Urbanism haotic în Mamaia Nord, proiecte imobiliare controversate, autoritățile tac. SURSE: Lucrări fără autorizație, proiecte modificate din mers, structură de beton armat ridicată chiar pe plajă. Legea nu este aplicată egal pentru toți
De mulți ani, plajele litoralului Românesc – zona Mamaia Nord fiind în centrul atenției – s-au transformat într-un adevărat El Dorado pentru investitorii imobiliari. Că se construiește nu ar fi o problemă, în cazul în care legea ar fi respectată. Proiectele urbanistice trebuie să dețină toate autorizațiile necesare, primite de la autoritățile care au tocmai rolul de a monitoriza atent fiecare situație. Din păcate, potrivit informațiilor obținute de Gândul, nu se întâmplă întotdeauna așa, iar haosul urbanistic este un pericol major. Gândul prezintă două spețe care ridică suspiciuni în ceea ce privește legalitatea unor lucrări desfășurate de companii controlate de oameni de afaceri cunoscuți în zona litoralului și nu numai. Proiectul AXXIS Nova Resort & SPA din Mamaia Nord, dezvoltat prin compania GRUP PETROL MARIN SA, controlată de afaceristul Florin Cârstocea. Proiectul Euro Vial Residence SRL din Mamaia Nord, companie controlată de omul de afaceri Virgil Lixandru. Ambele proiecte se află în „curtea” Primăriei Năvodari, condusă de primarul Florin Chelaru. Potrivit surselor Gândul, au apărut semne de întrebare legate de ambele proiecte. Răspunsurile autorităților se lasă așteptate, iar un semnal de alarmă este absolut necesar. Florin Chelaru, primarul din Năvodari 1. Proiectul AXXIS Nova Resort & SPA din Mamaia Nord Un anunț care ridică multe semne de întrebare Sursele Gândul avertizează că apariția recentă a unui anunț privind modificarea proiectului autorizat „ridică întrebări serioase despre legalitatea lucrărilor executate în prezent”. Dezvoltatorul GRUP PETROL MARIN SA promovează proiectul AXXIS Nova Resort & SPA drept un resort de mari dimensiuni în Mamaia Nord, cu hotel, apartamente, beach bar, spații comerciale și facilități turistice. „GRUP PETROL MARIN SA anunţă publicul interesat asupra luării deciziei etapei de încadrare revizuite sau a deciziei de emitere a acordului de mediu revizuit pentru proiectul „MODIFICARE PROIECT ÎN CURS DE EXECUȚIE AUTORIZAT CU AC 246 DIN 20.08.2024 PRIN SCHIMBARE DE FUNCȚIUNE DIN RESTAURANT ÎN SPA, MODIFICĂRI INTERIOARE, MODIFICĂRI FAȚADE, MODIFICARE BALCOANE, RECOMPARTIMENTĂRI INTERIOARE” amplasat în ORAȘUL NĂVODARI, ZONA TRUP MAMAIA NORD, B-DUL MAMAIA NORD, NR. 145, LOT 2/1/2, JUDEȚUL CONSTANTA”, se precizează în anunț. Anunțul controversat publicat de GRUP PETROL MARIN SA Sursele Gândul afirmă că „în zona investiției se desfășoară activități de șantier, deși procedura de mediu pentru modificările propuse nu pare finalizată”. Potrivit acelorași surse, situația ridică mai multe întrebări legitime: Există o nouă autorizație de construire pentru modificările anunțate? Sunt executate lucrări diferite față de proiectul autorizat inițial? Au fost obținute toate avizele necesare înainte de continuarea execuției? „Conform legislației în construcții, modificările importante aduse unui proiect autorizat necesită, în anumite condiții, emiterea unei noi autorizații de construire înaintea executării efective a lucrărilor. În lipsa unei clarificări oficiale din partea autorităților, există suspiciunea că unele lucrări ar putea fi executate fără o autorizare completă sau cu depășirea cadrului aprobat inițial”, spun sursele Gândul, în exclusivitate. „Această aparentă pasivitate instituțională ridică semne de întrebare serioase” Lucrările sunt vizibile în teren, avertizează sursele Gândul. Numai că, până în acest moment, „nu există informații publice privind măsuri ferme luate de autoritățile competente. Primăria, Poliția Locală și Inspectoratul de Stat în Construcții sunt instituțiile care ar trebui să verifice dacă lucrările executate respectă autorizația existentă și dacă modificările aflate în procedură de mediu sunt implementate legal. Cu toate acestea, sursele Gândul prezintă un tablou general îngrijorător. „Nu au fost comunicate sancțiuni. Nu a fost dispusă oprirea lucrărilor. Nu au fost prezentate concluzii ale unor controale oficiale. Activitatea din șantier pare să continue fără intervenții vizibile din partea autorităților. Această aparentă pasivitate instituțională ridică semne de întrebare serioase privind modul în care este aplicată legea în cazul marilor dezvoltări imobiliare de pe litoral. În mod normal, în situația în care există suspiciuni de executare a unor lucrări fără autorizație sau cu nerespectarea acesteia, autoritățile competente au obligația să efectueze verificări și să dispună măsurile prevăzute de lege, inclusiv oprirea lucrărilor”, explică sursele Gândul. Omul de afaceri Florin Cârstocea Precedentul beach barului fără autorizație și legături cu vechi dosare DNA Potrivit surselor Gândul, aceasta „nu este prima controversă care vizează dezvoltatorul”. „Anul trecut, aceeași GRUP PETROL MARIN SA, controlată de afaceristul Florin Cârstocea, ar fi funcționat pe litoral cu un beach bar fără autorizație de construire. Beach barul a fost amplasat chiar în zona plajei aferente proiectului AXXIS. Sursa – termene.ro Situația a fost reclamată în spațiul public și a alimentat suspiciuni privind modul în care sunt respectate regulile urbanistice și de autorizare în cazul investițiilor derulate de companie. În materialele oficiale de promovare apar explicit facilități precum „AXXIS Beach” și „Beach Bar & Bistro”, integrate în conceptul resortului. Numele dezvoltatorului și al omului de afaceri Florin Cârstocea apare și în dosarul controversat al proiectului RHC City Crown / Riviera Residence din Mamaia. Cazul a făcut obiectul unor anchete DNA privind reautorizarea unei construcții ridicate pe plajă. În acel dosar, fostul primar Decebal Făgădău și mai mulți funcționari din Primăria Constanța au fost acuzați că ar fi emis o nouă autorizație de construire după ce instanța anulase definitiv autorizația inițială a complexului. Instanțele au constatat atunci probleme privind construirea pe terenuri din zona plajei Mamaia”, au dezvăluit sursele Gândul, în exclusivitate. NOTA REDACȚIEI – Gândul a solicitat explicații de la de la Primăria Năvodari în legătură cu lucrările executate, acum, de GRUP PETROL MARIN SA. Până la ora apariției acestui material nu a sosit, încă, un răspuns. Rețeaua de firme a omului de afaceri Florin Cârstocea / Sursa – termene.ro 2. Proiectul Euro Vial Residence SRL din Mamaia Nord De la o cherhana la structură masivă din beton armat pe plajă Euro Vial Residence SRL, companie controlată de omul de afaceri Virgil Lixandru, este acuzată că a deviat total de la autorizația de construire primită pentru un „popas pescăresc” în Mamaia Nord. „În locul unei construcții ușoare, pe plajă a fost ridicată o structură masivă din beton armat, fără ca societatea să dețină acordul obligatoriu al Comisiei de Zonă Costieră. Amplasamentul se află în orașul Năvodari, iar autoritățile locale par să închidă ochii”, dezvăluie sursele Gândul. Sursa – termene.ro Agenția pentru Protecția Mediului Constanța a emis, la începutul anului 2024, acordul de
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția
Singurele pensii care cresc în anul 2026 în România: 200.000 de pensionari sunt vizați. Care este condiția. 200.000 de rezerviști din sistemul de apărare, ordine și siguranță publică au primit vestea mult așteptată. Legea care le-ar fi majorat pensiile și care a fost declarată neconstituțională de CCR a revenit în Parlament, scrie newsweek.ro. Parlamentarii o vor pune în acord cu ce a decis CCR. Pensiile militare nu au crescut la marea recalculare din septembrie 2024. A existat însă promisiunea privind creșterea pensiilor militare. Ce se întâmplă cu restul pensiilor Legea prevede indexarea pensiilor militare atunci când cresc soldele. „Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor, în procentajele stabilite la art. 29 şi 30 (pentru pensiile de serviciu – n.r.) şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, (…) astfel: Potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie şi a drepturilor băneşti, care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii, şi valorificate în ultima decizie de pensie, ale căror drepturi au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, În funcție de gradul militar/profesional deținut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu și media soldelor de funcție/salariilor de funcție deținute în lunile consecutive de activitate care fac parte din baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei militare de stat, conform legii”, spunea legea. Legea a fost atacată la CCR de Avocatul Poporului. CCR a declarat legea de creștere a pensiilor specială neconstituțională. Cum au „căzut” creșterile de pensii la CCR Într-o analiză, Sindicatul Polițiștilor arată că legea a fost declarată neconstituțională dintr-un singur motiv: S-a încălcat principiul egalității în drepturi (art. 16 alin. 1), din două perspective: excluderea de la actualizare a pensionarilor militari care exercită demnități publice (art. 59³) și existența a două regimuri de echilibrare a pensiilor, după data ieșirii la pensie (art. 59¹). După ce CCR declară neconstituțională o lege, Parlamentul are obligația să îndrepte erorile care au făcut-o astfel și să o refacă pe baza observațiilor CCR. Apoi trebuie să voteze din nou. Timp de 1 an și 2 luni acest lucru nu s-a întâmplat. Zilele acestea legea de creștere a pensiilor militare declarată neconstituțională a reapărut pe ordinea de zi a Camerei Deputaților. Comisia pentru buget, finanțe, bănci a Camerei Deputaților a reintrodus pe ordinea de zi pentru ședința din data de 9 iunie 2026 (marți), Proiectul de Lege Plx 540/2024 (Legea 559/2024) pentru completarea Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat. Prin această decizie, parlamentarii doar respectă obligația clară de reexaminare a legilor declarate neconstituționale a priori înainte de promulgare, pentru punerea în acord a textului legislativ cu decizia Curții. În consecință, legea care prevede creșterea pensiilor militare (rezerviștilor din sistemul de apărare, ordine publică și siguranță) urmează să fie curățată de elementele de neconstituționalitate, supusă la vot și adoptată. Pensiile civile, înghețate În 2026, cele 4,6 milioane pensii civile rămân înghețate în România. Valoarea punctului de referință rămâne 81 de lei. VPR-ul ar fi trebuit să urce la 97 de lei dacă se operau cele două indexări din 2025 și 2026. Și indexarea pensiilor la 1 ianuarie 2027 se află în incertitudine. Autorul recomandă:
România de la o țară de proprietari la o țară de chiriași
Visul de a avea propria casă devine aproape o utopie în România. Într-o țară în care prețurile locuințelor urcă mult mai rapid decât cresc veniturile reale, să îți mai cumperi un apartament a devenit o himeră pentru foarte mulți români. În marile orașe ale României, prețurile la locuințe au ajuns chiar să le depășească pe cele din capitale europene mai bine clasate. Însă criza imobiliară este întreținută discret de anumite entități cu interes speculativ, arată o analiză Frames. Pe de altă parte, criza este întreținută și de o lege dată discret de Guvernul Bolojan, care face ca românii să își poată pierde casele mai repede. Fără strategii naționale de locuire și măsuri concrete de protecție a cumpărătorilor autohtoni, România va pierde rapid statutul de țară cu cei mai mulți proprietari din Europa, lăsându-și viitorul la mila speculatorilor. De la raiul proprietarilor în infernul chiriașilor România riscă să devină în următorii ani o ţară de chiriaşi, controlată de fonduri de investiţii, algoritmi şi capital global, din cauza creşterii într-un ritm mult mai rapid a preţurilor la locuinţe decât veniturile reale, potrivit unei analize realizate de firma de consultanţă Frames. Prețurile la locuințe, atât cele vechi, cât și cele din noile complexe rezidențiale, au crescut accelerat în ultimii ani, deși veniturile românilor nu au ținut pasul cu acestea, nici măcar în principalele orașe ale României. Ca atare, mulți tineri sunt nevoiți să locuiască în continuare alături de părinți sau bunici. S-a ajuns chiar la situația paradoxală în care prețurile apartamentelor, caselor, vilelor din București, Cluj, Timișoara sau Brașov să fie mai mari decât în mari capitale ale Europei, precum Praga, Varșovia sau zona Berlin. Însă această creștere nu este una organică, cerută de legile concrete ale pieței imobiliare, ci una artificială. Ea este întreținută în special de fondurile de investiții, care cumpără cartiere întregi pentru a ține apartamentele goale și a le revinde în scopul maximizării profitului. Riscul ca românii să își piardă locuințele este unul cât se poate de real. Așa cum a scris Gândul încă de la începutul anului, românii pot rămâne mai ușor fără case din cauza noii legi a impozitării dată de Guvernul Bolojan. Practic, statul nu mai apelează la un notar pentru recuperarea datoriilor, ci le încredințează direct firmelor de recuperare. Fondurile de investiții cumpără în serie apartamente, care rămân goale ani de zile Pe fondul transformărilor dramatice prin care trece piața de profil, suntem martorii unei schimbări profunde de paradigmă: România riscă să devină în următorii ani o țară de chiriași. Autorii analizei avertizează că există fonduri de investiţii în piaţă care, alături de o serie de mici investitori români, cumpără apartamente în serie. Iar acestea rămân goale ani de zile, cum se întâmplă mai ales în Capitală. Fondurile de investiții cumpără masiv apartamente, distorsionând piața Mizele din spatele acestor tranziții accelerate sunt: Dominația capitalului global: Locul cumpărătorilor de rând, care vor un cămin pentru familie, riscă să fie luat de mari fonduri de investiții, algoritmi speculativi și corporații internaționale. Proprietățile devin simple active financiare controlate de la distanță. Bariera veniturilor: Pentru tinerii din clasa medie, avansul solicitat și dobânzile actuale transformă creditarea într-o povară mult prea greu de dus, blocându-i pe viață în piața chiriilor. Fondurile de investiții din România oferă o alternativă la depozitele bancare clasice. Sunt împărțite în principal în fonduri deschise de investiții (OPCVM) și fonduri de închise (sau ETF-uri). Acestea sunt administrate de societăți specializate (SAI) și sunt autorizate de Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). În Cluj și București, casele au atins prețuri insuportabile pentru foarte mulți români „În Bucureşti, un apartament standard cu două camere situat într-o zonă accesibilă precum Floreasca, Drumul Taberei sau Titan variază în prezent între 120.000 şi 180.000 de euro. Raportat la un salariu mediu net local cuprins între 1.200 şi 1.400 de euro pe lună, achiziţia necesită echivalentul a 8, 9 sau chiar 10 salarii anuale integrale”, se precizează în studiu. Trebuie remarcat faptul că acest calcul presupune ipoteza utopică în care cumpărătorul nu cheltuieşte absolut niciun ban pentru hrană, chirie sau utilităţi timp de un deceniu. Clujul deține recordul național la cele mai scumpe locuințe „Situaţia din Cluj-Napoca este şi mai severă pentru bugetul unei familii. Tariful mediu pe metru pătrat a depăşit pragul de 2.500 – 3.000 de euro în anumite cartiere. Dinamica veniturilor locale, deşi superioară mediei naţionale, nu a putut ţine pasul cu această explozie speculativă. Nici alte oraşe din ţară precum Braşovul, Sibiu, Timişoara, Constanţa sau Iaşiul nu mai oferă un refugiu accesibil. Deşi preţurile sunt uşor mai temperate, raportul dintre valoarea de tranzacţionare a imobilelor şi veniturile medii ale populaţiei s-a deteriorat vizibil în ultimul deceniu”, atrag atenţia realizatorii analizei. Autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament mare Motivele scumpirilor locuințelor sunt unele evidente: De la creşterea preţurilor la materialele de construcţii, a costurilor logistice în general Presiunea tot mai mare pe cerere venită ca urmare a migraţiei populaţiei din rural spre urban în căutarea unor condiţii mai bune de viaţă, a unor salarii mai mari. O altă cauză mai veche, care se leagă de comportamentul actual al fondurilor de investiții, ţine de răspunsul băncilor centrale la marea criză economică din 2008. Acea criză a dat startul folosirii unor algoritmi de stabilire a prețurilor imobiliare, în direcția maximizării profiturilor pentru investitorii lor. „Prin injectarea de lichidităţi masive şi reducerea dobânzilor aproape de zero, autorităţile au inundat pieţele cu bani ieftini care căutau randament. În anul 2012, fondul de investiţii Blackstone a profitat de colapsul pieţei americane şi a cumpărat peste 80.000 de case confiscate de bănci în doar doi ani. Acest moment a marcat naşterea proprietarului instituţional de masă, o corporaţie care foloseşte algoritmi de stabilire a preţurilor şi departamente juridice uriaşe pentru a maximiza profitul investitorilor săi”, se explică în raport. Cum lucrează capitalul de tip „refugiu”. De ce multe cartiere rezidențiale se vând la pachet încă din faza de proiect Acest capital de tip refugiu a inundat ulterior întreaga lume, inclusiv România, atrag atenţia reprezentanţii Frames. În oraşe precum Bucureşti, Cluj sau Iaşi,
Ce recoltă a putut obține ferma din Cluj care în aprilie a încălzit plantația de cireși cu 4000 de lumânări
Dacă 2025 a fost un sezon dificil, din cauza faptului că înghețul a provocat mari daune, anul acesta se estimează o recoltă uriașă la Ferma „Steluța”, din Cluj. Este locația devenită celebră după ce în aprilie a folosit 4000 de lumânări ca să încălzească plantația de cireși. Potrivit Cluj24, ferma clujeană se așteaptă să facă între 250 și 300 de tone de cireșe. „Este o recoltă net superioară” Potrivit fermierilor, diferența față de anul trecut au făcut-o investițiile în sistemele de protecție împotriva fenomenelor meteo extreme. Achiziționând aceste sisteme, și-au salvat, practic, producția. Iar roadele se văd: de trei ori mai multe cireșe decât în 2025. În 2025, la „Steluța” s-au cules aproximativ 80 de tone de cireșe. Acum, estimarea este undeva între 250 și 300 de tone. „Este o recoltă net superioară. Anul trecut am avut doar circa 80 de tone, restul fiind compromise de îngheț. Anul acesta am reușit să protejăm livada, iar diferența se vede direct în cantitate”, a explicat Iulia Mitre. Ferma „Steluța” este celebră după ce în luna aprilie a folosit aproximativ 4.000 de lumânări antiîngheț pentru a proteja florile de cireș în timpul unei nopți cu temperaturi negative. La vremea respectivă, reprezentanții fermei spuneau că tot costul intervenției a fost de aproximativ 40.000 de euro. Cireșele se vând, în această perioadă, cu 35 de lei, dar prețul variază în funcție de evoluția pieței. „Săptămâna aceasta prețul este de 35 lei/kg, dar fluctuează în funcție de piață. Nu practicăm prețuri diferențiate în funcție de varietate”, a precizat reprezentanta fermei. Potrivit acesteia, prețul este influențat atât de cerere și ofertă, cât și de costurile de producție. Bineînțeles, contează la fel de mult și investițiile necesare pentru protejarea culturilor. RECOMANDAREA AUTORULUI: Cât au ajuns să coste cireșele și căpșunele în piețele din București. De la 150 de lei kilogramul, acum sunt un chilipir Pepenii oltenești ajung mai târziu în piețe din cauza frigului
Succes de etapă în cazul Robor al Consiliul Concurenței în procesul cu Băncile dominante din România. Primele două procese au fost câștigate de CC
Consiliul Concurenței a anunțat miercuri că a câștigat procesele intentate de două bănci implicate în investigația privind stabilirea indicelui ROBOR. Magistrații de la Judecătoria sector 1 și Curtea de Apel București, pe rolul cărora au ajuns acțiunile a două dintre cele zece bănci vizate de investigația demarată în 2022 de Consiliul Concurenței au dat câștig de cauză autorității naționale din domeniu, după cum au anunțat oficialii instituției, publică Mediafax Este vorba de acțiuni menite să oprească investigația, nu se contestare a decizie asumate a plenului, acțiuni care sunt fie anunțate de bănci, fie previzibile, din practica anterioară. Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel: Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Amenzi fără precedent Conform deciziei plenului, anunțată duminică, autoritatea de concurență a sancționat 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro) pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR. „Aceste acțiuni reprezintă o premieră. Niciodată în istoria Consiliului Concurenței nu s-a mai întâmplat așa ceva: băncile au încercat pe toate căile, fie la judecătorie, fie la Curtea de Apel, să blocheze finalizarea investigației. O companie care se consideră nevinovată merge în instanță pentru a-și dovedi nevinovăția. În acest caz, însă, băncile s-au adresat instanței, cerând suspendarea audierilor, deliberărilor și redactarea deciziei, cu scopul de a ne împiedica să finalizăm investigația. Ultimul proces s-a judecat luni dimineață, iar instanța a confirmat faptul că demersurile de blocare a procedurilor nu au avut fundament legal”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, citat în comunicatul transmis miercuri, preluat de Mediafax. Strategia băncilor Una dintre bănci a solicitat instanței accesul la documente cu caracter protejat, fără a respecta procedurile legale aplicabile. Potrivit legislației, părțile investigate pot solicita instanței verificarea modului în care autoritatea a administrat probele, numai după primirea deciziei cu motivarea extinsă. Totodată, banca a cerut suspendarea organizării ședinței audierilor, demers care ar fi avut ca efect blocarea adoptării unei decizii de către Plenul Consiliului Concurenței. În cadrul audierilor, companiile investigate își prezintă punctul de vedere în fața Plenului instituției, înainte ca acesta să ia o decizie finală. Cea de-a doua bancă a solicitat suspendarea deliberărilor (adoptarea deciziei) Plenului Consiliului Concurenței, precum și a elaborării/redactării deciziei cu motivarea extinsă, tot pentru a bloca finalizarea investigației. Instanțele au respins solicitările ca fiind inadmisibile. Sentințele instanțelor nu sunt definitive, băncile putând face recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție, publică aceeași sursă. Recomandarea autorului: Cutremur pe piața bancară românească. 10 bănci amendate de Consiliul Concurenței cu 3,73 miliarde lei. Care este motivul
Primul vaccin proiectat cu AI a fost testat pe oameni. Rezultatele premierei medicale
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au dezvoltat primul vaccin proiectat de Inteligența Artificială. Compomenta cheie a vaccinului a fost proiectat în întregime de AI și a fost testat cu succes pe oameni. Rezultatele sunt promițătoare. Obiectivul este unul ambițios: un vaccin care să ofere imunitate nu doar împotriva variantelor COVID, ci împotriva tuturor virusurilor provenite de la lilieci ce se pot transmite la oameni. Problema vaccinurilor tradiționale Potrivit Science Alert , vacinurile tradiționale antrenează sistemul imunitar pentru a recunoaște numai un singur virus specific. Problema e că virusul poate suferi mutații ulterior. În 2021, oamenii de știință au fost nevoiți să creeze noi vaccinuri pentru a face față la noi tulpini de coronavirus. Cu ajutorul AI, medicina modernă ar putea combate nu doar variantele cunoscute ale virusului SARS-CoV-2, ci toate coronavirusurile similare care pot provoca pandemii în viitor. Vaccinurile cu algoritmi ADN Vaccinurile proiectate cu algoritmi AI ar putea fi soluția, fiindcă pot analiza datele genetice de la toate variantele de virusuri. Ar trebui să funcționeze împotriva întregii familii, nu doar împotriva tulpinii, scrie publicația. Echipa de cercetători de la Cambridge au folosit AI pentru a scana toate virusurile porvenite din familia sarbecovirusurilor Avantajele vaccinului ADN: gata cu acul! . Un avantaj al vaccinului este că nu va mai fi necesar un ac pentru a fi administrat în corp, ci dosr prin intermediul unui jet de lichid de mare presiune care pătrunde prin piele. În plus, AI poate dezvolta vaccinuri cu ADN, care sunt mai stabile spre deosebire de vaccinurile pe bază de ARN mesager, precum Pfizer. Vaccinurile ADN sunt mai ușor de transportat și de depozitat în regiunile cu infrastructură medicală limitată. În urma testelor pe oameni, serul a produs anticorpi care să recunoască mai multe tipuri de sarbecovirusuri. Participanții l-au tolerat cu ușurință, neavând efecte adverse. Vaccinul este considerat sigur. Specialiștii susțin că noua tehnologie realizată cu ajutoru AI ar putea accelera dezvoltarea de vaccinuri universale împotriva gripei, Ebola și altor virusuri care pot provoca epidemii în viitor. Însă, până la realizarea unui vaccin universal mai sunt câțiva ani, iar în tot acest timp, inteligența artificială ar putea deveni un instrument de mare importanță în combaterea amenințărilor sanitare globale. Sursa Foto: Envato Autorul recomandă: CEO-ul Pfizer: „Am salvat lumea de la COVID. Acum, vom salva lumea de cancer”
De la Dragă Stolo la sârma ghimpată sau cum încearcă Eugen Tomac să copieze lacrimile politice ale maestrului său, Traian Băsescu
Dacă Institutul Național pentru Fizica Pământului ar avea un seismograf care măsoară intensitatea lacrimilor din politică, cel mai probabil, cele care au însoțit celebra sintagmă „Dragă Stolo” ar deține recordul în materie de impact. Lacrimile lui Traian Băsescu sunt detaliul memorabil. Consecințele au rescris jocul politic intern vreme de 10 ani. 18 iunie 2018, Eugen Tomac devine președintele PMP Discipolul său, Eugen Tomac intră acum, 22 de ani mai târziu, în arhiva istoriei lacrimilor din politic cu povestea sârmei ghimpate de la frontiera Basarabiei cu România. „Dincolo este țara ta” Atât Băsescu în 2004, cât și Tomac în 2026 au abandonat pentru câteva minute discursul instituțional și au recurs la o poveste personală cu puternică încărcătură simbolică. După „Dragă Stolo” a urmat candidatura, campania și Președinția României. Între cele două episoade există diferențe majore de context, dar și o coincidență greu de ignorat: atât mentorul, cât și elevul său politic au ajuns să își propulseze ascensiunea politică printr-un discurs cu intense note emoționale în care biografia a augmentat strategia. „Eu când m-am născut n-a fost vina mea că părinții mei s-au născut la margine de Imperiu, iar viața mea e strict legată de România. Orice copil român născut în Basarabia are două opțiuni: se uită spre est sau spre vest” Este foarte greu să explici… Atunci când te apropii de sârma ghimpată și știi că dincolo este țara ta, nu poți traduce acest sentiment. Este o chestiune care te marchează. Pentru mine, acest moment a fost definitoriu”, a declarat premierul desemnat, în lacrimi, la interviul acordat în premieră pentru Antena 3. În plină campanie pentru cele 233 de voturi de care guvernul său are nevoie în Parlament pentru învestitură. Relația dintre cei doi nu este una conjuncturală. Parcursul instituțional și politic al lui Eugen Tomac se suprapune aproape integral cu perioada în care Traian Băsescu a exercitat influență asupra dreptei românești. De la Administrația Prezidențială (cooptat la Cotroceni în 2006) și pozițiile deținute în guvernele susținute de Băsescu și până la PMP, Tomac a însoțit pas cu pas cariera politică a fostului președinte, până la retragerea sa din PMP. Ce spun sociologii despre cum se jonglează cu emoțiile în politică Cercetătorii din domeniul comunicării politice au studiat modul în care liderii politici obțin susținere publică nu doar prin programe și argumente, ci și prin narațiuni personale, simboluri și emoții. De la Martha Nussbaum și George Marcus până la Drew Westen și George Lakoff, numeroși autori au descris modul în care experiențele biografice și poveștile cu încărcătură simbolică pot deveni instrumente de legitimare politică. „Emoțiile au jucat dintotdeauna un rol esențial în comportamentul politic, însă ascensiunea rețelelor sociale le-a amplificat vizibilitatea și utilizarea strategică, în special în timpul campaniilor electorale. În cadrul teoriei inteligenței afective (Marcus și colab., 2000) și al literaturii privind mobilizarea emoțională (Matthes, 2022; Nabi, 1999), furia se remarcă drept o emoție cu un puternic efect mobilizator, capabilă să reducă ambivalența, să crească implicarea politică și să consolideze loialitatea față de propriul grup”, scrie George Marcus în cartea sa „Inteligența emoțională și politica”. Martha Nussbaum studiază rolul emoțiilor în democrație în lucrarea sa „Emoțiile în politică” și analizează cum comunitățile politice au nevoie de emoții publice pentru a crea solidaritate și coeziune socială. Karin Wahl-Jorgensen vorbește, de asemenea, despre modul în care mass-media transformă emoțiile politicienilor în resurse de comunicare. Theodor Stolojan și-a anunțat pe 2 octombrie 2004 retragerea de la conducerea PNL și din cursa prezidențială. În imagine, Theodor Stolojan și Traian Basescu Plânsul explicit al liderilor în politica din România este relativ rar Totuși, deși politica românească este foarte conflictuală, plânsul explicit al liderilor este relativ rar. Presa a inventariat mai multe momente în care Băsescu a ales să nu-și reprime emoțiile: la confirmarea aderării României la UE, la Muzeul Holocaustului sau la unele ceremonii militare și comemorative. Din punct de vedere al notorietății, niciunul nu a depășit însă „Dragă Stolo”. Sunt momente în care și alți lideri politici au fost surprinși la limita de a izbucni în lacrimi în momente de criză din carieră sau în conjuncturi cu încărcătură emoțională. Este cazul lui Adrian Năstase, Crin Antonescu, Emil Constantinescu (celebrul „m-a învins sistemul), Victor Ponta, Viorica Dăncilă sau Mircea Geoană, în noaptea alegerilor din 2009. Cele mai multe sunt emoții spontane, care nu s-au transformat ulterior în capital politic. „Dragă Stolo”, momentul urmat de cea mai puternică acumulare de capital politic Lacrimile lui Băsescu din 2004 rămân în istoria contemporană ca fiind cele urmate de cea mai puternică acumulare de capital politic din istoria postdecembristă. Celebra sintagmă a fost rostită de Traian Băsescu pe 2 octombrie 2004, când liderul PNL, Theodor Stolojan, și-a anunțat, printre lacrimi, retragerea din cursa prezidențială și din viața politică din motive de sănătate. Acest moment a rămas un reper în politica românească, fiind analizat de presă și ulterior readus în discuție de-a lungul anilor în diverse contexte politice. Traian Băsescu i-a mulţumit lui Stolojan pentru „şansa” pe care i-a dat-o de a constitui Alianţa PNL-PD şi l-a asigurat că, dacă va rămâne cu sufletul alături de liberali şi democraţi, această formaţiune va câştiga alegerile. Pe atunci primar al Capitalei și în cărți pentru funcția de premier, Băsescu a vorbit printre lacrimi, pentru ca ulterior să candideze la președinție și să îl scoată din cursă pe Adrian Năstase. Practic, la mai puțin de 3 luni după momentul emoțional, pe 21 decembrie 2004, Băsescu se instala deja la Cotroceni și începea în forță primul său mandat. Iată discursul integral al lui Traian Băsescu: „Domnule preşedinte, dragă Stolo, Îţi mulţumesc că am făcut parte din Guvernul tău în 91-92, îţi mulțumesc pentru respectul pe care l-ai arătat colegilor mei din Partidul Democrat în calitate de co-președinte al Alianţei, îți mulțumesc pentru dorinţa de a da o speranţă românilor într-o altfel de Românie, îţi mulțumesc pentru șansa pe care mi-ai dat-o ca împreună să facem cea mai spectaculoasă construcţie politică a anului 2004. Am discutat mult, am hotărât împreună şi te asigur, în fața țării, că dacă vei rămâne cu sufletul alături de
Paul din Focșani a cumpărat un pepene la 21 lei, din Kaufland. Abia când a ajuns acasă și l-a tăiat, și-a dat seama ce „țeapă” a luat
Paul din Focșani a cumpărat un pepene la 21 lei, din Kaufland. Abia când a ajuns acasă și l-a tăiat, și-a dat seama ce „țeapă” a luat. „Bună ziua! Marfa Kaufland România!”, exclamă un client, după ce a cumpărat un pepene verde din Kaufland. Pe etichetă, totul pare în regulă: Pepene verde, greutate 4,6 kg, preț 20,90 lei. Din păcate, după ce a tăiat pepenele, Paul din Focșani a avut o surpriză neplăcută: fructul era aproape crud. Postarea omului a adunat 2.318 like-uri, 1.479 comentarii și 471 distribuiri, până la momentul redactării acestei știri. „Păi îi verde. Așa scrie pe etichetă. Ce-i greșit?”, glumește cineva. Altcineva îl ceartă chiar pe cumpărător: „Sunteți incredibili. De ce luați în sezonul ăsta, nu sunt tocmai Ok. Nu aveți răbdare să mâncați românești?” Un alt comentator spune că Paul poate merge cu bonul de casă pentru a primi banii înapoi. „Dacă îl cultivi în grădina ta, ești sigur că e bun? Nu, doar după ce îl tai. Kaufland pățește la fel. Când l-a cumpărat, a riscat”, scrie un alt internaut. Precizările Kaufland „Ne cerem scuze pentru situația relatată. Invităm clientul să se prezinte la Biroul de Informații din magazin pentru returnarea contravalorii produsului, pe baza bonului fiscal. Tratăm cu atenție fiecare feedback primit și facem eforturi constante pentru a le oferi clienților noștri produse proaspete, de calitate și o experiență plăcută la cumpărături”, a transmis Echipa de Comunicare și Corporate Affairs Kaufland România’ Autorul recomandă:
Bogdan Chirițoiu: „Românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor pot începe acțiuni în instanță”
Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, îndeamnă românii care se consideră prejudiciați de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate pot începe acțiuni în instanță. Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, a anunțat marți seară, la Digi24, că persoanele care se consideră prejudiciate de practicile neconcurențiale ale băncilor acuzate că au avut înțelegeri concurențiale pot începe acțiuni în instanță. Băncile au făcut schimb de informații confidențiale și au viciat procesul, suține Chirițoiu. Persoanele afectate pot da băncile în judecată. Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele Chirițoiu spune că băncile au vorbit mult între ele, deși legea obligă să lucreze complet independent. „Problema însă este că procesul ăsta de fixare a ROBOR e foarte delicat. El nu se bazează pe tranzacții efective. Noi asta am descoperit. O bancă vede cât cotează altă bancă plus faptul că ei au schimbat informații între ei, au discutat metodologii. Deci prea multă colaborare, prea mult schimb de informații între firme care sunt concurente și care trebuie să-și țină foarte bine compartimentalizate activitățile”/ Cine sunt băncile amendate și ce amendă a primit fiecare Potrivit unui comunicat al Consiliului Concurenței, amenzile au fost aplicate astfel: ● Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei; ● BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei; ● Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei; ● Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei; ● ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei; ● Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei; ● Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei; ● CEC Bank SA: 332,98 milioane lei; ● UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei; ● Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei; ● Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei. Recomandarea autoruluil: Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, primele declarații după amenzile record aplicate băncilor: „Deciziile sunt executive”
GALERIE FOTO: Ce se întâmplă cu vila din Iași care a aparținut familiei Vlasov. Actualul proprietar nu se grăbește să o vândă
A trecut un an de când vila de pe strada Sărărie din Iași a fost scoasă la vânzare. Proprietatea care a aparținut familiei fostului președinte al Camerei de Comerț și Industrie a României, Mihail Vlasov, încă își caută un cumpărător. Potrivit Ziarul de Iași, chiar dacă proprietatea este promovată pe site-urile de specialitate la 2 milioane de euro, față de aproximativ 2,5 milioane euro anul trecut, actualul proprietar, omul de afaceri Ioan Zapodeanu, spune că nu se grăbește să încheie tranzacția și că nu ar accepta nici măcar o ofertă de 1 milion de euro cu plata integrală. „Nu, exclus”, a spus Zapodeanu, întrebat fiind dacă, în situația în care i s-ar oferi mâine 1 milion de euro cash, ar accepta tranzacția. Acesta spune că nu există presiune pentru vânzarea imobilului și că proprietatea rămâne în continuare o investiție valoroasă. Întrebat dacă istoricul vilei care a aparținut celui supranumit „Împăratul” – avocatul Mihail Vlasov, o figură controversată în spațiul public – influențează în vreun fel procesul de vânzare, Zapodeanu a precizat că nu consideră că ar fi un aspect important. Citiți continuarea pe Ziarul de Iași Autorul recomandă: