Fraudă de peste 26 de milioane de lei descoperită de inspectorii ANAF. O firmă care organiza și difuza online lupte MMA se află în centrul anchetei
Inspectorii Antifraudă, din cadrul ANAF, au identificat o fraudă fiscală de 26,36 de milioane de lei cauzată bugetului de stat. O firmă care organiza și transmitea online gale de arte marțiale mixte nu ar fi declarat veniturile obținute din abonamente și alte activități conexe. Inspectorii Antifraudă ANAF au investigat un mecanism complex de evaziune fiscală construit în jurul unui produs multimedia aparent legitim, transmisiuni online de arte marțiale mixte. Loading … Cum funcționa schema Firma vindea abonamente lunare, ID-uri de participare și coduri de acces pentru vizionarea luptelor MMA pe platforme specializate în streaming online, iar reprezentanții firmei încasau lunar venituri de la o bază medie de peste 30.000 de abonați plătitori, fără a le înregistra în contabilitate. Publicul galelor MMA era redirecționat pe platforme de pariuri și jocuri de noroc Investigația a mai stabilit și o a doua componentă a fraudei: obținerea de venituri nedeclarate din afilierea cu alte activități, precum organizarea de evenimente sau jocuri de noroc, derulate de un grup de trei firme controlate de aceiași asociați. Publicul atras de evenimentele MMA era direcționat către platforme de evenimente sau jocuri de noroc online. Din aceste activități de afiliere ar fi rezultat alte venituri și comisioane care nu ar fi fost declarate autorităților fiscale. Inspectorii ANAF au cumulat veniturile nedeclarate identificate în perioada verificată, atât cele obținute din abonamente și accesul la transmisiunile MMA, cât și cele rezultate din afiliere și organizarea evenimentelor. Pe baza acestora, ANAF a calculat un prejudiciu total de 26,36 milioane de lei adus bugetului de stat. Conform instituției, verificările veniturilor obținute din difuzarea online a conținutului multimedia vor continua pentru asigurarea echității mediului de afaceri, prevenirea și combaterea evaziunii fiscale și protejarea contribuabililor corecți de concurența neloială a celor care încalcă legea.
Comisia Europeană pregătește o amendă de 11 miliarde euro împotriva Meta, acuzând tactici care induc dependența utilizatorilor
Comisia Europeană acuză gigantul Meta de încălcarea flagrantă a regulilor Digital Services Act (DSA) prin folosirea la scară largă a tacticilor care sporesc dependența utilizatorilor de Facebook și Instagram. Sunt vizate în special funcțiile infinite scroll și autoplay, folosite în combinație algoritmi adaptivi de personalizare a conținutului pentru a maximiza timpul petrecut de utilizatori pe platformele Meta. Compania americană este acuzată că nu a acționat corespunzător pentru atenuarea riscurilor pe care platformele sale le prezintă pentru sănătatea mintală a utilizatorilor, inclusiv a copiilor. Potrivit autorităților de reglementare, notificările push și algoritmii de recomandare extrem de personalizați sunt special concepuți pentru a induce utilizatorii în „modul pilot automat”, declanșând un tipar de utilizare compulsivă. Dacă acuzațiile vor fi confirmate în baza investigațiilor amănunțite, Meta riscă o amendă plafonată la 6% din cifra sa de afaceri anuală totală la nivel mondial. Raportat la veniturile companiei pentru anul 2025, suma de plată ar putea atinge 11 milioane de euro. ”Protejarea sănătății fizice și mentale a europenilor trebuie să fie o prioritate pentru platformele de socializare”, a declarat Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă a Comisiei pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație, într-un comunicat de presă. „Legea privind serviciile digitale oferă un cadru clar pentru a trage platformele la răspundere pentru designul și efectele adictive ale serviciilor lor. Ne angajăm pe deplin să aplicăm legislația noastră în Europa”, a continuat declarația. Ancheta Comisiei, lansată în