Android 17 va încetini și chiar forța oprirea aplicațiilor care folosesc prea multă memorie RAM
Google a înăsprit regulile pentru aplicațiile de Android care folosesc prea multă memorie RAM, dispozitivele actualizate la Android 17 folosind mecanisme care pot încetini și chiar forța oprirea aplicațiilor neconforme. Măsurile detaliate într-o postare apărută pe blogul Google par intenționate să penalizeze dezvoltatorii care neglijează optimizarea aplicațiilor pentru folosirea eficientă a resurselor de memorie. Practic, Google vrea să se asigure că nicio aplicație nu poate folosi atât de multă memorie încât să încetinească întregul telefon. Pentru a preveni acest lucru, Android va interveni atunci când o aplicație depășește o amprentă de memorie rezonabilă. Util mai ales în contextul actualei crize de cipuri DRAM, mecanismul folosit deja pe telefoanele Pixel poate fi activat pe orice dispozitiv echipat cu 4 GB RAM (sau mai mult), ajutând la optimizarea performanțelor prin mascarea deficitului de memorie RAM. Modul de funcționare nu e prea complicat de înțeles. În primul rând, sistemul va muta o parte din datele aplicației în memoria comprimată. Măsura permite păstrarea aplicației în stare de funcționare, eliberând din memoria RAM. Dezavantajul este că aplicația „penalizată” în acest fel va părea mai lentă, deoarece telefonul trebuie să consume putere de procesare suplimentară pentru comprimarea/decomprimarea datelor. Însă memoria RAM astfel eliberată va permite păstrarea mai multor aplicații deschise în fundal și îmbunătăți performanțele în ansamblu. Google speră acum ca dezvoltatorii își vor optimiza mai bine aplicațiile, astfel încât să se încadreze în noile limite mai stricte. Dacă nu o fac, Google ar putea recurge inclusiv la marcarea vizibilă a aplicațiilor neconforme în Play Store (spre informarea utilizatorilor) și chiar ascunderea acestora din listele cu rezultate afișate la căutările după cuvinte cheie. Din păcate pentru acele aplicații care au nevoie cu adevărat de multă memorie RAM veștile nu sunt tocmai bune, optimizările din Android 17 putând cauza degradarea performanțelor, până la închiderea forțată. Ce-i drept, Google oferă dezvoltatorilor noi instrumente care să îi ajute să identifice și să remedieze aceste probleme, cu puțin (sau mai mult) efort. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Stațiunea de schi de pe Ghețarul Stelvio, închisă din cauza caniculei
Ultima stațiune de schi de vară din Emisfera Nordică a fost închisă din cauza valului de căldură extremă. Stațiunea din Passo Stelvio din Italia a suspendat temporar toate activitățile de schi pentru că temperaturile mari au dus la topirea învelișului de zăpadă. Este pentru prima oară în istoria modernă când se întâmplă să nu mai existe nicio stațiune de schi de vară deschisă la nord de Ecuator. Loading … Canicula de la mare altitudine a topit zăpada pe Passo Stelvio Decizia de a închide pârtia a fost luată de operatorul Sifas din motive de siguranță pentru turiști. Orice internaut care va deschide site-ul oficial va fi întâmpinat cu mesajul: „Această decizie dureroasă, dar necesară a fost inevitabilă din cauza condițiilor meteo nefavorabile care au afectat zona în ultimele săptămâni”. Stelvio sau Stilfser Joch este un pas alopin situat la 2757 de metri altitudine, care face legătura între Vinschgau din Tirolul de Sud cu Valtellina din Lombardia. Pe platforma X, meteorologul Manuel Oberhuber a scris: „Alaltăieri, ultima stațiune de schi pe ghețar din Europa și-a încheiat sezonul de vară: Stilfserjoch, din Tirolul de Sud.”