GALERIE FOTO: Ce se întâmplă cu vila din Iași care a aparținut familiei Vlasov. Actualul proprietar nu se grăbește să o vândă
A trecut un an de când vila de pe strada Sărărie din Iași a fost scoasă la vânzare. Proprietatea care a aparținut familiei fostului președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, încă își caută un cumpărător. Potrivit Ziarul de Iași, chiar dacă proprietatea este promovată pe site-urile de specialitate la 2 milioane de euro, față de aproximativ 2,5 milioane euro anul trecut, actualul proprietar, omul de afaceri Ioan Zapodeanu, spune că nu se grăbește să încheie tranzacția și că nu ar accepta nici măcar o ofertă de 1 milion de euro cu plata integrală. „Nu, exclus”, a spus Zapodeanu, întrebat fiind dacă, în situația în care i s-ar oferi mâine 1 milion de euro cash, ar accepta tranzacția. Acesta spune că nu există presiune pentru vânzarea imobilului și că proprietatea rămâne în continuare o investiție valoroasă. Întrebat dacă istoricul vilei care a aparținut celui supranumit „Împăratul” – avocatul Mihail Vlasov, o figură controversată în spațiul public – influențează în vreun fel procesul de vânzare, Zapodeanu a precizat că nu consideră că ar fi un aspect important. Citiți continuarea pe Ziarul de Iași Autorul recomandă:
Parlamentarii Ungariei au fost de acord să-și reducă salariile cu 40% în timp ce politicienii români își măresc veniturile prin legea salarizării
În timp ce politicienii români își cresc veniturile ca urmare a Legii salarizării a guvernului Bolojan, în Ungaria lui Peter Magyar se fac pași repezi către reforme, combaterea corupției și debirocratizare. Guvernul Bolojan mărește salariile miniștrilor, pe ultima sută de metri. În Parlamentul de la Budapesta, parlamentarii au acceptat să-și reducă salariile cu 40%, potrivit The Brussels Times . În vremurile grele, politicienii maghiari își reduc veniturile Legislatorii maghiari au convenit să-și reducă salariile cu 40% pentru a relaxa cheltuielile publice. Și mai ales, pentru a reflecta politica de integritate solicitată de noul premier Peter Magyar într-un context bugetar dificil. Propunerea lui Magyar a fost adoptată în unanimitate de către toți cei 189 de parlamentari la scurt timp după alegerile parlamentare din aprilie. Începând de luna viitoare, un parlamentar maghiar va câștiga lunar un salariu de bază brut în valoare de 3.690 de euro. Și salariul premierului Peter Magyar va fi scăzut de la 7,8 milioane de forinți brut (21.667 de euro) la 3,8 milioane de forinți brut (10.556 de euro), indicând o reducere de 50%, potrivit TVP World. În vremuri de criză, politicienii din România își cresc salariile, iar populația de rând suportă austeritatea Peter Magyar a lansat o serie de reforme ample pentru a crește disciplina fiscală și a combate corupția. În ultimii 16 ani, sub guvernarea fostului premier naționalist Viktor Orban, corupția a costat Ungaria circa 186 de miliarde de euro, a spus Ferenc Biro, șeful Autorității Naționale de Integritate. În România, premierul demis Ilie Bolojan a declarat că majorările salariale pentru demnitari vor fi aplicate etapizat. Președintele Nicușor Dan, care încasează un salariu brut de 24.960 de lei (14.500 lei net), va câștiga în viitor 34.600 de lei brut (20.241 de lei net). Prin noua Lege a salarizării, Prim-ministrul României, care câștigă 13.764 de lei net, va avea salariul mărit la 17.710 lei. Miniștrii, care au salariul de 12.776 lei, vor câștiga cu 3.000 lei mai mult. Fiecare ministru va încasa 15.838 lei. Sursa Foto: Mediafax Foto Autorul recomandă: Dragoș Pîslaru se plânge că are un salariu mic și susține că „este întreținut” de soția sa. Ministrul a evitat să spună unde lucrează ea
Prețurile la petrol au crescut după reluarea războiului Israel-Iran. Investitorii vorbesc despre riscurile unui război total în Orientul Mijociu
Investitorii se tem că reluarea atacurilor reciproce dintre Israel și Iran ar putea escalada într-un nou „război total” în Orientul Mijociu, după ce în martie, întreaga planetă a fost lovită de șocul celei de-a patra crize energetice. Reamintim că după ce SUA au inițiat Operațiunea Epic Fury de bombardarea Iranului, iar Israel l-a ucis pe ayatollahul Ali Khamenei pe 28 februarie 2026, Iranul a blocat strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă îngustă în care tranzitează o cincime din aprovizionarea globală de petrol, și a atacat cu rachete balistice și cu drone infrastructura energetică a țărilor arabe din Golful Persic. Actuala criză petrolieră este departe de a se încheia. Un nou val de scumpiri este așteptat după ce piețele internaționale au deschis pe roșu, ca urmare a reluarii ostilităților din Orientul Mijlociu. Iranul a atacat Israelul cu rachete balistice, iar Israel a bombardat Beirut, vizând ținte ale grupării teroriste Hezbollah, susținută de Iran. Prețurile la carburanți, din nou în creștere Țițeiul Brent a crescut cu 5%, ajungând la 97,85 de dolari pe baril. Și indicele West Texas a cresut cu 4,7%, ajungând la 94,80 de dolari. „Noile atacuri zguduie piețele petroliere și bursiere din optimismul lor profund și persistent că pacea este aproape și că ce-i mai rău a fost”, a declarat Bob McNally, președintele firmei de consultanță Rapidan Energy. Atacurile dintre Israel și Iran de seara trecută riscă să amenințe armistițiul fragil dintre Teheran și Washington și să arunce în aer negocierile de pace mediate de Pakistan. Iar potrivit Financial Times , strâmtoarea Ormuz, un culoar navigabil pentru 20% din tranzitul petrolier global, va rămâne in continuare închisă. Ce se întâmplă dacă erupe un război „total” în Orientul Mijlociu Investitorii se tem că din cauza atacurilor, conflictul dintre Tel Aviv și Teheran ar putea escalada într-un război „total” în Orientul Mijociu. Un astfel de scenariu spulberă speranțele că strâmtoarea Ormuz ar mai putea fi redeschisă în viitorul apropiat. După izbucnirea conflictului din 28 februarie 2026, prețul țițeiului Brent a ajuns la 126 de dolari pe baril. Aprovizionarea globală cu carburanți a ajuns să fie limitată. Prețurile la carburanți au crescut și economiile din întreaga lume au fost zguduite. Transportul aviatic și turismul sunt deja perturbate la nivel internațional. Pe măsură ce conflictul se prelungește, popularitatea lui Donald Trump se erodează în pragul alegerilor din noiembrie. Democrații au șanse crescute în a reveni în forță pe scena politică a Americii. Trump insistă asupra unui acord de pace cu Iranul Președintele american a insistat pentru încheierea unui acord de pace în ultimele săptămâni. Relația sa cu premierul israelian Benjamin Netanyahu a devenit tot mai tensionată. Pe de altă parte, președintele a declarat pentru Financial Times că atacurile nu vor avea niciun efect asupra acordului de pace cu Iran. Trump a mai spus duminică că Israelul „nu va avea altă opțiune decât să-l accepte”. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: Donald Trump se consideră unul dintre „cei mai buni intelectuali” din istoria SUA: „Am obținut scorul perfect”
Nazare anunță că peste 18 milioane de lei au fost încasați la buget în primele 2 luni de la lansarea platformei e-Licitații ANAF
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat, într-o postare pe rețelele sociale, că platforma e-Licitații ANAF a adus la buget peste 18 milioane de lei în primele două luni de la lansare. Conform cifrelor publicate de Alexandru Nazare, statul a recuperat în total peste 18 milioan de lei în primele două luni de funcționare ale e-Licitații ANAF. Din această sumă, peste 15,3 milioane de lei au fost deja încasați la bugetul de stat prin intermediul platformei de licitații și peste 3 milioane de lei au fost plătiți voluntar de contribuabili după publicarea bunurilor pe platformă, înainte de finalizarea executării silite. „În același timp, platforma a deschis accesul unui număr semnificativ de participanți la licitațiile ANAF, asigurând concurență reală și o valorificare mai eficientă a bunurilor. Iată rezultatele concrete de la lansarea platformei, pe 30 martie: 15.311.971 lei încasați în urma licitațiilor online 78 de licitații adjudecate Prețuri de adjudecare cu 17% mai mari, în medie, față de prețul de pornire 1.727.885 vizitatori unici 70.009.885 accesări ale platformei”, a transmis Alexandru Nazare pe Facebook. Nazare: Digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete Ministrul Finanțelor a subliniat că digitalizarea este un instrument care produce mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat. „Toate aceste date evidențiază încă o dată că digitalizarea nu este un scop în sine, ci un instrument care produce rezultate concrete: mai multă transparență, o administrare fiscală mai eficientă și venituri suplimentare la bugetul de stat”. În finalul postării, Nazare a explicat că ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă și performantă și a subliniat că rezultatele platformei de licitații stabilesc un nou standard în managementul banilor publici. „ANAF trebuie să devină o instituție modernă, credibilă, performantă, iar digitalizarea este principalul instrument de contracarare a ineficienței. Aşa cum am mai subliniat în alte contexte, ANAF traversează o transformare fără precedent – iar aceste rezultate stabilesc un nou tip de standard în managementul banilor publici”. RECOMANDAREA AUTORULUI:
Prim-ministrul rus, declarații la forumul BRICS:Rusia este dispusă pentru o cooperare internațională în cercetare cuantică
Premierul Mihail Mișustin a delcarat la Primul Forum Internațional BRICS privind Tehnologiile Cuantice organizat pe 8 iunie că „Rusia este deschisă cooperării în cercetarea cuantică la nivel global. Premierul rus a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului 21. „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice și este gata să își împărtășească experiența, a declarat prim-ministrul rus, Mihail Mișustin, într-un discurs adresat participanților, potrivit TASS . „Rusia este deschisă cooperării internaționale în domeniul cercetării cuantice. În ultimii ani, țara noastră a obținut o serie de rezultate de talie mondială. Și suntem gata să ne împărtășim experiența și cele mai bune practici în acest domeniu”, a remarcat șeful guvernului. El a subliniat că tehnologiile cuantice se numără printre cele mai promițătoare inovații ale secolului XXI, în timp ce realizările în acest domeniu contribuie la progrese majore în domeniul energiei, industriei, securității informațiilor și altor sectoare de importanță critică. Potrivit lui Mișustin, este extrem de important ca țările partenere BRICS să dezvolte în comun resurse de cercetare pentru a depăși cât mai rapid posibil barierele tehnologice și a implementa soluții la scară largă în industriile cheie. „Sunt încrezător că primul forum privind tehnologiile cuantice sub umbrela BRICS va deveni o platformă eficientă pentru consolidarea cooperării, atragerea investițiilor și lansarea de noi proiecte reciproc avantajoase. Și, per total, va contribui la dezvoltarea economiilor naționale ale statelor membre ale asociației”, a concluzionat prim-ministrul rus. Câteva țări deja au început să inoveze în domeniul cuantic, preucm China, Regatul Unit, Canada, Germania, Franța, Japonia și Singapore, însă SUA sunt liderul de necontestat în domeniu, cu giganți tech ca IBM, Google și Microsoft care investesc în calculatoarele cuantice, pe lângă startup-uri. Sursa Foto: Envato/Premierul Rusiei Autorul recomandă:Contre între ruși și ucraineni la ONU, pe tema dronei din Galați. Reprezentantul Rusiei neagă că era rusească. Ucraineanul acuză „teoria conspirației”
GALERIE FOTO: Producție mare de varză, cumpărători lipsă
Producătorii de varză din judetul Olt au producție mare de varză , dar nu se vinde. Chiar dacă prețul este foarte mic, marfa nu atrage cumpărători. Legumicultorii au decis fie să doneze cantităţi mari celor dispuşi să recolteze varza, fie să o folosească pentru hrana animalelor ori să o toace cu utilajele pe teren. Fermierii deja vorbesc de pierderi foarte mari. Fermierul Ion Dumitrașcu deține zeci de hectare de teren agricol în Cilieni, județul Olt. 2 hectare le-a cultivat cu varză timpurie. Nu a reușit să vândă nimic din producție și a abandonat-o pe câmp. „Este un an dezastruos pentru noi. Nu am vândut nimic. Am rămas cu ea pe câmp. O dăm la animale”, spune fermierul. Varza se vinde și cu 30 de bani în Cilieni, însă nici în asemenea condiții nu există cumpărători. În comunele Cilieni și Rusănești, localități renumite pentru această legumă, s-au cultivat 150 de hectare de varză timpurie. Autorul recomandă:
Băncile reacționează după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței. BRD și BCR, sancționate cu 989,83 milioane de lei, în total
Apar primele reacții după amenzile uriașe dictate de Consiliul Concurenței în urma unei investigații privind încălcarea normelor de concurență în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Băncile vizate contestă rezultatul anchetei și susțin că nu sunt vinovate de manipularea pieței. Nu mai puțin de 10 bănci au fost acuzate de autorități, iar măsurile nu au întârziat să apară. „BRD va utiliza toate căile legale…” Într-un comunicat de presă, BRD a transmis că va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței. „BRD a luat cunoștință de anunțul public al Consiliului Concurenței privind decizia în cadrul investigației referitoare la mecanismul de stabilire a ratei ROBOR în raport cu cele 10 bănci comerciale participante și își exprimă dezacordul ferm față de concluziile acesteia. După comunicarea deciziei și analiza considerentelor pe care se întemeiază, banca va utiliza toate căile legale disponibile pentru a contesta decizia Consiliului Concurenței”, se arată în comunicat. Mai departe, reprezentanții băncii susțin că au avut o conduită „conformă cu cadrul legal și de reglementare aplicabil”. „BRD a respectat întocmai regulile și procedurile care guvernează rata ROBOR, acționând în litera și spiritul reglementărilor în vigoare. Surprinzător, ne aflăm în situația în care respectarea riguroasă a cadrului de reglementare a condus, în mod paradoxal, la o sancțiune”, se mai spune în comunicat. De asemenea, reprezentanții BRD se declară încrezători că „instanțele competente vor clarifica pe deplin această situație, vor restabili o interpretare corectă a cadrului aplicabil și vor exclude ipoteza oricărei încălcări a reglementărilor de concurență”. În final, se insistă asupra faptului că „impactul reputațional generat de această decizie afectează percepția asupra întregului sistem bancar din România, într-un moment în care stabilitatea și capacitatea lui de a finanța economia sunt esențiale”. BCR vorbește despre „predictibilitate și consecvență” Și BCR a reacționat, după ce a primit cea mai mare amendă, de 577,36 milioane lei. Printr-un comunicat de presă, banca a transmis că instituția condusă de Bogdan Chirițoiu nu e la prima anchetă privind stabilirea ROBOR, iar rezultatul anterior nu a depistat vreo încălcare a normelor de concurență. „BCR a luat act de comunicarea publica a Consiliului Concurentei, insa precizeaza ca, la acest moment, nu a primit decizia finala motivata a autoritatii. BCR respinge, in mod ferm, concluziile comunicate si le considera neintemeiate, atat in fapt, cat si in drept. Din perspectiva BCR, pozitia Consiliul Concurentei in acest caz este cu atat mai surprinzatoare cu cat aceeasi autoritate a mai analizat in trecut procedura de stabilire a indicilor ROBID/ROBOR si a constatat, in urma investigatiei inchise in anul 2013, inexistenta vreunei incalcari a normelor de concurenta. Aceasta schimbare de abordare ridica probleme de predictibilitate si consecventa a practicii administrative proprii. Mecanismul ROBOR a fost si ramane un mecanism cunoscut, accesibil si transparent, desfasurat intr-un cadru sectorial specific, supravegheat de Banca Nationala a Romaniei si guvernat de reguli aplicabile pietei monetare interbancare emise de catre banca centrala. In acest context, orice sustinere privind existenta unui pretins schimb de informatii confidentiale si strategice trebuie analizat strict prin raportare la cadrul concret al procedurii de fixing, la informatiile efectiv disponibile in piata si la obligatiile reale aplicabile participantilor. BCR apreciaza totodata ca referirile generale la practici sanctionate in alte jurisdictii nu pot substitui analiza concreta a cadrului normativ, factual si institutional aplicabil procedurii ROBOR din Romania. Orice comparatie cu alte cazuri internationale trebuie sa fie relevanta, riguroasa si aplicabila circumstantelor concrete ale pietei locale si ale mecanismului ROBOR. „Va contesta decizia” BCR reafirma, pe aceasta cale, corectitudinea pozitiei sale si a comportamentului sau de piata. In acelasi timp, BCR isi exprima angajamentul ferm ca va continua sa respecte legislatia aplicabila, inclusiv normele de concurenta, reglementarile bancare si principiile de functionare transparenta si responsabila a pietei financiare. BCR a actionat constant, de-a lungul anilor, pentru protejarea intereselor clientilor sai, inclusiv prin oferirea de produse de creditare cu dobanda fixa in lei si prin derularea unora dintre cele mai ample programe de educatie financiara din Romania. Pe cale de consecinta, BCR va contesta, in conditiile legii, decizia Consiliului Concurentei odata ce va fi comunicata si va utiliza toate mijloacele procedurale si legale disponibile pentru apararea pozitiei si reputatiei sale, atat la nivel intern, cat si international. Banca ramane convinsa ca detine argumente juridice si factuale solide pentru obtinerea unei solutii favorabile in instanta si pentru invalidarea concluziilor autoritatii de concurenta”, a transmis BCR. 10 bănci, amendate cu 710 milioane de euro Duminică, 7 iunie, Consiliul Concurenței a anunțat că a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro). Acestea sunt acuzate că au încălcat normele de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. Din totalul amenzii, numai BRD-Groupe Société Générale SA a primit o sancțiune de 412,47 milioane lei. RECOMANDAREA AUTORULUI: Președintele Consiliului Concurenței, prima reacție după amenzile aplicate băncilor. Ce a spus Bogdan Chirițoiu despre deciziile luate. Cine a fost sancționat de autorități Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor. „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară” Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Bursa de Valori București scade dramatic
Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a pierdut în această săptămână aproape 2,46 miliarde de lei la capitalizare. La rândul său, valoarea tranzacţiilor cu acţiuni a înregistrat un declin de peste 41 milioane de lei, potrivit datelor publicate de BVB În săptămâna 1 – 5 iunie au avut loc doar 4 şedinţe de tranzacţionare. Luni, 1 iunie, a fost zi liberă, faţă de cele 5 şedinţe desfăşurate în săptămâna precedentă. Scădere drastică a capitalizării bursiere Potrivit datelor BVB, consultate de Agerpres, capitalizarea bursieră a ajuns la 604,63 miliarde de lei în perioada 1 – 5 iunie 2026. Este o scădere faţă de 607,09 miliarde de lei în săptămâna 25 – 29 mai 2026. Tranzacţiile cu acţiuni au generat în această săptămână un rulaj de 490,76 milioane de lei. Este cel mai mic rulaj de la cel înregistrat în săptămâna anterioară, respectiv 532,05 milioane de lei. De notat că indicele principal BET a închis săptămâna la 30.043,10 puncte. Cea mai bună zi de tranzacţionare la BVB a fost marţi, 2 iunie, când s-au consemnat schimburi de 231,16 milioane de lei, La polul opus, cea mai slabă zi a fost înregistrată vineri, 5 iunie, cu tranzacţii de 44,82 milioane de lei. Banca Transilvania și Hidroelectrica domină segmentul de tranzacții Acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB. BT a avut tranzacţii de 104,05 milioane de lei şi o apreciere de 3,19%, Este urmată de titlurile Hidroelectrica, cu 54,87 milioane de lei (-2,37%), şi cele ale OMV Petrom, cu 40,61 milioane de lei (-1,43%). Cele mai importante creşteri ale cotaţiilor au fost înregistrate de acţiunile Green Tech International (+9,09%), Roca Industry Holdingrock1 (+8,02%) şi SIF Hoteluri (+7%).La polul opus, cele mai importante scăderi au fost consemnate în dreptul Chimcomplex Borzeşti Oneşti (-12,86%), Transilvania Broker de Asigurare (-10,64%) şi Carbochim (-10,45%). AUTORUL RECOMANDĂ Prăbușire totală pe bursele din SUA. Nasdaq a pierdut peste 4%, bitcoin cade sub 60.000 de dolari Adrian Năstase explică rezultatele privatizării Petrom: „Ar fi fost preferabilă oare soarta Căilor ferate sau a Tarom?”
Cutremur pe piața bancară românască
Lovitură extrem de dură pentru sistemul bancar. Consiliul Concurenței a sancționat 10 bănci din România cu amenzi totale de 3,73 miliarde de lei. Pe listă se află unele dintre cele mai importante instituții bancare din piață, printre care BCR, BRD, ING Bank, CEC Bank sau Banca Transilvania. Consiliul Concurenței acuză 10 bănci de înțelegere la stabilirea ROBOR Consiliul Concurenței susține că, în urma unei investigației, a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing. Sursa foto: Shutterstock În urma investigației, autoritatea a constatat că băncile participante la stabilirea ROBOR și-au coordonat comportamentul printr-un schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț, cu privire la nivelul ROBOR în cadrul procedurii de fixing, se arată în comunicatul transmis duminică de Consiliul Concurenței. Ce este procedura de fixing Concret, în cadrul procedurii de fixing, când cotațiile ferme ar trebui să fie independente, băncile și-au coordonat comportamentul în funcție de cotațiile concurenților. Independența cotațiilor din perioada de fixing este importantă, cu atât mai mult în cazul maturităților pentru care volumul tranzacțiilor efective fiind redus (3, 6, 12 luni), media acestor tranzacții nu poate fi folosită ca indicator relevant, explică instituția de control concurențial. De notat că mai multe bănci și Banca Națională a României au respins deja acuzațiile. Explicația președintelui Consiliului Concurenței ”Decizia noastră nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar, ci se rezumă exclusiv la comportamentul băncilor în perioada fixingului ROBOR și este bazată, desigur, pe constatarea încălcării regulilor de concurență, nu a altor norme. Decizia de sancționare a fost luată în unanimitate de Plenul Consiliului Concurenței. Amplele dezbateri publice anterioare adoptării deciziei nu sunt uzuale și au generat confuzie, motiv pentru care sunt necesare clarificări”, a declarat Bogdan Chirițoiu (foto), președintele Consiliului Concurenței. Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. AUTORUL RECOMANDĂ Isărescu critică ancheta înțelegerilor între bănci pentru creșterea ratelor: „N-avem voie să ridicăm dobânzile? Ne apărăm cu tărie piața monetară Reacția bancherilor din România la investigația Consiliului Concurenței asupra dobânzilor
Super Cârtița care va fora tunelul Cornetu – Tigveni, pregătită să intre în piatră
„Super Cârtița” care va săpa prin Carpați drumul Autostrăzii Sibiu – Pitești este așteptată să ajungă în următoarele săptămâni la Sibiu, pe bucăți de la Călărași, transmite Horațiu Cosma, secretar de stat în Ministerul Transporturilor. Este o o premieră pentru infrastructura rutieră din România. Se fac ultimele pregătiri pe tronsonul Cornetu – Tigveni. Tunelul Poiana va fi cel mai lung tunel al Autostrăzii Sibiu – Pitești. Cei aproape 2 kilometri ai fiecărei galerii vor fi forați cu ajutorul unui utilaj TBM (Tunnel Boring Machine), o premieră pentru infrastructura rutieră din România, preia G4Media. Monstrul va fi ansamblat la Sibiu Mașinăria care urmează să ajungă la Sibiu va fi asamblată la portalul dinspre Sibiu. Aceasta are un diametru de peste 12 metri și o înălțime cât un bloc de patru etaje, reprezentând cel mai mare TBM utilizat vreodată în România. „Pe întregul tronson Cornetu – Tigveni, lung de 37 km și cu o valoare de peste 1 miliard de euro, constructorul italian este mobilizat cu aproximativ 1.000 de oameni. Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș poate fi inaugurat vara aceasta Se lucrează deja la 15 dintre cele peste 50 de viaducte ale proiectului, la terasamente, excavații, ziduri de sprijin, consolidări și la impresionantul ecoduct de la Călinești, care va traversa întregul defileu al Oltului”, a transmis Horațiu Cosma pe Facebook. Cosma a prezentat în postarea sa și dimensiunea lucrărilor, pe care o cataloghează drept „impresionantă”: peste 9 milioane m³ de excavații aproximativ 2 milioane m³ de umpluturi peste 1 milion m³ de beton peste 100.000 tone de oțel beton aproximativ 47.000 tone de tabliere metalice aproape 2.000 de grinzi prefabricate Oficialul din Ministerul Transporturilor a afirmat că în această vară se va deschide circulația pe Sectorul 4 Tigveni – Curtea de Argeș, atunci când se „va inaugura primul tunel forat de autostradă din România”.