mai 2024, a constatat că Meta nu a evaluat în mod adecvat riscurile pe care platformele sale le prezintă pentru bunăstarea fizică și mentală a utilizatorilor – în special a minorilor și a adulților vulnerabili. Meta a ignorat datele privind timpul petrecut de adolescenți pe Instagram și Facebook noaptea și modul în care optimizarea formatelor precum Reels și Stories ar putea duce la o utilizare excesivă sau compulsivă. Comisia Europeană consideră insuficiente garanțiile existente oferite de Meta, precizând că instrumentele de gestionare a timpului, inclusiv cele activate implicit pentru adolescenți, pot fi ușor ignorate și nu reduc semnificativ utilizarea. Deși există, sistemele de control parental sunt eficiente doar pentru părinții cu suficiente cunoștințe tehnice și timp pentru a le utiliza, însă nu au un impact real pentru vasta majoritate a utilizatorilor care accesează platformele Meta în mod nesupravegheat. Pentru a evita amenda propusă, Meta ar trebui să implementeze modificări structurale de design pentru ambele platforme, prin dezactivarea implicită a funcțiilor infinite scroll și autoplay, introducerea unor mecanisme eficiente de pauză, care să limiteze durata utilizării ecranului, respectiv prin ajustarea sistemului de recomandări pentru a le face mai puțin fixat pe ademenirea/implicarea utilizatorului. Actuala investigație se desfășoară în paralel cu o anchetă separată privind măsurile luate Meta pentru verificarea credibilă a vârstei pentru persoanele sub 13 ani, concluzii preliminare publicate în luna aprilie stabilind că regulile Meta sunt prea ușor de ocolit iar instrumentul pentru raportarea conturilor utilizate de minori este greoi de folosit. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Percheziții și arestări după o fraudă de 300 milioane de euro În Germania și Olanda. O grupare infracțională a fentat plata TVA după ce a revândut mașini
O anchetă care poartă numele „Investigation Huracan”, Parchetul European din Koln a descoperit informații suplimentare despre o fraudă de 300 de milioane de euro cu TVA pe piața auto. Au fost făcute arestări și percheziții în trei țări. Recent, au fost arestați doi suspecți în Germania și în Olanda. Suspecții au achiziționat autoturisme de la o grupare infracțională. Vânzătorii frauduloși erau condamnați din anul 2024. Suspecții au revândut mașinile dealerilor auto din Germania, Polonia, Țările de Jos și Portugalia. Loading … Ceasuri de lux, arme și bijuterii confiscate Autoturismele erau prezentate ca „mașini în regim de marjă”. Procurorii europeni susțin că suspecții au utilizat în mod fraudulos regimul pentru a evita plata TVA în țările în care autoturismele erau comercializate către clientul final, cauzând un prejudiciu suplimentar estimat la 3,2 milioane de euro. Rețeaua de crimă organizată implicată în fraude de amploare cu TVA în comerțul intracomunitar cu autoturisme a fost vizată de descinderi. După arestarea celor doi suspecți, anchetatorii au confiscat 2,5 milioane de euro, mașini de lux, arme, ceasuri de lux, bijuterii și proprietăți imobiliare. Autoritățile au ridicat inclusiv probe digitale. De la începerea anchetei, numai 9 din cei 70 de suspecți care au făcut parte din gruparea infracțională au fost condamnați definitiv la pedepse cu închisoarea cuprinse între 2 și 7 ani. Celelalte persoane investigate beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive. Numai 9 din 70 de suspecți au fost condamnați România este una dintre țările state membre UE care este afectată de fraudele cu TVA din comerțul intracomunitar cu mașini. O parte considerabilă a autoturismelor la mâna a doua provin din țara noastră. Aancheta a debutat în ianuarie 2021, în urma unei sesizări trimise de o autoritate fiscală din Italia către Oficiul Federal Central pentru Impozite din Germania, referitoare la lipsa unor informații privind achiziția și posibila revânzare a unor autoturisme importate din Germania în Italia. Anchetatorii au atras atenția cumpărătorilor de mașini că schemele frauduloase cu prețurile artificial mai mici pot distorsiona concurența și pot crea dificultăți comercianților care respectă legislația fiscală. Sursa Foto: Envato/Shutterstock
ChatGPT Atlas, primul web browser construit în jurul experienței ChatGPT este abandonat după mai puțin de un an
ChatGPT Atlas trebuia să reprezinte viitorul, formând alături de Comet Browser de la Perplexity, Opera Aria și alte câteva nume o categorie complet nouă de web browsere AI, centrate pe folosirea artificiale în timpul sesiunilor de navigare pe internet. Ajutat de tehnologiile ChatGPT, Atlas promitea să îmbunătățească productivitatea utilizatorilor desfășurând activități împreună cu, sau în locul utilizatorului. Cum ar fi, să cerceteze ofertele magazinelor online în căutarea celui mai bun preț pentru produsul dorit de utilizator, să transforme lista pentru cumpărăturile uzuale în comenzi gata de livrare și multe altele. Nouă luni. Atât a rezistat browserul independent al OpenAI. Închiderea ChatGPT Atlas este acum oficială, OpenAI confirmând că aplicația va înceta să funcționeze pe 9 august. Dar oficial, veștile sunt bune. Compania retrage Atlas ca parte a unei lansări mai ample, legată de anunțul de astăzi privind GPT 5.6. Lansarea de astăzi aduce o nouă aplicație desktop ChatGPT care integrează și partea de web browser, complet cu suportul pentru tab-uri, manager de parole și completare automată. OpenAI lansează, de asemenea, o extensie de side-chat pentru utilizatorii Chrome, plus o nouă versiune de cloud browser pentru agenții ChatGPT, creați pentru a gestiona sarcinile de la distanță. Utilizatorii ChatGPT Atlas, atâția cât mai sunt, au timp până pe 9 august pentru aș migra colecția de bookmark-uri la browserul Chrome, în timp ce parolele salvate vor fi transferate în noua aplicație desktop. În loc să integreze inteligența artificială într-un browser existent, Atlas a plasat ChatGPT în centrul întregii experiențe. Modul Agent putea gestiona sarcini precum programarea întâlnirilor. Iar browserul își putea reaminti detalii din sesiunile de navigare anterioare. Doar cu toate acestea utilizatorii nu s-au grăbit să încerce noua experiență de navigare. Principala problemă a fost competiția din partea rivalului Chrome și al său AI Mode bazat pe Gemini, Google adăugând o bară laterală cu instrumente de inteligență artificială pe care utilizatorii le pot accesa pur și simplu, fără să instaleze o aplicație separată. De ce să-ți schimbi browserul când cel actual oferă cam aceleași funcții într-o interfață care îți e deja familiară? Ce-i drept OpenAI susținea încă de anul trecut că se apropie de construirea unui „adevărat super-asistent”, descriere care se potrivește de minune noii aplicații ChatGPT. La fel ca Atlas, aceasta poate înțelege contextul utilizatorului, gestiona sarcinile zilnice și simplifica navigarea web prin automatizarea acelor procese mari consumatoare de timp. Totuși, închiderea intempestivă a aplicației ChatGPT Atlas pare că urmează un tipar, OpenAI acționând la fel de brusc și pentru închiderea aplicației video Sora la începutul acestui an. Și atunci, OpenAI susținea că utilizatorii Sora nu au de ce să-și facă probleme, suportul pentru generarea de clipuri video fiind în continuare accesibil prin aplicația ChatGPT. Pe de altă parte, nu putem să ignorăm faptul că OpenAI se confruntă în mod simultan cu o problemă costurilor operaționale scăpate de sub control și un declin general al utilizatorilor, care migrează în număr tot mai mare la platforme rivale cum ar fi Gemini sau Anthropic. Pusă în acest context, consolidarea produselor OpenAI sub umbrela unei singure aplicații-mamut elimină nevoia de a convinge utilizatorii să instaleze aplicații separate nou anunțate. În plus, ar putea ajuta și cu mascarea eventualelor eșecurilor apărute pe parcurs: dacă ceva nu merge, doar scoatem funcția respectivă din aplicație și trecem mai departe. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Ce s-a ales de promisiunea lui Bolojan de la început de mandat că va salva economia. A preluat o țară cu o prognoză de creștere de 2,4% pentru 2026, iar datele oficiale arată acum o scădere de -1,2%. O gaură de peste 70 de miliarde de lei
Guvernul Ilie Bolojan a pornit la drum, la mijlocul lui 2025, cu o promisiune de creștere economică de 2,4% în 2026, conform datelor de la Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP). Cele mai recente cifre de la Institutul Național de Statistică (INS) arată, de fapt, o scădere de -1,2%. Ratarea este, deci, de 3,6 puncte procentuale din PIB, care înseamnă, în lei, o pierdere de 72 de miliarde de lei, adică peste 14 miliarde de euro. Trimestru de trimestru, datele CNSP au fost ajustate, pe măsură ce guvernul Bolojan implementa creșterile de taxe și măsurile de austeritate care au sufocat consumul. Cu toate acestea, guvernul Ilie Bolojan a continuat măsurile de tăieri de venituri și de creșteri de taxe și rezultatul se reflectă în pierderile de zeci de miliarde de lei din economia României. Inflația, și ea venită ca urmare a creșterii taxelor, a pus capac cu totul economiei și a aruncat în aer puterea de cumpărare a cetățenilor. „Inevitabil, va fi o luptă serioasă să reducem deficitele (…) fără să sufere românii foarte mult, fără să încetinim economia”, spunea Ilie Bolojan pe 21 iunie 2025. Și s-a ținut de cuvânt. Economia nu a încetinit, ci s-a prăbușit. Loading … Promisiuni de creștere economică la început de mandat La mijlocul lui 2025, CNSP, organul guvernului pentru prognoze economice, pe care se bazează inclusiv construcția bugetului anual al țării, prognoza un avans de 2,4% al economiei în 2026. Ar fi urmat să crească toate sectoarele economiei, de la industrie, la agricultură sau servicii. Și pe partea de utilizare ar fi urmat să crească toate sectoarele: consum, investiții. De exemplu, industria ar fi urmat să crească în 2026 cu 1,4%, o creștere mare dacă ne uităm la dezastrul industrial din ultimii 6 ani. De asemenea, agricultura ar fi urmat să avanseze cu 3,1%. Consumul, care este coloana vertabrală a oricărei economii din lume, ar fi trebuit să crească cu 2,5% și să ajute economia să țină capul la suprafață. Prognoze din ce în ce mai proaste, dar măsurile de prăbușire a consumului au fost menținute de Ilie Bolojan Pesimismul guvernului Bolojan în ceea ce privește creșterea economică a crescut constant, iar prognozele s-au înrăutățit. De la o creștere economică prognozată de 2,4% la început de mandat, ultima proognoză a guvernului Bolojan este că economia va avansa cu 0,1% în 2026. Cu toate că, trimestru de trimestru, economia mergea din ce în ce mai rău și prognozele se înrăutățeau, inflația a rămas la peste 10%, din cauza taxelor care au crescut, în frunte cu TVA-ul. Concomitent, măsurile de reducere a veniturilor populației au lovit și mai tare în puterea de cumpărare, care, pe cale de consecință, au lovit consumul. De la creștere la prăbușire economică Nicio prognoză serioasă, astăzi, nu mai vede creștere economică în România. După încă un set de date-șoc de la Institutul Național de Statistică (INS), lucrurile au devenit limpezi: economia României, sub genrarea Bolojan, s-a prăbușit în loc să crească, așa cum promitea executivul, în termeni practici. Captură comunicat INS 09.07.2026. Evoluția principalelor segmente economice în Trimestrul I 2026 vs. Trimestrul I 2025. De exemplu, industria, care trebuia să crească cu 1,4%, scade de fapt cu 0,2%. Agricultura, care trebuia să se expandeze cu 3,1%, a stagnat. De fapt, toți indcatorii ar fi trebuit să crească, dar lucrurile s-au întâmplat exact pe dos. Nu este clar cine sau ce s-a câștigat din toate măsurile de austeritate și de creșteri de taxe, care au cauzat inflație, scăderi de venituri și criza economică.
Redmi Note 17 Pro,confirmat cu baterie de 9000 mAh. Specificații și rezultate Geekbench
Xiaomi a confirmat data de lansare și publicat primele detalii despre următorul telefon mid-range, Redmi Note 17 Pro. REDMI Note 17 Pro se lansează pe 14 iulie pentru consumatorii din China și probabil că va ajunge și în piața europeană la o dată ulterioară, eventual mai scump și cu dotări ușor diferite. Dar între timp aflăm că Note 17 Pro vine cu acumulator de 9.000 mAh și suport pentru încărcare rapidă de 67W prin USB-C, respectiv încărcare inversă cu fir de 22,5W. Adresând speculațiile circulate mai ales de producători occidentali ca Samsung și Apple, Xiaomi a anunțat o politică de înlocuire gratuită a bateriei dacă capacitatea atinsă la încărcare scade sub 80% din valoarea nominală din specificațiile acumulatorului, în termen de patru ani de la achiziție: Anii 1–4: Dacă indicatorii de stare a bateriei scad sub 80% din capacitatea inițială, consumatorii sunt eligibili pentru o baterie de schimb gratuită. Anul 5: Dacă capacitatea bateriei scade sub pragul de 80%, programul oferă un upgrade gratuit la o baterie cu o capacitate mai mare Pe lângă detaliile despre baterie, Redmi a confirmat și că Note 17 Pro vine cu ecran OLED de rezoluție 1,5K și capabil să atingă o luminozitate maximă de 3.500 de niți în modul boost. Iar pe subiectul durabilității telefonului, Redmi a confirmat că Note 17 Pro vine cu protecție Gorilla Glass Victus 2 pentru sticla ecranului și rating IP69K, garantând protecție împotriva prafului, scufundare în apă până la adâncimea de 3 m și contactul cu jeturi de apă sub presiune. În plus, dispozitivul a obținut certificare dublă de rezistență la căderi de cinci stele din partea agențiilor de testare SGS și CQC. Specificațiile Redmi Note 17 Pro au ca element central chipsetul Snapdragon 6 Gen 5 și o cameră principală de 200MP. Redmi Note 17 Pro introduce o nouă opțiune de culoare „Sky Blue”. Potrivit producătorului, designul prezintă o paletă de culori albastru deschis, utilizând un gradient delicat și o textură mată, cețoasă, menită să imite lumina naturală a dimineții și modelele de nori. De data aceasta vizând alternativa mai accesibilă, Redmi Note 17, avem și un prim rezultat Geekbench din care aflăm că versiunea non-Pro a telefonului vine cu chipset Snapdragon 6s Gen 4 și 12 GB RAM. Ambele dispozitive vin cu HyperOS (bazat pe Android 16). Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Șefa opoziției din Germania avertizează că 100.000 de muncitori din industria auto vor ajunge șomeri pentru că guvernul Merz cheltuie bani pe industria de apărare
Alice Weidel, lidera naționalistă a partidului naționalist „Alternativa pentru Germania”, a ținut un discurs în Bundestag (Parlamentul Germaniei) despre starea economică deplorabilă a țării. Politiciana naționalistă în vârstă de 47 de ani are șanse tot mai mari să devină cancelarul Germaniei. Partidul Alternativa pentru Germania are la ultimul sondaj 28%, fiind poziționat pe primul loc. Loading … Alice Weidel avertizează că 100.000 de muncitori de la Volkswagen riscă să devină șomeri Alice Weidel Șefa opoziției germane s-a plâns că industria auto germană, cândva considerată „motorul Europei”, este în picaj. 100.000 de lucrători riscă să devină șomeri. „Lună după lună, 15.000 de locuri de muncă industriale sunt pierdute. Industria mașinilor este în declin, Chiar și Volkswagen a avertizat că 100.000 de locuri de muncă sunt în pericol”, a spus lidera naționalistă. „Furnizorii și prestatorii de servicii se prăbușesc ca piesele domino. Cu greu trece fiecare săptămână fără vești proaste”, a adăugat Alice Weidel. Ea avertizează că afacerile mici și mijlocii din Germania rămân fără rezerve. Economia Germaniei este devastată de un val de insolvențe. „La fiecare 20 de minute, o companie germană dă faliment. Investițiile productive în viitor au ajuns la zero. Germania a ajuns codașă în fața competiției internaționale”. Alice Weidel, șefa AfD – Foto: Profimedia images Alice Weidel l-a atacat pe cancelarul Friedrich Merz pentru deteriorarea relațiilor cu Rusia Alice Weidel l-a acuzat pe cancelarul creștin-democrat al Germaniei, Friedrich Merz, pentru că amplifică tensiunile cu Rusia prin ajutorarea Ucrainei și înarmarea țării. „Dumneavoastră alimentați frica de război și îl folosiți ca pe un cec în alb pentru a renunța la ultimele constrângeri privind împrumuturile sub pretextul cheltuielilor pentru securitate. Duceți cheltuielile pentru apărare la cote astronomice, fără a face Germania mai sigură în cele din urmă. În schimb, clădiți o industrie de armament dirijată și finanțată de stat ca înlocuitor pentru industria reală, distrusă de politicile dumneavoastră. O industrie de armament ale cărei produse ajung apoi la Ucraina”, a acuzat Alice Weidel. Volodimir Zelenski și Friedrich Merz – Foto: Mediafax foto Friedrich Merz a anunțat că Germania va cumpăra rachete Tomahawk În marja summitului NATO de la Ankara, cancelarul german Friedrich Merz a convenit cu președintele american Donald Trump ca Germania să achiziționeze rachete americane Tomahawk. Proiectilele de atac cu rază lungă vor fi staționate în bazele din țară. „Eliminăm o lacună strategică importantă în apărarea noastră, în timp ce lucrăm simultan la dezvoltarea propriilor sisteme europene de apărare și la implementarea lor în Europa.”, a spus cancelarul. Sursa Foto: Alice Weidel
Hacker implicat în atacuri ransomware, identificat și arestat pe baza unui cod Windows 11 unic fiecărui PC
Parte a unei rețele specializată în atacuri ransomware, un adolescent de 19 ani din Finlanda a fost identificat și arestat pornind de la amprenta digitală unică pentru fiecare instalare Windows 11, folosită în mod normal pentru urmărirea sesiunii de navigare și servirea de reclame personalizate. Departamentul de Justiție al SUA și FBI-ul au colaborat cu Biroul Național de Investigații din Finlanda pentru a aresta un adolescent asociat cu unul dintre cele mai mari sindicate de criminalitate cibernetică din lume. Grupul numit „Scattered Spider” a extorcat peste 100 de milioane de dolari în plăți de răscumpărare. Cetățean cu dublă cetățenie americană și estoniană, adolescentul a încercat să se îmbarce într-un zbor spre Japonia cu plecare din Helsinki, fiind arestat chiar din salonul de așteptare al aeroportului. Ca într-un scenariu de film, primele indicii care au condus în cele din urmă la operațiunea de arestare originează dintr-un atac cibernetic derulat în luna mai 2025, asupra unui comerciant de bijuterii de lux cu sediul în Statele Unite. Hackerii implicați în operațiune au apelat prin telefon serviciul de asistență IT al companiei respective, folosind Google Voice pentru ascunderea amprentei vocale, dându-se drept unul dintre angajați. Cumva, hackerii au reușit să convingă serviciul de asistență să reseteze datele de autentificare pentru trei dintre conturile pe care urmăreau să le deturneze, două dintre acestea având privilegii de administrator. Mai departe, atacul ransomware a intrat în linie dreaptă, hackerii solicitând o plată de 8 milioane de dolari în criptomonede pentru răscumpărarea datelor sechestrate. În