Presa britanică: Starmer va anunța de săptămâna viitoare interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare
Guvernul Regatului Unit va anunța de săptămâna viitoare interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, printr-un program de propuneri guvernamentale cunoscut ca „Australia plus”, susțin surse guvernamentale pentru presa britanică. Australia a fost printre primele țări din lume care a impus interdicția. Potrivit Bloomberg , premierul Keir Starmer va anunța „Australia plus” săptămâna viitoare. Ce restricții vor fi impuse Copiii și adolescenții nu vor mai putea accesa platformele de socializare ca Facebook, Instagram TikTok și X. Persoanelor sub 18 ani li se vor interzice să mai acceseze chaboți romantici sau sexuali bazați pe inteligența artificială. Chiar și platformele de jocuri video vor fi supuse restricțiilor. Copiii nu vor mai putea să converseze cu străini pe platforme ca Discord, Steam și nici pe platformele consolelor PlayStation, Xbox sau Nintendo. Vor fi impuse restricții și adolescenților de 17-18 ani, pentru a nu le mai permite să mai folosească dispozitivele digitale până noaptea târziu. De la ora 20:30, toate persoanele care au sub 18 ani nu vor mai putea accesa rețelele de socializare. Motivele restricțiilor Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian și Bloomberg că autoritățile din Marea Britanie vor să protejeze adolescenții de conținut dăunător și care poate provoca dependență. Conversațiile cu străinii, derularea la infinit pe ecrane și hărțuirea onine sunt principalele motive care au determinat măsurile dure. În Australia, minorii au interdicția de a mai accesa platforme ca TikTok, YouTube, Instagram, Reddit, Facebook, X, Threads, Snapchat, Twitch și Kick. Iar guvernul britanic ar putea impune măsuri la aceeași scară largă, după ce a spus că 9 din 10 părinți au susținut că vârsta minimă pentru accesul la rețelele de socializare trebuie să fie 16 ani. De asemenea, 88% din părinți spun că numai așa, tot mai puțini copii ar fi expuși la conținut dăunător. Două treimi din tinerii britanici cred că restricțiile ar putea face mediul online mai sigur. Secretarul Culturii: Companiile tech au timp suficient Secretara Culturii a Marii Britanii, Lisa Nandy, a declarat că marile companii de tehnologie au „timp suficient pentru a-și pune lucrurile în ordine”, după ce s-a propagat zvonul că premierul Starmer ar putea anunța interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare. Potrivit BBC, ea a mai spus că dacă companiile „nu sunt pregătite să asigure produse sigure, îăși vor pierde dreptul să-și mai comercializeze produsele în rândul copiilor”. Activistul Ian Russell, a cărui fiică Molly s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online, a declarat că este „consternat” de relatările privind interdicția. Russell a sugerat că Starmer doar politizează o problemă socială gravă. „Dacă a face capital politic presupune să te joci cu viețile tinerilor, consider acest lucru deplorabil”, a spus el. Sursa Foto: Shutterstock/Envato
Marea Britanie va anunța săptămâna viitoare interzicerea accesului la rețelele sociale pentru adolescenți
Regatul Unit ar putea anunța interzicerea accesului minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare, printr-un program de propuneri guvernamentale cunoscut ca „Australia plus”. Australia a fost printre primele țări din lume care a impus interdicția. Potrivit Bloomberg , premierul Keir Starmer va anunța „Australia plus” săptămâna viitoare. Ce restricții vor fi impuse Copiii și adolescenții nu vor mai putea accesa platformele de socializare ca Facebook, Instagram TikTok și X. Persoanelor sub 18 ani li se vor interzice să mai acceseze chaboți romantici sau sexuali bazați pe inteligența artificială. Chiar și platformele de jocuri video vor fi supuse restricțiilor. Copiii nu vor mai putea să converseze cu străini pe platforme ca Discord, Steam și nici pe platformele consolelor PlayStation, Xbox sau Nintendo. Vor fi impuse restricții și adolescenților de 17-18 ani, pentru a nu le mai permite să mai folosească dispozitivele digitale până noaptea târziu. De la ora 20:30, toate persoanele care au sub 18 ani nu vor mai putea accesa rețelele de socializare. Motivele restricțiilor Surse guvernamentale au declarat pentru The Guardian și Bloomberg că autoritățile din Marea Britanie vor să protejeze adolescenții de conținut dăunător și care poate provoca dependență. Conversațiile cu străinii, derularea la infinit pe ecrane și hărțuirea onine sunt principalele motive care au determinat măsurile dure. În Australia, minorii au interdicția de a mai accesa platforme ca TikTok, YouTube, Instagram, Reddit, Facebook, X, Threads, Snapchat, Twitch și Kick. Iar guvernul britanic ar putea impune măsuri la aceeași scară largă, după ce a spus că 9 din 10 părinți au susținut că vârsta minimă pentru accesul la rețelele de socializare trebuie să fie 16 ani. De asemenea, 88% din părinți spun că numai așa, tot mai puțini copii ar fi expuși la conținut dăunător. Două treimi din tinerii britanici cred că restricțiile ar putea face mediul online mai sigur. Secretarul Culturii: Companiile tech au timp suficient Secretara Culturii a Marii Britanii, Lisa Nandy, a declarat că marile companii de tehnologie au „timp suficient pentru a-și pune lucrurile în ordine”, după ce s-a propagat zvonul că premierul Starmer ar putea anunța interzicerea accesului adolescenților la rețelele de socializare. Potrivit BBC, ea a mai spus că dacă companiile „nu sunt pregătite să asigure produse sigure, îăși vor pierde dreptul să-și mai comercializeze produsele în rândul copiilor”. Activistul Ian Russell, a cărui fiică Molly s-a sinucis după ce a vizionat conținut dăunător online, a declarat că este „consternat” de relatările privind interdicția. Russell a sugerat că Starmer doar politizează o problemă socială gravă. „Dacă a face capital politic presupune să te joci cu viețile tinerilor, consider acest lucru deplorabil”, a spus el. Sursa Foto: Shutterstock/Envato
Omleta va fi mult mai gustoasă dacă înlocuiești laptele cu un ingredient folosit de Gordon Ramsay
Omleta va fi mult mai gustoasă dacă înlocuiești laptele cu un ingredient folosit de Gordon Ramsay, scrie Daily Express. Puțin lapte în omletă pare un ingredient „inofensiv”, pus din obișnuință, dar se pare că gustul ar fi mai bun dacă adăugăm altceva. Cei care s-au săturat să mănânce o omletă uscată, prea gătită, au la îndemână un ingredient „secret”, care NU este laptele. Deși laptele este, deseori, folosit de cei mai mulți oameni la prepararea delicioasei omlete, mulți bucătari de renume se opun „curentului”. Laptele este în mare parte… apă și transformă omletă, care ar trebui să fie aurie, într-un preparat alb și fad. Ce ne sfătuiește celebrul bucătar Gordon Ramsay Gordon Ramsay spune că rețeta lui va „transforma omleta”. Rețeta completă poate fi văzută pe site-ul lui chef Gordon, dar a demonstrat-o și live, în câteva emisiuni. Ingredientul lui Ramsay este crème fraîche (smântâna lichidă, în România). Potrivit „tartorului” din bucătărie, dacă adaugi acest ingredient în omletă, preparatul va fi „la alt nivel”. El spune că încorporarea smântânii răcește tigaia, reducând riscul de supraîncălzire și făcându-le semnificativ mai cremoase, mai bogate și mai delicate. Dar bucătarul de Michelin nu se oprește chiar aici. Pentru a duce omleta „supremă” mai departe, Ramsay va presăra deasupra și arpagic proaspăt tocat. Deși ar putea părea o garnitură simplă, el spune că arpagicul taie grăsimea bogată și untoasă a ouălor și a smântânii, adăugând o aromă picantă de ceapă care condimentează ouăle. Succesul rețetei sale se bazează în principal pe faimoasa tehnică a lui Ramsay, „pe ochiul de aragaz și în afara acestuia”. El ne sfătuiește, de asemenea, să nu batem prea tare ouăle înainte de a le pune într-o tigaie.
O Românie campioană la: fibră și repetentă la energie
În ultimii 35 de ani, România a fost fundalul perfect al două povești radical opuse. În telecomunicații, am plecat de la telefoane fixe obținute după ani de așteptare și a ajuns una dintre țările cu cel mai rapid și accesibil internet din lume. În schimb, în energie, deși dispunem de gaze, petrol, hidrocentrale, cărbune și energie nucleară, am rămas captivi unui cerc nesfârșit de intervenții politice, plafonări, compensări și reforme. Promise, dar niciodată duse până la capăt, arată o analiză a Asociației Energia Inteligentă. Telecomunicațiile au fost lăsate să devină o industrie a concurenței. Energia a rămas o industrie a puterii și influenței, este premisa de la care pleacă analiza asociației care reprezintă drepturile consumatorilor români de energie. Povestea celor două reforme diametral opuse Din exterior, România celor 35 de ani de la Revoluție pare să fi trăit două planuri complet diferite. În primul, România a construit una dintre cele mai performante piețe de telecomunicații din Europa. A plecat de la telefoane fixe pentru care se aștepta ani întregi, de la centrale analogice și de la o infrastructură aproape medievală, pentru a ajunge una dintre țările cu cele mai rapide și accesibile servicii de internet din lume. A fost o transformare spectaculoasă, fără scandaluri recurente, fără ordonanțe de urgență lunare și fără intervenții dramatice ale statului. Sursa FOTO: https://c.pxhere.com În al doilea scenariu, România a încercat să reformeze energia prin intermediul politicului. Aparent, punctul de plecare era promițător. Țara avea aproape toate resursele pe care și le-ar fi putut dori un stat european: gaze naturale, petrol, hidrocentrale, cărbune, energie nucleară. Așadar, o poziție strategică importantă în regiune. Totuși, după mai bine de 3 decenii, energia înseamnă crize, plafonări, compensări, intervenții administrative, scandaluri politice și promisiuni repetate că „de data aceasta reforma va fi făcută corect”. Marele eșec energetic și succesul de manual al telecomunicațiilor Această diferență nu poate fi explicată doar prin faptul că energia este mai complicată decât telecomunicațiile. Este mai complicată, fără îndoială, dar complexitatea tehnică nu explică de ce una dintre reforme a produs prosperitate și încredere, iar cealaltă a produs neîncredere și conflicte. Explicația trebuie căutată în altă parte. Telecomunicațiile au fost una dintre puținele reforme românești în care succesul depindea aproape exclusiv de capacitatea de a crea valoare. Pentru a câștiga bani trebuia să construiești rețele, să aduci tehnologie nouă, să găsești clienți și să oferi servicii mai bune decât concurența. Profitul era recompensa pentru investiție, risc și inovație. Statul stabilea regulile jocului, deși nu putea decide cine câștigă și cine pierde. Această decizie aparținea consumatorului. Profitul din energie a fost total capturat În energie, logica a fost diferită încă de la început. Aici profitul nu a depins întotdeauna de capacitatea de a construi ceva nou. De multe ori a depins de accesul la resurse, de poziționarea într-un anumit segment al pieței, de modificarea unei reglementări, de apariția unei scheme de sprijin sau de capacitatea de a influența procesul decizional. În Telecom, pentru a câștiga bani trebuia să convingi clientul. În energie, de prea multe ori era suficient să fii aproape de locul în care se stabileau regulile, să fi pus în față. Reforma anti-speculă din energie, măsură propusă de Guvernul Bolojan, a fost blocată. Ce se întâmplă cu ordonanța privind ATR-urile Așa a apărut prima mare diferență dintre cele două lumi. Telecomul a creat antreprenori. Energia a creat ”băieți deștepți”. Această diferență pare subtilă, dar ea explică aproape tot ceea ce a urmat. Energia nu este doar o piață, ci și o sursă extraordinară de rentă economică și putere politică În telecom, competiția împingea actorii economici să investească tot mai mult. În energie, dimensiunea rentelor disponibile a atras inevitabil alte categorii de interese. Energia este unul dintre puținele domenii economice în care câștigurile uriașe pot apărea nu doar din investiții și performanță, ci și din modificarea unei reglementări, din accesul la o resursă strategică sau din schimbarea unor condiții de piață, din articole legislative făcute special ca să câștige cine trebuie, din ATR-uri acordate cu dedicație, din entități puse să controleze pentru a distruge competitorii și care nu acționează la sesizări etc.. Economiștii numesc acest fenomen „captură de rentă”. Cu cât rentele sunt mai mari, cu atât mai mulți actori încearcă să le controleze și orice tentativă de reformă eșuează. Dumitru Chisăliță Și astfel, în jurul energiei românești s-a construit treptat un ecosistem complex de interese economice, politice, birocratice și geopolitice. Telecomul a rămas dominat de logica concurenței. Energia a devenit dominată de logica influenței, explică Dumitru Chisăliță, președintele AEI. Energia este pur și simplu putere Adevărata problemă este că energia nu este doar o industrie. Energia este putere. România, în topul celor mai scumpe piețe UE de energie Un guvern poate ignora luni întregi problemele telecomunicațiilor fără consecințe politice majore. Dar niciun guvern nu poate ignora prețul energiei. Facturile influențează inflația, costurile de producție, nivelul de trai, competitivitatea economică și, în final, rezultatele alegerilor. Din acest motiv, energia a devenit terenul ideal pentru dezvoltarea populismului economic. Ani la rând, toate guvernele au promis energie ieftină. Au promis protecție pentru consumatori. Au promis că reforma poate fi făcută fără costuri și fără sacrificii. Dar energia nu funcționează după regulile discursului electoral. Dacă investițiile sunt amânate, costurile nu dispar. Ele explodează când amânarea nu mai poate fi menținută. Dacă prețurile sunt ținute artificial jos, nota de plată este anulată transferată în viitor. Dacă modernizarea este amânată, degradarea sistemului continuă. România a ales mult timp să consume capitalul energetic moștenit din trecut și să amâne momentul adevărului. Iar când acel moment a venit, în timpul crizei energetice din 2021–2022, românii au descoperit că problemele acumulate timp de decenii nu mai puteau fi ascunse. Atunci s-a văzut și o altă iluzie care însoțise reforma energetică: confuzia dintre liberalizarea prețului și concurență. Două Românii: una conectată la fibră, cealaltă dependentă de facturi mari Ani la rând, consumatorilor li s-a spus că liberalizarea va aduce automat beneficii. Numai că liberalizarea nu înseamnă concurență. Concurența înseamnă existența unor alternative reale. În Telecom existau astfel de alternative. Se puteau construi
Cât ar urma să câștige medicii și asistenții din 2027, potrivit noii legi a salarizării
Noua lege a salarizării schimbă modul în care sunt calculate veniturile din sistemul public de sănătate. Medicii primari ar urma să aibă un salariu de bază brut de 16.400 de lei, medicii specialiști 13.120 de lei, iar un medic rezident anul I ar porni de la 7.872 de lei. Pentru asistenții medicali, creșterile sunt mai vizibile la salariul de bază: un asistent medical principal ar ajunge la 7.790 de lei brut, iar un debutant la 7.011 lei brut. Veniturile totale vor depinde însă în continuare de sporuri, gărzi, ture și specificul unității medicale. Proiectul noii legi a salarizării unitare introduce o formulă comună pentru întregul sector bugetar. Salariul de bază se stabilește prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință, la care se adaugă, după caz, gradațiile de vechime. Pentru anul 2027, valoarea de referință prevăzută în proiect este de 4.100 de lei, iar legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027. Coeficienții sunt cuprinși între 1 și 8, iar grila include 12 grade salariale. Ministerul Muncii susține că reforma urmărește reducerea diferențelor foarte mari dintre instituții și aplicarea principiului „muncă egală, salariu egal”, inclusiv în sănătate, unde veniturile pot varia mult în funcție de spital, secție, sporuri și gărzi. Medicii primari: salariu de bază de 16.400 de lei, dar creștere mai mică la venitul total În cazul medicilor primari, noua grilă prevede un salariu de bază brut de 16.400 de lei, rezultat din coeficientul 4,00 înmulțit cu valoarea de referință de 4.100 de lei. Pentru medicii specialiști, salariul de bază brut ar urma să fie de 13.120 de lei, iar pentru un medic rezident anul I, 7.872 de lei. Aceste sume reprezintă baza de calcul și nu includ toate componentele care pot apărea în venitul lunar, precum sporuri, gărzi sau alte plăți specifice activității medicale. Potrivit simulărilor prezentate de Ministerul Muncii, salariul de bază al unui medic primar, la gradația 0, ar crește cu aproximativ 16%, de la o valoare mediană de 14.127 lei în 2026 la 16.400 lei în 2027. Creșterea este importantă la nivelul salariului fix, însă avansul este mult mai mic dacă se ia în calcul venitul brut lunar total. Pentru medicii primari, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 21.437 lei la 22.016 lei, adică o majorare de aproximativ 3%. Explicația este că, în prezent, o parte consistentă din veniturile medicilor vine din sporuri, gărzi și alte plăți suplimentare. Noua lege încearcă să mute o parte mai mare a remunerației în salariul de bază și să reducă diferențele dintre spitale. În cazul medicilor primari, intervalul veniturilor brute lunare ar urma să se restrângă de la 17.588 – 32.206 lei în 2026 la 20.127 – 28.738 lei în 2027. Asistenții medicali: creștere mare la salariul de bază Pentru asistenții medicali, proiectul aduce creșteri mai vizibile la salariul de bază. Un asistent medical principal ar urma să ajungă la un salariu de bază median de 7.790 de lei brut în 2027, față de 6.084 lei în 2026. Majorarea este de aproximativ 28%, una dintre cele mai mari creșteri din sistemul bugetar pentru o funcție de execuție. La nivelul venitului brut lunar total, creșterea este însă mai redusă. Pentru asistenții medicali principali, venitul brut lunar median ar urma să urce de la 11.270 lei la 11.788 lei. Și aici, reforma urmărește reducerea diferențelor dintre unități sanitare: veniturile brute ale asistenților medicali, care în prezent pot varia între 8.413 lei și 14.522 lei, ar urma să se încadreze în 2027 între 9.952 lei și 14.308 lei. O categorie vizată direct de majorări este cea a debutanților. Salariul de bază al unui asistent medical debutant ar urma să crească de la 5.530 lei în 2026 la 7.011 lei brut în 2027, ceea ce înseamnă o majorare de aproape 27%. Guvernul justifică această creștere prin nevoia de a face sistemul public de sănătate mai atractiv pentru tineri și de a reduce deficitul de personal. Sumele sunt brute și reprezintă salarii de bază sau valori mediane din simulările oficiale. Venitul final poate fi mai mare, în funcție de specialitate, secție, ture, gărzi, condiții de muncă și sporurile aplicabile. Modificare importantă în organizarea grilelor salariale Una dintre modificările importante din proiect este reorganizarea grilelor din sănătate. Potrivit informațiilor prezentate pe baza proiectului, cele patru grile existente în prezent pentru personalul din sănătate ar urma să fie combinate într-o singură grilă. Nivelul coeficienților ar urma să fie stabilit prin ordin al ministrului Sănătății, în funcție de categoria unității sanitare, subunitatea sanitară și secția în care lucrează angajatul. Proiectul prevede și o marjă de ajustare a coeficientului, între un maxim majorat cu 10% și un minim diminuat cu 10%, în funcție de criterii care ar urma să fie stabilite de Ministerul Sănătății. Printre criterii ar putea intra volumul de activitate, specificul locului de muncă și complexitatea activității desfășurate. Sporurile rămân esențiale Sănătatea rămâne unul dintre domeniile în care sporurile au o pondere importantă în venitul lunar. În cazul asistenților medicali, partea variabilă a salariului poate reprezenta aproximativ 52% din salariul de bază, potrivit datelor analizate în cadrul reformei. Acesta este motivul pentru care, deși salariul de bază crește semnificativ, venitul total nu avansează în aceeași proporție. Proiectul păstrează tratamentul diferențiat pentru activitățile medicale cu grad ridicat de risc, responsabilitate sau complexitate. Gărzile și munca în ture ar urma să fie plătite în continuare separat, iar autoritățile susțin că anumite specialități, precum cele din blocurile operatorii sau zonele cu risc ridicat, nu pot fi tratate identic cu alte domenii bugetare. În același timp, unele sporuri ar urma să fie plafonate sau reduse. Pentru condiții deosebit de periculoase, proiectul discutat prevede niveluri de până la 40% sau 50% din salariul de bază, față de niveluri care pot ajunge în prezent până la 85%. Pentru condiții grele de muncă, sporul ar urma să fie de până la 5%, față de 15% în prezent, iar pentru activitatea cu surse de radiații sau generatoare de radiații, sporul ar urma să fie de până la 10%, față de 30%. Care sunt nemulțumirile sindicatelor
Pe ultima sută de metri, Guvernul demis Bolojan aprobă fondurile pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino. Lucrările au stagnat un an și jumătate
Pe ultima sută de metri, guvernul premierului demis, Ilie Bolojan, a deblocat fondurile pentru pentru continuarea proiectului de consolidare și reabilitare a Muzeului Național „George Enescu” – Palatul „Cantacuzino”. „Patrimoniul nu poate fi pus pe pauză. Avem datoria să găsim soluții atunci când proiectele importante se blochează, iar astăzi facem exact acest lucru: repornim investiții esențiale pentru cultura română și folosim responsabil resursele pe care le avem la dispoziție”, a anunțat ministrul demis al Culturii, András István Demeter. 25% dintre lucrările de consolidare ale Palatului Cantacuzino, executate într-un an și jumătate Din 2024 până în prezent, una dintre clădirile monument emblematice ale Capitalei, Palatul Cantacuzino, a fost reabilitată în proporție de numai 25%. Motivul? Societatea contractată inițial pentru executarea lucrărilor a intrat în faliment, așa că proiectul a stagnat. Abia în decembrie 2025, Ministerul Culturii, sub conducerea ministrului demis, András István Demeter, a relansat procedura de achiziție pentru continuarea lucrărilor la clădirea „Muzeului Național «George Enescu» – Palatul «Cantacuzino», Casa Memorială și Anexa”. Investiție de peste 10 milioane de euro pentru reabilitarea Palatului Cantacuzino Șase luni mai târziu, în iunie 2026, comisia de evaluare a desemnat câștigătoare oferta prezentată de asocierea formată din Aedificia Carpați S.A. (lider de asociere), Profesional Construct Proiectare și Remon Proiect S.R.L.. Valoarea proiectului se ridică la 10.480.629,97 euro. Pentru acoperirea necesarului financiar pentru această investiție, precum și pentru cea de la Muzeul „Dr. Ioan și Nicolae Kalinderu”, Guvernul a aprobat vineri, 12 iunie, redistribuirea sumei de 15,5 milioane de euro, ce reprezintă economii realizate din contribuția României. Măsura nu implică alocarea unor fonduri suplimentare de la bugetul de stat: investițiile aflate în curs de implementare cu sprijinul Băncii de Dezvoltare a Consiliului Europei pot beneficia de redirecționarea economiilor realizate. Astfel, resursele financiare necesare pentru semnarea contractelor și continuarea lucrărilor de consolidare și reabilitare se asigură prin redistribuirea fondurilor din contribuția României aferente Proiectului F/P 1572 (2006). Ministerul Culturii demarează proiectul de modernizare a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova Concomitent, Ministerul Culturii, prin Unitatea de Management a Proiectului continuă implementarea portofoliului de proiecte privind finanțarea obiectivelor culturale de importanță națională prin acordurile-cadru de împrumut încheiate cu Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei. La 25 martie 2026 a fost publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice anunțul de participare pentru contractul de proiectare și execuție privind consolidarea, modernizarea, recompartimentarea și creșterea eficienței energetice a Teatrului Național „Marin Sorescu” din Craiova. Clădiri monument care intră în prima fază a proiectului de reabilitare Intră în etapa lansării procedurile de achiziție pentru contracte de tip „design & build” aferente unor obiective reprezentative ale patrimoniului cultural național: Vila „Florica” din Ștefănești, județul Argeș, aparținând Muzeului Național Brătianu, Conacul „Vârnav Liteanu” din Liteni, județul Suceava, aflat în administrarea Institutului Național al Patrimoniului, precum și Teatrul Național „Lucian Blaga” și Opera Națională Română din Cluj-Napoca. Demarează procedurile pentru servicii de proiectare la faza D.A.L.I. pentru Vila „Samurcaș” din București, aparținând Muzeului Național al Țăranului Român.
Un fost șef ANPC demontează mitul vacanțelor ieftine în Bulgaria: Am comparat preţurile. Concluzia e surprinzătoare
Un fost şef al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a comparat preţurile de la magazine din Mangalia şi Balcic. Concluzia lui a fost surprinzătoare „pentru mulți turiști români”: preţurile din Bulgaria sunt mai mari decât cele din România. Paul Anghel a postat pe Facebook o serie de fotografii cu prețurile de la supermarket din Mangalia și din Balcic cu un comentariu în care demontează mitul că „Bulgaria e mai ieftină” ca România. Însă comparația făcută de fostul șef ANPC vine într-un moment în care economia Bulgariei e în plin proces de tranziție în contextul adoptării monedei euro, proces care a alimentat în ultimele luni dezbateri și temeri privind creșterea prețurilor. Chiar dacă autoritățile europene și bulgare susțin că trecerea la euro nu generează automat scumpiri, experiența altor state arată că anumite categorii de produse și servicii pot înregistra ajustări de preț în perioada de tranziție. „Recomand consumatorilor să compare prețurile” „Am comparat preţurile din Carrefour Mangalia cu cele din Carrefour Balcic. Concluzia este surprinzătoare pentru mulţi turişti români: numeroase produse sunt mai scumpe pe litoralul bulgăresc decât pe litoralul românesc. Ani la rând am auzit că în Bulgaria este mai ieftin”. Astăzi, realitatea din magazine arată că această percepţie nu mai este valabilă în toate situaţiile. Recomand consumatorilor să compare preţurile şi să nu îşi bazeze deciziile doar pe impresii sau pe experienţe din anii trecuţi. Bonul de casă rămâne cel mai bun indicator al costului real al unei vacanţe”, a transmis Paul Anghel pe Facebook. Bulgaria a trecut la moneda euro din 1 ianuarie 2026. Prețurile sunt încă exprimate și în leva, fosta monedă națională a țării vecine, și în euro. Dar plățile se fac numai în euro. Prețurile s-au rotunjit în sus, după convertire, iar cetățenii bulgari se plâng că doar din salarii și pensii nu reușesc să țină pasul. Cât de mult se scumpește prima vacanță în Bulgaria după adoptarea euro Primul 1 Mai cu euro în Bulgaria a presupus alocarea unui buget mai mare. Pentru un turist român, schimbarea practică este următoarea: vacanța în Bulgaria devine mai ușor de calculat, dar nu neapărat mai ieftină. Plata în euro elimină costurile de schimb valutar și confuzia dintre lei, leva și euro, însă prețurile din benzinării, restaurante și hoteluri trebuie comparate atent. În zonele turistice, mai ales pe litoral, rotunjirile și tarifele sezoniere pot da impresia unei scumpiri mai mari decât media națională. În perioada de tranziție, autoritățile bulgare au impus afișarea duală a prețurilor, în leva și euro (lucru care s-a întâmplat și în alte țări), pentru a limita rotunjirile abuzive și pentru a ajuta consumatorii să compare mai ușor tarifele. Afișarea dublă a început în august 2025 și continuă până în august 2026
YouTube readuce opțiunea Direct Message în aplicația de mobil
Testată și apoi retrasă, opțiunea Direct Message reapare în aplicația YouTube într-o formulă îmbunătățită. De acum vei putea trimite mesaje și conversa cu alți utilizatori YouTube folosind opțiunea Direct Message. Potrivit Google, această funcționalitate îți permite să arăți prietenilor clipuri interesante de urmărit și să primești sugestii de vizionare fără a mai fi nevoie să trimiți linkul printr-o aplicație separată de mesagerie, cum ar fi WhatsApp sau Google Messages. Noua funcționalitate YouTube imită opțiunea Direct Message disponibilă deja de mulți ani utilizatorilor Instagram. Cu condiția să fi împlinit deja 18 ani, vei putea trimite mesaje și să distribui videoclipuri direct din aplicația YouTube, destinatarul fiind informat de mesajul recepționat printr-o alertă de notificare. Totuși, există diferențe semnificative față de aplicațiile de mesagerie obișnuite: utilizatorii YouTube trebuie să își verifice vârsta înainte de a accesa această funcție și pot comunica cu un alt utilizator YouTube doar după ce îi trimit un link de invitație prin intermediul unor platforme de mesagerie terțe. Însă odată ce invitația este acceptată canalul de comunicație rămâne deschis până când unul dintre participanți alege să pună capăt schimburilor de mesaje. Funcția de chat poate fi accesată atingând pictograma „Mesaje” din colțul din dreapta sus al aplicației YouTube, care va oferi apoi un link de invitație. Modul în care este configurat acest sistem sugerează că administratorul YouTube încurajează schimburile de mesaje cu persoane pe care le cunoști deja, și nu conversații la întâmplare inițiate între utilizatori YouTube care se descoperă unul pe altul, spre exemplu, prin schimburi de comentarii adăugatet clipurilor video. În plus, YouTube precizează că ”mesajele pot fi revizuite pentru a ne asigura că respectă Regulile comunității.” Altfel spus, sistemele Google pot scana conținutul suspectat că încalcă regulile YouTube, inclusiv orice ar putea cauza daune reale. Iar mesajele identificate de filtrele automate pot fi analizate și manual cu ajutorul echipelor de moderatori. Adăugarea unei liste de prieteni pe YouTube cu siguranță ar fi următorul pas, dar în formula actuală opțiunea DM cu link de invitație este o soluție mai sigură, chiar dacă incomodă pentru utilizatorii obișnuiți cu experiența platformelor de mesagerie convenționale (ex. WhatsApp). Back to top button
Cum își pot recupera banii românii păcăliți de bănci, prin ROBOR
Președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a explicat în premieră, într-un interviu acordat în exclusivitate pentru GÂNDUL, care sunt pârghiile juridice prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență în stabilirea ROBOR. Cazul ROBOR ar putea avea consecințe care depășesc cu mult amenda record de 710 milioane de euro aplicată de Consiliu băncilor. Ce pot face persoanele păgubite pentru a-și recupera prejudiciul Pentru prima dată, sute de mii de debitori au un argument instituțional ca să ceară în instanță despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență și recuperarea sumelor pe care consideră că le-au plătit în plus. În primăvara anului 2022, perioada în care s-a derulat investigația Consiliului Concurenței, de exemplu, erau aproape 490.000 de debitori, cumulat, cu credite ipotecare standard, credite ipotecare Prima casă şi credite de consum legate de indicele ROBOR, conform datelor BNR. Bogdan Chirițoiu a detaliat, pentru Gândul, ce urmează după ce Consiliul a finalizat investigația începută în 2022 și a constatat că cele 10 bănci vizate au denaturat procedura de stabilire a ROBOR, comunicând între ele în timpul fixingului. El a explicat că debitorii care se consideră păgubiți se pot adresa instanței din momentul în care instituția va face publică motivarea deciziei. „Vineri (n.r. pe 5 iunie) am luat hotărârea de a sancționa băncile pe baza probelor care există în raport. Acum urmează ca în aproximativ o lună să finalizăm motivarea”, spune președintele autorității de concurență. Cele 10 instituții de credit au la dispoziție o lună să plătească amenda Din momentul în care băncile vor primi decizia motivată a Consiliului au la dispoziție o lună fie să plătească sancțiunea, fie să o conteste în instanță. „Important de spus este chiar dacă va fi contestat în instanță, amenda trebuie plătită. Deci sunt două lucruri diferite. Acțiunea în instanță, nu suspendă executarea sancțiunii, plata amenzii. După care va urma un proces care durează. Procesele se judecă la Curtea de pe București, la Înalta Curte de Casație și Justiție și în medie ele durează cam 5 ani de zile. Bazându-ne pe pe precedente, până acum rata noastră e succes la Înalta Curte a fost foarte bună. Eu sper și sunt convins că se va menține și în acest caz”, a declarat Chirițoiu. Rata de succes a Consiliului în instanță este importantă pentru debitorii care, la rândul lor, vor să se adreseze instanței. Însă Bogdan Chirițoiu precizează că acțiunile civile sunt separate de litigiul administrativ dintre bănci și Consiliul Concurenței, iar succesul lor va depinde de capacitatea fiecărui reclamant de a demonstra prejudiciul și legătura acestuia cu conduita anticoncurențială constatată. De aceea, chiar dacă decizia Consiliului poate reprezenta un punct de plecare solid, ea nu conduce automat la acordarea de despăgubiri, ci deschide posibilitatea unor procese civile. O premieră juridică pentru România Dreptul român oferă deja un mecanism prin care clienții băncilor pot cere despăgubiri pentru încălcarea regulilor de concurență, în baza actului normativ care transpune Directiva 2014/104/UE. Este vorba despre Ordonanţa de urgenţă nr. 170/2020. Totuși, Bogdan Chirițoiu avertizează că decizia Consiliului este punctul de pornire, ea nu va duce automat la despăgubiri. Însă deschide calea unor procese civile care vor testa pentru prima dată în România mecanismul prevăzut de această legislație. „E un parcurs legal diferit. Noi avem o decizie administrativă care e contestată la CAB și ICCJ pe zona administrativă, deci secție contencios administrativ. În paralel cu aceste procese, da, este posibil să fie deschise acțiuni în despăgubire în instanțele civile – există o lege în acest sens care transpune o directivă europeană. Problema este că această lege există deja de mai mulți ani în România, dar n-a fost folosită până acum. Deci, dacă se va ajunge la procese în această speță va fi o premieră și ca atare nu știu să vă spun cât ar dura aceste aceste procese – nu e o istorie în spate”, a explicat Chirițoiu pentru Gândul. Având în vedere volumul mare de credite legate de ROBOR, variații de dimensiunea unei fracțiuni de procent pot genera sume substanțiale. Începând cu 2018, rata ROBOR la 3 luni, spre exemplu, cea mai folosită de bănci ca rată de referință, a avut fluctuații ridicate: de la sub 2% la 8%. Care sunt, de fapt, acuzațiile la adresa instituțiilor bancare Șeful autorității de concurență a detaliat că decizia nu vizează politica monetară sau modul de funcționare al ROBOR ca indicator, ci exclusiv comportamentul băncilor în perioada de fixing. Chirițoiu a menționat că dosarul se bazează pe dovezi obținute de instituție privind schimbul de mesaje, coordonarea și alte mecanisme prin care instituțiile de credit s-au influențat reciproc. De asemenea, el a precizat că investigația a fost analizată împreună cu Comisia Europeană, fiind vorba despre o încălcare a normelor europene în materie de concurență. Precizările vin la puțin timp după ce BNR a reacționat la investigația Consiliului Concurenței și a cerut clarificări pentru a nu se genera „controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare”. Chirițoiu a explicat, pentru GÂNDUL, că în intervalul de aproximativ 30 de minute în care se stabilesc cotațiile folosite la calculul ROBOR, fiecare bancă ar trebui să își transmită independent estimarea, fără să cunoască în prealabil pozițiile concurenților. Chirițoiu: „Dosarul a fost validat cu Comisia Europeană” Investigația ar fi arătat însă că unele instituții financiare puteau vedea cotațiile celorlalte și își ajustau propriul comportament în funcție de acestea, ceea ce, în opinia Consiliului, a denaturat mecanismul concurențial de stabilire a indicelui. „Noi nu aveam dreptul să aplicăm sancțiuni fără să avem OK-ul Comisiei Europene pentru că aici constatăm încălcarea Tratatului Uniunii Europene (n.r. aspectele privind regulile de concurență). Mai precis, nu poți să faci asta fără să te consulți cu Comisia că e interpretat în mod corect tratatul. Da, deci suntem foarte încrezători în șansele noastre de de succes în instanță. Cazul seamănă, nu e identic, dar seamănă cu amenzi similare aplicate în trecut în Statele Unite, în Europa și Marea Britanie tot pentru denaturări ale indicilor de piață”, ne-a declarat Chirițoiu. În opinia sa, nu e nicio surpriză că
Complexul Energetic Oltenia are un nou președinte al directoratului. Cine preia funcția lui Dan Plaveti după plecarea sa la Hidroelectrica
Consiliul de Supraveghere al societății Complexului Energetic Oltenia a hotărât numirea lui Constantin-Cosmin Trufelea în funcția de președinte al directoratului companiei. Fostul președinte, Iulius Dan Plaveti, a fost numit, recent, în funcția de președinte al directoratului Hidroelectrica. CEO, producătorul a peste 95% din lignitul României și unul dintre cei mai importanți actori în actualul mix al sistemului energetic național, are o pondere de peste o zecime din producția națională de energie, are o nouă conducere executivă. În cadrul aceleiași ședințe s-a votat și numirea lui Ion Petroniu în funcția de membru provizoriu al directoratului, se arată într-un comunicat al companiei. Cine este noul președinte al directoratului CEO Potrivit sursei citate, noul președinte al directoratului CEO este absolvent al Facultății de Electromecanică din cadrul Universității din Craiova și are o experiență profesională de aproape 30 de ani în activitatea minieră. Constantin-Cosmin Trufelea și-a desfășurat activitatea în cadrul exploatărilor miniere din Bazinul Olteniei și a ocupat de-a lungul timpului funcții de inginer, șef sector, director de exploatare minieră și șef de unitate minieră de carieră. Constantin-Cosmin Trufelea Acesta a coordonat activitatea la Cariera Roșia, una dintre cele mai importante exploatări miniere de lignit din cadrul Complexului Energetic Oltenia și a fost implicat în proiecte de cercetare și dezvoltare în domeniul minier și energetic. Din anul 2023, Trufelea este membru al Directoratului Complexului Energetic Oltenia. Ion petroniu, numit membru provizoriu al directoratului În ceea ce îl privește pe Ion Petroniu, compania a transmis că acesta are o experiență de peste 35 de ani în sectorul energetic și a ocupat, de-a lungul timpului, funcţii de execuţie, coordonare şi conducere în domeniile producţiei de energie, exploatării miniere şi investiţiilor. Ion Petroniu În ultimii ani, acesta a deţinut funcţia de Director al Direcţiei Strategii Dezvoltare din cadrul Complexului Energetic Oltenia, fiind implicat în elaborarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare şi a proiectelor de investiţii ale societăţii.