CSM îi răspunde lui Dragoș Pîslaru și denunță minciuni și dezinformare instituțională, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor
CSM îl acuză pe Dragoș Pîslaru de minciună, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor, arată instituția într-un comunicat de presă. „Comunicat de presă în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege. Mai mult, adaugă CSM, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toți colegii din instanțe și parchete. O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală. În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea. Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional. Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional”, transmite CSM. Pîslaru acuză CSM că a creat o polemică pe tema salariilor din Justiție: ”Probabil știau că problema era deja rezolvată” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a alimentat o polemică în spațiul public pe tema salarizării funcțiilor de conducere din sistemul judiciar, deși problema ar fi fost deja soluționată în proiectul noii legi a salarizării. Pîslaru susține că modificările au fost convenite în urmă cu două-trei săptămâni în urma consultărilor cu Ministerul Justiției. Declarațiile au fost făcute joi, într-o intervenție telefonică la Digi24, după ce CSM a criticat public poziționarea salarială a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în proiectul legii salarizării bugetarilor.
Huawei Pura X View este primul smartphone nepliabil cu ecran wide
Huawei Pura X View ar putea fi o bună alternativă pentru utilizatorii atrași de formatul wide-screen, dar care nu doresc neapărat să facă trecerea la Galaxy Z Fold8 sau alt model pliabil bazat pe acest concept. Prezentat (deocamdată) pentru consumatorii din China, Huawei Pura X View are ca element de atracție ecranul cu rată de aspect 16:9.5, mai scund decât la un smartphone convențional și puțin mai lat. Apărând ca o mini-tabletă de buzunar, Pura X View cântărește numai 201 grame și adăpostește un acumulator de 7000 mAh bazat pe tehnologia siliciu-carbon. Revenind la ecranul OLED, panoul cu rezoluție 2,232 × 1,320 pixeli poate atinge până la 6500 de niți de luminozitate în modul boost și este încadrat cu o ramă de 1,05 mm lățime, corespunzător unui raport ecran carcasă de 96,1 %. Din păcate anunțul publicat de Huawei nu a inclus și lista completă cu specificații, dar aflăm că telefonul oferit în patru opțiuni de culoare vine cu 12GB RAM în echiparea standard și poate fi comandat în versiune cu până la 1TB de stocare internă. Subțire și ușor, Huawei Pura X View poate fi pre-rezervat direct din pagina de produs apărută în magazinul online Huawei, însă doar dacă ești din China. Potrivit dezvăluirilor apărute în rețeaua weibo, Pura X View vine cu ecran de 6.39 inch, este motorizat de chipsetul Kirin 9030s și dispune de trei camere foto a câte 50 megapixeli fiecare. Din păcate prețul și disponibilitatea în piețele globale nu sunt cunoscute în acest moment. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent
Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 – cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare. Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice. Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.
Vești bune (dar nu prea): actuala husă iPhone 17 Pro probabil că se va potrivi și pe noul iPhone 18 Pro
Nimic nu poate rezuma mai succint lipsa de interes pentru inovarea designului iPhone decât husa de protecție: dacă accesoriul cumpărat pentru iPhone 17 Pro se potrivește și pe iPhone 18 Pro fără să arate „ciudat”, atunci probabil că merită să-ți reconsideri pe loc cea mai recentă decizie de upgrade. Apple pare că este luat „la ochi” chiar de producătorii de accesorii, puțin nemulțumiți că nu vor putea lansa accesorii iPhone 18 Pro complet noi, pe motiv că și cele vechi se potrivesc la fel de bine: ”Anul acesta, entuziasmul pentru noile iPhone-uri pare să fie îndreptat în principal spre modelul pliabil. Nu a existat la fel de multă agitație în jurul iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max; acest lucru s-ar putea datora faptului că se schimbă foarte puține lucruri. Sigur, iPhone 18 Pro Max ar putea primi o diafragmă variabilă, dar ce altceva se schimbă? Se pare că nu prea multe.” Pe scurt, Apple a pus „pauză” lansării iPhone 18 în echipare „vanilla” și a depus cam zero efort pentru îmbunătățirea designului iPhone Pro. Drept dovadă, producătorii care vând deja huse pentru iPhone 17 Pro, pretind că acestea se potrivesc fără probleme și cu iPhone 18 Pro, semn că designul-ul se schimbă atât de puțin încât nici nu merită să-ți bați capul dacă decizia ta de a crede este bazată în primul rând pe criteriul design. Și nici măcar nu e ceva nou, Google a făcut asta încă de la seria Pixel 9. Ce-i drept, leak-ul nu vizează și modelul iPhone 18 Pro Max. Va trebui să așteptăm și să vedem dacă nu cumva Apple a muta vreun senzor-ceva, care să rupă compatibilitatea cu accesoriile actuale. Singura veste „bună” ar fi că Apple va anunța noile modele iPhone 18 Pro / Pro Max pe 9 septembrie, așa că nu va dura prea mult până să vedem exact despre ce este vorba. Dar fără iPhone 18 „vanilla” sunt șanse mari ca fanii iPhone cu buget mai restrâns să amâne din start decizia de cumpărare și nu este atât de sigur că vânzările modelului iPhone Ultra (mult mai scump) vor compensa pe deplin dezechilibrul creat. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Raport BNR:Investițiile străine, prăbușite sub Bolojan. De 6 ori mai puțini bani decât cu Ciolacu
Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult. Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate. Astfel, în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%. Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă. Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu? În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat. Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește. Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat. Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat. În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă. Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul. Vine chiar de la companii. AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional. Rezultatele sunt dure. 40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante. Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat. Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.
Google va opri producția oricăror dispozitive Pixel în China, înaintea Apple
Deja se conturează un nou trend îngrijorător: producătorii chinezi de telefoane high-end se retrag pe repede-înainte din piețele occidentale, iar brandurile occidentale par să urmărească același lucru, lăsând „pe uscat” partenerii OEM din China. Ce ar putea să însemne toate astea? Conform informațiilor obținute pe surse, Google va opri fabricarea oricăror produse Pixel în China nu mai târziu de anul viitor. Adică smartphone-uri, ceasuri inteligente și căști wireless de orice fel. Deja, reorganizarea strategiei de business în jurul unei strategii „fără China” nu mai poate fi ascunsă. În ultimii ani, Google și-a extins capacitatea de producție în Vietnam și India pentru a reduce dependența de China, însă o parte „semnificativă” a produselor Pixel sunt încă fabricate în China. Dar nu pentru mult timp. Potrivit noului „plan de acțiune”, 2027 va marca debutul producției Pixel exclusiv în fabricile din Vietnam. Și chiar dacă telefoanele sunt mai complicat de fabricat decât ceasurile inteligente și căștile, compania este acum încrezătoare că poate face trecerea completă. Dacă planul Google reușește, atunci Pixel va fi a doua marcă globală de telefoane care va face această tranziție, după Samsung. Și cumva e mai ușor pentru Google să facă asta, deoarece nu vinde niciun telefon în China, iar dispozitivele vândute în alte regiuni ale lumii nu reprezintă oricum un procentaj atât de mare din vânzări încât să conteze. Nici pentru Samsung nu a fost chiar atât de greu, deoarece cota de piață în China este oricum neglijabilă. Cert este că reașezarea strategiei de business nu pare a fi doar despre Google/Pixel, ci despre geopolitică mai mult decât orice. Chiar și fără piața din China, Google intenționează să livreze cu 8-10% mai multe smartphone-uri Pixel anul acesta, comparativ cu cele 12 milioane de unități de anul trecut. Iar completarea este oferită de un alt informator, care susține că Google va prelua cota de piață deținută până acum de Xiaomi și alți producători smartphone, în piața din SUA, Japonia și chiar Europa. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
După ce a luptat cu dârzenie împotriva antieuropenismului, CTP îndeamnă la excluderea României din UE
Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai mari apărători ai cordonului sanitar, îndeamnă, într-o postare pe Facebook, la excluderea României din Uniunea Europeană. Ziaristul, lipsit de fundamente raționale în declarațiile sale, îl acuză pe Marcel Ciolacu de „caracterul rebel” al Curții Constituționale, instituție care, în opinia sa, ar fi responsabilă pentru inițierea „legii anti Fritz”. Acuzațiile CTP-iste nu se opresc aici, ci continuă să îl vizeze pe Ciolacu. Ziaristul continuă să repete afirmațiile propagandistice la adresa fostului premier, pe care îl acuză că ar fi dat „șpăgi electorale” din fondul de rezervă al țării. „Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat”, afirmă încrezător Cristian Tudor Popescu. Desigur, cel mai mare țap ispășitor rămâne Călin Georgescu, din cauza căruia, CCR s-ar crede astăzi mai presus de constituție, subliniază ziaristul. CTP cere excluderea României din UE și Consiliul Europei Situația politică, economică și juridică a statului român reprezintă, în opinia lui Cristian Tudor Popescu, condițiile ideale pentru ca România să fie exclusă din Uniunea Europeană. De data aceasta, mesajul nu vine din partea unor „pro-ruși”, ci tocmai de la unul dintre marii militanți ai direcției europene. Nu în ultimul rând, ziaristul afirmă că România nu merită să facă parte nici din Consiliul Europei, un organism de apărare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Îmbrățișarea directivelor și politicilor europene, fără cel mai mic gest de contestare sau punere sub semnul întrebării, a devenit o condiție inerentă partidelor politice, pentru a nu fi catalogate drept „extremiste”. „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, a transmis CTP.
ANRE aprobă un mecanism prin care consumatorii pot fi plătiți pentru a-și reduce voluntar consumul de energie. Cum funcționează serviciul
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) anunță că introduce un nou mecanism prin care consumatorii de energie electrică eligibili pot fi plătiți dacă acceptă voluntar să-și reducă temporar consumul într-un interval când sistemul are nevoie de flexibilitate. ANRE explică, într-un comunicat de presă, cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului, prin care reducerea voluntară și temporară a consumului de energie devine o resursă care poate fi tranzacționată pe piață. Practic, un consumator eligibil poate spune că este dispus să consume mai puțină energie într-un anumit interval, iar dacă oferta sa este selectată, primește bani pentru reducerea consumului. Cum pot fi plătiți consumatorii care sunt dispuși să facă economie de energie electrică Mecanismul va fi activat de Transelectrica atunci când sistemul are nevoie de flexibilitate, transmite instituția. Operatorul va stabili necesarul și va organiza o licitație, iar consumatorii eligibili, furnizorii sau agregatorii vor putea oferi o anumită cantitate de consum pe care sunt dispuși să o reducă și prețul pentru care acceptă acest lucru. Ofertelor selectate le va urma reducerea efectivă a consumului, verificată prin datele de măsurare, iar participanții care își respectă angajamentul vor fi remunerați. ”Noul mecanism introduce în piaţa de energie o resursă suplimentară: flexibilitatea consumului. Astfel, în anumite intervale, un consumator poate decide că este mai eficient economic să îşi reducă temporar consumul şi să valorifice această flexibilitate pe piaţă. Serviciul nu este destinat exclusiv situaţiilor de criză şi nu reprezintă o formă de raţionalizare a consumului. Participarea este complet voluntară, iar decizia aparţine consumatorului, în funcţie de propriile nevoi operaţionale şi de condiţiile economice din piaţă”, a transmis, miercuri, ANRE, într-un comunicat de presă. Mecanismul lansat de ANRE poate fi activat și în afara situațiilor de criză Autoritatea afirmă că activarea flexibilităţii consumului reduce presiunea asupra pieţei de echilibrare. ”Atunci când sistemul se poate echilibra prin reducerea voluntară a cererii, scade nevoia de a apela la resurse de echilibrare scumpe, ale căror costuri sunt ulterior decontate tot de către consumatori. Practic, fiecare MWh de flexibilitate contractat la un preţ competitiv înlocuieşte o resursă mai costisitoare din piaţa de echilibrare, cu efect direct asupra costului total suportat de piaţă”, explică ANRE. Preşedintele ANRE, George Niculescu, a precizat că, prin acest Regulament, flexibilitatea consumului devine o resursă care poate avea o valoare şi un preţ în piaţa de energie. ”Nu vorbim despre raţionalizare şi nici despre un mecanism rezervat exclusiv situaţiilor de criză. Vorbim despre posibilitatea unui consumator de a decide singur că, într-un anumit interval şi la un anumit preţ, este mai avantajos să reducă temporar consumul şi să fie plătit pentru această flexibilitate. Până acum ne-am obişnuit să privim echilibrarea sistemului în primul rând din perspectiva producţiei: dacă avem nevoie de mai multă energie, creştem producţia. Prin acest mecanism introducem şi cealaltă parte a ecuaţiei: în anumite momente, poate fi mai eficient şi mai ieftin să reducem voluntar cererea. Transformăm astfel consumatorii din participanţi pasivi în parteneri activi ai Sistemului Energetic Naţional. Este un instrument de piaţă, bazat pe competiţie şi pe decizia economică a fiecărui participant”, a declarat preşedintele ANRE, George Niculescu. Transelectrica va organiza licitațiile pentru energia economisită voluntar Cum funcționează serviciul de flexibilitate a consumului: Transelectrica stabilește necesarul de flexibilitate și organizează o licitație pentru perioada în care este necesară reducerea consumului. Consumatorii eligibili, furnizorii sau agregatorii care participă voluntar transmit oferte privind cantitatea de consum pe care sunt dispuși să o reducă și prețul solicitat. Transelectrica selectează ofertele cele mai avantajoase până la acoperirea necesarului. Reducerea efectivă a consumului este verificată prin datele de măsurare, prin raportare la profilul de consum stabilit conform regulamentului, precizează ANRE. Consumatorii care își respectă angajamentul sunt remunerați conform rezultatului mecanismului de piață. Ministerul Energiei a organizat, la începutul lunii august, o întâlnire de urgență cu cei mai mari consumatori industriali de energie electrică, în încercarea de a reduce presiunea asupra Sistemului Energetic Național. Autoritățile au urmărit să evite măsuri drastice, precum deconectarea unor consumatori, în contextul stării de alertă energetică instituită la nivel național.
Pixel 11 Pro XL, între flagship și antiflagship (review)
Pixel 11 Pro XL e flagshipul Google pentru 2026, dar nu un flagship așa cum te-ai aștepta. E diferit, într-un mod probabil greu de înțeles pentru utilizatorul obișnuit. Pentru că telefoanele Pixel, și cele Nexus dinaintea lor, n-au fost niciodată gândite cu adevărat for the regular guy, ci mai degrabă pentru cei care știau deja de ce aleg un Pixel. Și pentru că sunt familiarizat cu telefoanele Google, cred că am găsit cea mai simplă formulă prin care să explic această serie: Pixel e antiflagshipul. Smartphone-ul flagship este despre putere, specificații și demonstrații de forță. Cel mai rapid procesor, cea mai performantă cameră, cea mai rapidă încărcare, cele mai mari scoruri în benchmark-uri. Deci, dacă îți alegi smartphone-ul după scorul cel mai mare în benchmark-uri, cel mai probabil Pixel nu e pentru tine. SoC-ul Tensor a fost gândit în primul rând pentru ceea ce vrea Google să facă cu telefonul, nu ca să te impresioneze pe tine sau pe prietenii tăi. Pentru procesare de imagine, fluiditate inexplicabilă, AI și toate micile funcții pe care uneori nici nu le observi, dar care fac Pixelul să se simtă ca un Pixel. La Samsung sau Xiaomi te uiți întâi la hardware-ul pe care îl primești și apoi vezi ce știe să facă software-ul cu el. La Pixel lucrurile pornesc invers. Google decide ce vrea să facă telefonul și apoi construiește hardware-ul în jurul ideii. În unele scenarii rezultatul pare genial, în altele ai senzația că ai plătit preț de flagship pentru hardware care, pe hârtie, nu-și justifică banii. Și aici începe contradicția Pixelului. În ultimii ani, Google a încercat tot mai mult să transforme Pixelul într-un produs ușor de înțeles pentru utilizatorul de iPhone sau Samsung. Să-l facă, într-un fel, iPhone-ul Androidului. I-a creat o identitate, l-a făcut să arate premium, folosind metal și sticlă, i-a adăugat funcții inspirate sau compatibile cu ecosistemul Apple și, chiar sistemul magnetic Qi2. Nu i-a spus MagSafe, ci Pixelsnap. Dar sub toate astea a rămas același Pixel. Pixel n-a fost nici măcar despre hipstereală, deși așa părea la un moment dat. Erai cumva cool acum aproape zece ani (când a apărut primul Pixel) dacă aveai unul, deși majoritatea oamenilor nu știau ce telefon e ăla sau nici măcar nu auziseră de el. Erai în grupul entuziaștilor, dar aveai și un telefon suficient de fancy încât să dea bine la hipsterițe. Între timp hipstereala a dispărut, sau măcar n-am mai văzut-o eu, lumea cumva s-a manelizat, dar Pixelul a rămas același. Un telefon pentru oamenii care nu întreabă prima dată dacă are cel mai puternic procesor, pentru că știu cum se simte eleganța software și probabil au deja în cap niște modificări pe care vor să le facă astfel încât Pixelul lor să arate sau să se miște altfel. Pentru că, la bază, Pixel încă păstrează ceva din telefonul geek-ului. Din telefonul dezvoltatorului care scrie aplicații pentru Android și vrea să le și testeze. Doar că între timp s-a îmbrăcat frumos și s-a rătăcit printre „normies”. Și de asta te bagă puțin în ceață. Pornești de la premisa că dacă arată ca o rață, merge ca o rață și măcăne ca o rață, atunci e o rață. Pixelul arată elegant ca un iPhone, e un sandviș apetisant de metal și sticlă și se mișcă uneori chiar mai bine decât un iPhone. Dar tot nu e un iPhone și nici nu va fi vreodată. Google îl pune lângă iPhone și Samsung și îl vinde ca produs premium, dar undeva dedesubt a rămas tot telefonul geek-ului. Ai la dispoziție imaginile de fabrică ale software-lui, Android Flash Tool și posibilitatea de a-i debloca bootloaderul. „Detalii” despre care majoritatea celor care intră într-un magazin să cumpere un telefon de 1000 și ceva de euro probabil nici n-au auzit vreodată. Și mai există o idee care merită rediscutată: aceea că Pixel este „Androidul pur”. A fost prezentat așa de multe ori, dar Androidul pur este mai degrabă AOSP. Pixel este interpretarea Google asupra Androidului, cu propriile funcții, AI, integrarea serviciilor Google și Pixel Drops. Este telefonul pe care Google își arată propria viziune despre cum ar trebui să funcționeze Androidul. Și poate tocmai de asta Pixel 11 Pro XL mi se pare mai ușor de înțeles dacă nu-l privești ca pe încă un flagship. E antiflagshipul care costă cât un flagship. Pentru că flagshipul modern a ajuns să fie despre putere, specificații și demonstrații de forță. Pixelul e despre altceva: încercare, testare și, în final, despre o experiență cât mai personală. The Review Pixel 11 Pro XL – design, construcție și ecran Acum că am stabilit ce specie de animal e, hai să-l analizăm cu atenție. Pixel 11 Pro XL este un telefon cu look elegant, dar exceptând modulul transversal al camerelor are un design destul de generic. Modulul dorsal orizontal face parte din identitatea brandului de la Pixel 6, dar forma actuală e mai apropiată de ultimele 2 generații. Pixel 9 și 10 au avut modulul orizontal în formă de pilulă, dar cu o inserție de aluminiu în dreapta, care la Pixel 11 Pro XL a dispărut. Acum toată suprafața modulului e neagră. Este și un telefon mare la propriu, nu unul de care să uiți că-l ai în buzunar. Are dimensiunile de circa 163 × 76 × 7,6 mm și atârnă greu la 227 de grame. Carcasa are ramă lucioasă din aluminiu, spate mat protejat cu Gorilla Glass Victus 2, certificare IP68 și vine în: Canyon, Fog și Obsidian (cu ramă mată). Varianta testată de noi e în Olive, un verde interesant și cuminte. Butoanele power și volum sunt pe latura dreaptă a telefonului, locașul pentru cartela SIM care se introduce orizontal, așa cum n-am mai văzut pe nici un telefon până acum, este pe latura de sus. Latura stângă e complet goală, iar jos ai mufa USB-C (3.2) flancată de 2 difuzoare. Al treilea difuzor e sus, deasupra ecranului, într-o fantă extrem de subțire și aproape invizibilă, între ecran și marginea metalică. Pe lângă difuzoarele stereo, Pixel 11 Pro
Transelectrica: Cablul submarin nu aduce facturi mai mari
Transelectrica estimează că cetățenii români nu vor suporta direct, prin facturi, costurile majore ale proiectului energetic dintre Caucaz și UE. Investiția include cablul submarin Georgia-România, care trece prin Marea Neagră, și extinderea interconexiunii către Azerbaidjan și Ungaria. Practic, proiectul Green Energy Corridor conectează patru ţări prin Marea Neagră. Cablul submarin România-Georgia se află într-un stadiu mai avansat, dar proiectul nu a ajuns încă la o decizie finală de investiție. Transelectrica analizează în continuare modul de finanțare și recuperare a costurilor, explică Adrian Șuța, directorul de Reglementare al Transelectrica. În mod obișnuit, investițiile operatorilor de transport sunt recuperate prin tarifele reglementate. Aceste costuri sunt suportate de consumatori și apar în facturile de energie. Loading … Transelectrica: Românii nu vor plăti, cel mai probabil, costurile proiectului energetic Caucaz-UE Investiția