cele din urmă, compania a evitat plata răscumpărării, dar întreruperea operațiunilor a cauzat totuși pierderi de 2 milioane de dolari. Revenind la hackerul adolescent, Microsoft a jucat un rol cheie în procesul de identificare, compania care deține acces amplu la datele utilizatorilor Windows 11 furnizând către reprezentanții FBI codul de identificare GDID (Global Device Identifier), un identificator unic atribuit fiecărei instalări de Windows care urmărește telemetria specifică dispozitivului. Ce concluzie putem trage din pățania hackerului neexperimentat? Păi, de exemplu, aceea că tot ceea ce vaci la tastatura unui PC Windows poate fi trasat înapoi la tine, chiar dacă ai luat măsuri preventive cum ar fi setarea unui nod de acces VPN. Documentele depuse la tribunal dezvăluie că identitatea hackerului a putut fi stabilită și urmărită pe baza hardware-ului său fizic și locații specifice pe internet accesate de acesta. Adică, același mecanism vechi aproape de când există sistemul de operare Windows, care poate duce la dezactivarea licenței Windows atunci când schimbi prea multe componente PC dintr-o dată, poate fi folosit pentru a te identifica în spațiul online și, cu puțin efort, trimite reprezentanții autorităților direct la ușa ta. Pe lângă amprenta PC-ului, investigatorii au mai urmărit activitatea web a lui Stokes, istoricul jocurilor video, adresele IP, utilizarea instrumentelor de rețea, starea Azure și multe altele, etichetate cu timestamp-uri pentru determinarea tiparului activităților în mod pas-cu-pas. Însă dovezile care au „sigilat„ cazul au fost două hard disk-uri pline de dovezi incriminatoare la îmbarcare în zborul său spre Japonia, pe care pretinsul hacker a omis să le protejeze folosind tehnologii de criptare. „În urma arestării, suspectul identificat drept Peter Stokes a fost extrădat în SUA, unde a apărut în fața unei instanțe federale din Chicago pentru prima dată pe 30 iunie 2026 și rămâne în arest”, sub acuzația de conspirație, intruziune cibernetică și fraudă. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
GALERIE FOTO: Se vinde o afacere cu microhidrocentrale în județul Mureș. Câți bani cere proprietarul
O afacere cu microhidrocentrale situată în localitatea Răstolița, județul Mureș, a fost scoasă la vânzare. Afacerea cu microhidrocentrale se află în localitatea Răstolița din județul Mureș. Loading … Sectorul de activitate este producția de energie electrică și termică, gaze, subsectorul producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Vorbim de o investiție într-un business energetic, care nu se află în reorganizare judiciară și nici nu este franciză. Potrivit vânzătorului, afacerea are ca obiect de activitate producerea de energie electrică. Microhidrocentralele sunt construite în cascadă, având o putere instalată totală de 600 kW, cădere brută de la captare până la primul ansamblu de 50 m, iar de la al doilea până la primul, tot 50 m. Fiecare ansamblu conține o turbină Cross Flow tip Benky, debit instalat 700 litri. Turbinele funcționează și produc energie. Fiecare ansamblu deține clădire MHC 102 m2. Puterea fiecărei turbine este de 300 kW. Turbina în aval de captare este echipată cu bypass. Turbinele sunt în garanție pentru încă doi ani de zile. Vânzătorul precizează că se oferă instructaj cumpărătorului. Prețul cerut de vânzător pentru această afacere în domeniul energiei este de 1.500.000 euro.
Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”
Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu. Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS