Ministerul Finanțelor s-a împrumutat astăzi cu 887 mil. lei de la bănci
Ce face Ministerul Finanțelor când are nevoie de bani pentru bugetul țării? Ia cu împrumut de la bănci. Astăzi, Ministerul Finanțelor a împrumutat 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat. Din suma totatlă de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. După ce a împrumutat luni 1,1 miliarde de lei de la bănci prin două emisiuni de obligațiuni de stat, Ministerul Finanţelor a făcut astăzi un nou împrumut ca să mai acopere din deficitul bugetar. Ministerul a reușit să obțină astăzi 887 mil. de lei printr-o licitație de titluri de stat cu scandeța în iulie 2030, la o dobândă de 6,98% pe an. Volumul total al cererii a fost de 2,21 miliarde de lei, din care ofertele competitive s-au ridicat la 2,13 miliarde de lei. Din totalul adjudecat de 886,7 mil. lei, băncile au oferit în nume și cont propriu 800 de milioane de lei. Rata cuponului a fost 6,85%, iar rata randamentului până la maturitate aferent preţului mediu de ajudecare 6,98%. Emisiunea a avut o valoare de 500 de milioane de lei, iar ofertele necompetitive au fost de 86,7 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministerul Finanțelor confirmă cifrele dezastrului publicate de Gândul în urmă cu 2 săptămâni. Cu măsurile de austeritate, cu creșterile de taxe, deficitul crește, în loc să scadă Guvernul Bolojan se îngroapă în datorii. Ministerul Finanțelor a împrumutat 2,2 miliarde de lei în ultima săptămână
Qualcomm, luat prin surprindere de performanțele Exynos 2600. Snapdragon 8 Gen 5, pe locul doi
Qualcomm ar putea avea nevoie de un an pentru a recupera decalajul de performanță cu chipsetul Exynos 2600, Samsung câștigând un pariu riscant cu procesul de fabricație pe 2 nm, lansat cu succes de propria divizie Samsung Foundry. Într-o răsturnare de situație, Samsung Foundry bate TSMC în privința furnizării celui mai performant proces de fabricație pentru semiconductoare, iar Samsung din rolul de client principal este marele câștigător. Dacă ar spune cineva că Samsung amână lansarea Galaxy S26 pentru că echiparea bazată pe Exynos 2600 este prea performantă, răsturnând toate planurile unde modelul S26 Ultra în echipare Snapdragon este favorit, probabil că nu ar fi luat imediat în serios. Dar dacă este adevărat? Samsung răsturnând pur și simplu toate planurile jucătorilor din industrie care au pariat pe succesul perpetuu al favoritului Qualcomm. Cert este că primele dispozitive bazate pe cipuri Snapdragon 8 Gen 5 au fost deja lansate și nu impresionează în mod deosebit, majoritatea testelor de performanță publicate independent redând cam același scenariu: performanțe cu câteva procente mai mari decât cele obținute cu predecesorul Snapdragon 8 Elite și o tendință alarmantă către supraîncălzire. Mai rău este că alternativa Dimensity 9500 de la MediaTek se arată mai echilibrată în privința raportului performanță/consum de baterie, ca să nu mai vorbim și de costuri. Ei bine, anumite surse arată că surpriza MediaTek este de fapt nimic, în comparație cu ce rezervă Samsung. Chiar dacă în procente, diferența dintre Snapdragon 8 Gen 5 și Exynos 2600 nu este anticipată să fie mai mare de 5%, în realitate acesta ar fi un compromis asumat de Samsung pentru a nu răsturna cu totul colaborările deja semnate cu Qualcomm. În traducere, echipările Galaxy S26 trebuie să fie aproximativ echivalente în privința nivelului de performanță oferit chiar dacă acestea folosesc Exynos sau Snapdragon în unele regiuni. Dar diferența se va vedea oricum, măsurătorile de autonomie a bateriei și temperaturi răspunzând întrebării ”Care este chipset-ul superior tehnologic, cu adevărat?” Cât despre Snapdragon 8 Elite Gen 6, prețul recuperării decalajului de performanță ar putea fi plătit tot de consumatori, surse din industrie arătând că producătorul Qualcomm selectează deja furnizori de cipuri LPDDR6 și UFS 5.0 pentru stocarea internă, soluții de ultimă generație, însă care vin cu costuri pe măsură, gata de adăugat la prețul celui mai scump chipset pentru dispozitive mobile de pe piață.
SUA și România, aproape de un acord de 30.000.000.000 de dolari pentru energie și tehnologie AI. Bogdan Ivan: „SMR-urile, o prioritate pentru România”
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a anunțat că România se află în faza finală a negocierilor cu Statele Unite pentru un acord strategic de 30 de miliarde de dolari. Investițiile vizează dezvoltarea energiei nucleare, hidro, pe gaze naturale, dar și crearea unor centre industriale dedicate tehnologiilor de inteligență artificială. România ar putea semna în curând unul dintre cele mai importante acorduri economice din ultimii ani, în valoare de 30 de miliarde de dolari, cu Statele Unite ale Americii. Anunțul a fost făcut de ministrul Energiei, Bogdan Ivan, care a precizat că negocierile se află „în fază finală”. „Cu partenerii noștri din Statele Unite m-am întâlnit în persoană cu omologul meu Chris Wright (…) am început o analiză aplicată și suntem în fază finală pentru un acord de 30 de miliarde în privința investițiilor în România în energie nucleară, energie hidro, energie bazată pe gaze naturale și AI Factory și AI Gigafactory”, a declarat Bogdan Ivan, miercuri, la Europa FM, citat de Mediafax. Construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, priorități strategice pentru România Ministrul a declarat că retehnologizarea reactoarelor 1 și 2, precum și construcția unităților 3 și 4 de la Cernavodă, folosind tehnologie americană, sunt priorități strategice pentru România. În plus, țara noastră va continua să investească în reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR), considerate soluția energetică a viitorului. „Aceste SMR-uri sunt o prioritate extrem de importantă în contextul în care vor asigura energie pe următorii 30 de ani”, a explicat Ivan. Ministrul Energiei a mai spus că România este „recunoscută drept lider regional în domeniul energetic” și că parteneriatul cu Statele Unite confirmă această poziție. „Acum trei zile am adus în București 16 miniștri ai Energiei din toată regiunea care au validat rolul nostru ca și organizator, ca și voce comună, atât în raport cu Statele Unite, cât și în raport cu cei din Comisia Europeană, pentru investiții în această regiune”, a adăugat ministrul. Bogdan Ivan a menționat și rezultatele recente ale negocierilor purtate la nivel european, afirmând că România a obținut fonduri suplimentare uriașe pentru investiții. „De la un pachet de 6 miliarde pentru Europa în investiții în rețele, am obținut 30 de miliarde, de 5 ori mai mult”, a spus ministrul Energiei. Dacă acordul va fi finalizat, România ar urma să beneficieze de cel mai mare pachet investițional american din Europa de Est, vizând atât securitatea energetică, cât și dezvoltarea infrastructurii de inteligență artificială, două domenii-cheie pentru competitivitatea economică a următoarelor decenii.
Cum plătim dobânzi mai mari din cauza împrumuturilor Guvernului
Când Guvernul se împrumută ca să plătească împrumuturi cu toții plătim dobânzi mai mari. Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut. În schimb, cheltuielile cu investițiile s-au redus cu 6% și astfel guvernul dă pe investiții publice cât cheltuiește cu dobânzile la datorie. Datoria publică a României a trecut de 1.000 mld. lei și se apropie cu pași repezi de pragul critic european de 60% din PIB. În loc să accelereze planurile pentru relansarea economică prin investițiile publice, guvernul a explodat cheltuielile cu dobânzile. Statul se împrumută ca să acopere deficitele tot mai mari, însă aceste datorii nu sunt doar o problemă, ci o povară pentru întreaga economie a României. Guvernul împrumută ca să plătească vechile împrumuturi Rămânem cu cel mai mare deficit bugetar din UE, 9,3% din PIB, și cu un stat care cheltuiește mai mult decât încasează. Și cum cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, e clar că guvernul are nevoie de împrumuturi ca să acopere diferența. Problema e că guvernul trebuie să se împrumute și ca să acopere datoriile vechi ajunse la scadență. Cum nu a putut să plătească decât dobânda le credite, guvernul se împrumută mai des și mai scump ca să poată returna integral scandeța vechilor credite. Practic, din deficitul bugetar, 3% din PIB se duce acum ca să acopere dobânzile la creditele externe. Cheltuiala cu dobânzile a crescut cu 50% în primele 3 trimestre din 2025. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, se așteaptă ca România să aibă nevoie de împrumuturi totale de 260 mld. lei (52 mld. euro). Din acestea, circa 150 mld. lei (30 mld. euro) reprezintă acoperirea deficitului bugetar, iar restul de 110 mld. lei (22 mld. euro) sunt pentru rostogolirea datoriei vechi ajunse la scadență. Cum afectează împrumuturile guvernului ratele românilor Pentru cei mai mulți dintre români, plata ratelor a devenit o provocare, mai ales când nu pot ține pasul cu inflația. Efectul cel mai vizibil al împrumuturilor pe care le face guvernul lui Bolojan se reflectă în indicatorii ROBOR și IRCC, care influențează direct ratele oamenilor. Indicele IRCC a crescut la un maxim istoric de 6.06% iar indicele ROBOR a urcat în mai 2025 la 7,25%, cel mai ridicat nivel din ultimii doi ani. În România sunt 400.000 de cetățeni cu credite care depind de indicele de referinţă IRCC. 75% dintre aceștia au credite ipotecare iar restul au credite de consum. Toți se confruntă acum cu dobânzi mai mari pentru că împrumuturile statului lasă băncile cu mai puțini bani pentru credite. Cu toate măsurile de austeritate ale guvernului lui Ilie Bolojan, deficitul a rămas neschimbat iar ritmul de creștere este alarmant. România trebuie să continue consolidarea și să grăbească reformele ca să-și stabilizeze economia pentru că măsurile adoptate, se pare că nu sunt suficiente pentru rederesarea economică a țării. RECOMANDAREA AUTORULUI: Ministrul Nazare vrea să pună roboții la treabă: Bugetul pe 2026 va fi complet digitalizat Comisarul european Dombrovskis încurajează măsurile de austeritate ale guvernului Bolojan: „Măsurile curajoase sunt esențiale”
Românii râd cu un ochi și plâng cu altul. Crește valoarea tichetelor de masă, dar salariile rămân pe loc
Tichetele de masă vor fi majorate la 50 de lei, a anunțat ministrul Muncii, Florin Manole, după ședința Consiliului Național Tripartit. În schimb, decizia privind creșterea salariului minim pe economie a fost amânată pentru a doua jumătate de lunii noiembrie. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO „O veste bună: avem consens între sindicate și patronate referitor la indexarea valorii tichetelor de masă de la 40 la 50 de ron”, a anunțat ministrul Florin Manole pe Facebook. La ședință au participat premierul Ilie Bolojan, reprezentanți ai patronatelor, sindicatelor și ai Ministerului Muncii. Salariul minim, însă în discuție Guvernul a amânat decizia privind salariul minim, în urma dezacordului dintre partenerii sociali. Patronatele s-au opus unei creșteri imediate, invocând presiunea suplimentară asupra firmelor, în timp ce sindicatele și PSD au cerut o majorare care să aducă România mai aproape de standardele europene. Profimedia România trebuie să respecte directiva europeană în ceea ce privește salariul minim, care prevede o corelare cu salariul mediu brut. În acest moment, scenariile analizate de Guvern sunt: nivelul minim – 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); intermediar – 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); nivelul maxim – 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); Surse foto: Profimedia / Mediafax foto RECOMANDAREA AUTORULUI: Gâlceava salariului minim continuă. Adrian Câciu (PSD) insistă pe creșterea salariului. Bolojan spune că „în principiu” nu va crește în 2026 Crește sau nu crește salariul minim? PSD vrea să crească, patronatele se opun Patronatele nu vor să crească salariul minim, deşi e directivă la nivel european Cristian Socol explică de ce salariul minim nu trebuie să rămână la nivelul actual: Înseamnă intrarea în SĂRĂCIE a 838.429 lucrători români
Noi imagini de pe șantierul A7, Focșani – Bacău. Stadiul lucrărilor este de peste 85%
Cristian Pistol, director al CNAIR, prezintă imagini de pe șantierul Lotului 1, porțiunea Focșani-Domnești Târg, a Autostrăzii Focșani – Bacău, parte a A7. Potrivit Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) până la ora actuală a fost așternut asfalt pe majoritatea traseului. Stadiul fizic al lucrărilor a depășit 85%, iar constructorul român (UMB Spedition) este mobilizat în special la subtraversarea DN 2 din zona Garoafa și la podurile și viaductele de pe traseu. „Mare parte din structuri sunt în etapa executării hidroizolației iar după aceea urmează și pe acestea așternerea mixturilor asfaltice, trasarea marcajelor și montarea parapetelor. Printre lucrările executate se mai numără: – trasate marcajele rutiere, – montare parapete metalice pe zonele mediane și marginale, – montare panouri fonoabsorbante, – montare console de iluminat, – montare portaluri de delimitare a secțiunilor de autostradă și panouri informative de tip LED”, se mai arată în postarea lui Pistol. Contractul pentru construcția acestui lot (35,6 km) are o valoare de 2,35 miliarde de lei (fără TVA), sumă asigurată prin PNRR. În cazul în care condițiile meteorologice vor permite menținerea ritmului actual de lucru, acest lot de autostradă va fi deschis anul acesta. VĂ RECOMANDĂM ȘI:
Cine sunt antreprenorii români incluși de prestigiosul Financial Times în topul campionilor europeni
Şase companii româneşti au fost incluse de Financial Times în topul „FT Ranking: Europe’s Long-term Growth Champions”, care reuneşte 300 de firme europene cu cea mai rapidă creştere a veniturilor în ultimii 10 ani. Clasamentul include companii care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024. Celebra publicație Financial Times a inclus șase companii din România într-un top cu 300 de campioni europeni care au înregistrat cele mai mari creșteri în ultimul deceniu. Clasamentul include companiile care au reuşit o creştere anuală medie a veniturilor de peste 15% între 2014 şi 2024, în contextul provocărilor economice majore. Firmele românești selectate acoperă domenii diferite, de la imobiliare și energie, la IT și servicii. Cel mai sus s-a clasat compania One United Properties (locul 9), urmată de Simtel Team (20), Bento (133), AROBS Transilvania Software (203), Sphera Franchise Group (238) și Oscar Downstream (277). Cine e compania românească din top 10 Cea mai bine poziţionată companie românească este One United Properties, un dezvoltator imobiliar care s-a extins puternic în segmentul rezidenţial şi office premium din Bucureşti. Compania a raportat o creștere a veniturilor de la 1,92 mil. euro în 2014 la 289,95 mil. euro în 2024, în timp ce numărul angajaților a urcat la 126. Deși clasamentul este dominat de companii din domeniul tehnologiei și al serviciilor digitale, compania românească a reușit să se remarce prin apartenența la un sector tradițional, cel de real estate. Prezenţa celor șase companii în clasament plasează România alături de economii precum cele din Polonia, Cehia sau Portugalia, care au reuşit să exporte modele antreprenoriale solide, bazate pe inovaţie şi adaptabilitate. Țara cu cele mai multe firme în lista celor de la Financial Times este Italia cu 65 de companii, urmată de Marea Britanie cu 52 și Germania cu 47. IT-ul și software-ul au cea mai mare prezență în clasament Din cele 31 de categorii de firme, companiile care oferă servicii de IT și software reprezintă 18% din clasamentul din acest an. Pe locul următor, cu 8%, sunt companiile din domeniul construcțiilor și ingineriei, iar sectoarele tradiționale precum producția și energia reprezintă 5% din total. Deși companiile de IT și software acoperă cel mai mare procent din clasament, compania de pe primul loc în lista din acest an este Virta Global din Finlanda. Compania finlandeză, fondată în 2013, oferă servicii inteligente de încărcare pentru vehiculele electrice și integrarea acestora în sistemele energetice. RECOMANDAREA AUTORULUI: Industria textilă din România e în genunchi. Sectorul a pierdut peste jumătate din angajați Anul austerității pune pe butuci industria românească. În 2025 s-au închis fabrici emblematice, număr dublu de ȘOMERI față de 2024. Economist: În 2026 va fi adevăratul examen al Guvernului
Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a III-a, Strasbourg – Pachetul Omnibus pentru energie și implementarea legislației actuale
Cea de-a treia ediție a conferinței Connect Europa Energy Now, o inițiativă Gândul Media Network, a avut loc la sediul Parlamentului European, din Strasbourg. Găzduit de unul dintre cei mai influenți europarlamentari în domeniul energiei, coordonatorul Grupului Socialiștilor și Democraților (S&D) în Comisia pentru industrie, cercetare și energie (ITRE), Dan Nica, evenimentul s-a concentrat pe politicile europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României și țărilor din regiunea central și est europeană. Au participat europarlamentarii Adina Vălean, Christophe Grudler, Virgil Popescu, Andi Cristea, Maria Grapini, Țvetelina Penkova, Tania Maniatis. Din România au fost prezenți secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi, fost președinte al Comisiei ITRE din Parlamentul European, Mihaela Frasineanu, consilier de stat, precum și CEO Hidroelectrica Bogdan Badea, CEO Electrica, Alexandru Chiriță, reprezentanți ai Romgaz și PPC. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai unor organizații și think-thankuri din domeniul energiei, precum și ai unor mari companii europene și internaționale – Exxon, Total, EDP. Discuțiile s-au axat pe nevoia de simplificare a legislației europene, în contextul inițiativelor tip Omnibus, nevoia de mai mult pragmatism și realism, de reducere a barierelor birocratice, de exemplu pentru proiectele hidro, investițiile în interconectarea mai bună între Vestul și regiunea central și est europeană, precum și nevoia de investiții masive în rețeaua de transport și distribuție. Gazda evenimentului, europarlamentarul Dan Nica a prezentat situația inacceptabilă în care prețurile pe PZU sunt semnificativ mai mari în România și în regiune față de vestul și nordul Europei, precum și o hartă care arată ca interconectarea între Vest și Est este deficitară. Prioritățile României la nivel european sunt creșterea capacității de interconectare, o înțelegere a rolului gazului în tranziție, nevoia de investiții în energia nucleară, precum și revizuirea legislației privind emisiile de metan și a obligațiilor de stocare a CO2 din Regulamentul NZIA (Net-Zero Industry Act), care pune o presiune nejustificată pe producătorii de gaz din România. Inițiativa Energy Summit a Gândul Media Network, ajunsă deja la a treia ediție, cu evenimente dedicate în București, Bruxelles și Strasbourg, își propune să conecteze companiile românești cu decidenții la nivel european, precum și să mediatizeze mai bine provocările, dar și prioritățile Romaniei. Partenerii conferinței Europa Connect Energy Now – Politici europene în domeniul energiei și impactul lor asupra României, promovată de platforma de știri Gândul.ro, au fost Hidroelectrica, Electrica, Romgaz, PPC, Transgaz, Nuclearelectrica, Translectrica, Oscar Downstream. RECOMANDAREA AUTORULUI: Conferința Europa Connect Energy Now, ediția a II-a, Strasbourg – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României Conferința Energy Now, ediția a II-a – Politici europene în domeniul ENERGIEI și impactul lor asupra României
Consiliul Tripartit s-a încheiat fără o decizie pe salariul minim. Consens Sindicate – Patronate: majorarea tichetelor de masă de la 40 la 50 lei
UPDATE 12.40: Consiliul Tripartit s-a încheiat, dar fără o decizie concretă pe salariul minim. Singurul consens la care sa ajuns între Sindicate și Patronate este majorarea tichetelor de masă de la 40 de lei, la 50 de lei. BNS: Premierul a spus că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie Sindicaliștii spun, miercuri, după reuniunea Consiliului Național Tripartit, că „nu s-a luat o decizie” privind salariul minim în discuțiile cu premierul Ilie Bolojan. „Concluzia a fost că mai așteptăm. Deocamdată nu s-a luat o decizie în privința asta (salariul minim – n.red.). Premierul a comunicat că va lua o decizie spre finalul lunii noiembrie, lăsând spațiu a se discuta cu toți actorii implicați”, spune Grigore Mare, vicepreședintele BNS. Florin Jianu: „Înțelegem nevoia angajaților” După Consiliul Tripartit de miercuri, Florin Jianu, președintele IMM România, spune că singurul consens a fost pe majorarea tichetelor de masă. „De aceste tichete de masă beneficiază milioane de angajați și sunt o formă bună de susținere și a economiei, a puterii de cumpărare a angajaților”, a explicat Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici si Mijlocii din România. Tichetele de masă se vor majora începând cu data de 1 ianuarie 2026 la 50 de lei. În prezent, valoarea tichetului de masă este de 40,18 lei. „Sunt valori brute, au o serie de taxe de numai 20%”, spune Jianu. „Am înțeles nevoia angajaților de menținerea puterii de cumpărare și am fost de acord cu mărirea valorii tichetelor de masă de la 40 de lei la 50 de lei începând cu 1 ianuarie 2026.”, spune Jianu. „În acest moment rata inflației este cea mai ridicată din toată Uniunea Europeană. Asta înseamnă oameni în stradă, asta înseamnă IMM-uri închise, ceea ce arată o economie precară.” ȘTIREA INIȚIALĂ: Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatele cer, patronatele se opun Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem
Consiliul Tripartit a început. Care sunt variantele de pe masa discuțiilor cu Bolojan? Sindicatele cer, patronatele se opun
Consiliul Tripartit este în desfășurare chiar în aceste momente. Pe agendă – salariul minim. În Coaliție, subiectul a fost blocat până acum. Coaliția a analizat mai multe variante a creșterii salariului minim. Sursele Gândul indică minim 3 scenarii de lucru sunt pe masa Consiliului Tripartit de astăzi: 47% din salariul mediu brut (4.314 lei); 50% din salariul mediu brut (4.590 lei); 52% din salariul mediu brut (4.773 lei); România a transpus în legislație, în luna februarie a acestui an, directiva europeană privind salariile minime adecvate. Potrivit acesteia, salariul minim trebuie să reprezinte 50% din salariul mediu brut și să permită lucrătorilor trai decent. Ce spun sindicaliștii BNS i-a trimis miercuri lui Bolojan o scrisoare în care aceștia că „o decizie de înghețare a salariului minim în 2026 nu are nici un fel de fundament economic si social.” Variantele BNS: creșterea salariului minim la 4.325 lei creșterea salariului minim la 4.405 lei Sindicaliștii „strigă” la geamul lui Bolojan Zeci de mii de oameni au ieșit la protest în fața Guvernului. Sunt aproximativ 20.000 de sindicaliști din țară care și-au anunțat prezența și s-au pregătit de protest în fața Guvernului. Printre cerințele sindicaliștilor se numără: creșterea salariului minim şi a pensiilor, respectarea drepturilor legale şi contractuale ale salariaţilor, taxarea echitabilă, oprirea măsurilor de austeritate aplicabile doar populaţiei, precum şi protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, excluzând, totodată, concedierile. Aceştia mai cer: protejarea locurilor de muncă şi investiţii în economie, opunându-se reducerilor de personal din administraţie şi tăierilor salariale punerea în plată, de urgenţă, a sentinţelor judecătoreşti definitive aplicarea legii salarizării indexarea salariilor cu inflaţia acordarea tuturor sporurilor calculate conform salariul de bază în plată în sănătate şi asistenţă socială deblocarea posturilor din aceste domenii şi continuarea investiţiilor prin PNRR şi programele naţionale Sindicatul Național Forța Legii anunță că participă luni la consultările de la Ministerul Muncii privind salariul minim brut pe țară pentru anul 2026, propunerea sindicaliștilor fiind ca acesta să fie stabilit la un nivel de cel puțin 4.500 lei. „Organizația noastră subliniază cu fermitate că salariul minim reprezintă nu doar un indicator economic, ci o măsură socială de protecție a muncii decente, un instrument de coeziune și un barometru al respectului față de cetățeanul care muncește. În consecință, stabilirea nivelului pentru 2026 trebuie să reflecte nu doar datele macroeconomice, ci și realitatea dură a vieții de zi cu zi, marcată de inflație, creșterea prețurilor la alimente și utilități și scăderea puterii reale de cumpărare”, precizează reprezentanții sindicatului, potrivit Agerpres. De partea cealaltă, reprezentanții patronatelor susțin însă că majorarea nu este binevenită, pe motiv că nu pot susține creșteri de salarii, și cer înghețarea acestora la valoarea din prezent – 4.050 de lei brut. „O creștere cu 8–10% a costurilor pe cheltuiala forței de muncă înseamnă 39 de lei pe lună pentru fiecare angajat, față de aproximativ 300 de lei în plus pe care trebuie să îi suporte firma pentru fiecare angajat. Statul este, ca de obicei, câștigătorul net, în timp ce IMM-urile rămân dezavantajate. În acest an putem lua în calcul suspendarea creșterii salariului minim pentru un an de zile, pentru că, în ultima perioadă, am văzut doar creșteri de taxe suportate de mediul de afaceri, fără nicio reducere în aparatul bugetar”, a declarat Sterică Fudulea, prim-vicepreședinte IMM, într-o intervenție la Digi24. Ce spun liderii politici Purtătoarea de cuvânt a Guvernului, Ioana Dogioiu, a declarat că premierul Ilie Bolojan ia în calcul, de principiu, să nu majoreze veniturile în 2026. „Subiectul este în analiza premierului. Când l-am întrebat, mi-a răspuns: ‘În principiu — subliniez, în principiu — salariul minim nu va crește’. Totuși, decizia finală este încă în analiză”, a declarat Ioana Dogioiu pe 16 octombrie. De aceeași părere este și liderul UDMR: „Cu toții am fost de acord că nu vom crește salariul începând de anul viitor. Aceasta a fost discuția săptămâna trecută”, a declarat Kelemen Hunor, la Antena 3 CNN. Și USR nu susține creșterea salariului minim. „Să nu crească salariul minim. Înghețarea e un lucru foarte bun în momentul ăsta. Dacă vrem să ajutăm cu adevărat oamenii, ar trebui redusă taxarea pe salariul minim”, a declarat Claudiu Năsui la Digi24. De partea cealaltă, PSD cere creșterea salariului minim: „Ultima decizie în partid era că susținem creșterea salariului minim. Susținem că trebuie să respectăm directiva Uniunii Europene. Din punct de vedere economic, politic și social, înghețarea salariului minim este o greșeală enormă”, a spus Marius Budai, fost ministru al Muncii. RECOMANDAREA AUTORULUI