temelie sănătoasă” după mulți ani fără o direcție clară. El a amintit existența unei strategii energetice naționale, a unei strategii pentru hidrogen, precum și adoptarea cadrului legislativ pentru eolian offshore, România fiind „singura țară de la Marea Neagră” cu o astfel de reglementare. Totodată, Burduja a vorbit despre un portofoliu de investiții care ar putea dubla puterea instalată a României în următorii 2-3 ani. „România va avea capacități de stocare mult mai mari și facturi mai mici. Singura soluție pentru facturi mai mici sunt investițiile. Degeaba ne pozăm frumos și facem tărăboi – asta doar crește prețul, nu-l scade”, a punctat el. În ceea ce privește relația cu Bruxellesul, Burduja a fost tranșant: „România are nevoie de spatele drept în negocierile europene. Nu putem accepta reglementări care ne afectează competitivitatea, cum este cazul regulamentului pe metan”. El a criticat și „auto-sabotajul” economic al Uniunii Europene, despre care spune că a afectat industrii strategice precum petrochimia. Fostul ministru a trecut în revistă și proiectele majore în desfășurare: Neptun Deep, CET-urile din București, centralele pe gaz de la Ișalnița și Turceni, noul val de investiții în stocare și relansarea proiectelor nucleare. „În doar doi ani, am reușit să atragem 14 miliarde de euro în sectorul energetic. Asta înseamnă muncă, nu vorbe”, a spus Burduja. Sebastian Burduja el a pledat pentru un „cod al energiei” — o legislație coerentă, stabilă, care să asigure predictibilitate și a cerut reducerea sau eliminarea impozitului pe cifra de afaceri, pe care îl consideră o frână pentru investiții. „Acest impozit descurajează investițiile și împinge marile companii în afara țării. Dacă vrem energie ieftină și sigură, trebuie să creăm un cadru prietenos pentru investiții”, a conchis el. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică:prețurile cresc în continuare
Rata anuală a inflației în România a scăzut ușor, la aproximativ 9,8% în luna octombrie 2025, după două luni de stagnare în jurul a 9,9%, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică. În septembrie 2025, rata anuală a inflației era de 9,9%, dar scăderea de un punct procentual din această lună nu aduce liniște în rândul românilor. În luna octombrie 2025, comparativ cu luna septembrie a aceluiași an, mărfurile alimentare s-au scumpit cu 0,48%, mărfurile nealimentare cu 0,41%, iar serviciile cu 0,74%. Spre deosebire de luna octombrie a anului trecut, creșterile sunt substanțiale, mărfurile nealimentare au crescut cu 10,9%, serviciile cu 10,5% iar mărfurile alimentare cu 7,57%. Scumpirile se resimt cel mai tare inclusiv la ce mai cunoscut aliment de bază pentru români. Pâinea s-a scumpit cu aproximativ 10% în ultimele 12 luni, semn că inflația persistă și că vor mai urma destule luni de scumpiri. Cele mai mari majorări de prețuri din categoria produselor alimentare s-au menținut la fructele proaspete, 22,74%. Pentru o cafea scoatem mai mult din buzunar cu 19,25% față de anul trecut, în timp ce fructele și conservele din fructe s-au scumpit cu 14,96%. Alte creșteri substanțiale sunt la laptele de vacă, 11,46% și ouă, 9,03%. O altă majorare importantă a tarifelor se observă și la carnea de bovine, cu 10,39%. Energia electrică, vedeta scumpirilor Din categoria mărfurilor nealimentare, cea mai însemnată scumpire din octombrie 2025 continuă să fie la energia electrică, care a crescut cu 72,30% după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, din aceeași categorie, tarifele la energia termică au crescut cu 17,70%, la tutun și țigări cu 6,68% și la medicamente cu 5,45%. La categoria servicii, cele mai mari creșteri de prețuri în octombrie 2025, comparativ cu aceeași lună din 2024, sunt la biletele de transport ale CFR, majorate cu 18,59%, urmate imediat de prețurile la serviciile de igienă și cosmetică, majorate cu 18,54%. Serviciile de reparații auto au o creștere însemnată, de aproximativ 16,57%, chiriile au crescut în ultimul an cu 8,86%, iar transportul urban și-a majorat tariful cu 12,41%. RECOMANDAREA AUTORULUI: Protest masiv în Capitală. Sindicaliștii ies în stradă împotriva măsurilor de AUSTERITATE: „Taxați corupția, nu munca!” Orașele din România cu cele mai mari SCUMPIRI la apartamente. Prețurile s-au dublat în ultimii 6 ani. În Capitală, costul a crescut cu 70%
Senator István Loránt Antal, la Europa Connect Energy Now: România are potențialul unui hub energetic, dar îi lipsesc curajul politic și investițiile în infrastructură
Președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat, Istvan Lorant Antal, susține că România a făcut progrese legislative importante în ultimii ani, însă în continuare este blocată în birocrație, îi lipseste de strategia iar investițiile sunt insuficiente. Declarația a fost făcută în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. În același timp, senatorul UDMR avertizează că, fără o viziune clară asupra dezvoltării energetice și industriale, țara riscă să piardă avantajele competitive și să rămână doar „un potențial nevalorificat”. „În calitatea noastră de legiuitori, am avut mereu un dialog constant cu industria. Din 2020 încoace am traversat pandemie, criză energetică și multiple provocări, dar am reușit, prin intervenții legislative, să sprijinim consumatorii și stabilitatea sistemului energetic”, a declarat Istvan Lorant Antal, președintele Comisiei pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale din Senat. El a amintit câteva dintre reformele-cheie inițiate în Parlament, precum modificarea raportului de compensare pentru prosumatori — „de la 20% la 100%, ceea ce a declanșat investițiile masive în panouri fotovoltaice la nivelul gospodăriilor” — și obligativitatea pentru furnizorii de gaze de a stoca 30% din portofoliul de consum, măsură care „a eliminat riscul penuriei de iarnă”. Antal spune că România nu are încă o strategie energetică coerentă, iar lipsa unei direcții unitare „ne-a adus în situația paradoxală de a avea resurse, dar să nu le folosim eficient”. „Fiecare guvern a făcut ce a putut, când a putut. E timpul pentru un nou Cod Energetic și o viziune clară, integrată între energie, industrie și competitivitate”, a spus senatorul. Conform lui Istvan Lorant Antal, sunt primordiale investițiile în infrastructura de distribuție: „Avem regiuni întregi fără acces la rețele de gaze naturale. Asta limitează dezvoltarea platformelor industriale. Dacă investim un miliard de euro în rețele, în 5-6 ani putem tripla valoarea în economie.” Totodată, senatorul UDMR a pledat pentru pragmatism și asumare politică în relația cu Uniunea Europeană: „România este un stat membru și a câștigat enorm din acest statut, dar trebuie să avem curajul să ne definim propriile politici energetice și industriale. Directiva europeană spune ce trebuie atins, dar modul de implementare ne aparține.” Iar concluzia senatorului a fost cât se poate de clară: „România are potențialul de a deveni un hub energetic regional, însă trebuie să știm ce vrem acasă – energetic, economic și industrial – și să acționăm în această direcție. Doar atunci vom transforma potențialul în realitate.” Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Președintele ANRE, George Niculescu, la Europa Connect Energy Now: Piața de energie este acum piața consumatorilor. Așteptăm oferte sub un leu pe kilowatt-oră
După trei luni de la încheierea schemei de plafonare și compensare a prețurilor la energie, piața dă semne clare de reașezare. Președintele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), George Niculescu, a anunțat în cadrul Conferinei Europa Connect – Energy Now, un trend descrescător al ofertelor pentru consumatori și îndeamnă furnizorii să cumpere energie direct de la producători, nu prin intermediul traderilor. În același timp, atrage atenția asupra responsabilității în comunicarea publică pe teme energetice, un domeniu „tehnic și complex”, adesea distorsionat de opinii superficiale. George Niculescu a explicat că, după expirarea schemei de plafonare la 1 iulie, s-a conturat un „pluton” de furnizori care au oferit tarife similare, în jurul valorii de 1,50–1,55 lei/kWh. Un singur furnizor a ieșit din acest tipar, cu o ofertă de 1,07 lei/kWh pentru clienții casnici. „După trei luni, vedem o tendință clară de scădere. În comparatorul de prețuri al ANRE, observăm oferte care ajung la 1,20–1,25 lei/kWh, în pofida creșterii TVA-ului de la 19 la 21%. Este un lucru de apreciat”, a declarat președintele autorității. El speră ca în perioada următoare să apară primele oferte sub pragul psihologic de 1 leu/kWh, ceea ce ar marca o normalizare reală a pieței și o competiție benefică pentru consumatori. Niculescu subliniază că, în prezent, puterea aparține consumatorilor. „Piața este acum piața lor. Schimbarea furnizorului de energie electrică se poate face în 24 de ore, gratuit, pe site-ul ANRE. Le recomand tuturor să profite de acest mecanism”, a spus el. Oficialul consideră că migrația activă a clienților de la un furnizor la altul este esențială pentru stimularea concurenței și scăderea prețurilor. „Furnizorii trebuie să își facă strategii de achiziție inteligente, folosind toate resursele disponibile. Atâta timp cât traderii cumpără volumele mari de energie de la producători, iar furnizorii doar revând, nu putem vorbi de o scădere sănătoasă a prețului”, a avertizat președintele ANRE. Furnizorii, chemați la responsabilitate Unul dintre mesajele ferme transmise de Niculescu a fost adresat furnizorilor de energie, pe care îi încurajează să participe direct la achizițiile de pe piață. „Furnizorii trebuie să pună mâna pe, cum se spune, cantitățile de energie scoase la vânzare de producători. Numai așa putem avea o piață competitivă și transparentă”, a explicat el, adăugând că ANRE va monitoriza îndeaproape evoluțiile din sectorul de furnizare. Apel la responsabilitate în comunicarea publică Președintele ANRE a vorbit și despre provocările de comunicare din domeniul energetic, marcat în ultimii ani de „scenarii apocaliptice” și informații inexacte. „Vedem din ce în ce mai multe voci care comentează despre energie, un domeniu tehnic, cu multe particularități. Așa cum în pandemie toți deveniserăm experți în medicină, acum am devenit specialiști în energie”, a spus Niculescu. El a subliniat rolul presei de specialitate în filtrarea informațiilor și transmiterea mesajelor bazate pe date corecte: „Mesajul adevărat, cel fundamentat pe cifre, își face loc tot mai greu. De aceea, cerem responsabilitate și rigoare în comunicarea publică”. George Niculescu a precizat că instituția pe care o conduce va continua să comunice doar pe baza datelor verificate. Concluzie: între scăderea prețurilor și nevoia de încredere Discursul președintelui ANRE marchează o schimbare de ton în piața de energie: de la criză și confuzie, către normalizare și transparență. Pe fondul ieșirii din perioada de plafonare, prețurile încep să scadă, iar consumatorii capătă un rol central. În același timp, mesajul lui George Niculescu rămâne clar — fără o comunicare onestă și o competiție reală, transformarea pieței va rămâne doar un deziderat.
Vești proaste pentru români. Valoarea tichetului de masă va crește cu 5 lei în loc de 10 lei.
Valoarea maximă a unui tichet de masă va crește la cel mult 45 de lei, prevede un proiect de lege adoptat, marți, de plenul Camerei Deputaților. Inițial, proiectul de lege prevedea ca începând cu data de 1 ianuarie 2024, valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăși suma de 40 de lei, potrivit economedia.ro. Valoarea tichetelor de masă a fost majorată începând cu 1 august 2023, la 35 de lei, iar începând cu 1 ianuarie 2024 a urcat la 40 de lei, deci ultima majorare a fost făcută în urmă cu aproape 2 ani. Deși acordul inițial între patronate și sindicate era ca majorarea să fie de aproape 10 lei, valoarea maximă a tichetului de masă va crește cu aproape 5 lei, de la 40,18 de lei la 45 lei pe zi, conform proiectului de lege adoptat de Parlament, prin votul final al deputaților. „Valoarea nominală a unui tichet de masă nu poate depăşi suma de 45 de lei”, stipulează un amendament introdus la Camera Deputaţilor la acest proiect. Angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a tichetului Un alt articol prevede că, în situaţia în care tichetele de creşă nu pot fi emise pe suport electronic, contravaloarea acestora este achitată în mod direct de către angajator creşei sau entităţii asimilate acesteia în care angajatul are copilul înscris. Pentru a se aplica efectiv, proiectul trebuie promulgat de președintele Nicușor Dan în Monitorul Oficial. După publicarea în Monitorul Oficial, valoarea nominală a unui tichet de masă va fi de maximum 45 de lei, iar noua valoare se va aplica pentru drepturile aferente lunii noiembrie 2025 și va rămâne valabilă în semestrul I al anului următor și în primele trei luni ale semestrului II. Vestea nu este primită cu bucurie de români mai ales că angajatorii nu sunt obligați să acorde valoarea maximă a unui tichet de masă. RECOMANDAREA AUTORULUI: În ce condiții poți pierde tichetele de masă în 2025, dar și cum pot fi temporar suspendate Ce categorii de angajați primesc tichete de masă în România. Cine stabilește acest beneficiu extrasalarial
Alexandru Chiriță (Electrica), la Europa Connect Energy Now: Nu putem câștiga cursa energetică dacă nu tragem toți în aceeași direcție
Directorul general al Electrica, Alexandru Chiriță, a avertizat că lipsa de cooperare între actorii din sectorul energetic și blocajele birocratice pot frâna investițiile și competitivitatea României. Declarația a fost făcută în cadrul evenimentului Europa Connect – Energy Now, comunicat de Gândul. Totodată, el face apel la „corelare și simplificare”, subliniind că, fără unitate, România riscă să piardă ritmul transformării energetice europene. „Mă bucur că ne revedem și că avem un parteneriat real în dezbatere, dar îmi pare rău că nu avem acest parteneriat cu toți participanții din piață”, a spus Alexandru Chiriță, directorul general al Electrica, deschizându-și intervenția cu un mesaj de echilibru, dar și de avertisment. El a subliniat că problema principală a sistemului energetic românesc nu este lipsa banilor sau a oportunităților de investiții, ci lipsa de aliniere între toți actorii implicați. „Încă se caută vinovați — furnizorii, producătorii, reglementatorii. De fapt, ori suntem toți vinovați, ori niciunul”, a spus Chiriță, criticând „mentalitatea silozurilor” care împiedică o colaborare reală. Șeful Electrica a cerut o mai bună coordonare între mediul privat, companiile de stat și autoritățile de reglementare, menționând că deja există sprijin din partea Ministerului Energiei și a Parlamentului, dar că este nevoie de „mai multă viteză” în luarea deciziilor și în derularea proiectelor. „O bună parte din achiziții sunt blocate în contestații. Dacă nu simplificăm procedurile, peste un an o să ne întrebăm din nou de ce nu avem rezultate”, a avertizat Chiriță, amintind că, de trei ani, discuțiile din sector se repetă fără progrese suficiente. Semnal de alarmă legat de competiia energetică mondială El a atras atenția și asupra contextului global al competiției energetice, subliniind că miza reală nu mai este între statele europene, ci între Europa și marile puteri care conduc revoluția tehnologică. „Dacă pierdem momentul, pierdem cursa. Europa trebuie să acționeze unitar pentru a nu rămâne în urmă”, a spus Chiriță. În privința prețului la energie, acesta a menționat că România nu are cele mai mari tarife din lume, dar a subliniat că acest lucru „nu încălzește pe nimeni”, atâta timp cât consumatorii și industria continuă să sufere din cauza competitivității scăzute. „Sunt convins că într-un an vom vedea o îmbunătățire a situației, iar în doi ani vom fi competitivi. Dar am putea scurta acest termen dacă am primi puțin mai mult sprijin”, a conchis el, exprimându-și speranța că până în 2027 prețul energiei va fi cel puțin la jumătate față de nivelul actual. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.
Veștile proaste nu se mai termină. BNR spune că inflația nu scade, ci crește
Banca Națională a României (BNR) a decis să mențină dobânzile-cheie la nivelul de 6,5% pe an. Dobânda nu a fost modificată în acest an deși rata inflației a urcat la 9,9%, în august și septembrie, și a coborât cu doar un punct procentual la 9,8% în octombrie, fiind la un nivel mult peste ținta BNR de 2,5% plus sau minus 1 punct procentual. Consiliul de administraţie al BNR, întrunit în şedinţa de miercuri, 12 noiembrie, a decis menţinerea ratei dobânzii la același nivel pentru a 10-a ședință consecutivă. Specialiștii anticipau că banca va menţine dobânda-cheie şi astăzi, având în vedere incertitudinile mari şi creşterea inflaţiei spre 10%, după majorările de taxe. Măsura luată de BNR are ca scop menținerea stabilității economice și controlul presiunilor pe care le pune inflația. Ce hotărâri a luat BNR în privința dobânzilor Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României, întrunit în ședința de astăzi, 12 noiembrie 2025, a hotărât următoarele: Menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută pe an; Menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută pe an și a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50 la sută pe an; Menținerea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. În raportul publicat în august, BNR prognoza o inflație de 8,8% la finalul acestui an, de 7,9% la jumătatea anului viitor și de 3% al finalul lui 2026. Banca Națională a României spune acum că a revizuit prognoza și se așteaptă ca inflația să stea la un nivel semnificativ mai ridicat. BNR arată că inflația a crescut ca urmare a impactului peste așteptări al creșterii facturilor la energie și a majorării taxelor pe consum. „Potrivit prognozei din Raport, rata anuală a inflației va consemna o scădere modestă în următoarele trei trimestre, și pe o traiectorie fluctuantă și semnificativ mai ridicată decât cea din proiecția precedentă, pe fondul efectelor directe tranzitorii peste așteptări exercitate de expirarea la 1 iulie a schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea începând cu 1 august a cotelor de TVA și a accizelor. Ea va cunoaște însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul III 2026, odată cu epuizarea efectelor directe ale celor două șocuri pe partea ofertei, și își va relua apoi descreșterea, într-un ritm totuși mai lent decât s-a previzionat anterior și de la un nivel relativ mai înalt, reintrând în trimestrul I 2027 și coborând ușor în interiorul intervalului țintei până la finele orizontului proiecției, în condițiile intensificării presiunilor dezinflaționiste ale deficitului de cerere agregată; acesta este anticipat să crească ceva mai pronunțat comparativ cu proiecția precedentă, în contextul pachetelor de măsuri fiscal-bugetare corective implementate începând cu luna august 2025”, arată BNR. RECOMANDAREA AUTORULUI: Veștile proaste ale zilei vin de la Institutul Național de Statistică: prețurile cresc în continuare. Gândul prezintă cele mai mari scumpiri Huzur la BNR. În plină AUSTERITATE, instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro. Ce delicatese mănâncă angajații
Deputat Șandor Bende, la Europa Connect – Energy Now: Fără energie competitivă, România nu poate vorbi despre economie și dezvoltare
Deputatul UDMR Șandor Bende, președintele Comisiei de Industrii și Servicii, atrage atenția asupra dezechilibrelor din sistemul energetic românesc și european, subliniind că țara noastră are nevoie urgentă de investiții în infrastructură, stocare și interconectare. El avertizează că prețurile mari la energie afectează competitivitatea economiei, costurile de producție și, implicit, nivelul de trai al cetățenilor. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul. „Avem nevoie de energie sigură, la preț competitiv și cât mai prietenoasă cu mediul. Din păcate, prima și ultima condiție se regăsesc, dar la prețuri încă avem o problemă”, a declarat Șandor Bende, președintele Comisiei pentru Industrii și Servicii din Camera Deputaților. Și chiar dacă tariful la energie în țara noastră nu este cel mai scump din Europa, este o diferență între cel plătit de agenții economici și consumatorii casnici, un dezechilibru care „se întoarce împotriva cetățenilor”. „Fără energie accesibilă, nu putem vorbi despre economie. Costurile ridicate se traduc în produse mai scumpe, în pierderea competitivității și în relocarea companiilor din România”, a explicat Bende. El a dat exemplul industriei auto europene, care suferă din cauza prețului ridicat al energiei. „Oțelul produs în Europa este mai scump pentru că energia e scumpă. De aici mașini mai scumpe și o pierdere evidentă de competitivitate față de Asia sau SUA”, a subliniat parlamentarul. Referindu-se la situația României, Bende a precizat că, deși țara are capacități importante de interconectare energetică — aproximativ 4.000 MW, încă este nevoită să importe energie și gaze. El a considerat extinderea coridorului Grecia–România–Moldova drept „o rază de speranță pentru securitatea energetică regională”, dar a avertizat că Uniunea Europeană aplică o „dublă măsură”, refuzând finanțarea noilor investiții în rețele de gaze în statele din estul continentului. „România are o economie care încă nu consumă cât ar trebui. În 2024 am folosit sub 10 miliarde de metri cubi de gaze, în timp ce Ungaria, cu jumătate din populație, a consumat aproape la fel. Asta arată că avem loc de creștere”, a adăugat Bende. În final, deputatul a atras atenția că Europa are nevoie de investiții masive în infrastructura energetică — peste 580 de miliarde de euro până în 2030 — și că România trebuie să fie pregătită „nu doar financiar, ci și tehnic și uman” pentru a contribui la acest efort. „Dacă vrem o economie competitivă și o Românie atractivă pentru investiții, trebuie să asigurăm energie accesibilă și sigură. Fără asta, nu putem vorbi nici despre dezvoltare, nici despre bunăstare”, a conchis Șandor Bende. Partenerii conferinței Europa Connect – Energy Now, comunicată de Gândul, au fost: Hidroelectrica, PPC, Nuclearelectrica, Translectrica, Romgaz, Transgaz, Electrica, OMV-Petrom, Adrem, Oscar Downstream, One United Properties.