GALERIE FOTO: Se vinde o afacere cu microhidrocentrale în județul Mureș. Câți bani cere proprietarul
O afacere cu microhidrocentrale situată în localitatea Răstolița, județul Mureș, a fost scoasă la vânzare. Afacerea cu microhidrocentrale se află în localitatea Răstolița din județul Mureș. Loading … Sectorul de activitate este producția de energie electrică și termică, gaze, subsectorul producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat. Vorbim de o investiție într-un business energetic, care nu se află în reorganizare judiciară și nici nu este franciză. Potrivit vânzătorului, afacerea are ca obiect de activitate producerea de energie electrică. Microhidrocentralele sunt construite în cascadă, având o putere instalată totală de 600 kW, cădere brută de la captare până la primul ansamblu de 50 m, iar de la al doilea până la primul, tot 50 m. Fiecare ansamblu conține o turbină Cross Flow tip Benky, debit instalat 700 litri. Turbinele funcționează și produc energie. Fiecare ansamblu deține clădire MHC 102 m2. Puterea fiecărei turbine este de 300 kW. Turbina în aval de captare este echipată cu bypass. Turbinele sunt în garanție pentru încă doi ani de zile. Vânzătorul precizează că se oferă instructaj cumpărătorului. Prețul cerut de vânzător pentru această afacere în domeniul energiei este de 1.500.000 euro.
Florin Cîțu, după ce INS a anunțat că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026: „Realitatea din spatele propagandei”
Fostul premier Florin Cîțu a transmis un mesaj dur la adresa Guvernului, după ce Institutul Național de Statistică a publicat noi date, care arată că economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru al anului 2026. „INS a publicat azi a doua revizuire a PIB-ului pe T1 2026. Cifra agregată nu s-a schimbat: -1,2%!!! Marea surpriză, neplăcută pentru propaganda guvernului: consumul statului a fost revizuit masiv în sus — consumul colectiv al administrațiilor publice, de la stagnare (99,6) la creștere de 12,9% în termeni reali. Consumul individual al administrațiilor, revizuit și el de la scădere la +5%”, precizează Cîțu. Loading … „Pe componente: – Consumul privat: -1,8% în termeni reali. – Firmele își lichidează stocurile: -2,5 puncte procentuale din PIB. – Investițiile: revizuite în jos, de la +0,9 la +0,4 contribuție. – Statul: consum colectiv +12,9% real”, mai arată acesta. „În același timp, consumul privat rămâne în cădere, iar — și mai grav — investițiile au fost revizuite în jos. Concluzia guvernării, pe baza datelor oficiale, din ultimul an: consolidarea se face DOAR pe spatele românilor și al firmelor, în timp ce statul se extinde (consumul statului crește cu două cifre). Asta este realitatea din spatele propagandei care promite reformă: statul se extinde, în timp ce sectorul privat moare”, conchide fostul premier. INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primele trei luni ale anului Economia României a scăzut cu 1,2% pe serie brută în primele trei luni ale acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul 2025, şi cu 1,1% pe serie ajustată sezonier, potrivit datelor provizorii anunţate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Produsul Intern Brut (PIB), date ajustate sezonier, estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 499,738 miliarde lei prețuri curente în termeni nominali, iar în termeni reali, în scădere cu 1,1% faţă de trimestrul I 2025. Pe serie brută, produsul intern brut estimat pentru trimestrul I 2026 a fost de 405,907 miliarde – în termeni reali – cu 1,2% față de trimestrul I 2025. Potrivit datelor INS, volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: agricultura, silvicultura și pescuitul nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimāri, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,8%); industria a înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%). De asemenea, construcțiile au înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (+0,4%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor in contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimäri, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%). Informaţiile şi comunicaţiile au înregistrat aceeaşi contribuție la modificarea PIB (-0,3%) in cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%). „Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creşterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (100,9%); tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimäri, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); activitățile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuția la creşterea PIB intre cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); administrația publică şi apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învăţământul; sănătatea şi asistenţa socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); activitățile de spectacole, culturale şi recreative; reparațiile de produse de uz casnic şi alte servicii au înregistrat aceeași contribuţie la creşterea PIB (+0,3%) intre cele două estimari, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale faţă de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%), menționează INS. Potrivit documentului, volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (99,4%). Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferente semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări, au inregistrat: cheltuiala pentru consumul final individual administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); consumul final colectiv efectiv al administrațiilor publice. de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creşterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populației a înregistrat aceeaşi contribuție la creşterea PIB (-1,2%) in cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat faţă de estimarea anterioară (98,2%), se mai arată în comunicatul INS
Samsung va lansa primul accelerator AI dedicat pentru PC. Chiar a cerut cineva asta?
Poate că „ăia mai bătrâni” dintre voi își mai amintesc de primul accelerator PhysX de prin anii 2001-2004, acea placă de extensie care făcea ca părul personajelor, exploziile și perdelele din jocuri să se miște artistic în bătaia curenților de aer imaginari. La fel și GAIA…, noul cip pe care Samsung vrea să-l pună în plăci de extensie pentru laptopuri și PC-uri accesibile, gata de folosit de data aceasta pentru accelerarea funcțiilor Windows legate de AI și aplicații care integrează inteligența artificială. Doar că, la fel ca acceleratoarele PhysX, și acceleratoarele GAIA sunt cumva soluții de moment, odată ce funcționalitate poate fi preluată fie de viitoare modele CPU, sau orice GPU existent mai de doamne-ajută. A se citi, orice accelerator grafic pe care te poți juca, fie și cu detaliile pe low. De altfel, chiar Samsung lasă de înțeles că aceasta este o soluție de nișă, intenționată pentru PC-uri low cost care nu dispun deja de capabilități pentru accelerare AI. Dar permiteți-mi să completez: A cerut cineva un accelerator de inteligență artificială dedicat pentru PC-uri? Și nu în ultimul rând, câți dintre voi, utilizatorii de PC și laptopuri, folosiți ajutorul inteligenței artificiale în viața de zi cu zi, fără să accesați astfel de servicii (ex. chatboți) direct prin conexiunea la internet? Dar pentru că bula AI nu există iar cererea pieței este reală, Samsung susține că a furnizat deja prototipuri ale cipului GAIA unor producători PC de top, precum HP și Lenovo, pentru validarea performanței. Se pare că GAIA va fi fabricat folosind procesul de 4nm de la Samsung. Cipul a fost proiectat cu o unitate de procesare neuronală optimizată sau NPU pentru o gestionare mai eficientă a sarcinilor AI de pe dispozitiv. Va fi un accelerator de inteligență artificială centrat pe memorie, care accelerează calculul AI fără să consume multă baterie și fără să „scurgă” datele tale confidențiale spre centre de procesare cloud accesate prin conexiunea la internet. Ideea nu este prea diferită de unitățile NPU pe care le vedem deja pe chipset-urile mobile Exynos de la Samsung . GAIA va fi, în esență, o implementare specifică PC-urilor a cipului NPU care asigură unele dintre capabilitățile Galaxy AI. Un aspect interesant este acela că Samsung dorește să integreze GAIA cu tehnologii DRAM de generație următoare la care lucrează, permițând aplicarea procesării AI direct asupra datelor aflate în spațiul de stocare al viitoarelor PC-uri, astfel minimizând impactul asupra memoriei RAM, adesea insuficientă în cazul PC-urilor low-cost. Altfel spus, Samsung pariază pe democratizarea accesului la experiențe de inteligență artificială, acceleratorul GAIA urmând să deblocheze aceste capabilități pe tot felul de PC-uri pe care în mod normal nu le-ai considera „de viitor”. Iar dacă prețul este suficient de mic, atunci probabil că vom vedea acceleratorul GAIA menționat în specificațiile a tot felul de laptop-uri și PC-uri de buget. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
INS: Economia României a scăzut cu 1,2% în primul trimestru din 2026. Domeniile cele mai afectate
