În timp ce Bolojan îngheață pensiile românilor, Germania le crește. De ce se poate Berlin și nu la București
După ce Germania a anunțat o creștere a salariului minim pe economie, acum se pregătește să crească și pensiile. De la 1 iulie 2026 pensiile nemților ar putea fi mai mari cu 3,73%, conform raportului privind asigurările sociale pentru 2025, obținut de Reuters. În România oamenii de rând au pensiile din Pilonul I înghețate iar cele din Pilonul II sunt pe cale să fie date cu porția. De ce? În România pensiile sunt înghețate până când….scade deficitul Dacă în Germania se discută de creșterea pensiilor, în România pensiile sunt înghețate în acest an, după ce anterior indexarea de la 1 ianuarie 2025 nu s-a mai acordat. Și dacă asta nu era suficient, pensiile vor fi înghețate și în anul 2026 după ce indexarea de la 1 ianuarie a fost anulată din cauza deficitului bugetar foarte mare. Statul român nu va mai putea crește pensiile și salariile până când deficitul nu va scădea sub 5%. În luna septembrie a acestui an, România avea 4.571.989 de pensionari, iar pensia medie lunară a fost de 2.816 lei. Valoarea toată a drepturilor de pensie cuvenite pentru luna septembrie a fost de 12,8 miliarde lei. Mai mult, pe 15 octombrie Camera Deputaților a aprobat proiectul de lege privind plata pensiilor private (Pilonul 2 de pensii) care stabilește cum pot fi retrași banii acumulați în Pilonul 2. Proiectul urmează să fie promulgat de președintele Nicușor Dan. Conform proiectului de lege, românii pot retrage maximum 30% din suma adunată până la pensionare urmând ca restul de bani să fie alocați în tranșe egale timp de 8 ani. În Germania, majorarea pensiilor depășește inflația În Germania se prognozează că cuantumul de creștere al pensiilor va depăși nivelul de inflație prognozat de aproximativ 2%. Decizia finală urmează să fie luată în primăvara anului următor. Rata inflației din Germania a fost de 2,3 % în luna octombrie, în timp ce în România inflația anuală a ajuns la 9,88%. La Berlin, decizia de majorare a pensiilor se confruntă cu opoziție chiar din partea grupului parlamentar CDU/CSU, partidul lui Friedrich Merz. Un grup de 18 parlamentari tineri amenință că vor bloca măsurile privind pensiile în coaliție. Aceștia spun că planul aduce o povară financiară prea mare asupra generațiilor viitoare. RECOMANDĂRILE AUTORULUI:
AUTOSTRADA A8, anunț important pentru șoferi. 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț- Iași -Ungheni. Imagini spectaculoase. La cât se ridică valoarea de proiectare
Compania Națională de Investiții Rutiere a primit astăzi, 12 oferte la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)- Iași-Ungheni. Contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28)-DN24 (Iași) are o valoare estimată de 5,29 miliarde lei și o durată de realizare este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări. Ofertele depuse : 1. Ceigall India Limited (Ofertant unic) 2. FCC Construccion S.A. (ofertant unic) 3. WEBUILD SPA -Milano (Ofertant unic) 4. Cengiz Insaat Sanayi ve Ticaret A.S. (Ofertant unic) 5. Asocierea Construcții Erbașu (Lider)-Conest S.A- EKY-SAM-Frasinul 6. Asocierea Danlin XXL (Lider) -Intertranscom Impex S.R.L.-Evropeiski-Patishta-Groma Hold Ltd. 7. Asocierea ITINERA SPA (Lider)-Saipem S.P.A.-ICM S.P.A. 8. Asocierea MAPA Insaat ve Tikaret Anonim Sirketi (Lider) -Gunal Insaat Ticaret Sanayi Anonim Sirketi 9. Asocierea MAKIMSAN Asfalt Taahhut Inșaat Sanayi ve Ticaret Anonim Sirketi (Lider) -Veta Global S.R.L. 10. Asocierea Concelex (Lider)-X-WAY Infrastructure 11. Asociere Biskon Yapi-Anonim Sirketi (Lider)-Straco Holding-MIS Grup-Ilgaz Construction 12. Asocierea Ozaltin Insaat Ticaret Ve Sanay A.S. (Lider)-Fernas Insaat Anonim-Sirketi -Ozkar Insaat Sanayi ve Ticaret-Anonim Șirketi. Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Caracteristice tehnice : Tronsonul 3, Lețcani -Iași are o lungime de 17,7 kilometri și include: 18 poduri și pasaje; 6 tunele și un centru de monitorizare tunel; 2 noduri (nod rutier la intersecția cu DJ 282 și nod rutier intersecție cu DN 24).Compania Națională de Investiții Rutiere a primit astăzi, 12 oferte la contractul pentru proiectarea și execuția tronsonului 3 al Autostrăzii A8 Târgu Neamț (Moțca)-Iași-Ungheni. Contractul pentru tronsonul 3 Lețcani (DN28)-DN24 (Iași) are o valoare estimată de 5,29 miliarde lei și o durată de realizare este de 46 de luni, din care 10 luni pentru proiectare și 36 de luni pentru execuție lucrări. Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Autostrada A8 : 12 oferte depuse pentru tronsonul 3 Târgu Neamț-Iași-Ungheni Sursă foto și VIDEO: Compania Națională de Investiții Rutiere RECOMANDAREA AUTORULUI: Cum arată Imperiul lui Radu Mazăre din Madagascar. Imagini SPECTACULOASE din paradisul în care s-a refugiat fostul primar al Constanței, după ce a ieșit din pușcărie. Ospățuri exotice alături de soție, peisaje de vis și un animal de companie surpriză
Huzur la BNR. Instituția condusă de Isărescu cumpără fructe de mare de 1 milion de euro
Țara arde și băncile se arpovizionează. Banca Națională a României a plătit 1.100.000 euro în două licitații pentru fructe de mare, pește și legume proaspete. BNR se apără și spune că e vorba de achiziții pe termen lung controlate de Curtea de Conturi, iar angajații scot bani din propriul buzunar pentru mesele consumate la cantină. În această vară BNR a deschis două licitații pentru cantina instituției. În prima licitație s-au achiziționat fructe de mare, pește proaspăt și congelat și alte preparate din pește pentru suma de 1.954.360 lei, arată o anchetă realizată de Newsweek. În cea de a doua licitație, s-au achiziționat „legume proaspete și legume conservate, pentru buna desfășurare a activității unităților tip restaurant și cantină care funcționează în cadrul Băncii Naționale a României”, în valoare de doar 3.593.820 de lei. Cum justifică BNR cheltuiala cu fructele de mare Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR, a reacționat și spune că e vorba de achiziții curente care se plătesc pe măsură ce se consumă produsele. „Cei 2.000 de angajați își plătesc masa la cantină. Sumele respective sunt controlate de Curtea de Conturi. Sunt cheltuieli curente”. Investiția de peste 1 milion de euro în alimente reflectă angajamentul BNR față de bunăstarea angajaților săi. Același purtător de cuvânt spune că angajații nu beneficiază doar de mese sănătoase ci și de un număr de 12 salarii la pensie, ceea ce înseamnă stabilitate financiară și un mediu de lucru atractiv. Chiar dacă BNR se preocupă de sănătatea angajaților și de satisfacția lor financiară, transparența cheltuielior pentru cantină ridică semne de întrebare în rândul oamenilor. Sumele alocate pentru mâncare sunt substanțiale și au nevoie de o justificare mai clară, mai ales în contextul economic greu în care se află România. Dan Suciu spune că toate procesele de achiziție sunt supuse unor reglementări stricte și sunt verificate de inistituțiile competente, dar ar trebui ca acestea să fie gestionate mai transparent pentru a menține încrederea publicului. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cu cât a crescut inflația, de fapt. Gândul face o analiză direct pe bonurile de cumpărături. Unele prețuri s-au TRIPLAT Mulți români își fac stocuri de alimente de teama războiului sau a SCUMPIRILOR. Unii au început deja căutările după carnea de porc pentru Crăciun
România reușește să se împrumute în 2025 cu dobânzi sub 7%
Guvernul Bolojan a reușit, pentru prima dată în acest an, să se împrumute în lei cu dobânzi sub 7%. Ministerul Finanțelor a anunțat că a fost realizată o operațiune de succes prin care riscul de refinanțare al datoriei publice a fost redus. Cheltuielile cu dobânzile au crescut față de aceeași perioadă a anului trecut când erau 5,2%. Ministerul Finanțelor a anunțat o operațiune de împrumut în lei, pe termen lung, în care dobânda cerută de investitori a coborât pentru prima dată în acest an sub 7%. Operaținea prin care s-a obținut dobânda mai mică a implicat preschimbarea unor serii de obligațiuni scandente la 22 aprilie și 24 iunie anul viitor, cu o nouă emisiune de titluri de stat cu maturitatea la 25 aprilie 2035. Practic, statul a reușit să mute o parte din datoria care trebuia plătită la anul mai departe în viitor, reducând presiunea imediată asupra bugetului. „Obținerea unui cost al împrumutului de 6,93% pe termen lung – cel mai redus nivel din acest an, deși încă ridicat – nu este un eveniment întâmplător, ci dovada că disciplina fiscală și angajamentele asumate în dialogul cu Comisia Europeană sunt validate de piețe”, spune ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare. Costul de împrumut mai mic, rezultatul abordărilor prudente Potrivit ministerului, operațiunea a beneficiat de o cerere robustă din partea investitorilor, care a atins 836,34 mil. lei. În urma licitației, suma adjudecată a fost de 450 mil. lei, la un randament maxim adjudecat de 6,93%, cel mai redus nivel din 2025. Deși nivelul dobânzii rămâne ridicat, scăderea sub pragul de 7% poate fi considerat un semnal pozitiv privind evoluția costurilor de finanțare ale României. Ministrul Nazare spune că obținerea unui cost al împrumutului sub 7% este o dovadă ca angajamentele asumate în discuțiile cu Comisia Europeană sunt validate de piețe. De asemenea, Ministerul Finanțelor a transmis că împrumuturile pe termen mai lung au devenit mai ieftine în a doua parte a lunii septembire a anului acesta. Și dobânzile cerute de investitori au scăzut cu aproape jumătate de punct procentual, iar pentru împrumuturile în euro și dolari s-au redus cu aproape un sfert de punct procentual. Îmbunătățirea vine ca reacție la programul de măsuri de consolidare fiscală dar și datorită confirmării gradului investițional de rating. Îmbunătățirea dobânzii vine ca reacție la încrederea investitorilor, la politicile fiscale și stabilitatea economică percepută de piețe. RECOMANDAREA AUTORULUI:
APIA începe plățile către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Câți bani vor încasa și când se fac primele transferuri
Fermierii care au mai mult de 10 hectare de teren vor primi avansul din subvenții. La Iași, de pildă, reprezentanții APIA au hotărât să transfere banii către conturile beneficiarilor. Până acum au fost autorizate 8.000 de cereri, iar un sfert dintre beneficiari au primit, deja, sumele cuvenite. Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA) urmează să facă transferurile de bani către fermierii care au terenuri cu suprafețe de peste 10 hectare. Beneficiarii vor intra, începând cu săptămâna viitoare, în posesia avansului din subvenții. Pentru minimum 10 hectare, dacă beneficiarii vor obține banii în cadrul mai multor măsuri, pot primi un avans de 5.000 de lei. APIA continuă plățile către fermieri Până la momentul actual, reprezentanții APIA au autorizat opt mii de cereri pentru plată din cele 16.000 depuse anul acesta. Un sfert din cei 8.000 de fermeri au primit banii, fiind vorba despre beneficiarii care u suprafețe mici de teren (3-5 hectare). Plățile nu vor fi efectuate în funcție de județ, ci în funcție de autorizarea la plată a cererilor de către inspectorii APIA. Așa cum arată legea, micii fermieri primesc 63 euro per hectar. Suma este mai mică față de cea acordată în 2024. Plățile vor fi efectute în lei, fiind luat în considerare schimbul valutar stabilit de Banca Centrală Europeană la data de 30 septembrie 2025 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, arată BZI. Avansul din subvenții va fi primit, în cele din urmă, de fermierii care au terenuri agricole care se întind pe mii de hectare. Banii vor fi încasați până la 1 noiembrie 2025, arată sursa citată. În funcție de măsură, s-au stabilit sumele care sunt transferate către beneficiari, și anume între 39 și 70 de euro per hectar. Pot exista situații în care beneficiarii să primească 100 de euro per hectar, dacă subvențiile sunt în cadrul mai multor măsuri. Autorul recomandă: Vești bune pentru fermierii din România: Peste un miliard de euro pregătiți pentru ei Consiliul Concurenței a descins la cele mai mari supermarketuri din țară. Produsele lactate, în vizorul inspectorilor. Retailerii riscă amenzi uriașe Fermierii din România care s-au ales cu recoltele distruse de fenomenele meteo extreme ar putea primi bani de la UE. Despre ce sume este vorba Salariul uriaș pe care îl poți primi ca inginer zootehnist, la o fermă modernă din Moldova. Nu e nevoie de experiență și ai și bonusuri Sursă foto: colaj Shutterstock
Bolojan amână o decizie pe care Germania a luat-o deja. Merz crește salariul minim la 14,6 euro/oră. Guvernul…mai așteaptă
În timp ce Germania anunță o nouă creștere etapizată a salariului minim, Bolojan nu reușește încă să ia o decizie clară. Două guverne, două filozofii și, mai ales, două ritmuri complet diferite de reacție la presiunea economică și socială. Salariul minim din Germania a ajuns astfel la circa 2.200 de euro lunar, în vreme ce în România este de aproximativ 800 de euro brut lunar. Pe de o parte, executivul condus de Ilie Bolojan a convocat miercuri Consiliul Național Tripartit. Acolo s-au discutat măsuri privind salariul minim și tichetele de masă. După ore de negocieri, s-a ajuns la un singur consens: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 de lei pe zi, începând cu 1 ianuarie 2026. În rest, niciun acord privind salariul minim brut pe economie, care rămâne la nivelul actual de 4.050 de lei. „Având în vedere argumentele analizelor economice, este foarte probabil ca salariul minim brut pe țară garantat în plată să rămână și anul viitor la nivelul din acest an”, a transmis Bolojan, arată comunicatul Guvernului. Conferinta de presa comuna susținută de prim-ministrul Ilie Bolojan (in imagine) si Valdis Dombrovskis, comisar european pentru economie ?i productivitate, implementare si simplificare, la Palatul Victoria din Bucuresti, marti, 28 octombrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO Sindicatele au venit la discuții cu mai multe variante de calcul, propunând ca salariul minim să reprezinte între 47% și 52% din salariul mediu brut — adică între 4.300 și 4.800 de lei. Patronatele, în schimb, au cerut prudență, și au invocat presiunea pe costurile de producție, riscul de concedieri și impactul bugetar. Guvernul a ales, pentru moment, să amâne decizia. Ce face Germania În tot acest timp, Guvernul Germaniei a decis să ridice din nou nivelul salariului minim. În prezent, salariul minim german este de 12,82 euro pe oră, dar va crește la 13,90 euro începând cu 1 ianuarie. Astfel, urmează să ajungă la 14,60 euro din 2027. 27 August 2025, Moldova, Chisinau: German Chancellor Friedrich Merz speaks during a press conference at the presidential palace, on the occasion is the 34th Independence Day of the former Soviet republic. Photo: Kay Nietfeld/dpa Potrivit estimărilor Federației Germane a Sindicatelor (DGB), aproape șase milioane de angajați vor beneficia direct de această măsură. Ministrul muncii, Bärbel Bas, a declarat că decizia aduce „mai multă justiție și recunoaștere celor care asigură zilnic funcționarea țării noastre”. Guvernul german a admis că vor exista mici creșteri de prețuri, însă impactul asupra inflației generale va fi „nesemnificativ”. România vs. Germania Comparativ, Germania acționează dintr-o poziție de forță economică, dar și de stabilitate politică. Procesul de majorare este discutat din timp, negociat între sindicate, patronate și stat, apoi implementat etapizat. România, în schimb, pare blocată între temerile mediului de afaceri și presiunile sociale. Bolojan preferă soluții temporare, cum ar fi creșterea tichetelor de masă, în locul unei reforme salariale clare. Diferența dintre cele două abordări ne duce cu gândul și la cele două modele de stat. Germania, cu un stat protector, care crește standardul social prin majorarea veniturilor și, ca atare, consolidează economia internă, și România, care ezită să crească salariul minim, deși, din punctul de vedere al veniturilor la bugetul de stat, ajută. La Berlin, salariul minim urcă cu aproape 14% în următoarele 18 luni. La București, Bolojan promite o nouă rundă de consultări „până la finalul lunii noiembrie”. Dacă Germania oferă o direcție clară, România oferă doar speranța unei decizii. România rămâne din nou în banda lentă, cu un guvern care vorbește despre eficiență, dar amână deciziile grele. Iar pentru milioane de angajați plătiți cu salariul minim, diferența dintre 4.050 de lei și un trai decent pare să crească de la o ședință la alta. RECOMANDAREA AUTORULUI Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei TABEL | Ce salariu trebuie să ai ca să fii considerat sărac în România, în funcție de orașul în care locuiești
Ministrul Miruță spune că repară economia, dar peste un an
Ministrul Economiei, Radu Miruță, spune că măsurile fiscale și cele prin care Guvernul încearcă să își reducă cheltuielile vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar abia peste un an. Pe lângă cheltuieli, Guvernul este preocupat și de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal ca să relanseze economia. Măsurile fiscale vor începe să producă rezultate și vor repara economia, dar cu o inerție mai mare, cam 6-7 luni, a spus ministrul Miruță. Practic, dacă măsurile încep să producă efecte în 6-7 luni, cel mai devreme economia ar reintra pe creștere în cel puțin un an. Același ministru spune că Guvernul se preocupă de ceea ce se întâmplă cu mediul de afaceri din punct de vedere fiscal pentru a relansa economia și a subliniat că la nivel național, situația din București are o importanță deosebită, mai ales pentru că zona București-Ilfov generează 30% din PIB-ul țării. „Măsurile acestea care colectează datoriile la bugetul de stat, și sunt mari și sunt multe și sunt necolectate, și măsurile prin care Guvernul își reduce cheltuielile încep să producă rezultate, cu o inerție mai mare, în șase-șapte luni, iar Guvernul, din motive pe care n-are niciun rost să le mai aduc în discuție, era într-o situație în care avea nevoie de bani a doua zi. A fost o încercare de a face un parteneriat tot cu aceia care duc greul acestei țări”, a explicat ministrul. România are nevoie de echilibru pentru a repara economia Ministrul a explicat cum încearcă Guvernul Bolojan să mențină echilibrul între nevoia de a reduce deficitul bugetar și de a proteja economia. Realitatea e că România se confruntă cu un deficit uriaș care obligă la împrumuturi tot mai scumpe și riscă să ducă la pierderea locurilor de muncă și la blocarea activității economice. Totuși, Guvernul recunoaște că nu poate pune o povară prea mare pe umerii contribuabililor pentru că ar afecta fix firmele și angajații care susțin economia. Pe lângă grija pentru mediul de afaceri, ministrul mai spune că e precopat de un mecanism prin care Ministerul Economiei să-și facă corect treaba, practic să pună capăt practicilor incorecte dintre stat și mediul de afaceri „să punem capăt metodelor prin care cineva sună un ministru și-și rezolvă problema mai repede”. Practic, ministrul își propune ca toate companiile să aibă șanse egale la licitații și ca lucrările realizate din banii publici să fie verificate corect, nu aprobate „cu ochii închiși”. Miruță promite un mecanism mai transparent în care competiți să fie reală și prin care statul va avea de câștigat. „Trebuie să punem capăt caietelor de sarcini făcute cu dedicație. Trebuie să punem capăt semnării unor recepții de lucrări cu ochii închiși și cu capul plecat, fără ca lucrurile să fi fost livrate. Dacă vom reuși să facem aceste lucruri vom avea de câștigat”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea TICHETELOR de masă, dar salariile rămân pe loc România se află pe locul 4 în clasamentul țărilor din Uniunea Europeană cu cele mai mari rate ale sărăciei
Lukoil și-a găsit cumpărător
Lukoil a găsit cumpărător pentru activele sale din străinătate, după criza provocată de sancțiunile aplicate atât de Europa, cât și de SUA împotriva companiilor rusești. Gigantul petrolier din Rusia a anunțat, joi, că a primit o ofertă majoră pentru activele sale din străinătate din partea grupului elvețian Gunvor. Renumita companie rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul rusesc. Cea mai mare măsură luată de o companie rusă în urma sancțiunilor Vestului Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters, citată de Mediafax. „Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se afirmă în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor. Foto: Profimedia Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează. Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției. Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014. La începutul săptămânii, compania și-a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la doar câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră rusă de stat Rosneft pe lista sancțiunilor. Lukoil este prezentă și în România, unde are rafinăria din Ploiești Lukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai mare prezență internațională, derulând operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România constituie una dintre piețele cheie ale Lukoil în Europa de Sud-Est. Gigantul rus deține în țara noastră rafinăria Petrotel – Lukoil din Ploiești, achiziționată în 1998, precum și o rețea de peste 320 de stații de carburanți. Rafinăria are o capacitate de procesare de aproximativ 2,5 milioane de tone pe an, furnizând o parte semnificativă a producției de combustibili din regiune. RECOMANDĂRILE AUTORULUI TRUMP pune SANCȚIUNI pe marile companii de petrol ale Rusiei și îi cere lui Putin să ÎNCETEZE FOCUL în Ucraina și să accepte un ARMISTIȚIU. America nu vrea ca Rusia să ia TOATĂ Ucraina Thrillerul MVM în România. Este compania maghiară care vrea să cumpere E.ON Furnizare un „Cal Troian al Rusiei”? Mituri politizate vs. realitate
Polymarket, platforma vedetă a pariurilor politice, interzisă în România
Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a decis blocarea platformei de pariuri Polymarket, unde se pariază pe rezultatele alegerilor. ONJN a decis în ședința de astăzi să includă platforma pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României, conform Economedia. În perioada alegerilor prezidențiale din România, tranzacțiile totale au depășit 600 de milioane de dolari. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN) a decis în ședința de astăzi includerea Polymarket pe lista neagră. Platforma, care le permite utilizatorilor săi să parieze pe diferite evenimente cu cote stabilite de ei a fost interzisă în trecut și în SUA. ONJN spune că Polymarket a fost interzis pe motivul „creșteri explozive a activității în perioada alegerilor”. În timpul alegerilor prezidențiale din România, valoarea totală a tranzacțiilor a depășit 600 de milioane de dolari. De la anunțarea datei alegerilor pentru Primăria Capitalei, pe platformă se plasaseră deja pariuri în valoare de 16 milioane de dolari. Polymarket, platformă de pariuri în contraparte Polymarket funcționează pe un sistem de licitație în care utilizatorii pot licita pentru diferite evenimente iar probabilitățile sunt calculate în funcție de numărul de tranzacții. ONJN spune că, deși Polymarket este adesea prezentată drept o “platformă de trading pe evenimente” sau o “piață de predicții”, din punct de vedere juridic și funcțional aceasta îndeplinește toate criteriile unui pariu în contraparte. Comunicat de presă al ONJN cu privire la interzicerea Polymarket Platforma a anticipat cel mai recent câștigătorul Premiului Nobel pentru Pace, ceea ce a dus la o anchetă a Institutului Nobel privind o posibilă scurgere de informații. Este prima interdicție pe care Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc o operează, până acum au fost aplicate doar amenzi. „De asemenea, este îngrijorător faptul că în vreme ce există persoane care solicită public interzicerea jocurilor de noroc, platforma Polymarket este socialmente acceptată ca fiind o alternativă ‘smart’ de pariere, fără a conştientiza că vorbim de o platformă nelicenţiată, operând în afara cadrului legal”, a transmis ONJN într-un comunicat oficial Polymarket a fost interzisă și în SUA după ce autoritățile au stabilit că activitatea sa constituia tranzacţionare neautorizată de instrumente derivate. De asemnea, aplicația a fost nevoită să blocheze accesul utilizatorilor americani şi să plătească sancţiuni. Și în mai multe state din Uniunea Europeană și Asia autoritățile au dispus măsuri similare asupra aplicației. „Platforma nu intermediază investiţii, ci organizează pariuri între participanţi, fără licenţă şi fără supraveghere”, notează instituţia de reglementare”. RECOMANDAREA AUTORULUI: Expansiunea cazinourilor online: de ce jucătorii aleg experiența digitală (P) Scandal uriaș după acordarea Premiului NOBEL pentru Pace. S-au pariat sume mari de bani pe câștigătoarea Maria Corina Machado, cotată cu cele mai mici șanse
Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 mil. lei de la bănci
Ce face Ministerul Finanțelor când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la bănci. Astăzi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat. Din suma totatlă de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. După ce a împrumutat luni 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, Ministerul Finanţelor a făcut astăzi un nou împrumut ca să mai acopere din deficitul bugetar. Ministerul a reușit să obțină astăzi 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat cu scandeța în iulie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. Volumul total al cererii a fost de 2,21 miliarde de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 2,13 miliarde de lei. Din totalul adjudecat de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. Rata cuponului a fost 6,85%, iar rata randamentului până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,98%. Emisiunea a avut o valoare de 500 de milioane de lei, iar ofertele necompetitive au fost de 86,7 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Guvernul Bolojan se îngroapă în datorii. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei în ultima săptămână