90% dintre candidații la conducerea AMEPIP au fost respinși pe același criteriu. Procedura ridică semne de întrebare privind transparența și aplicarea standardelor OCDE
O proporție neobișnuit de mare dintre candidații înscriși la selecția pentru conducerea Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice (AMEPIP) a fost eliminată în prima etapă a procesului. Conform listei oficiale publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), 31 din 35 de candidați au fost respinși, pentru majoritatea invocându-se același motiv: neîndeplinirea art.16 alin.(2) lit.b) din H.G. nr.617/2023. Semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului Acest articol se referă la obligația ca persoanele care candidează pentru funcțiile de președinte sau vicepreședinte AMEPIP să fi deținut „cel puțin 7 ani de experiență în funcții de conducere executivă în societăți cu capital privat, în întreprinderi publice sau în administrația publică, perioadă în care au exercitat atribuții de conducere sau supraveghere asupra unor întreprinderi publice”. Din analiza rezultatelor reiese că acest criteriu a fost aplicat extrem de restrictiv, în sensul că doar cei care au condus efectiv întreprinderi publice — companii de stat sau municipale — au fost considerați eligibili. Astfel, experiența managerială acumulată în administrația publică sau în mediul privat nu a fost recunoscută ca relevantă, deși actul normativ menționează explicit ambele sectoare. Rezultatul: doar patru candidați au fost declarați admiși, ceea ce ridică semne de întrebare asupra caracterului competitiv al procesului și asupra modului în care România aplică principiile de guvernanță corporativă pe care le-a asumat prin PNRR și în procesul de aderare la OCDE. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului” Principiile OCDE privind guvernanța întreprinderilor publice, la care România s-a angajat prin Jalonul 440 al PNRR, subliniază importanța diversității de experiență în selecția conducerilor — inclusiv din mediul privat, tocmai pentru a aduce în sectorul public practici de eficiență, transparență și performanță. „Consiliile și conducerea întreprinderilor publice ar trebui să includă membri cu experiență relevantă în sectorul privat, pentru a asigura o perspectivă obiectivă și orientată spre performanță”, se arată în Ghidul OCDE pentru guvernanța companiilor de stat (2021). Aplicarea restrictivă a criteriului din H.G. nr.617/2023 contrazice acest principiu și riscă să blocheze exact scopul pentru care AMEPIP a fost creată: profesionalizarea și depolitizarea managementului din companiile de stat. Potrivit mai multor surse administrative, proporția neobișnuit de mare de respingeri ar putea duce la reluarea etapei I a selecției sau chiar la anularea procedurii, întrucât un criteriu care exclude aproape toți candidații ridică suspiciuni de aplicare neunitară și lipsă de proporționalitate. „Când 9 din 10 candidați sunt respinși pe același articol, problema nu mai ține de competența candidaților, ci de interpretarea criteriului”, afirmă o sursă apropiată procesului de selecție. Este posibil ca procedura să fie reluată În plus, o astfel de selecție formală poate genera observații din partea Comisiei Europene, întrucât jalonul PNRR privind operaționalizarea AMEPIP presupune un proces deschis, competitiv și aliniat la bunele practici internaționale. Mai mulți candidați au depus contestații, solicitând reevaluarea dosarelor și clarificarea modului de aplicare a criteriilor, invocând principiile OCDE și spiritul O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Dacă SGG va admite existența unei aplicări neunitare a legii, este posibil ca procedura să fie reluată, iar dosarele respinse să fie reconsiderate. Până la o eventuală decizie, cazul AMEPIP ridică o întrebare esențială: Cum poate România să vorbească despre profesionalizarea conducerii companiilor de stat dacă elimină, din start, 90% dintre profesioniști? AUTORUL RECOMANDĂ: Ministrul Economiei anunță că a sesizat la Parchet, DNA și AMEPIP modul de numire a conducerii Romarm și a membrilor Consiliului de Administrație
A trecut legea care schimbă procedurile pentru ACHIZIȚIA de locuințe. „Legea Nordis”, praf în ochi sau curățenie în domeniul imobiliar. Expert: „Era nevoie de o cernere. Acolo va fi o problemă”
Schimbări importante în peisajul sectorului imobiliar din România. Legea Nordis, depusă, după ce în spațiul public a izbucnit scandalul legat de firma de imobiliare Nordis – care face referire la noi reglementări privind achiziția de imobile și este făcută cu scopul de a-i proteja pe cumpărători – a fost adoptată de Parlamentul României. Modificările legislative au primit, astăzi, votul unanim al deputaților, o situație rară în Camera Deputaților. Legea care va schimba regulile în zona imobiliară va ajunge pe masa președintelui Nicușor Dan pentru promulgare. Având în vedere că legea a fost votată în unanimitate, este puțin probabil ca aceasta să fie contestată la CCR. Legal, dacă are obiecții, și președintele României poate sesiza CCR sau poate trimite legea în Parlament spre reexaminare. Proiectul modifică Legea 10/1995 privind calitatea în construcții și Legea cadastrului, având ca scop protejarea cumpărătorilor de practici abuzive. Toate sumele achitate ca avans vor fi depuse într-un cont bancar dedicat, pe numele dezvoltatorului, și vor putea fi folosite exclusiv pentru continuarea investiției imobiliare. Camera Deputaților a fost forul decizional. Proiectul a fost deja adoptat de Senat pe 14 aprilie 2025 Conform noilor prevederi, Legea Nordis va schimba suma plătită pentru rezervarea unui imobil. Mai exact, dezvoltatorii imobiliari vor putea solicita avansuri doar în funcție de stadiul fizic al proiectului: 25% după finalizarea structurii de rezistență și încă 20% la finalizarea instalațiilor (n.r. în forna adoptată de Senat era tot 25%, însă Camera Deputaților a amendat acest articol. ) Procedurile în cazul achizițiilor de locuințe. Ce prevede noua „Lege Nordis” Obligația dezvoltatorilor imobiliari de a înscrie în Cartea Funciară promisiunile obligatorii de vânzare-cumpărare, pentru a se evita vânzarea aceleiași locuințe către mai multe persoane. Limitarea avansului pe care dezvoltatorul îl poate solicita la 15% la semnarea promisiunii de vânzare-cumpărare, cu plăți ulterioare de 25% la finalizarea structurii și 20% la finalizarea instalațiilor. Sumele plătite ca avans vor fi depuse într-un cont separat, folosit exclusiv pentru dezvoltarea imobiliară. Folosirea banilor în alte scopuri va fi sancționată cu o amendă de 1% din cifra de afaceri a dezvoltatorului. În caz de faliment al dezvoltatorului, cumpărătorii devin creditori privilegiați, după statul român, având prioritate la recuperarea banilor. „După părerea mea, este o prostie partea cu instalațiile” Expertul imobiliar Antoanela Comşa, preşedintele Asociației Investitorilor în Real Estate a explicat pentru GÂNDUL ce se pierde și ce se câștigă potrivit noii Legi Nordis – care va reseta zona imobilialelor din România. Interlocutoarea Gândul recunoaște însă că cea mai bună parte din aceaste noi prevederi o reprezintă faptul că se vor mai cerne lucrurile în domeniul imobiliar, mărturisind că era nevoie de o asemenea măsură. „Tu, ca dezvoltator, nu plătești toată lucrarea la început. Am să vă spun și de ce acest 15% – pentru că dacă vrei să cumperi printr-un credit ipotecar, îți trebuie un avans de 15%, după aceea încă 25% la momentul structurii și încă 20% la finalizarea lucrărilor de instalații. Dacă vrei să dai 80% către dezvoltator, îți asumi asta. Dar eu ca dezvoltator nu mai am voie să cer decât aceste sume. După părerea mea, este o prostie partea cu instalațiile, pentru că tehnologia de execuție a unui bloc de apartament este următoarea. Se face, într-adevăr, întâi structura și după aceea se fac fac zidurile și pereții interiori. Vin instalatorii și se apucă și pun o parte din instalații, vin fininsorii și toarnă șapa peste partea de instalații. După ce am turnat și șapa, vin iarăși instalatorii, intră unii după alții și practic tu instalațiile le termini când termini blocul. De la momentul la care am terminat instalațiile, la momentul la care semnez contractul de vânzare-cumpărare pot să mai treacă eventual trei luni, să zicem trei-patru, adică nu mă ajută cu nimic la sfârșit. Noi am insistat să fie dat avansul atunci când se termină structura și următoarea plată să fie făcută, de exemplu când este finalizată – închisă structura și pusă fațada – care este cu totul altceva. Dacă îmi dădea ceva la fațadă, cei 20 % se justificau – dar așa, cei 20 % nu o să-i mai plătească nimeni dacă nu vrea – pentru că repet, instalațiile sunt finalizate la momentul recepției. Acum, nu știu la ce s-au gândit ei când spun instalații. Trebuie definit acest moment când se termină instalațiile.” Expertul imobiliar Antoanela Comşa explică ce înseamnă Legea Nordis Cum va influența Legea Nodis dezvoltatorii imobiliari: „Dezvoltatorii mari și serioși se împrumută de la bancă” Expertul imobiliar Antoanela Comşa susține că Legea Nordis îi va influența cel mai mult pe dezvoltatorii mici, punctând că această lege nu este dată pentru cei care se finanțează bancar. „Am să vă spun și de ce. Pentru că, sunt foarte multe bănci în piață care nu te lasă să folosești banii clienților. Ei intră într-un cont de instrumente, cont blocator și banca nu te lasă să folosești din banii respectivi. Sunt și bănci care te lasă să folosești o parte din ei – cam între 15 și 30 % din avansurile încasate de la clienți. Pentru dezvoltatorii care însă nu erau, cum spunem noi, finanțabili bancari – cei care se finanțau strict din banii clienților – acolo va fi o problemă. Noi am insistat să se gândească foarte bine cum se aplică și de când se aplică, pentru că vă dau un exemplu. Un proiect care a început acum patru luni și n-a reușit să vândă foarte mult și nu este finanțabil, aceste limitări riscă să-l împiedice pe dezvoltatorul care nu are finanțare bancară. Dacă nu vinzi totul într-un ritm destul de bun, nu-ți ajung doar cei 15% avans ca să termini structura. Și atunci, dacă n-are un ritm de vânzări, s-ar putea să aibă o problemă să finalizeze structura. Altfe, eu cred că este un lucru bun pentru piață, pentru că mai sunt, din păcate , cazuri în care se iau banii și se întârzie lucrările. Acest lucru va face un pic de cernere între cei care dezvoltă, pentru că vă dați seama, o companie de principiu – dacă nu reușește să se finanțeze cu banca
Cine este Daniel Dines, IT-istul român care a lucrat pentru Microsoft, dar care s-a întors în ţară pentru a crea UiPath
Daniel Dines este unul dintre cei mai influenți antreprenori români ai ultimelor decenii. Absolvent al Facultății de Matematică-Informatică a Universității din București, Dines a avut un parcurs profesional care a început cu pași mici dar hotărâți. A ajuns să lucreze pentru Microsoft după ce a învățat singur programare și și-a construit propriul imperiu de automatizare și software. Antreprenorul s-a născut în Onești și a urmat cursurile Facultății de Matematică-Informatică din Capitală. După o experiență dezamăgitoare cu facultatea, Dines a ales să învețe de unul singur programare într-o vară, apoi s-a angajat într-o companie une lucra pe un calculator împrumutat. După finalizarea proiectului, a ajuns la o companie de outsourcing franțuzească iar șansa lui a venit din partea Microsoft la jumătatea anilor 90. Dines a ajuns în Seattle în anul 2000 cu un salariu anual de 60.000 de dolari, brut. „Facultatea m-a dezamăgit, stilul, profesorii, nu prea am fost la facultate. Într-o zi, un coleg mi-a zis că se angajase ca programator şi lua 300 de dolari pe lună. Aşa că m-am apucat să învăţ, am petrecut toată vara studiind un limbaj de programare. După câteva luni m-am angajat la o firmă care nu avea destule calculatoare. Când s-a terminat proiectul, m-am dus la o companie de outsourcing franţuzească. Prin 1995-1996 începuse un prim val de plecări de programatori români la Microsoft. Aşa am ajuns să dau şi eu o serie de interviuri şi mi-au făcut o efortă pentru sediul din Seattle, de 60.000 dolari pe an brut.” De la un vis construit într-un apartament, la un colos de peste 7 miliarde de dolari Dines a petrecut 5 ani în Statele Unite și s-a întors în România în 2005 pentru că nu s-a putut acomoda. În timpul petrecut în SUA s-a gândit la mai multe variante de produse și businessuri de outsourcing, a făcut inclusiv un produs pentru Windows, însă fără să aibă succes. După mai multe încercări eșuate, Dines a fondat UiPath, alături de Marius Tîrcă într-un apartament modest din București. Cei doi români au pornit cu ambiția de a construi o companie de tehnologie care să concureze cu cele mai mari nume de pe glob. După mulți ani de muncă, au reușit să transforme compania într-un unicorn românesc, primul din domeniul IT, care a devenit ulterior lider mondial în automatizare și software. UiPath a reușit să atragă investiții majore, inclusiv de la fondul Accel, care a susținut inlcusiv Facebook-ul lui Mark Zuckerberg. Acum, compania lui Dines este evaluată la peste 7,5 miliarde de dolari și are birouri în orașe din întreaga lume, inclusiv în New York, Londra, Tokyo și Singapore și oferă servicii pentru companii precum McDonalds, Uber, Orange sau Nissan. Platfomra dezvoltată de cei doi români le permite companiilor să automatizeze procesele repetitive, să reducă costurile și să crească eficiența operațională.
Miliardarii Pavăl au pus ochii pe lanțul de supermarketuri Carrefour
Antreprenorii Dragoș și Adrian Pavăl, proprietarii Dedeman și unii dintre cei mai mari antreprenori din România, se află pe lista investitorilor care au depus oferte pentru a cumpăra magazinele lanțului Carrefour, care ar pleca din România, potrivit Profit.ro. Oferte au venit și din partea Zabka, deținătorul brandului Froo în România și grupul francez Auchan. După ce au apărut mai multe informații în presa franceză potrivit cărora Carrefour se pregătește să vândă magazinele din România și a mandatat banca BNP Paribas să caute cumpărător, acum surpriza vine din partea fraților Pavăl care s-ar afla pe lista investitorilor care au depus oferte ca să pună mâna pe cele 458 de magazine pe care Carrefour le operează în România. Acestea au generat venituri de aproape 2,3 mld. euro în primele nouă luni din acest an. Retailerul francez nu a confirmat ieșirea de pe piața românească și spune că articolele din presă nu reflectă anunțul oficial al companiei. „Articolele apărute în presă privind o posibilă tranzacție nu reflectă un anunț oficial din partea companiei. Strategia Carrefour de prezență și investiții în România este cea comunicată către angajați, parteneri, investitori și în spațiul public.” Zabka și Auchan pe lista investitorilor interesați Deși nu sunt prezenți pe piața de retail alimentar, frații Pavăl și-au exprimat interesul pentru expansiune, chiar și la nivel internațional, după ce vara trecută au cumpărat cel mai mare lanț de magazine de bricolaj din Grecia. În cursa pentru Carrefour se află și grupul polonez Zabka, deținătorul Froo și proaspăt pe piața românescă care vrea să se extindă cât mai mult în România. După primul an și jumătate pe piață, Zabka a ajuns la 122 de magazine. „Avem planuri ambițioase de creștere pe piața românească, atât organic, cât și prin achiziții de lanțuri de magazine mici”, spun reprezentanții Zabka. De asemenea, grupul Auchan s-ar afla și el pe lista investitorilor care vor să cumpere magazinele Carrefour. Francezii sunt prezenți în România cu 26 de hipermarketuri și 395 de magazine. Achiziția Carrefour de către Auchan ar putea să pună probleme de concurență, în contextul în care și-ar dubla prezența pe piața locală. RECOMANDAREA AUTORULUI: Pleacă sau nu Carrefour din România: „Am desfășurat o analiză a portofoliului” Carrefour dispare din România. Retailerul francez a mandatat banca BNP să caute cumpărător
Primăria București împrumută 100 de milioane de lei ca să aibă bani de facturi pentru căldură
Primarul interimar al Capitalei, Stelian Bujduveanu, spune că Primăria Municipiului Bucureşti urmează să împrumute 100 de milioane de lei prin Trezorerie pentru a achita facturi restante la termoficare. Consiliul General al Municipiului București urmează să fie convocat miercuri sau joi pentru aprobarea proiectului. Stelian Bujduveanu spune că şedinţa CGMB se va întruni după ce Ministerul Finanţelor va publica normele necesare. „Vorbim de un împrumut de 100 de milioane de lei pe care îl luăm din Trezorerie, în cel mai scurt timp, pentru a putea face plata direct către Termoenergetica, care la rândul ei plăteşte către Romgaz, Elcen şi alţi furnizori. După adoptarea acestui proiect, va fi rectificarea în aceeaşi şedinţă”, a explicat Bujduveanu. Decizia vine în contextul în care Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat la începutul lunii noiembrie că primăriile și consiliile locale pot să ceară împrumuturi de la stat, prin Trezorerie, până la 31 decembrie 2025. Astfel, orașele își pot asigura finanțarea pentru serviciile de termoficare, pot plăti facturile restante și pot acoperi pierderile din furnizarea agentului termic. „Aceste împrumuturi sunt bani pe care statul îi pune temporar la dispoziţia autorităţilor locale pentru a le sprijini să finalizeze proiecte europene din PNRR, să continue investiţiile locale şi, în acelaşi timp, să asigure finanţarea serviciilor de termoficare. Am introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării – pentru plata facturilor restante şi acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic. Astfel, oraşele vor putea asigura încălzirea populaţiei în sezonul rece 2025-2026”, a transmis Nazare. RECOMANDAREA AUTORULUI: An nou, aceleași promisiuni. Nazare: „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză” Daniel Băluță, despre oprirea lucrărilor la Planșeului Unirii: „Este un fals”
