Autor: Ilias Gabriel

Țeapă de Black Friday în benzinării: în loc de reduceri, SCUMPIRI. Benzina și motorina se apropie de 8 lei litrul

În weekendul de Black Friday, când românii așteptau reduceri, au primit o surpriză amară: prețuri mai mari la carburanți. Tarifele au crescut brusc vineri seara, iar sâmbătă dimineață în multe benzinării litrul de benzină și motorină se apropie de 8 lei, în timp ce variantele extra au depășit acest prag. Potrivit imaginilor și bonurilor analizate de Gândul, motorina standard costă acum 7,88 lei/litru, iar motorina extra a urcat la 8,30 lei/litru. Benzina standard are un preț de 7,51 lei/litru, iar benzina extra depășește 8 lei. La Petrom, sâmbătă dimineață, prețurile afișate indicau 7,51 lei/litru pentru benzină și 7,88 lei/litru pentru motorină, semn că majorarea s-a extins în toată rețeaua. Scumpiri în lanț Black Friday doar a încununat o perioadă de scumpiri constante. Ultima majorare importantă a avut loc pe 28 octombrie, când prețurile au urcat cu aproximativ 4 bani pe litru. Pe 1 august, carburanții s-au scumpit brusc cu aproape 40 de bani pe litru, după ce Guvernul Bolojan a decis majorarea accizelor cu 10% și creșterea TVA-ului de la 19% la 21%. În luna iulie, OMV Petrom a aplicat șase scumpiri succesive și a majorat prețurile cu 21, respectiv 40 de bani. Per ansamblu, doar în ultimele trei luni, litrul de motorină s-a scumpit cu peste 70 de bani, iar benzina a crescut cu cel puțin 60 de bani AUTORUL RECOMANDĂ: Prețul carburanților CREȘTE fără oprire. Au fost înregistrate trei creșteri la pompă, doar în ultima săptămână Prețuri carburanți 28 iulie 2025. Tarifele pentru benzină, motorină și GPL înainte de creșterea accizelor de la 1 august 2025

Ce este aurul roșu. O familie din Vrancea a dat lovitura cu această plantație: vinde 1 kg cu peste 150.000 de lei

Nu mulți oameni știu ce este „aurul roșu”, dar o familie din Vrancea a reușit să transforme o simplă pasiune într-o afacere profitabilă. Cultivă una dintre cele mai prețioase plante din lume și acum se felicită pentru alegerea făcută. Și are și de ce pentru că un singur kilogram din această plantă se vinde cu peste 150.000 de lei. Cel mai valoros condiment de pe glob „Aurul roșu”, sau șofranul, este considerat cel mai valoros condiment de pe glob. Dorina și Claudiu Boubătrân îl cultivă pe o suprafață de doar 1.000 de metri pătrați. Au înființat această plantație în speranța că le va aduce venituri considerabile, iar calculele lor nu au fost înșelate. Un kilogram de șofran poate ajunge la un preț de peste 150.000 de lei, adică echivalentul a aproape 30.000 de euro. Șofranul se vinde la gram, cu prețuri cuprinse între 20 și 30 de euro. Pentru un gram de șofran sunt necesare aproximativ 1.500 de flori. Prețul ridicat nu este deloc întâmplător – recoltarea și prelucrarea șofranului se fac exclusiv manual, cu o atenție extremă pentru detalii. „Am achiziționat bulbi aduși din Spania și am început să plantăm. Procesul de plantare este unul dificil, pentru că totul se face manual”, explică Claudiu Boubătrân, producătorul din Vrancea. După recoltare, stigmatele florilor de „Crocus sativus” sunt uscate cu grijă. Această etapă e foarte importantă deoiarece păstrează aroma, culoarea intensă și proprietățile excepționale ale condimentului. „Un șofran bun, natural, de calitatea întâi, valorează între 20 și 30 de euro gramul. Trebuie cam 1.500 de flori ca să ajungem la un singur gram”, dezvăluie Dorina Boubătrân. Pentru familia Boubătrân, cultivarea șofranului a fost, la început, o simplă curiozitate, dar în cinci ani s-a transformat într-un proiect solid, care le-a schimbat complet viața. Pe lângă producția de șofran, Claudiu visează acum să ducă afacerea la un alt nivel – își propune o colaborare cu viticultorii din zonă. „În Vrancea sunt foarte mulți producători de vinuri și mi-aș dori să colaborez cu cineva ca să aducem ceva ce nu mai există în lume – vinurile noastre de calitate combinate cu luxul și delicatețea șofranului”, își dezvăluie ambiția Claudiu Boubătrân. Plantația de șofran din Vrancea este dovada că perseverența pot transforma o simplă idee într-o afacere de succes. RECOMANDAREA AUTORULUI: Țăranii dintr-un sat din Vrancea s-au îmbogățit cultivând acest CONDIMENT. Un kilogram se vinde și cu 100.000 de lei „Sceptrul regelui”, cea mai SCUMPĂ îngheţată din Italia. Cât costă și ce conține acest produs de lux, care se prepară numai la comandă

Inteligența Artificială terorizează piața muncii. Competențele digitale au devenit indispensabile la angajare

Competențele digitale și folosirea instrumentelor de Inteligență Artificială au devenit cerințe tot mai frecvente în anunțurile de angajare și în România. Aceste competențe nu mai sunt cerute doar în domeniul IT, ci și în vânzări, contabilitate, finanțe, HR, inginerie sau dezvoltare de produs. Cert este că Inteligența Artificială schimbă din ce în ce mai mult piața muncii la nivel internațional. Multe persoane se tem că vor rămâne fără loc de muncă și vor fi înlocuiți de AI. Piața muncii din România trece printr-un proces de schimbare, fiind tot mai mult influențată de Inteligența Artificială. Mulți angajatori vor să angajeze persoane cu abilități și competențe în folosirea tehnologiei avansate bazate pe Inteligența Artificială. Adoptarea AI este mai accelerată în rândul angajaților cu studii superioare și al specialiștilor și există încă un decalaj major între cerințele companiilor și nivelul real de digitalizare al angajaților, comprimă BZI. Competenențele digitale, indispensabile Tot mai mulți angajați își doresc să facă reconversii profesionale sau să urmeze programe de formare digitală. La rândul lor, companiile investesc în traininguri interne pentru a-și pregăti salariații sau viitorii angajați în fața transformărilor tehnologice rapide, precizează capital.ro. Pe platforma eJobs.ro sunt disponibile foarte multe joburi care solicită explicit competențe digitale, iar alte locuri de muncă includ în descriere cerințe de AI sau machine learning. Printre cele mai căutate aptitudini se numără generarea de conținut, analiza de date, business intelligence, editarea de imagini și utilizarea platformelor de cloud computing. Cert este că angajatorii încep să integreze tot mai multe tehnologii digitale la locurile de muncă și vor să își dezvolte afacerile crescând competențele tehnologice ale angajaților. Companiile și firmele din țară au început să descopere avantajele tehnologiei și încep să investească în cursuri prin care angajații să învețe să folosească acest instrument. Totuși, pentru o parte dintre români, viitorul pare nesigur, iar teama că un robot le-ar putea lua locul la birou se acutizează pe măsură ce tehnologia e tot mai prezentă, precizează stirileprotv.ro. Competiția cu AI Cert este că Inteligența Artificială schimbă din ce în ce mai mult piața muncii la nivel internațional. Multe persoane se tem că vor rămâne fără loc de muncă și vor fi înlocuiți de AI. Românii trebuie să aibă în vedere dezvoltarea competențelor digitale și flexibilitatea de a schimba domeniul de activitate. Inteligența Artificială câștigă tot mai mult teren pe piața muncii. Inteligența Artificială este folosită în tot mai multe domenii. Printre acestea se numără medicina, industria alimentară, turism, industria constructoare de mașini. Conform specialiștilor, AI va avea un impact major asupra mai multor sectoare de activitate în următorii ani. Recomandarea autorului: Inteligența artificială a dus la CONCEDIEREA a 200 de angajați la una dintre marile corporații din Ungaria. Compania anunță din nou restructurări

Trump întinde o mână de ajutor României neintenționat. Tarifele aplicate de SUA mută o fabrică uriașă în România

Compania japoneză Makita, unul dintre cei mai mari producători de scule electrice din lume, își mută o parte din producția destinată pieței americane din China către România și Thailanda, potrivit potrivit Profit.ro. Decizia japonezilor vine pe fondul tarifelor imprevizibile impuse Chinei de președintele Donald Trump. Producătorul japonez este prezent și pe piața din România cu o fabrică în Brănești, județul Ilfov. Anul trecut, compania a avut o cifră de afaceri de aproximativ 588 mil. euro și a trecut la finalul lui 2024 de 1.800 de angajați. Fabricile din România și Thailanda reprezintă momentan mai puțin de 10% din exporturile japonezilor către State Unite, dar ar urma să crească până la 30% fiecare în martie anul viitor. Pentru a răspunde la provocarea tarifelor impuse de SUA, Makita investește în diversificarea geografică a fabricilor sale. Makita investiții majore în extinderea operațiunilor din România Makita operează în România prin intermediul Makita EU și Makita România. În 2020, fabrica a avut o cifră de afaceri de 2,1 mld. lei și un profit net de 159 mil. lei, cea mai bună performanță de la inaugurare. În 2021, compania anunța un plan de dublare a capacității de producție la un milion de scule pe lună și creșterea numărului de angajați la peste 3.500. Fabrica din Brănești a atins în anul 2002 un volul de producție de peste 5,8 milioane de unelte, iar obiectivul era să ajungă la 12 milioane de unități până în 2022. La nivel global, compania a avut venituri totale de 2,35 mld. euro, ce mai mare parte din afaceri de aproape 2 mld. euro fiind realizată pe piețele externe. Pe lângă fabrica din România, japonezii au fabrici care produc în Brazilia, China, Thailanda, Germania, Marea Britanie și SUA. Producătorul de scule electrice spune că va continua să investească în unitățile de producție din mai multe regiuni, indiferent de tarifele impuse de SUA. RECOMANDAREA AUTORULUI: Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție

Alt an, aceleași promisiuni. Bolojan: TVA-ul sau alte taxe nu vor crește anul viitor. Condiția însă e să construim un buget serios

Premierul Ilie Bolojan spune că nu vor mai exista majorări de TVA sau alte taxe în 2026, dar cu o condiție. Oficialul a transmis că prioritatea Guvernului trebuie să fie realizarea unui buget „serios”, care să contribuie la reducere deficitului bugetar. Cu toate acestea, același premier, dar care nu își preluase mandatul în momentul respectiv, spune că majorările de taxe reprezintă ultima soluție la corectarea deficitului bugetar. Șeful Executivului a transmis că nu vor exista creșteri de taxe sau TVA, dar a avertizat că menținerea echilibrului economic depinde de reducerea cheltuielilor publice și de „un buget serios care să se bazeze pe realitate”. Bolojan a avertizat însă că luna aceasta este decisivă pentru stabilitatea bugetară a României. Premierul a precizat că dacă nu vor fi luate măsuri concrete de reducere a cheltuielilor publice, atunci Guvernul va fi nevoit să recurgă la „ordonanțe nepopulare”. „TVA-ul sau alte taxe nu vor creşte anul viitor, condiţia de bază însă este să construim un buget serios care să se bazeze nu pe proiecţii care n-au niciun fundament, ci pe realitate. Pentru asta, indiferent cine este în guvernare, indiferent cine ar fi premier, nu poţi fugi de deficitul enorm pe care îl avem”, a spus Ilie Bolojan. Cum plănuiește Guvernul să reducă deficitul bugetar Premierul a explicat cum poate fi redus deficitul bugetar uriaș al României. Bolojan crede că este nevoie în continuare de reducerea cheltuielilor ca bugetul să fie echilibrat. „Ca să corectăm acest deficit, trebuie să ne reducem cheltuielile. Nu avem altă posibilitate. Doar așa putem avea un buget echilibrat și să asigurăm fonduri pentru investiții”. Oficialul a mai subliniat și faptul că aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic, pentru că acesta are efecte importante asupra stabilității României. „Aprobarea bugetului nu este doar un act birocratic. Ea are efecte importante asupra stabilității economice a țării și asupra administrației. De pregătirea serioasă a acestuia depinde cum va arăta anul viitor.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ilie Bolojan confirmă predarea ștafetei lui Sorin Grindeanu în 2027. „Voi căuta să respect protocolul” Ilie Bolojan a anunțat că se va prezenta în Parlament, pentru a oferi explicații despre securitatea României. Nu s-a stabilit data

România nu mai face față infației. INS confirmă cifrele dezastruoase.

Românii nu mai fac față inflației și cheltuielilor. Rata sărăciei relative a fost de 19% în 2024, adică aproape 3,6 milioane de români, potrivit datelor Institutului Național de Statistică. Astfel, anul trecut, aproape 1 din 5 locuitori din România trăia într-o gospodărie ale cărei venituri erau mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent.  Rata sărăciei relative se referă la procentul din populație care are venituri disponibile mai mici decât pragul stabilit la nivelul de 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult-echivalent. Aceasta se referă la inegalitățile de venituri dintr-o societate și riscul de sărăcie în context național, nu la lipsa absolută de mijloace de subzistență. Riscul de sărăcie afectează diferit populația, în funcție de vârstă, veniturile obținute și capacitatea de muncă. „Sărăcia este situaţia în care se află acele persoane ale căror venituri sunt atât de scăzute încât le este imposibilă atingerea unui standard de viaţă considerat ca fiind acceptabil în societatea în care trăiesc, care se confruntă cu dezavantaje multiple legate de şomaj, venituri mici, condiţii de locuit precare, îngrijirea inadecvată a sănătăţii şi bariere în accesul la învăţământ, cultură, sport şi petrecerea timpului liber. În valori absolute, numărul persoanelor sărace corespunzător acestei rate a fost de 3.595.000 persoane”, transmite INS. Rata sărăciei din Oltenia mai mare de 8 ori decât cea din București-Ilfov Cele mai mari rate ale sărăciei s-au înregistrat în Sud-Vest Oletania, 29,8%, Sud-Est, 26,8% și Nord-Est, 26,4%. Astfel, în 2024, rata sărăciei a fost de 8 ori mai mare în Sud-Vest Oltenia decât cea mai mică rată înregistrată în București-Ilfov, 3,7%. Când vine vorba de sexe, femeile au fost mai sărace cu 0,1% decât bărbații anul trecut, iar cea mai înaltă incidență a sărăciei a fost observată în rândul copiilor și al tinerilor cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani. RECOMANDAREA AUTORULUI: România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei Suntem cei mai săraci din UE. O confirmă, dacă mai era nevoie, datele Eurostat

(Ep. 1) Harta defrișării industriei României. Uzinele din Transilvania s-au ras. Petru Ianc, cercetător metalurgist, în exclusivitate pentru Gândul: Importăm aproape tot

Cum a ajuns Transilvania, una dintre cele mai industrializate regiuni ale României să-și piardă aproape toate fabricile și uzinele. Gândul l-a contactat în exclusivitate pe inginerul Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de Științe Tehnice din România, care explică pas cu pas cum s-a prăbușit industria și de ce viitorul ar putea fi chiar mai sumbru dacă statul nu intervine. Sidermet CălanSursa foto: Mediafax foto Industria românească, tăiată bucată cu bucată De la minele de cupru din Maramureș până la uzinele din Brașov, Zalău și Reșița, Transilvania a fost cândva un colos industrial. Astăzi, în locul combinatelor și al fumului gros de fabrică au rămas hale goale și localități fantomă. „Dacă vorbim de metalurgie, înainte trebuie să vorbim de minerit, care este baza de materii prime a industriei metalurgiei neferoase. S-au închis toate minele din nordul țării, din zona Maramureș și Alba, în momentul în care prețul de piață al cuprului, plumbului și zincului era foarte mic. Astăzi, prețul cuprului este peste 10.000 de euro pe tonă.” Uzinele care au dispărut din Ardeal „S-a închis Fenix Baia Mare, care prelucra minereul de cupru din zona de nord a țării. S-a închis Zalău, care făcea cabluri pentru industria electrotehnică, pentru rețele electrice. S-a închis Metronom Brașov, care făcea produse laminate, inclusiv materia primă pentru obuze. S-a închis Alumina Oradea.” Pe partea de metalurgie feroasă, lista e și mai lungă: „S-au închis Călanu, Hunedoara, Aiud, Reșița, Câmpia Turzii. A rămas în funcțiune doar oțelăria de la Reșița, care face materia primă pentru Slatina.” Lanțul s-a rupt și în construcția de mașini Odată cu metalurgia, s-a prăbușit și industria construcțiilor de mașini, dependentă de aceste materiale. „S-a închis CUC Cluj, armătura Bistrița, Tractorul Brașov, Sinterom Cluj, care făcea piese pentru Timișoara. S-a închis fabrica de mobilă de la Târgu-Mureș, iar în industria textilă s-au închis aproape toate filaturile și țesătoriile de bumbac. În chimie, s-au închis Oltchim Făgăraș, Viromet Făgăraș și fabrica de sodă de la Mureș.” Cauza principală: energia prea scumpă De ce s-au închis toate? Răspunsul, spune Petru Ianc, e simplu: prețul uriaș al energiei și gazului natural. „Cauza principală este prețul ridicat al energiei și al gazului natural. Prețul ridicat al energiei a dus în faliment majoritatea. Acesta este numitorul comun la toate închiderile.” Dar de ce e energia atât de scumpă? „Statul, fiind acționarul principal în domeniul energetic la Hidroelectrica, Nuclearelectrica și termocentralele pe cărbune, a impus profituri mari acestor companii. Statul le-a luat profitul, iar acest profit mare a distrus energia pentru că energia e un cost important pentru toate industriile.” Politici greșite și management prost A doua cauză majoră, spune Ianc, ține de guvernanți și de decizii greșite. „Pe filiera cuprului, politicile guvernamentale greșite au făcut ca materia primă să fie extraordinar de scumpă pentru Baia Mare și Zlatna. Suntem în situația absurdă în care exportăm minereu de cupru spălat și importăm cupru pur cu 10.000-12.000 de euro tona. Pe lângă prețul energiei și al materiilor prime, managementul prost a fost fatal. E o combinație de politică guvernamentală greșită și management defectuos.” Siderurgica HunedoaraSursa foto: mediafax foto „Dacă statul nu rezolvă problema energiei, într-un an nu mai avem nimic” „Guvernul României în loc să compenseze 70-90% din aceste costuri, cum se face în alte țări, compensează doar 30-40%. Astea sunt costuri mari, nu pot să le suporte.” „Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă” Pe lângă fabrici, România a pierdut și oameni calificați. „Prin dispariția acestor industrii, au dispărut și multe din școlile profesionale și tehnice. Revenirea va fi foarte grea, dar nu imposibilă. Reindustrializarea României trebuie să aibă la bază materiile prime românești: cuprul, minereurile, lemnul. Statul trebuie să se implice din nou în politica industrială și să rezolve problema energiei.” Concluzia amară: o țară care importă tot ce producea odată „România consumă acum 3,5-4 milioane de tone de oțel, iar metalurgia românească nu mai produce decât o mică parte. Importăm aproape tot. Statul trebuie să se implice în politica industrială și trebuie să revenim la utilizarea resurselor naturale ale României. Dacă nu se schimbă nimic, nu vom mai avea nicio industrie. AUTORUL RECOMANDĂ: S-a pus lacăt peste două mari combinate strategice pentru Romania – Sidex și Hunedoara. Viitorul a mii de oameni este incert. Un cercetător român în metalurgie trage un semnal de alarmă: „Industria țării este pe BUTUCI”

Fermierii renunță la o cultură esențială pentru România. Promisiunile Ministerului Agriculturii

După ce anul acesta a fost suspendat programul prin care statul oferea un ajutor de 3.000 de euro pe hectar, tot mai mulți fermieri români renunță la o cultură care, până nu demult, părea o adevărată gură de oxigen pentru micii producători. Programul fusese gândit pentru a reduce importurile și pentru a încuraja producția locală, însă fără sprijinul financiar, mulți dintre agricultori spun că nu pot face față costurilor uriașe și riscurilor. De ce renunță agricultorii la cultura de usturoi Mircea Bujor, legumicultor din județul Teleorman, a explicat pentru AgroTv de ce renunță la culturile de usturoi după oprirea subvenției. „La usturoi nu s-a mai dat ajutorul anul acesta. Eu n-am avut mult, 1,5 hectare, dar nu s-a mai acordat sprijinul. Nu vă ascund că e o cultură foarte grea. Cât o vezi de frumoasă când ajunge la maturitate, o recoltezi, o lași un pic la uscat și vezi că a rămas puțin. Tocmai de aceea nici nu se cultiva în România. Când s-a dat subvenția de 3.000 de euro, toată lumea a cultivat, pentru că era sigur că îi rămân 3.000 de euro. Dar eu zic că dacă nu se mai dă nici anul viitor, uităm de usturoi”, a declarat acesta în emisiunea „Agricultura la Raport”, difuzată la AgroTV. Un program promițător, oprit brusc în 2025 În 2025, Ministerul Agriculturii nu a mai acordat ajutorul, deși programul fusese anunțat. Instituția a invocat „instabilitatea guvernamentală”, care ar fi împiedicat emiterea la timp a actelor normative necesare. Agricultorii au primit această decizie cu nemulțumire, care spun că în lipsa acestui sprijin, cultura devine nerentabilă. Costurile ridicate pentru materialul de plantat, irigații și depozitare depășesc profitul obținut la vânzare. Alimentul esențial – usturoiul Usturoiul (Usturoi, Allium sativum) este o plantă legumicolă din familia Alliaceae, utilizată frecvent în gastronomie, dar şi apreciată pentru proprietățile sale nutriţionale şi medicinale. Conform unor studii clinice şi observaționale, consumul regulat de usturoi poate contribui la reducerea tensiunii arteriale, la îmbunătățirea profilului lipidic şi reducerea riscului cardiovascular. Recomandările autorului:

Dezastrul bugetar, explicat de consultanții fiscali, în exclusivitate pentru Gândul

După primele trei trimestre ale anului, cu tot cu măsuri de austeritate și pachete fiscale, Guvernul Bolojan nu a reușit să stabilizeze dezastrul bugetar. Deficitul României a ajuns la 103 miliarde de lei, echivalentul a 5,39% din PIB. Consultanții fiscali ai EY România au explicat are sunt motivele pentru care Guvernul nu reușește să intre pe linia de plutire.  În ciuda austerității și a creșterilor de taxe, Guvernul nu reușește să restabilească echilibrul bugetar iar deficitul a rămas neschimbat în 2025. Avem cel mai mare deficit bugetar din UE, structuri nepregătite și un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. De asemenea, datoria publică a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Consultanții EY au vorbit despre blocajele, vunlenarbilitățile, dar și despre contextele nefavorabile de care se lovește România. Cum afectează colectarea ineficientă de taxe PIB-ul României România continuă să piardă anual miliarde de eruo din cauza necolectării eficiente a taxelor de către ANAF. Deși avem instrumente de digitalizare similare cu cele din Letonia, Polonia, Ungaria sau Slovacia, decalajul de TVA al României rămâne printre cele mai mari din Uniunea Europeană. Spre deosebire de țările din regiune care au reușit să reducă gap-urile de TVA, proiectele de digitalizare, e-factură, SAF-T sau introducerea caselor de marcat online din România s-au suprapus și au fost implementate greoi. Din această cauză, creșterile de taxe sunt anulate de evaziunea fiscală și ineficiența administrativă. „Proiectul de digitalizare nu aduce o ușurare pentru mediul de afaceri. Percepția companiilor este că beneficiile acestor masuri merg către stat. Cetățenii din România folosesc foarte puțin instrumentele digitale. Polonia și Ungaria investesc masiv în sistemele de integrare și analiza a datelor”. România nu investește suficient în capitalul străin Consultanții fiscali au vorbit și despre problema capitalului străin. România importă foarte mult și nu exportă aproape deloc iar politicile nepuse la punct nu pot aduce oportunități din partea investitorilor străini. „Măsurile fiscale nu au fost multe. Depindem foarte mult de capitalul străin și respectivii bani s-au „speriat”. România este un importator de capital străin și nu exportă aproape deloc. Nu avem milioane sau miliarde investite în străinătate de teamă, din lipsa de experiență. Polonezii și ungurii, de exemplu, investesc mult în afară, au educație fiscala. Guvernul României ar trebui să calibreze mai bine aceste politici pentru că banii și oportunitățile investitorilor se duc în alte părți și nu se vor întoarce repede. Multe companii au pus pe hold investițiile din România, nu au mai apărut nici joburi.” RECOMANDAREA AUTORULUI: Ungurii, bulgarii, acum și frații moldoveni râd și ne dau exemplu negativ. Premierul Moldovei, Alexandru Munteanu: „Situația în România este cu mult mai rea decât la noi în Republica Moldova și asta mă bucură!” Ministrul Miruță spune că repară economia, dar abia peste un an

Se anunță un nou scandal. Gigantul Reihnmetall vrea să vândă tancuri de 8 miliarde de euro României prin programul european SAFE. România se împrumută pentru achiziție

Gigantul german de apărare, Rheinmetall, panifică un nou acord cu România pentru dotarea unităților militare cu tancuri și alte echipamente militare, transmite Economedia. Luni, Guvernul României și Rheinmetall au semnat un acord de cooperare privind construirea unei fabrici de pulberi în Brașov, o investiție care se ridică la jumătate de miliard de euro.  La începutul săptămânii Guvernul a bătut palma cu Rheinmetall privind construirea unei fabrici de pulberi de aproximativ jumătate de miliard de euro la Brașov. „Mă bucur că RheinMetall vede în noi un partener important și serios și își consolidează prezența în România. Viitoarea fabrică de pulberi de la Victoria înseamnă investiție de o jumătate de miliard de euro, aproximativ 700 de locuri de muncă noi, dar mai ales avantajul de a produce pulberi în România”, a transmis premierul Ilie Bolojan, luni, la Palatul Victoria. Acum, România își dorește să-și doteze unitățile militare cu tancuri și alte echipamente militare pe care le vrea construite în mare parte pe teritoriul țării. Proiectele de înzestrare militară și dezvoltare a industriei românești de apărare se vor face prin intermediul programului SAFE, în valoare de aproape 8 miliarde de euro. Compania germană s-a arătat interesată pentru o nouă colaborare. Rheinmetall, posibil partener pentru dotarea Armatei Române Șeful Rheinmetall, Armin Papperger, a oferit mai multe indicii cu privire la subiectele discutate cu partea română, dar mai ales la programele de înzestrare ale Armatei Române de care este interesată compania germană. CEO-ul s-a referit la două programe, cel de dotare a unităților militare cu tancuri și la planul de fabricare de muniție de calibru mediu. Armata Româna i-a cerut acordul Parlamentului pe 30 septembrie pentru a achiziționa 216 tancuri noi și 76 de derivate pentru dotarea structurilor de tancuri și de infanterie. „Vom vedea ce se întâmplă cu calibrul mediu, vom vedea ce se întâmplă cu tancurile, ca să putem porni în construirea acestui ecosistem și a infrastructurii pentru aceste industrii de profil din România care permit crearea a mii de locuri de muncă în România”, a spus luni, la Palatul Victoria, șeful Rheinmetall.