Produsul Intern Brut a înregistrat o scădere de 1,2% pe seria brută și de 1,1% pe seria ajustată sezonier, față de trimestrul I din 2025, potrivit datelor provizorii publicate joi de Institutul Național de Statistică. În schimb, comparativ cu trimestrul IV din 2025, PIB-ul s-a menținut nemodificat în termeni reali. Loading … În termeni nominali, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I din 2026 a fost de 405,9 miliarde de lei pe seria brută. Pe seria ajustată sezonier, PIB-ul a fost estimat la 499,7 miliarde de lei, la prețuri curente. Categorii de resurse Comparativ cu varianta provizorie, atât dinamica PIB cât și cea a valorii adăugate brute nu s-au modificat. Volumul valorii adăugate brute pe ramuri de activitate a înregistrat modificări mai importante între cele două estimări, astfel: – Agricultura, silvicultura şi pescuitul nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,8%); – Industria a înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%) în cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 98,8% la 98,7%); – Construcțiile au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,4%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (107,9%); – Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,8% la -0,7% între cele două estimări, iar volumul de activitate s-a modificat cu -0,1 puncte procentuale (de la 96,9% la 96,8%); – Informațiile și comunicațiile au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,3%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (95,9%); – Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribuit la creșterea PIB (0,0%) în cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (100,9%); – Tranzacțiile imobiliare s-au modificat uşor în contribuţia la creşterea PIB, respectiv de la -0,1% la -0,2% între cele două estimări, iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,1%); – Activitățile profesionale, științifice și tehnice; activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport s-au modificat de la -0,3% la -0,2% în contribuţia la creşterea PIB între cele două estimări, iar volumul de activitate a crescut cu +0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 96,1% la 96,2%); – Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială au înregistrat aceeași contribuție la modificarea PIB (-0,2%), iar volumul de activitate nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,7%); – Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii au înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (+0,3%) între cele două estimări, iar volumul de activitate a scăzut cu -0,1 puncte procentuale față de estimarea anterioară (de la 111,6% la 111,5%). Volumul impozitelor nete pe produs nu s-a modificat față de estimarea anterioară (99,4%). Categorii de utilizări Din punctul de vedere al utilizării PIB, diferențe semnificative ale contribuției la modificarea PIB între cele două estimări au înregistrat: – Cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiilor publice, de la -0,1% la +0,4%, ca urmare a majorării volumului său cu +6,2 puncte procentuale (de la 98,8% la 105,0%); – Consumul final colectiv efectiv al administraţiilor publice, de la 0,0% la +1,4%, ca urmare a creșterii volumului său cu +13,3 puncte procentuale (de la 99,6% la 112,9%); – Formarea brută de capital fix, de la +0,9% la +0,4%, ca urmare a scăderii volumului său cu -2,5 puncte procentuale (de la 104,7% la 102,2%). Cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a înregistrat aceeași contribuție la creșterea PIB (-1,2%) în cele două estimări, iar volumul nu s-a modificat față de estimarea anterioară (98,2%).
GALERIE FOTO: Cât mai costă un tractor second-hand acum, în iulie 2026. Câte ore a fost folosit utilajul fabricat în 2012
Un tractor McCormick MC 130, fabricat în 2012, poate fi cumpărat de la o firmă specializată în utilaje agricole din Caracal. Tractorul McCormick MC 130 din 2012 are chiar și AC/climatizare și a fost utilizat 9.000 de ore reale. Loading … Utilajul cu tracțiune 4×4 are anvelope aproape noi, încărcător frontal MX și a fost importat în țară în iulie 2026, precizează anunțul. Prețul este de 19.900 euro + TVA fără încărcător sau 26.000 euro + TVA, cu încărcătorul frontal MX. Firma respectivă aduce la comandă orice utilaj agricol. Are adresa în Caracal și importă utilaje second hand: combine, tractoare șamd. Utilajele sunt verificate și testate și se oferă probă pe loc. Importatorul de echipamente pentru fermieri are capital românesc și deservește clienții de peste 30 de ani. Cât costă un tractor din 1997 Un alt tractor, model Case Maxxum 5120, fabricat în 1997, este disponibil pentru fermierii care caută un utilaj fiabil pentru activitățile din exploatație. Modelul este echipat cu motor de 90 CP, transmisie mecanică și tracțiune integrală 4×4, fiind conceput pentru o gamă variată de lucrări agricole. Tractorul are la bord 9.020 de ore de funcționare și dispune de dotări precum aer condiționat (climă), distribuitor hidraulic, joystick pentru încărcător frontal (fără brațe), radiocasetofon, tirant central și cuplă automată. De asemenea, utilajul este pregătit pentru montarea unui încărcător frontal. Potrivit vânzătorului, tractorul se află în stare bună de funcționare, fiind importat în România în aprilie 2022. Prețul de vânzare este de 14.900 de euro, TVA inclus. Sursa foto: Facebook
Google a stabilit data de lansare Pixel 11. Cât costă și ce îmbunătățiri primesc noile modele Pixel
Google a trimis invitația pentru următorul eveniment Made by Google, confirmând data de lansare Pixel 11 pentru ziua de 12 august 2026. Tot atunci ar trebui să vedem lansată și noua serie Pixel Watch 5, alături de căștile Pixel Buds Pro 3. Chiar dacă invitația de lansare conține doar reprezentare stilizată a designului Pixel 11, randările CAD oficiale au fost scăpate pe internet încă de la finalul lunii martie, împreună cu informații amănunțite despre versiunile de culoare, prețuri de lansare și specificațiile tehnice. Apărând ca o veste bună, Google va elimina complet versiunea de 128 GB, echiparea Pixel 11 cu dotări de bază pornind cu 256 GB stocare internă. Iar modelele Pro, Pro XL și Pro Fold vor fi disponibile și în versiune de 1 TB. Cât despre opțiunile de culoare, modelul Pixel 11 standard va fi disponibil în patru versiuni de culoare: gri, negru, roz și verde; Pixel 11 Pro și Pro XL vor fi disponibile în variantele alb, negru, roz și verde; iar Pixel 11 Pro Fold va fi disponibil în ediții pe negru și verde. Chiar dacă lista completă cu specificațiile tehnice o vom afla la momentul lansării, așteptările sunt ca Pixel 11 și 11 Pro să dispună de ecran OLED cu diagonală 6,3 inch, respectiv 6.8 inch pentru modelul Pixel 11 Pro XL. Întreaga serie Pixel 11 va fi motorizată de chipsetul Google Tensor G6, echipat cu 7 nuclee de CPU și obținut folosind procesul de fabricație pe 2nm de la TSMC. Cu puțin noroc, Google a renunțat la vechiul modem Samsung în favoarea soluției MediaTek M90, mai eficientă în privința consumului de baterie. Pixel 11 ar urma să primească și un nou coprocesor de securitate Titan M3, cu nume de cod „Google Epic”, Google pensionând cipul Titan M2 deja folosit de mulți ani. Pe subiectul camerei foto, Pixel 11 ar urma să ofere un nou mod ultra-low-light pentru captură video, care folosește procesare on-device și permite utilizatorilor să filmeze videoclipuri de înaltă calitate în condiții de lumină slabă, fără a necesita conexiune la internet pentru reprocesarea imaginii. Se așteaptă ca telefonul să includă, de asemenea, funcție Cinematic Blur la 4K la 30 fps, zoom de până la 100x cu un nou hardware pentru camera teleobiectivă și procesare machine learning, precum și o nouă funcție de re-iluminare video pentru ajustarea post-filmare a iluminării din clipurile video. Cât vor costa noile telefoane Pixel 11 Sub rezerva că nu sunt confirmate oficial, prețurile Pixel 11, Pixel 11 Pro, Pixel 11 Pro XL și Pixel 11 Pro ar trebui să înceapă de la 999 de euro, 1199 de euro, 1399 de euro și 1999 de euro pentru modelele de 256 GB. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia.
Financial Times: Companiile maritime grecești au câștigat aproape 4 miliarde de dolari din transportarea petrolului rusesc în ultimii trei ani
Companiile maritime grecești au câștigat cel puțin 3,8 miliarde de dolari din transportul de țiței rusesc de la mijlocul anului 2023. Armatorii greci au avut un rol major în ocolirea sancțiunilor comerciale asupra petrolului rusesc. Petrolierele deținute de greci au fost printre cei mai mari transportatori de țiței rusesc în urma regimului de plafonare a prețului petrolului impus de G7. Reprezintă o cincime din „flota fantomă a Rusiei” care transportă țiței rusesc către țările asiatice. Loading … Fluxul de petrol a fost o „gură de aer proaspăt” pentru Kremlin, care a cheltuit 40% din bugetul pentru apărare. Iar cheltuielile militare continuă să crească. Rolul armatorilor greci în transportarea țițeiului rusesc a devenit o sursă de tensiuni între guvernele de la Atena și Kiev. Cei mai mari beneficiari Cel mai mare beneficiar a fost Dynacom Tankers, controlată de magnatul grec George Prokopiou, care a generat venituri de 915 milioane de dolari din transportul de țiței rusesc din iulie 2023, potrivit calculelor Financial Times. Cifra omului de afaceri reprezintă un sfert din veniturile obținute de armatorii greci din comerți în același interval. Dynacom a fost listat de Ucraina drept „sponsor internațional al războiului” din 2023, dar a fost ulterior scos de pe listă în urma presiunilor guvernului grec. Miliardarul George Prokopiou a făcut una dintre cele mai îndrăznețe acțiuni din cariera sa de 55 de ani: a trimis cel puțin cinci nave prin Strâmtoarea Hormuz, după ce SUA a declanșat războiul împotriva Iranului. Pe locul doi s-a clasat Olympic Shipping and Management, din cadrul Grupului Onassis. A obținut venituri de 404 milioane de dolari. Operatorii de petroliere Stealth Maritime și Polembros Shipping, cu sediul la Atena, au obținut peste 200 de milioane de dolari. Cum se apără armatorii greci se apără Dynacom a declarat că toate transporturile sale către porturile rusești au fost „în deplină conformitate cu toate cadrele legale și de sancțiuni aplicabile și în vigoare”. „Facturile la energie electrică, costurile la benzină și presiunile inflaționiste suplimentare au fost atenuate datorită contribuției transportului maritim grecesc”, a adăugat compania. Olympic Shipping a declarat: „Am respectat „sancțiunile UE, Regatul Unit și SUA. Dar politica noastră este să nu comentăm tranzacțiile individuale”. Stealth a declarat că toate încărcăturile pe care le transporta au respectat regimurile de sancțiuni relevante și au fost verificate de avocați americani și britanici. Unul dintre petrolierele sale, care transporta o încărcătură de amoniac rusesc, a fost vizat într-un presupus atac ucrainean anul trecut. Compania și-a exprimat îngrijorarea cu privire la siguranța navigatorilor săi. TMS a declarat că „politica companiei este să nu comenteze aspecte comerciale”, dar că este „angajată să respecte cu strictețe toate sancțiunile aplicabile”.Polembros și Thenamaris nu au răspuns la solicitările publicației Financial Times. Rusia iese în pierdere după ultimele atacuri ucrainene și apelează la „flota fantomă” Comerțul cu țiței rusesc este permis atâta timp cât se încadrează în regimul plafonării prețurilor G7. Presiunea de a înăspri regimurile de sancțiuni s-a intensificat, pe măsură ce SUA și UE au încercat să diminueze influența Moscovei înainte de un posibil acord de pace cu Ucraina. Guvernele occidentale solicită restricții suplimentare asupra veniturilor energetice ale Moscovei, după ce prețurile la petrol au scăzut în ultimii 3 ani. Însă, restricțiile ar presupune oprirea comerțului cu Grecia. Moscova se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea internă cu combustibil, deoarece Ucraina îi atacă tot mai des infrastructura energetică cu drone cu rază lungă de acțiune. „Petrolul rusesc continuă să genereze miliarde pentru Kremlin, deoarece guvernele nu au reușit să acopere lacunele evidente din sistem”, a declarat Svitlana Romanko, directoarea grupului de campanie ucrainean Razom We Stand. „Guvernul grec a ales în mod repetat interesele industriei sale de transport maritim în detrimentul unor sancțiuni mai puternice și al păcii.”, a adăugat ea. În martie 2025, Germania a devenit prima țară europeană care a confiscat un petrolier rusesc din „flota fantomă” – Eventin. Al doilea a fost confiscat în septembrie. Pe 30 septembrie 2025, forțele navale franceze au confiscat petrolierul Boracay, cu steagul Beninului. Pe 7 ianuarie 2026, flota SUA și Garda de Coastă au confiscat pentru prima oară un petrolier rus, Marinera, care transporta țiței russsc sub pavilonul Republicii Guyana. Sursa Foto: Ships & Ports
BNR menține dobânda-cheie la 6,5% pe an. Cum arată economia României
Banca Națională a României (BNR) a anunțat miercuri, 8 iulie, după ședință, că menține dobânda-cheie la 6,5% pe an, precum și celelalte instrumente de politică monetară. Consiliul de administrație al BNR a decis, miercuri, în urma ședinței, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an. Loading … Totodată, banca centrală a decis să păstreze rata dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an, precum și rata dobânzii la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, asociată cu o creștere a dinamicii ei anuale, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”, se arată în comunicatul BNR. Ce spune BNR despre rata inflației BNR subliniază faptul că, potrivit actualelor evaluări, „rata anuală a inflației se reduce ușor în luna iunie, iar în trimestrul III 2026 va consemna o scădere substanțială, așa cum s-a anticipat anterior, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor”. „În același timp, presiuni dezinflaționiste tot mai evidente sunt așteptate în perspectivă mai îndepărtată din partea factorilor fundamentali, cu precădere din partea cererii agregate, pe fondul corecției bugetare inițiate în 2025 și continuată în acest an, cu implicații favorabile și asupra anticipațiilor inflaționiste, și de natură să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”, se mai arată în comunicatul băncii. BNR: Stabilitatea macroeconomică depinde de politicile economice interne și de implementarea reformelor structurale BNR a precizat că, în actualul context economic, stabilitatea macroeconomică depinde atât de politicile economice interne, cât și de implementarea reformelor structurale. „Incertitudini mari rămân însă asociate, inclusiv în actuala situație politică internă, măsurilor potențial adoptate în viitor în scopul continuării consolidării bugetare dincolo de anul curent corespunzător Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu CE și procedurii de deficit excesiv. Incertitudini și riscuri mari la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează și conflictul din Orientul Mijlociu și șocul energetic global (…) În această conjunctură, absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu, precum și pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziției energetice”, relevă sursa citată. BNR a precizat că monitorizează atent evoluţiile mediului intern şi internaţional şi este pregătită să utilizeze instrumentele de care dispune în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.
Galaxy S27 Pro va folosi Snapdragon Elite doar în anumite regiuni
Chiar dacă zvonurile despre specificații descriu Galaxy S27 Pro ca pe un „mini Ultra”, Samsung nu pare că va acorda noului flagship compact aceeași importanță acordată modelului Ultra. La fel cum s-a întâmplat și cu actuala serie S26, Samsung va folosi Snapdragon Elite doar cu Galaxy S27 Ultra și modele S26 destinate pieței nord-americane. La fel ca toate modelele non-Ultra, Galaxy S27 Pro va ajunge în piața europeană cu chipsetul Exynos 2700. În mod evident decizia de a folosi Exynos 2700 este puternic influențată de argumentul costurilor. Dar nu trebuie să uităm că și actualul cip Exynos 2600 oferă o prestație bună, atât în termeni de performanță dar mai ales prin caracteristicile de temperatură. Exynos 2700 va fi fabricat pe nodul SF2P de la Samsung, care oferă o reducere a consumului de energie cu 26% și/sau o creștere de 15% a vitezei de ceas în comparație cu nodul SF2 folosit pentru Exynos 2600. De asemenea, se pare că Samsung va renunța la designul tradițional cu cip DRAM suprapus peste chipset, folosind în schimb un layout Side-by-Side, care deși ocupă mai mult spațiu pe axa orizontală oferă avantajul unui transfer termic îmbunătățit. Altfel spus, Galaxy S27 Pro ar trebui să ofere în echiparea Exynos caracteristici de performanță asemănătoare versiunii cu Snapdragon. Primele teste neoficiale de performanță cu Exynos 2700 nu impresionează, dar asta pentru că au fost rulate pe o platformă experimentală sever limitată în privința frecvențelor de funcționare (ex. nucleul Prime atingea doar 2,88 GHz, comparativ cu 4,2 GHz specificat pentru cel mai rapid nucleu Exynos 2700). Potrivit surselor din industrie, Samsung nu întâmpină probleme majore cu fabricarea noului chipset, așa că ne putem aștepta să întâlnim Exynos 2700 pe toate modelele standard Galaxy S27, S27+ și Galaxy S27 Pro destinate pieței europene. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În week-end mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Back to top button
Florin Cîțu avertizează asupra unui risc major: „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat media UE e 9,7%”
Fostul premier, Florin Cîțu, atrage atenția asupra faptului că băncile românești dețin 27,6% din active în titluri, un procent de trei ori mai mare decât mare de media Uniunii Europene, care este de numai 9,7%. În acest context, economia României riscă să devină și mai vulnerabilă, iar cetățenii sunt cei care vor simți din plin consecințele. Cîțu subliniază și că românii care contribuie la pensii private devin, practic, finanțatorii băncilor la care deschid contul. Loading … „Băncile românești țin 27,6% din active în titluri de stat — media UE e 9,7%. De aproape trei ori mai concentrat. Totuși, riscul este aproape 100% aruncat pe cetățeanul român. Pensia privată (Pilonul II) e investită 64% în titluri de stat, plus încă 28% în acțiuni dominate de bănci și companii de stat — băncile deținând la rândul lor titluri de stat. Depozitele bancare stau pe bilanțurile unui sector bancar cu expunere record pe același stat. Chiar și dacă nu vrea, românul este forțat să crediteze propriul stat — diversificarea e practic imposibilă”, spune Florin Cîțu. Florin Cîțu preconizează un scenariu economic sumbru Florin Cîțu menționează că, în contextul unui downgrade sub rata de investiții, economia României va ajunge într-un blocaj profund. „Consecința: un downgrade sub investment grade — scenariu tot mai puțin teoretic în situația în care nicio instituție a statului nu poate constituțional propune un buget pentru 2027 sau o rectificare . Într-un scenariu de downgrade cu un șoc de 200 de puncte de bază pe randamente, pensia scade contabil cu ~10-12%, creditul se scumpește, leul se depreciază, inflația crește din nou”, mai spune fostul premier. „Mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean” Fostul demnitar explică cum mecanismul inflației peste dobânzi este modul prin care costul datoriei, cumulate de statul român, se transferă la cetățean. „Inflația peste dobânzi este mecanismul prin care costul datoriei se transferă tăcut de la stat la cetățean. Este exact ce observăm din 2022 încoace: patru ani în care dobânzile la economiile populației (si randamente de stat) au stat sistematic sub inflație”, mai afirmă Cîțu. România a înregistrat a 10-a lună de scădere economică Amintim că, potrivit unui studiu al Institutului Naţional de Statistică (INS) economia României a scăzut pentru a 10 lună consecutiv. INS arată că vânzările din comerţul cu amănuntul sunt în continuare cu aproape 5% sub nivelul înregistrat în aceeaşi perioadă a anului trecut. Cele mai mari scăderi au fost înregistrate în categoria mărfurilor nealimentare, dar sunt scăderi şi în ce priveşte achiziţia de mâncare, băuturi sau tutun. De asemenea, încasările pe care le-au avut distribuitorii de carburanţi au fost mai mici, cu 2,8%, în contextul în care preţurile la pompă au crescut atât la benzină, cât şi la motorină. FOTO: Mediafax