An nou, aceleași promisiuni. Nazare: Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, spune că ipoteza creșterii TVA nu este luată în calcul pentru bugetul de anul viitor, deși recunoaște că procesul de construcție a bugetului nu va fi unul simplu. Acum câteva zile, premierul Ilie Bolojan transmitea că nu vor mai exista majorări de TVA sau taxe în 2026 dacă bugetul României va fi realizat „serios”. Ministrul Finanțelor a transmis un mesaj clar în cadrul Summitului de Fiscalitate şi Tehnologie, acela că nu este luată în calcul o creștere a TVA-ului pentru bugetul din 2026. Acesta a subliniat și că de săptămâna viitoare, vor începe discuțiile în coaliție pe marginea bugetului, care va trebui să reflecte o viziune mai realistă și transparentă decât în anii precedenți. Mesajul transmis de Nazare pare tras la indigo cu cel transmis acum patru zile de premierul Bolojan care spunea că „condiţia de bază este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate”. „Nu luăm în calcul ipoteza creşterii TVA pentru bugetul din 2026. Repet. Nu luăm în calcul această ipoteză. Ştiu că au fost foarte multe speculaţii, opinii, legate de creşterea TVA. Nu va fi un buget uşor de construit. Sunt perfect conştient că este bugetul care va trebui să se axeze în special pe absorbţia cât mai bună a PNRR-ului. 2026 va fi anul de absorbţie a PNRR-ului. Iar discuţiile legate de spaţiul fiscal, de ce măsuri noi vom lua, dacă vom lua astfel de măsuri, le vom avea în coaliţie. Dar nu avem în acest moment în plan o creștere a TVA”, a spus Alexandru Nazare. Ministrul Nazare a vorbit și despre pachetele de măsuri adoptate până în prezent și susține că acestea au fost gândite cu un orizont de aplicare care se va resimți abia de anul viitor. „Ele au fost targetate pentru 2026 în așa fel încât să protejăm bugetele de investiții pentru 2025. De aceea rectificarea bugetară a fost negociată la o țintă de deficit de 8,4% tocmai pentru a putea acoperi acele bugete de investiții, mai ales pe zona de PNRR care erau epuizate”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Alt an, aceleași PROMISIUNI. Bolojan: „TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția e să construim un buget serios” Nazare recunoaște că schimbă conducerea ANAF în funcție de informațiile de la serviciile secrete
FoodService & Hospitality Expo, un business care crește frumos, de la an la an: Silvia Ion, organizator: În 2026 avem nevoie de mai mult spațiu
„FoodService & Hospitality Expo”, unul dintre cele mai importante evenimente din domeniul ospitalității și al retail-ului alimentar, din Europa de Sud-Est, s-a încheiat cu rezultate spectaculoase. Au fost prezenți 450 de expozanți, într-un spațiu de 33 de mii de metri pătrați, iar organizatorul târgului de la București țintește pentru 2026 un spațiu de 40 de mii de metri pătrați. Silvia Ion, organizatorul expoziției, a explicat, într-un interviu acordat Gândul, cât de important este acest eveniment pentru antreprenorii care investesc în domeniul ospitalității, dar și pentru marii jucători de pe piața de HoReCa și de Food Retail. „FoodService & Hospitality Expo se află la a cincea ediție. Două ediții au avut loc înainte de perioada pandemiei, ulterior am reluat această serie de evenimente. An de an am crescut foarte mult. În unii ani am dublat spațiul expozițional, numărul expozanților, dar și al vizitatorilor. Și ediția din acest an ne-a adus mult mai mulți vizitatori decât anul anterior, iar spațiul expozițional a crescut cu 30%”, a declarat Silvia Ion pentru Gândul. Organizatorul expoziției a explicat cât de important este acest eveniment pentru cei care activează în domeniul ospitalității și în retail-ul alimentar. „Dacă ești o persoană care lucrează în industria ospitalității, dacă deții un hotel, un restaurant, o cafenea, aici găsești toate soluțiile pentru business-ul tău. Orice ți-ai dori, atât pe partea de food, cât și pe partea de băuturi, dar și soluții de IT sau mobilier, le găsești aici. Orice ai nevoie în business: găsești aici furnizorii, cu care să te poți conecta și să faceți business împreună. Avem prezenți cei mai mari retaileri care vând în domeniul ospitalității: Selgros și Metro. Avem toate berile, Coca-Cola, patiserie, brutărie, dar și toți distribuitorii mari, sunt prezenți aici cu stand-uri impresionante, cu o gamă foarte mare de produse. Macromex, de exemplu, are aici peste 3.000 de SKU-uri prezente, adică diversitatea este extrem de mare”, explică Silvia Ion. „Strict pe acest târg, pot să spun că în 2024 am dublat cifra de afaceri față de 2023” Organizatorul „FoodService & Hospitality Expo” detaliază apoi cum a crescut acest business de la an la an. „Strict pe acest târg, pot să spun că în 2024 am dublat cifra de afaceri față de 2023, anul acesta nu am tras o linie, dar cred că este o creștere undeva la 40% – peste 2 milioane de euro. Nu ne ajunge acest spațiu. Avem 33 de mii de metri pătrați, anul viitor vrem să facem expoziția pe un spațiu de 40 de mii de metri pătrați”, explică Silvia Ion, care mai adaugă faptul că industria ospitalității și-a revenit după pandemie. „Anul trecut a fost foarte bun. Anul acesta a venit cu foarte multe provocări. În primul rând, creșterea TVA-ului, creșterea de taxe, care, în special în restaurante, impactează destul de mult. Rata profitabilității a scăzut”, mai afirmă Silvia Ion. La rândul lor, reprezentanții Macromex au explicat cât de importantă este expoziția pentru dezvoltarea afacerilor din domeniul alimentar și al ospitalității. „Este un moment prielnic să expunem toate soluțiile pe care le adresăm clienților noștri” „Ca în fiecare an, suntem aici, și este un moment prielnic să expunem toate soluțiile pe care le adresăm clienților noștri. Vreau să transmit felicitări Horeca și Hospitality pentru organizarea acestui eveniment, este la un nivel extraordinar de înalt, iar noi încercăm să menținem ștacheta, așa cum ne-am propus în fiecare an. Este un moment prielnic să arătăm exact ce știm să facem, pe toate categoriile, punem în operă toate produsele noastre, arătând niște soluții finale pentru meniurile clienților noștri”, a declarat Liviu Trașcă, reprezentant Macromex. La expoziția din acest an au fost prezenți și producători internaționali. „Avem clienți strategici din străinătate pe care i-am targetat, fiind anumite pavilioane naționale, care sunt subvenționate de state precum: Italia, Spania, Moldova și Ungaria, care anul acesta au avut o participare națională fenomenală. Fiecare țară și-a adus între 5 și 15 companii producătoare care își doresc să-și facă intrarea pe piața din România. Sunt și clienți independenți, tot pe segmentul internațional, iar aici am avut o diversitate mai mare, și am avut și o surpriză destul de plăcută: am avut un client din Taiwan, care este cel mai mare producător de bublle tea din lume și își dorește intrarea pe piața din România. Anul viitor ne-am propus să atragem clienți din 10 țări și să ridicăm expoziția la nivelul european pe care ni l-am propus de la început de drum”, susține și Odai Shhab, co-organizator al expoziției. Companiile tinere au multă nevoie de astfel de expoziții „Reprezint compania Omnia Gusti, suntem un distribuitor național de condimente pentru industria de foodservice. Avem 4.000 de produse. Acoperim toată zona de Horeca. Este foarte important acest eveniment pentru toată piața de Horeca din România, dar pentru noi, în mod special, fiind o companie tânără, avem 7 ani de când funcționăm, ne interesează foarte tare brand awareness. Este important ca partenerii noștri să înțeleagă ce facem noi. Avem în acest moment un nivel ridicat de calitate și de seriozitate”, susține și Marian Anghel, director general Omnia Gusti. Între 8 și 10 noiembrie 2025, Bucureștiul s-a transformat în capitala ospitalității și a retailului alimentar din Europa de Sud-Est, găzduind FoodService & Hospitality Expo, la Laminor Hall. FoodService & Hospitality Expo este cel mai amplu eveniment dedicat industriei HoReCa din România, oferind acces la o gamă completă de soluții pentru dezvoltarea eficientă și profitabilă a afacerilor din domeniu. Ediția din 2025 promite să fie cel mai important eveniment al anului pentru profesioniștii din ospitalitate, contribuind activ la modelarea viitorului HoReCa în regiune.
Platforma unei mari companii, emblemă în perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută pentru 4,5 milioane de euro
Celebra fabrică strategică din București, fost Institut de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini Unelte Titan din perioada lui Nicolae Ceaușescu, a fost vândută conform Profit.ro. Întreprinderea a avut în coordonare, până în 1990, întreaga activitate de cercetare-proectare a institutelor din cadrul Ministerului Industriei Electrotehnice. Compania Simtex SA (Sisteme Industriale de Mașini, Tehnologii, Execuție, Experimentare, Export) din Capitală și-a vândut la licitație platforma industrială din București pentru aproximativ 19,2 mil. lei plus TVA. Fabrica, la care Ministerul Energiei deține 30,91% din acțiuni, a fost declarată în 2004 „societate strategică” prin hotărâre de guvern, iar în 2016 Ministerul Economiei se lăuda cu proiectarea și execuția, în premieră, a primului utilaj dintr-un contract extern cu o valoare de 1,7 mil. euro. „Ansamblul imobiliar deținut de Simtex SA include clădiri administrative și hale industriale edificate în perioada 1969–1983, pe un teren amplu situat în zona industrială Faur – Sector 3, București. Starea tehnică generală a construcțiilor este medie spre slabă, cu degradări evidente ale structurii de închidere, ale finisajelor interioare și exterioare, precum și ale instalațiilor. Activul se valorifică împreună cu bunurile mobile aferente. Bunurile mobile constau preponderent în utilaje și echipamente industriale utilizate în prelucrarea metalelor, fabricate în perioada comunistă sau în anii ’80–’90.” Fabrica avea un plan de reorganizare încă din 2008, anul când a intrat în insolvență, însă nu a reușit să îl ducă la bun sfârșit. Astfel, în luna iulie a anului acesta au fost scoase la vânzare în cadrul unei licitații mai multe terenuri, construcții administrative și industriale, anexe și bunuri mobile. În cele din urmă, Simtex SA a fost vândută către Hidro Salt-B-92, o companie specializată în construcții și hidroizolații care a avut anul trecut un profit net de 13,7 mil. lei și venituri totale de 111,6 mil. lei. Simtex a obținut în total din vânzări aproximativ 4,5 mil. euro, suficient pentru a-și plăti datoriile. De la emblemă în comunism, la faliment Fabrica a fost înființată în 1964 ca Centrul de Proiectare de Mașini-Unelte București, devenind ulterior Institutul de Cercetare Științifică și Inginerie Tehnologică pentru Mașini-Unelte Titan. În perioada lui Nicolae Ceaușescu, institutul coordona întreaga activitate de cercetare și proiectare pentru mașinile-unelte din România. După 1990, institutul s-a transformat în societate comercială și a funcționat sub numele de Simtex SA, companie care proiecta și moderniza mașini cu comandă numerică. În cele din urmă, compania a intrat în insolvență în 2008, iar în iunie 2024 a intrat în faliment. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arătau economia și industria în „Epoca de Aur”. Ce s-a ales de „moștenirea” lui Nicolae Ceaușescu Companiile şi firmele din ţara noastră se confruntă tot mai des cu probleme. Este înregistrat un val de INSOLVENȚE la privaţii din România
Banca Transilvania, profit de 3,3 miliarde lei în primele9lunidinan
Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România, continuă să își consolideze poziția de lider pe piață. Instituția a raportat un profit net de 3,27 de miliarde de lei în primele nouă luni ale anului. Profitul net al băncii a fost de 2,29 mld. lei la finalul lunii septembrie, cu 7,9% mai mult decât aceeași perioadă a anului trecut, conform Ziarului Financiar. Banca Transilvania a raportat un profit net de 3,26 mld. lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2025, în scădere de la 3,9 mld. lei din aceeaşi perioadă din 2024, în timp ce veniturile operaţionale au urcat la 8,47 mld. lei de la 7,2 mld. lei, se arată în raportul trimestrial publicat luni la Bursa de Valori. „Banca Transilvania a înregistrat o creştere solidă a activităţii, susţinută de investiţii semnificative în tehnologie, reţea, echipă şi în fundaţia operaţională a băncii, depăşind în acelaşi timp pragul de 20 de miliarde de euro în credite nete. Toate acestea, împreună cu dezvoltarea infrastructurii BT, pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare. Mediul economic continuă să fie provocator, dar rămânem încrezători că România va reveni, într-un orizont mediu, la creştere economică peste media europeană”, a spus Ömer Tetik, director general BT. BT a ajuns la active de 213,2 miliarde lei, după primele 9 luni Banca Transilvania a înregistrat o creștere solidă a activității, susținută de investițiile semnificative în tehnologie, rețea, echipă și infrastructura operațională, depășind pragul de 20 mld. euro în credite nete. Directorul general al BT crede că România va reveni la creșterea economică peste media europeană, deși mediul economic contiună să fie provocator. „Toate acestea pregătesc banca pentru noi etape de dezvoltare. Mediul economic rămâne provocator, dar suntem încrezători că România va reveni, într-un orizont mediu, la o creștere economică peste media europeană”. Grupul financiar a ajuns la active totale de 213,2 mld. lei, o creștere de 3% față de finalul anului trecuti și aproape 7% peste nivelul din septebmrie 2024. De asemenea, creditele și creanțele din leasing nete au urcat la 104,2 mld. lei, cu un avans de 8,1% față de începutul anului și de 10,7% față de septembrie 2024. Veniturile operaționale au urmat trendul ascendent, astfel că venitul net din dobânzi a crescut cu 20,2% față de primele nouă luni din 2024, iar venitul net din taxe și comisioane a crescut cu 12,1%. Numărul de operațiuni realizate de persoanele fizice și companii a crescut cu aproximativ 19% față de 2024. RECOMANDAREA AUTORULUI: Tranzacția anului. Banca Transilvania iese la shopping în Republica Moldova și țintește poziția de LIDER regional Românii se împrumută tot mai des la BĂNCI, care se întrec în oferte, dar economiștii ne îndeamnă să facem credite doar dacă avem cu adevarat nevoie
Rețeta ungurească pentru varza a la Cluj, publicată în 1695. Un amestec stratificat, savuros, născut dintr-o tradiție culinară
Rețeta ungurească pentru varza a la Cluj își are originea în prima carte de bucate maghiară tipărită, publicată în 1695 de Miklós Misztótfalusi Kis, relatează Transtelex.ro. În această lucrare apare o descriere timpurie a preparatului: „Ia niște varză bună sărată, taie-o foarte subțire, fierbe o găină grasă sau jumătate de gâscă cu slănină, pune carnea peste varză, presară piper, adaugă un alt strat, piperează din nou și gătește bine. Pune și puțin vin, pentru gust, iar la servire, mai adaugă piper”. Varza, aliment de bază la sfârșitul secolului al XVII-lea Originea exactă a acestor rețete rămâne un mister. Unii cercetători le atribuie călugărilor franciscani din Csík, alții Zsófiei Tofői din Târgu Mureș, iar o altă teorie susține că însuși editorul Misztótfalusi ar fi autorul. Cert este că tipografia locală a jucat un rol în apariția rețetei. Deși varianta din 1695 nu seamănă cu ceea ce numim astăzi „varză clujeană”, ideea de stratificare – specifică preparatului actual – era deja prezentă. Faptul că rețeta a fost inclusă în acea carte arată popularitatea verzei în Transilvania de la sfârșitul secolului al XVII-lea. Imediat după rețeta de varză clujeană urmează cea de sarmale și alte trei feluri bazate tot pe varză, ceea ce confirmă cât de importantă era această legumă înainte de răspândirea cartofului. Comisarul-șef Gheorghe Avram, adjunctul Poliției Pitești, audiat la DIICOT. E suspectat că ar fi protejat o amplă rețea ce făcea trafic cu țigări de contrabandă și jocuri de noroc ilegale În acea perioadă, varza era considerată o mâncare tipic maghiară – autorii vremii o numeau chiar „stema Ungariei și Croației”. În 1736, Péter Apor scria că niciun aliment nu era mai potrivit pentru stomacul maghiar decât varza, iar unii călători luau cu ei oale de varză în drumurile lungi. Se pare că influențele săsești au avut un rol important în formarea tradițiilor culinare transilvănene bazate pe varză și carne. Gáspár Heltai nota că regele Matia ar fi fost un mare amator de varză cu slănină, iar Kelemen Mikes glumea într-o scrisoare din 1724 că iubește varza aproape la fel de mult ca pe mătușa sa, dorindu-și chiar să scrie o „carte mare despre varză”. Celebra varză a lui Mámi Istoricul Pál Binder a descoperit mențiuni din secolul al XV-lea privind consumul de supă de varză în Cluj, iar în secolul al XVI-lea preparatul devenise deja extrem de popular. Potrivit lui Andor Komáromy, la începutul secolului XX, varza era al doilea cel mai servit fel la mesele festive, după friptură. În „Istoria orașului Kolozsvár”, Jakab Elek citează un regulament din 1771 care cerea noilor maeștri din bresle să ofere o „oală decentă de varză clujeană” după promovarea examenului. FOTO: Shutterstock Artista Róza Széppataki Déryné își amintea, pe la 1870, de o varză gătită la Cluj într-o oală mare, în straturi: varză călită, cârnați, slănină, carne de porc și, uneori, gâscă, totul acoperit cu piele de slănină și fiert îndelung. Această rețetă tradițională ar putea fi legată de celebra „varză a lui Mámi”. Potrivit lui Andor Komáromy, „adevărata sarmă clujeană” era gătită de Nappendruck Ferenczné Fogarasi Pap Ágnes (cunoscută drept Mámi), care a trăit între 1781 și 1861. Ea devenise atât de renumită, încât, la jumătate de secol după moartea sa, presa maghiară scria că nu exista maghiar care să nu-i fi auzit numele. Cărți de bucate în perioada interbelică În perioada interbelică, au apărut mai multe cărți de bucate transilvănene, printre care cea a Mătușii Biri, volumul lui Zathureczkyné Zelch sau Cartea de rețete a lui Mária Novák, publicată în 1931. În aceasta din urmă, varza de Kolozsvár se apropie mult de forma actuală: varză călită, carne tocată de porc și vită, orez, smântână și cârnați, aranjate în straturi și coapte la cuptor. Ulterior, autoarea Irén Szmuk, în cartea sa 1006 rețete pentru oameni sănătoși și bolnavi (1959), a simplificat preparatul pentru a-l adapta vremurilor, renunțând la cârnați și amestecând orezul cu carnea. Chiar și așa, structura de bază a verzei clujene a rămas aceeași. De-a lungul timpului, rețeta a continuat să evolueze: de la varza cu găină și vin din 1695, la caserola cu carne tocată, smântână și orez din secolul XX. În română, numele „varză à la Cluj” sau „varză împrăștiată” exprimă perfect esența preparatului – un amestec stratificat, savuros, născut dintr-o tradiție culinară care s-a transformat odată cu oamenii și vremurile.