. Telecabinele vor funcționa în continuare, iar vizitatorii vor putea vizita ghețarul. Cum ar fi trebuit să arate în mod normal Passo Stelvio Meteorologii au înregistrat temperaturi mari la mare altitudine pe Passo Stelvio, lipsa înghețului peste noapte și furtuni de ploaie repetate care au destabilizat ghețarul de la suprafață. Operatorii susțin că stațiunea nu mai întrunește condiții de siguranță pentru turiști. Pe 10 august au fost închise alte stațiuni din Alpi, precum Saas-Fee și Zermatt din Elveția și Hintertux din Austria. Se pot desfășura curse cu biciclete și drumeții Un declin istoric: Nicio pârtie deschisă în Europa pentru prima dată în 80 de ani În Norvegia a fost închisă stațiunea din Galdhoopiggen. Cu toate că schiatul de vară a intrat în declin de peste 30 de ani, este pentru prima oară în ultimii 80 de ani când nu mai este deschisă nicio stațiune de schi. Sursa Foto: Zermatt Matterhorn Chiar și pe durata pandemiei din 2020 și 2021, stațiuni ca Zermatt au fost deschise. În vara toridă a anului 2022, Hintertux a înregistrat un număr record de turiști datorită tehnologiilor care produceau zăpadă artificială. Ghețarii au rămas „dezbrăcați”: Când s-ar putea redeschide pârtiile Sursa Foto: Saas-Fee Temperaturile record din vara acestui an au dus la o situație fără precedent, dezbrăcând ghețarii de zăpadă și expunând gheața. Stațiunile Saas-Fee, Passo Stelvio și Zermatt vor fi redeschise când vor permite condițiile meteo, iar stațiunile din Austria vor reintra în funcțiune din septembrie. Sursa Foto: Facebook
Memoria XPG Lancer Blade DDR5 6000MT/s CL30 (review)
În zilele noastre, să fac o recenzie la un kit de RAM îmi pare aproape un sacrilegiu, un gest ostentativ de o opulență care nu mi-e caracteristică. Sufletul meu de gamer sângerează intens când mă uit la piața de PC-uri și la creșterile nebunești de prețuri de anul ăsta. Pe PC-ul personal, încă sunt la DDR4, cu perspective foarte slabe să fac upgrade într-un orizont de timp mediu. Când am primit la teste un kit de memorie XPG Lancer Blade de 32GB, am avut un flashback cu anii în care făceam 4-5 astfel de teste pe an și eram ceva de genul „pff, încă un kit la teste, ce plictisitor”. Dar „plictisitor” nu e primul cuvânt care îmi vine acum în minte. Primul cuvânt este „scump„. Un kit de memorie de 32 GB la 6000 MT/s cu CL30 este acum între 2500 și 3500 lei, dar intervalul începe din ce în e mai mult să tindă spre valoarea maximă, în urma unui recent val de scumpiri care a afectat inclusiv plăcile video. Specificațiile memoriei XPG Lancer Blade DDR5 Kitul testat azi, pe numele lui de cod AX5U6000C3016G, este un pachet de 2x16GB DDR5, CL30, cu RGB și un aspect compact, potrivit inclusiv sistemelor care au coolere ce blochează instalarea kiturilor de RAM înalte. De XPG ați mai auzit cu siguranță, este un brand înființat în 2008 ca o divizie de gaming al ADATA. De-a lungul timpului, au experimentat cu tot felul de produse, inclusiv periferice, dar partea de stocare și memorii a rămas constantă până în ziua de azi, cu produse performante care se băteau de la egal la egal cu cele mai rapide din categoriile respective. Kitul XPG Lancer Blade de 32GB nu este o excepție, și nici nu avea cum să fie, că mai toți producătorii de memorie își iau chip-urile NAND de la aceiași furnizori – Hynix, Infineon și Samsung. Diferențele la PCB, controller și firmware pot în unele cazuri să adauge sau să scadă câteva fracțiuni de procent la performanțe, dar pentru majoritatea scenariilor de utilizare, două kituri cu timing-uri principale identice și frecvență identică se vor comporta fix la fel. În cazul de față, vorbim de chipuri SK Hynix și de un controller cu două profiluri (unul EXPO și unul XMP) la 6000 MT/s cu timing-uri principale 30-40-40-76 și voltaj 1,4 V. Valorile sunt destul de comune în ziua de azi, dar apreciez faptul că memoria are profile separate XMP și EXPO. Pentru testare, m-am concentrat pe două aspecte principale: performanțele (raportate la un alt kit de memorie de 6000 MT/s cu CL36) și temperatura în load. Dacă la anumite diferențe mă așteptam, altele au fost mai mari decât am preconizat inițial. Rezultatele în teste pentru memoria XPG Lancer Blade DDR5 Sistemul pe care am testat memoria este un Gamebox 1.4 Red cu un AMD Ryzen 5 7500X3D, o placă de bază B850M Force WiFi6E de la Gigabyte, un NVIDIA GeForce RTX 5070 de la MSI, un SSD WD SN7100 și o carcasă de la BeQuiet. Pentru comparație, am folosit un kit de memorie Patriot Viper Venom de 32 GB la 6000MT/s CL36 (mai exact 36-36-36-76 la voltaj 1,35V, cod producător PVV532G600C36K). Începem bateria de teste cu AIDA64, unde la citire XPG Lancer Blade a obținut 63736 MB/s cu o latență de 81,2 ns, față de 63190 MB/s cu latență 73ns obținuți de kitul Patriot. Avem o creștere de 0,86%, adică în marja de eroare pentru acest test. Și să nu uităm că vorbim de teste sintetice! În jocuri și aplicații normale, diferența de performanță va fi nici și mai mică. De asemenea, interesantă este și latența, care este per total mai mare la kitul XPG, chiar dacă rata de transfer este mai mare. În 7ZIP, diferența este mai în concordanță cu așteptările pe care le aveam, adică un scor de 88076 GIPS pentru XPG Lancer Blade versus 87208 GIPS la kitul Patriot. Diferența aici este de 1%, complet insignificantă pentru orice scenariu de arhivare/dezarhivare. Situația stă la fel în Geekbench 6, unde am obținut 2541 puncte cu XPG Lancer Blade și 2522 cu kitul Viper. Diferența, în acest caz, este de 0,7%. Am încheiat suita de teste cu Cinebench R23, unde scorul pentru XPG Lancer Blade a fost de 12281 puncte în testul Multi-Core, versus 12187 pentru kitul Viper (o diferență de sub un procent). Pentru randare prin CPU, deci, diferența între CL36 și CL30 este aproape inexistentă. Merită să cumperi memoria XPG Lancer Blade DDR5? Ce concluzii tragem de aici? Cea mai importantă este că diferența de performanță între CL30 și CL36 este foarte mică, chiar și în aplicații sintetice. A doua concluzie este că performanțele lui XPG Lancer Blade sunt acolo unde ar trebui să fie pentru un kit cu aceste specificații. Ar fi fost bine să existe și un al doilea profil XMP/EXPO, pe la 5600 MT/s, așa cum are kitul Patriot, pentru o compatibilitate mai mare, dar în testele noastre nu am avut probleme nici la 6000. A treia concluzie o vom putea trage după ce vă dau rezultatul și la testul de temperatură. Foarte interesant, deși ambele kituri folosesc chipuri SK Hynix iar kitul XPG are un voltaj mai mare la viteze XMP/EXPO (1,4 V versus 1,35 V la kitul Patriot), memoria XPG Lancer Blade a avut o temperatură maximă de 60,2 grade Celsius după 30 de minute în testul de memorie OCCT iar memora Patriot a depășit 66 de grade (mai exact 66,8)! Sigur, niciunul din kituri nu s-a apropiat de temperatura de throttle (care e mai mare de 80 de grade), dar această diferență este surprinzătoare pentru mine ținând cont de profilul fiecărei memorii. Nu mă refer de profilul EXPO, despre care deja am pomenit, ci de profilul fizic. Înălțimea kitului XPG este de 49,5 mm, cu 3,5 mm mai puțin decât cea a kitului Patriot. Deci cu tot cu voltajul mai mare și profilul mai scund, memoria XPG obține un rezultat semnificativ mai bun. Este deci XPG Lancer Blade un produs care merită? Din punct
CSM îi răspunde lui Dragoș Pîslaru și denunță minciuni și dezinformare instituțională, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor
CSM îl acuză pe Dragoș Pîslaru de minciună, după ce ministrul interimar a spus că magistrații au creat polemici pe tema salariilor, arată instituția într-un comunicat de presă. „Comunicat de presă în raport cu declaraţiile nereale formulate de ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru Ministrul interimar al Muncii, domnul Dragoş Pîslaru, a declarat că au fost modificaţi şi corectaţi coeficienţii privind salarizarea funcţiilor de conducere în magistratură în cadrul proiectului de lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, iar Consiliul Superior al Magistraturii ar fi știut acest lucru. Atragem atenţia că aceste informaţii nu sunt reale şi reprezintă o nouă modalitate instituţională de dezinformare. Ministerul Muncii nu a publicat nicio variantă oficială care să cuprindă o astfel de corecţie indicată de ministrul interimar, iar Consiliul nu a fost informat de nicio instituţie publică, prin nicio modalitate, că o astfel de modificare ar fi fost inclusă în cadrul proiectului de lege. Mai mult, adaugă CSM, magistratura nu este compusă doar din persoanele cu funcții de conducere, ci din toți colegii din instanțe și parchete. O ajustare strictă a coeficienților numai pentru cele mai înalte funcţii din sistemul judiciar nu rezolvă problema poziției puterii judecătorești în arhitectura statală. În raport de ansamblul reglementării propuse, Consiliul a atras atenţia asupra deficienţelor de fond care privesc salarizarea autorităţii judecătorești, care situează puterea judecătorească pe o poziţie inferioară celorlalte puteri în stat, ducând în derizoriu locul şi rolul justiţiei în societate. Consiliul reține din informații publice ca o variantă a proiectului de lege ar fi fost transmisă Comisiei Europene, care, de altfel, ar fi şi respins propunerea. Această conduită expune edificator modul în care ministrul interimar înţelege procesul de legiferare şi exigenţele unei consultări instituţionale loiale: soluţia legislativă este mai întâi formulată la nivelul ministerului şi apoi transmisă Comisiei Europene, fără ca destinatarii direcţi ai reglementării să fie informaţi în prealabil asupra formei asumate instituţional. Reiterăm că independenţa statutară a magistraturii presupune o reflectare adecvată a acesteia ca putere în stat, inclusiv în arhitectura de salarizare, astfel încât veniturile aferente funcţiilor din cadrul puterii judecătorești, în ansamblul lor, cu toate elementele din care sunt compuse, să fie configurate într-o manieră comparabilă cu cele ale celorlalte puteri, în acord cu rolul constituţional al justiţiei şi cu exigenţele de echilibru instituţional”, transmite CSM. Pîslaru acuză CSM că a creat o polemică pe tema salariilor din Justiție: ”Probabil știau că problema era deja rezolvată” Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, acuză Consiliul Superior al Magistraturii că a alimentat o polemică în spațiul public pe tema salarizării funcțiilor de conducere din sistemul judiciar, deși problema ar fi fost deja soluționată în proiectul noii legi a salarizării. Pîslaru susține că modificările au fost convenite în urmă cu două-trei săptămâni în urma consultărilor cu Ministerul Justiției. Declarațiile au fost făcute joi, într-o intervenție telefonică la Digi24, după ce CSM a criticat public poziționarea salarială a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție în proiectul legii salarizării bugetarilor.
Huawei Pura X View este primul smartphone nepliabil cu ecran wide
Huawei Pura X View ar putea fi o bună alternativă pentru utilizatorii atrași de formatul wide-screen, dar care nu doresc neapărat să facă trecerea la Galaxy Z Fold8 sau alt model pliabil bazat pe acest concept. Prezentat (deocamdată) pentru consumatorii din China, Huawei Pura X View are ca element de atracție ecranul cu rată de aspect 16:9.5, mai scund decât la un smartphone convențional și puțin mai lat. Apărând ca o mini-tabletă de buzunar, Pura X View cântărește numai 201 grame și adăpostește un acumulator de 7000 mAh bazat pe tehnologia siliciu-carbon. Revenind la ecranul OLED, panoul cu rezoluție 2,232 × 1,320 pixeli poate atinge până la 6500 de niți de luminozitate în modul boost și este încadrat cu o ramă de 1,05 mm lățime, corespunzător unui raport ecran carcasă de 96,1 %. Din păcate anunțul publicat de Huawei nu a inclus și lista completă cu specificații, dar aflăm că telefonul oferit în patru opțiuni de culoare vine cu 12GB RAM în echiparea standard și poate fi comandat în versiune cu până la 1TB de stocare internă. Subțire și ușor, Huawei Pura X View poate fi pre-rezervat direct din pagina de produs apărută în magazinul online Huawei, însă doar dacă ești din China. Potrivit dezvăluirilor apărute în rețeaua weibo, Pura X View vine cu ecran de 6.39 inch, este motorizat de chipsetul Kirin 9030s și dispune de trei camere foto a câte 50 megapixeli fiecare. Din păcate prețul și disponibilitatea în piețele globale nu sunt cunoscute în acest moment. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Gândul publică lista companiilor care riscă să rămână fără curent
Gândul a obținut celebra Anexa 3 – documentul care cuprinde toate companiile – circa 300 – cărora le-ar putea fi tăiat curentul în cazul în care criza energetică se adâncește și sistemul nu mai poate livra la capacitate maximă. Guvernul a făcut o listă completă care include companii din metalurgie, construcția de mașini, industria lemnului, a materialelor de construcții. Mai mult decât atât, sunt vizate și industria chimică, electrotehnică, textilă, agricultura și chiar industria de apărare. Vezi documentul integral AICI Anexa 3 este practic lista completă invocată de notificările pe care distribuitorii de energie electrică le-au trimis către companiile vizate, în cadrul căreia firmele sunt anunțate că figurează pe această listă și că ar putea fi deconectate de la alimentarea cu energie, în cazul în care situația devine critică din cauza crizei energetice. Notificarea a iscat o dispută aprinsă, miercuri, după ce fostul ministru Bogdan Ivan a publicat-o pe o rețea socială. Coloșii industriali care pot rămâne fără energie electrică Conform anexei consultate de Gândul, oțelăria Silcotub Călărași ar urma să aibă cea mai mare tăiere de energie. Guvernul a estimat că poate tăia 45 de MW din consumul acesteia. Uzina de aluminiu Alro Slatina e a doua pe listă pentru tăieri. De aici, statul vrea să economisească 39 de MW. Donalam SRL din Târgoviște, care produce bare de oțel laminat, va pierde și ea 23 MW de energie, la nevoie. Nu scapă de tăieri nici fabrica de ciment Holcim sau Șantierul Naval Constanța, care e în top 5 consumatori pe lista guvernului. Unele grupuri apar de mai multe ori, cu puncte de lucru diferite: ALRO (Slatina + Alum Tulcea + prelucrare Al Olt), ARTROM/TMK (Reșița + Slatina + Caraș-Severin), Dedeman (Bacău, Cluj, Bistrița), Kronospan (Sebeș + Brașov), Romcim (Medgidia + Hoghiz), HeidelbergCement (Neamț + Dâmbovița), ICCO Energ (4 parcuri în Brașov). Este vorba a aproximativ 300 de companii în total și circa 320 de puncte de lucru. Peste 100 de companii pot rămâne complet fără curent În lista făcută de Guvern există peste 100 de companii care au putere minimă tehnologică 0, iar asta înseamnă că lor li se poate tăia complet curentul. În categoria asta se încadrează fabrici mici și mijlocii de textile, prelucrarea lemnului sau încălțăminte. Fără curent pot să mai rămână și marile centre comerciale, clădirile de birouri, parcurile industriale și logistice. Guvernul speră la o economie de 673 MW în cazul unui colaps energetic Scenariul elaborat de Guvern împreună cu Sistemul Electroenergetic Național ar urma să ducă la o economie de 673 MW făcută prin tăierea curentului de la toate companiile din listă, în timp ce 434 de MW ar trebui să rămână distribuiți în continuare către firmele, fabricile și uzinele care nu își pot opri complet activitatea. Aceste limitări ale livrării de energie electrică sunt valabile până la 31 august, conform documentului publicat de Gândul. Bogdan Ivan și Ilie Bolojan, contre pe notificările despre tăierea curentului trimise către companii Fostul ministru PSD, Bogdan Ivan, l-a tras la răspundere pe premierul demis, Ilie Bolojan, pentru faptul că fabricile au primit notificări de reducere a consumului de energie, în condițiile în care li se cere competitivitate și stabilitate. În acest context, de limitare a curentului electric, Ivan a anticipat cel mai negru scenariu pe care l-a numit „un atentat la siguranța economică a României.” Ministerul Energiei a reacționat și a transmis că documentul la care face referire Bogdan Ivan este de fapt un normativ prin care companiile sunt informate de eventuale limitări.
Vești bune (dar nu prea): actuala husă iPhone 17 Pro probabil că se va potrivi și pe noul iPhone 18 Pro
Nimic nu poate rezuma mai succint lipsa de interes pentru inovarea designului iPhone decât husa de protecție: dacă accesoriul cumpărat pentru iPhone 17 Pro se potrivește și pe iPhone 18 Pro fără să arate „ciudat”, atunci probabil că merită să-ți reconsideri pe loc cea mai recentă decizie de upgrade. Apple pare că este luat „la ochi” chiar de producătorii de accesorii, puțin nemulțumiți că nu vor putea lansa accesorii iPhone 18 Pro complet noi, pe motiv că și cele vechi se potrivesc la fel de bine: ”Anul acesta, entuziasmul pentru noile iPhone-uri pare să fie îndreptat în principal spre modelul pliabil. Nu a existat la fel de multă agitație în jurul iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max; acest lucru s-ar putea datora faptului că se schimbă foarte puține lucruri. Sigur, iPhone 18 Pro Max ar putea primi o diafragmă variabilă, dar ce altceva se schimbă? Se pare că nu prea multe.” Pe scurt, Apple a pus „pauză” lansării iPhone 18 în echipare „vanilla” și a depus cam zero efort pentru îmbunătățirea designului iPhone Pro. Drept dovadă, producătorii care vând deja huse pentru iPhone 17 Pro, pretind că acestea se potrivesc fără probleme și cu iPhone 18 Pro, semn că designul-ul se schimbă atât de puțin încât nici nu merită să-ți bați capul dacă decizia ta de a crede este bazată în primul rând pe criteriul design. Și nici măcar nu e ceva nou, Google a făcut asta încă de la seria Pixel 9. Ce-i drept, leak-ul nu vizează și modelul iPhone 18 Pro Max. Va trebui să așteptăm și să vedem dacă nu cumva Apple a muta vreun senzor-ceva, care să rupă compatibilitatea cu accesoriile actuale. Singura veste „bună” ar fi că Apple va anunța noile modele iPhone 18 Pro / Pro Max pe 9 septembrie, așa că nu va dura prea mult până să vedem exact despre ce este vorba. Dar fără iPhone 18 „vanilla” sunt șanse mari ca fanii iPhone cu buget mai restrâns să amâne din start decizia de cumpărare și nu este atât de sigur că vânzările modelului iPhone Ultra (mult mai scump) vor compensa pe deplin dezechilibrul creat. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat Back to top button
Raport BNR:Investițiile străine, prăbușite sub Bolojan. De 6 ori mai puțini bani decât cu Ciolacu
Investitorii străini sunt alungați de mersul economiei din România și de politicile guvernului Bolojan. Datele de la Banca Națională a României (BNR) arată fără echivoc: investițiile străine directe din România (ISD) au însumat numai 669 mil. euro în perioada ianuarie-iunie 2026. Spre comparație, în aceeași perioadă din 2025, când guvernul era condus de Marcel Ciolacu, investitorii străini au infuzat 3,7 miliarde de euro în România, de șase ori mai mult. Investitorii străini au pus puternic frână în România, într-un moment în care economia bate pasul pe loc, consumul slăbește, taxele au crescut, iar companiile reclamă lipsa de predictibilitate. Astfel, în numai un an, România a pierdut peste 3 miliarde de euro din fluxul de investiții străine directe aferent primelor șase luni. Procentual, vorbim despre o cădere de aproximativ 82%. Din cele 669 de milioane de euro înregistrate în primul semestru din 2026, numai 465 de milioane de euro au reprezentat participații la capital, categorie în care BNR include și profitul reinvestit. Alte 204 milioane de euro au venit din credite acordate între companii din același grup. Pentru o economie care are nevoie de fabrici noi, utilaje, centre logistice, birouri, tehnologie și locuri de muncă bine plătite, acesta este un semnal de alarmă. Economia nu mai crește, iar investitorii văd asta Un investitor care trebuie să decidă unde pune 100 de milioane de euro nu se uită doar la salariile din România sau la prețul terenului. Se uită înainte de toate la întrebarea simplă: economia aceasta va crește sau nu? În cazul României, răspunsul din 2026 este tot mai puțin convingător. Economia este în scădere: la șase luni din 2026, PIB-ul scade cu 1-2%, în funcție de metodologia aplicată: a INS sau a Eurostat. Pe românește: piața pe care ar trebui să vândă companiile nu mai crește. Iar când oamenii cumpără mai puțin, industria încetinește și firmele văd perspective slabe pentru următorii ani, un proiect nou de investiții devine mult mai greu de justificat. Bolojan a redus deficitul bugetar. Dar nota de plată a ajuns repede la economie Guvernul condus de Ilie Bolojan a preluat în vara lui 2025 o situație bugetară grea și obligația de a reduce unul dintre cele mai mari deficite din Uniunea Europeană. Problema este că tratamentul de șoc aplicat pentru reducerea deficitului are un cost economic imediat. În vara lui 2025, Guvernul a trecut la majorări de taxe. Cota standard de TVA a urcat de la 19% la 21%, iar o serie de cote reduse au fost reașezate la 11%, modificările intrând în vigoare de la 1 august 2025. Când crește TVA, prețurile sunt împinse în sus. Când veniturile nu țin pasul cu scumpirile, oamenii reduc cumpărăturile. Când consumul scade, firmele vând mai puțin. Iar când firmele se așteaptă la vânzări slabe, au mai puține motive să construiască o fabrică nouă sau să mărească una existentă. Investitorii spun chiar ei ce îi sperie: instabilitatea, inflația și deficitul Poate cel mai important argument nu vine însă nici de la opoziție, nici de la economiști care critică Guvernul. Vine chiar de la companii. AmCham România, organizația investitorilor americani în România, a publicat în iunie 2026 propriul barometru privind climatul investițional. Rezultatele sunt dure. 40% dintre companiile chestionate spun că nu intenționează să facă investiții noi în următoarele 12 luni, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Nu mai puțin de 89% dintre respondenții AmCham consideră predictibilitatea politicilor guvernamentale slabă sau foarte slabă, iar 72% evaluează negativ stabilitatea macroeconomică. Tot 89% indică instabilitatea politică drept un risc major, 88% sunt îngrijorați de inflație și de creșterea costurilor fixe, iar 80% indică deficitul bugetar și datoria publică drept riscuri importante. Investitorii sunt pragmatici și se uită la ce văd în față: taxe mai mari, cerere internă slabă, economie aproape blocată și reguli pe care mediul de afaceri le consideră greu de anticipat. Iar cifrele BNR arată rezultatul: de la 3,719 miliarde de euro investiții străine directe în prima jumătate din 2025 la numai 669 de milioane de euro în prima jumătate din 2026.
Google va opri producția oricăror dispozitive Pixel în China, înaintea Apple
Deja se conturează un nou trend îngrijorător: producătorii chinezi de telefoane high-end se retrag pe repede-înainte din piețele occidentale, iar brandurile occidentale par să urmărească același lucru, lăsând „pe uscat” partenerii OEM din China. Ce ar putea să însemne toate astea? Conform informațiilor obținute pe surse, Google va opri fabricarea oricăror produse Pixel în China nu mai târziu de anul viitor. Adică smartphone-uri, ceasuri inteligente și căști wireless de orice fel. Deja, reorganizarea strategiei de business în jurul unei strategii „fără China” nu mai poate fi ascunsă. În ultimii ani, Google și-a extins capacitatea de producție în Vietnam și India pentru a reduce dependența de China, însă o parte „semnificativă” a produselor Pixel sunt încă fabricate în China. Dar nu pentru mult timp. Potrivit noului „plan de acțiune”, 2027 va marca debutul producției Pixel exclusiv în fabricile din Vietnam. Și chiar dacă telefoanele sunt mai complicat de fabricat decât ceasurile inteligente și căștile, compania este acum încrezătoare că poate face trecerea completă. Dacă planul Google reușește, atunci Pixel va fi a doua marcă globală de telefoane care va face această tranziție, după Samsung. Și cumva e mai ușor pentru Google să facă asta, deoarece nu vinde niciun telefon în China, iar dispozitivele vândute în alte regiuni ale lumii nu reprezintă oricum un procentaj atât de mare din vânzări încât să conteze. Nici pentru Samsung nu a fost chiar atât de greu, deoarece cota de piață în China este oricum neglijabilă. Cert este că reașezarea strategiei de business nu pare a fi doar despre Google/Pixel, ci despre geopolitică mai mult decât orice. Chiar și fără piața din China, Google intenționează să livreze cu 8-10% mai multe smartphone-uri Pixel anul acesta, comparativ cu cele 12 milioane de unități de anul trecut. Iar completarea este oferită de un alt informator, care susține că Google va prelua cota de piață deținută până acum de Xiaomi și alți producători smartphone, în piața din SUA, Japonia și chiar Europa. Îmi place să fiu la curent cu ultimele inovații și gadgeturi high-tech. Când nu scriu articole pentru Zona IT, îmi ocup timpul cu seriale SF, documentare sau periind internetul după tot felul de știri sau informații care-mi captează atenția. În weekend mă găsești cu bicicleta în parc sau colindând prin țară cu familia. Urmărește Zona Știri, reviews și video — alege-ți canalul preferat
După ce a luptat cu dârzenie împotriva antieuropenismului, CTP îndeamnă la excluderea României din UE
Cristian Tudor Popescu, unul dintre cei mai mari apărători ai cordonului sanitar, îndeamnă, într-o postare pe Facebook, la excluderea României din Uniunea Europeană. Ziaristul, lipsit de fundamente raționale în declarațiile sale, îl acuză pe Marcel Ciolacu de „caracterul rebel” al Curții Constituționale, instituție care, în opinia sa, ar fi responsabilă pentru inițierea „legii anti Fritz”. Acuzațiile CTP-iste nu se opresc aici, ci continuă să îl vizeze pe Ciolacu. Ziaristul continuă să repete afirmațiile propagandistice la adresa fostului premier, pe care îl acuză că ar fi dat „șpăgi electorale” din fondul de rezervă al țării. „Problema era că nu intra Ciolacu în turul 2, în ciuda mitei masive pentru națiune pe care a dat-o din bugetul de stat”, afirmă încrezător Cristian Tudor Popescu. Desigur, cel mai mare țap ispășitor rămâne Călin Georgescu, din cauza căruia, CCR s-ar crede astăzi mai presus de constituție, subliniază ziaristul. CTP cere excluderea României din UE și Consiliul Europei Situația politică, economică și juridică a statului român reprezintă, în opinia lui Cristian Tudor Popescu, condițiile ideale pentru ca România să fie exclusă din Uniunea Europeană. De data aceasta, mesajul nu vine din partea unor „pro-ruși”, ci tocmai de la unul dintre marii militanți ai direcției europene. Nu în ultimul rând, ziaristul afirmă că România nu merită să facă parte nici din Consiliul Europei, un organism de apărare a drepturilor omului, a democrației și a statului de drept. Îmbrățișarea directivelor și politicilor europene, fără cel mai mic gest de contestare sau punere sub semnul întrebării, a devenit o condiție inerentă partidelor politice, pentru a nu fi catalogate drept „extremiste”. „Calea de consecință, firească și asta, a stării politice, juridice, economice actuale a statului român ar trebui să fie excluderea de facto a României din UE, ba chiar și din Consiliul Europei, în care am fost acceptați în octombrie 1993”, a transmis CTP.