în coridorul energetic ar putea depăși 10 miliarde de euro, iar costurile ar fi prea mari pentru operatorii de transport implicați. Autoritățile de reglementare ar putea evita includerea întregului proiect în tarifele naționale. „Consider însă că putem afirma cu certitudine că necesarul de finanțare pentru acest proiect depășește capacitatea operatorilor de transport și sistem (OTS) implicați – cei din Ungaria, România, Georgia și Azerbaidjan. Este evident că o astfel de investiție depășește posibilitățile lor financiare. De asemenea, autoritățile naționale de reglementare din cele patru țări – cele două din Caucaz și cele două europene, România și Ungaria – vor fi probabil reticente în a include acest proiect masiv de infrastructură într-un regim complet reglementat, întrucât acesta ar exercita o presiune semnificativă asupra tarifelor naționale de transport din fiecare țară”, a spus Adrian Șuța, arată Profit.ro. Care ar fi a doua variantă? A doua variantă este modelul comercial, cunoscut și drept „Merchant Model”, susține acesta. Varianta presupune o investiție privată, fără includerea costurilor în tarifele reglementate. Investitorul și-ar recupera banii din tranzitul energiei și veniturile obținute din capacitatea transfrontalieră. Potrivit Transelectrica, aceasta ar putea fi opțiunea preferată de autoritățile din România, Ungaria, Georgia și Azerbaidjan. A treia variantă ar fi o combinație între regimul reglementat și cel comercial A treia variantă ar combina cele două modele. Și anume, cel reglementat și cel comercial. Această variantă este încă analizată de autorități. Scopul este găsirea unui echilibru între cele 2 modele. Deocamdată, nu a fost stabilit modul de recuperare a costurilor proiectului. „Această variantă este în prezent analizată și examinată cu atenție, pentru a se găsi echilibrul optim între un regim reglementat și unul complet comercial sau de piață. Procesul este încă în desfășurare; toate opțiunile rămân pe masă și sunt supuse unei analize riguroase. Proiectul nu a avansat încă până în punctul în care să fie definit în cele din urmă acest aspect specific – această temă extrem de importantă a proiectului – și anume modul în care acesta va fi integrat din perspectiva modelului de afaceri și a celei de recuperare a costurilor”, a conchis Adrian Șuța. A fost organizat un workshop tehnic Transelectrica a organizat, recent, un workshop tehnic dedicat proiectului cablului submarin Georgia-România. Investiția este considerată un proiect strategic de infrastructură energetică al UE în regiunea Mării Negre. Workshopul a reunit reprezentanți ai Transelectrica, ai Georgian State Electrosystem – GSE și ai mai multor instituții implicate în proiect. Participanții au analizat stadiul investiției și pașii următori. Discuțiile au vizat traseul cablului, studiile din Marea Neagră, autorizarea și costurile proiectului. Reuniunea a analizat și componenta românească a proiectului. Discuțiile au vizat traseul cablului, autorizarea și integrarea în rețeaua națională. Sunt necesare investiții pentru preluarea unei capacități de 1.300 MW în zona Constanța. Cablul submarin Georgia-România este un proiect energetic strategic al celor două state. Investiția presupune o interconexiune electrică de înaltă tensiune. Legătura va fi realizată printr-un cablu submarin în Marea Neagră. Studiul preliminar recomandă o interconexiune de 1.300 MW, la ±525 kV. Cablul ar urma să aibă aproximativ 1.155 de kilometri. Din această lungime, circa 1.115 kilometri ar fi pe traseul submarin. Interconectorul ar urma să lege Topraisar, în România, de Anaklia, în Georgia. Unele porțiuni ale cablului vor fi amplasate la peste 2.500 de metri adâncime. Proiectul este considerat unul dintre cele mai complexe de acest tip din Europa. A fost semnat și un Memorandum de Înțelegere între Transelectrica și GSE, la începutul acestui an. Sursă foto: Mediafax Foto, Shutterstock